Decizia nr. 589 din 8 octombrie 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Constantin Graure în Dosarul nr. 45.687/3/2016 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.219D/2017.2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 17 septembrie 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunțarea pentru data de 8 octombrie 2019, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3.Prin Încheierea din 6 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 45.687/3/2016, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Constantin Graure într-o cauză având ca obiect obligarea Casei de Asigurări a Avocaților la recalcularea pensiei de avocat pentru limită de vârstă prin valorificarea veniturilor și a stagiului de cotizare realizate după pensionarea pentru limită de vârstă.

4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se apreciază că textul legal criticat este neconstituțional, întrucât consacră o discriminare între modul de calcul al pensiei avocaților pensionari pentru limită de vârstă care își continuă activitatea și cel al pensiei persoanelor din sistemul public de pensii aflate în aceeași situație. Astfel, spre deosebire de art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aplicabil persoanelor din sistemul public de pensii, în cazul avocaților recalcularea pensiei se face numai după trecerea a cel puțin 15 ani de la data deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, ceea ce constituie o discriminare și o inechitate în raport cu pensionarii din sistemul public de pensii.

5.Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, se arată că textul criticat este discriminatoriu în raport cu art. 107 din Legea nr. 263/2010, care prevede pentru pensionarii din sistemul public de pensii că au dreptul la revizuirea pensiei, la cererea acestora, dacă după data înscrierii la pensie realizează stagiu de cotizare, fără nicio altă condiție.

6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

7.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autorul excepției de neconstituționalitate nu a motivat în ce constă pretinsa contrarietate a dispozițiilor de lege criticate cu prevederile Constituției, contrar art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

8.Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. Cu privire la principiul egalității în drepturi, este invocată jurisprudența Curții Constituționale și se arată că dispozițiile legale criticate nu sunt discriminatorii în raport cu art. 107 din Legea nr. 263/2010, întrucât acestea vizează persoane aflate în situații juridice diferite, respectiv asigurații avocați și asigurații sistemului public de pensii. Întrucât egalitatea nu înseamnă uniformitate, situațiile diferite sub aspect obiectiv și rezonabil impun diferențe de tratament juridic. Se mai menționează că textul criticat se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa normativă, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.

9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul conținut: „(4) Pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin luarea în considerare a perioadei în care a fost exercitată profesia după pensionare decât prin transformarea acesteia în pensie pentru retragere definitivă din profesie.“12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi și ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată. Totodată, sunt invocate prevederile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 - Protecția proprietății din Protocolul nr. 1 la Convenție.

13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, inițial, potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 251/1978 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, avocații beneficiau de pensia pentru munca depusă și limită de vârstă, pensia pentru pierderea capacității de muncă din cauză de accident survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale, pensia pentru pierderea capacității de muncă din cauză de accident survenit în afara îndeplinirii îndatoririlor profesionale și pensia de urmaș. Conform art. 51^1 din decret, introdus prin Decretul-lege nr. 129/1990 pentru modificarea și completarea Decretului nr. 251/1978 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, avocații pensionari pentru limita de vârstă care și-au continuat activitatea în barouri pot cere recalcularea pensiei de asigurări sociale prin adăugarea timpului lucrat după pensionare, iar recalcularea se poate face o singură dată, la încetarea activității.

14.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, a reglementat pensia pentru limită de vârstă; pensia de retragere definitivă din profesie; pensia de retragere anticipată definitivă din profesie; pensia de invaliditate; pensia de urmaș. Potrivit art. 138 alin. (2) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților din România în forma publicată în Buletinul Informativ al Uniunii Avocaților din România [devenită Uniunea Națională a Barourilor din România] nr. 9/5 mai 2001, „Drepturile prevăzute de art. 51^1 din Decretul 251/1978 se exercită în condițiile prevăzute de art. 36 din prezentul statut. Pensiile astfel stabilite devin pensii de retragere definitivă din profesie și se determina conform prevederilor din Statut aplicabile acestor pensii“. Avocații care exercită profesia și beneficiază de pensie pentru limită de vârstă pot solicita, la încetarea activității, pensia de retragere definitivă din profesie [art. 36 din statut].

15.Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților prevede următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă; pensia de retragere definitivă din profesie; pensia anticipată; pensia de invaliditate; pensia de urmaș. Art. 35 alin. (1) prevede că asigurații pot continua exercitarea profesiei de avocat, chiar dacă se pensionează pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute de prezenta lege și de Statutul profesiei de avocat, iar alin. (4) prevede că pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin luarea în considerare a perioadei în care a fost exercitată profesia după pensionare decât prin transformarea acesteia în pensie pentru retragere definitivă din profesie.

16.Din cele expuse, Curtea reține caracterul coerent și constant al reglementării recalculării pensiei pentru limită de vârstă la data retragerii definitive din profesie în ipoteza realizării unui stagiu de cotizare ca avocat ulterior momentului ieșirii la pensie pentru limită de vârstă. Ține de opțiunea legiuitorului să reglementeze recalcularea pensiei pentru limită de vârstă în fiecare lună/an sau, din contră, să nu permită această recalculare decât în situația încetării activității de avocat, caz în care stagiile de cotizare astfel realizate se vor reflecta în pensia pentru retragere definitivă din profesie. Atât timp cât, potrivit art. 70 alin. (1) din lege, pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite, aceasta este cea care va depune cererea de pensionare pentru limită de vârstă, cunoscând faptul că va putea cumula această pensie cu veniturile realizate ca avocat, fără însă a putea solicita recalcularea acesteia până la ieșirea din profesie.

17.Curtea reține că în sistemul public de pensii, potrivit art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, o asemenea recalculare poate fi realizată oricând, însă avocatul nu este în aceeași situație juridică cu persoana beneficiară a unei pensii publice, având în vedere sistemele de asigurări sociale diferite din care fac parte.

18.Curtea constată că avocatul pensionar pentru limită de vârstă nu este în aceeași situație juridică cu pensionarul pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii pentru a putea reclama un tratament juridic identic sau similar, având în vedere specificul și natura sistemelor de asigurare în discuție.

19.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, sau Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). În consecință, Curtea nu poate reține încălcarea art. 16 din Constituție, întrucât beneficiarul unei pensii ocupaționale, aceea de avocat, este într-o situație juridică diferită de beneficiarul unei pensii publice, drept care legiuitorul are îndrituirea constituțională să impună condiții specifice în privința recalculării acestora.

20.De altfel, dacă s-ar accepta argumentele autorului excepției de neconstituționalitate, pensia pentru retragere definitivă din profesie și-ar pierde rațiunea de a fi, în sensul că, recalculându-se pensia pentru limită de vârstă lunar/anual, avocatul pensionar va beneficia de pensia pentru limită de vârstă recalculată continuu și va cumula sine die calitatea de pensionar pentru limită de vârstă cu cea de avocat activ, fără a putea fi condiționat într-un fel sau altul să se retragă din calitatea de avocat în schimbul unui beneficiu. Or, tocmai această recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, sub forma pensiei de retragere din profesie, este beneficiul pe care îl va dobândi ca urmare a retragerii sale din avocatură. Totodată, susținerea autorului excepției de neconstituționalitate, potrivit căreia în cazul avocaților recalcularea pensiei se face numai după trecerea a cel puțin 15 ani de la data deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, nu rezultă din corpul legii, însă, într-adevăr, art. 24 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților prevede că avocații care se regăsesc în situațiile prevăzute de art. 35 alin. (5) și (6) din Legea nr. 72/2016 vor putea beneficia de ajustări periodice, după trecerea a cel puțin 15 ani de la data deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, caz în care cererea de ajustare se va putea formula anual, iar ajustarea se acordă pentru viitor, începând cu luna solicitării. Faptul că acest statut nu este în concordanță cu legea constituie o problemă ce excedează competenței Curții Constituționale.

21.Curtea mai reține că art. 44 din Constituție și art. 1 din Protocolul adițional la Convenție nu sunt incidente în cauză, sfera lor de protecție neacoperind și dobândirea proprietății. Curtea Constituțională [a se vedea Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011], în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, hotărârile din 8 decembrie 2009 și din 31 mai 2011, pronunțate în cauzele Muñoz Díaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a statuat că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în același sens, și hotărârile din 12 octombrie 2004 și 28 septembrie 2004, pronunțate în Cauza Kjartan Ásmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Kopecký împotriva Slovaciei, paragraful 35).

22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Graure în Dosarul nr. 45.687/3/2016 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 octombrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-șef,

Benke Karoly