Norme
Norme din 4 februarie 2014
de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei
- Emitent
- Ministerul Sănătății
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 127 din 21 februarie 2014
Textul actului · 97 de articole
100%
de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei
În înţelesul prezentelor norme, următorii termeni se definesc astfel:
a)încăpere de locuit - încăperile cu funcţii de cameră de zi şi dormitoare;
b)zonă de locuit - zona constituită ca o grupare funcţională de loturi şi parcele de teren delimitate teritorial pe care predomină clădiri cu locuinţe având ca parametru de măsură densitatea medie de locuire;
c)perimetrul unităţii - limitele terenului pe care este amplasat un obiectiv şi pe care se desfăşoară activităţile specifice;
d)teritoriu protejat - teritoriu în care nu este permisă depăşirea concentraţiilor maxime admise pentru poluanţii fizici, chimici şi biologici din factorii de mediu; acesta include zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi medicale;
e)zonă de protecţie sanitară - terenul din jurul obiectivului, unde este interzisă orice folosinţă sau activitate care, în contact cu factorii externi, ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei rezidente din jurul obiectivului; pentru sursele de ape subterane utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor şi a operatorilor economici se aplică definiţiile pentru "zona de protecţie sanitară cu regim sever", "zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie" şi "perimetru de protecţie hidrogeologică", conform Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică şi Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.278/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică;
f)biocid (pesticid nonagricol) - conform definiţiei de produs biocid prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, corespunzător tipurilor de produs 14, 15, 16, 17, 18 şi 19 din anexa V "Tipurile de produse biocide şi descrierea acestora prevăzute la articolul 2 alineatul (1)" la Regulamentul (UE) nr. 528/2012;
g)produs de protecţia plantelor (pesticid agricol) - conform definiţiei prevăzute la art. 3 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013;
h)utilizator amator - individ din populaţia generală fără instruire în domeniul pesticidelor, care utilizează la scară redusă un pesticid agricol, în mediul său privat, delimitat la locuinţă şi anexele acesteia (inclusiv grădina, livada, solarul etc.), în condiţii de expunere care pot fi controlate.
(1)Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să se facă în zone sigure, pe terenuri salubre care să asigure:
a)protecţia populaţiei faţă de producerea unor fenomene naturale ca alunecări de teren, inundaţii, avalanşe;
b)reducerea degajării sau infiltrării de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, apărute ca urmare a poluării mediului;
c)sistem de alimentare cu apă potabilă în conformitate cu normele legale în vigoare;
d)sistem de canalizare pentru colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea apelor reziduale menajere, a apelor meteorice;
e)sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere;
f)sănătatea populaţiei faţă de poluarea antropică cu compuşi chimici, radiaţii şi/sau contaminanţi biologici.
(2)La zonificarea funcţională a localităţilor se va avea în vedere: separarea funcţiunilor, raportul interdependent al diferitelor zone funcţionale, evitarea incompatibilităţilor funcţionale în zonele destinate locuirii şi funcţiunilor complementare ale acestora.
(3)Zonele de protecţie sanitară se vor asigura, conform prevederilor legale în vigoare, pe baza avizelor corespunzătoare dotărilor tehnico-edilitare ale zonelor de locuit.
(4)Zonele cu riscuri naturale sau antropice vor fi desemnate ca zone cu interdicţie de construire a clădirilor cu destinaţie de locuinţe sau socioculturale, pe baza studiilor geologice de către instituţii abilitate, până la înlăturarea riscului.
(1)Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1'bd ore la solstiţiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire şi din locuinţele învecinate.
(2)În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidenţiază că distanţa dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la alin. (1).
La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele următoarelor dotări tehnico-edilitare:
a)platforme destinate pentru depozitarea recipientelor de colectare selectivă a deşeurilor menajere, care vor fi amenajate la distanţă de minimum 10 m de ferestrele locuinţelor, vor fi împrejmuite, impermeabilizate, cu asigurarea unei pante de scurgere şi vor fi prevăzute cu sistem de spălare şi sifon de scurgere racordat la canalizare, vor fi dimensionate pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia şi vor fi întreţinute în permanentă stare de curăţenie; platformele pot fi cuplate cu instalaţii pentru bătut covoare;
b)spaţii de joacă pentru copii, amenajate şi echipate cu mobilier urban specific, realizat conform normativelor în vigoare astfel încât să fie evitată accidentarea utilizatorilor;
c)spaţii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populaţiei din zona respectivă, situate la distanţe de minimum 5 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spaţii este interzisă gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi autovehiculele peste 3,5 tone, autobuzele, remorcile etc., precum şi realizarea activităţilor de reparaţii şi întreţinere auto.
(1)Unităţile cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii, precum spălătorii auto, ateliere mecanice, tinichigerii, ateliere de tâmplărie etc., care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplasează în clădiri separate, la distanţă de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanţa se măsoară între faţada locuinţei şi perimetrul unităţii, reprezentând limita suprafeţei unităţii respective. Pentru unităţile sus-menţionate se asigură mijloacele adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare.
(2)Se interzice schimbarea destinaţiei funcţionale a unor zone, dacă prin aceasta se creează premisa apariţiei de riscuri pentru sănătatea populaţiei din zona locuită.
(1)La parterul clădirilor de locuit:
a)se pot amplasa/amenaja unităţi comerciale, unităţi de prestări servicii, cabinete medicale umane fără paturi şi cabinete veterinare pentru animale de companie, cu condiţia ca acestea, prin funcţionarea lor, să nu creeze disconfort şi riscuri pentru sănătatea locatarilor; pentru unităţile sus-menţionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivităţilor;
b)nu se vor amplasa la parterul blocurilor unităţi de producţie;
c)se pot amenaja camere speciale pentru: depozitarea deşeurilor solide, spălătorii, uscătorii;
d)se pot amenaja şi alte anexe ale locuinţelor (garaje), doar cu acceptul asociaţiei de locatari sau proprietari.
(2)Activităţile de birou se pot organiza şi la alte etaje ale imobilelor de locuit dacă se obţine acceptul vecinilor direcţi.
(3)Schimbarea destinaţiei unui spaţiu de locuit se poate face numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările ulterioare.
Zonele necesare odihnei şi recreerii se amplasează în locuri care prezintă cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: păduri, suprafeţe de apă, relief variat şi altele. În zonele de odihnă şi recreere se interzice amplasarea:
a)obiectivelor industriale care, prin activitatea lor, produc zgomot, vibraţii sau impurifică apa, aerul, solul;
b)unităţilor zootehnice;
c)unităţilor de transporturi;
d)staţiilor de epurare a apelor uzate şi a depozitelor de deşeuri solide;
e)arterelor de circulaţie cu trafic rutier intens.
În cadrul amenajării şi dotării zonelor destinate odihnei şi recreerii trebuie să se asigure:
a)instalaţii de alimentare cu apă potabilă;
b)W.C.-uri publice şi locuri pentru colectarea selectivă a deşeurilor;
c)colectarea şi îndepărtarea apelor uzate prin instalaţii de canalizare, locale sau zonale, a căror construcţie şi exploatare să evite poluarea factorilor de mediu;
d)spaţiu îngrădit pentru câinii de companie, cu modalităţi adecvate de colectare a dejecţiilor acestora;
e)bănci şi spaţii amenajate pentru picnic.
Între unităţile industriale, obiectivele sau activităţile care poluează factorii de mediu sau produc zgomot şi vibraţii şi teritoriile protejate învecinate se asigură zone de protecţie sanitară.
Nocivităţile fizice (zgomot, vibraţii, radiaţii ionizante şi neionizante), substanţele poluante şi alte nocivităţi din aerul, apa şi solul zonelor locuite nu vor putea depăşi limitele maxime admisibile din standardele în vigoare.
(1)Distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele:
–Ferme de cabaline, între 6-20 capete: .............................. 50 m
–Ferme de cabaline, peste 20 capete: ............................... 100 m
–Ferme şi crescătorii de taurine, între 6-50 capete: ................ 50 m
–Ferme şi crescătorii de taurine, între 51-200 capete: ............. 100 m
–Ferme şi crescătorii de taurine, între 201-500 capete: ............ 200 m
–Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete: ............. 500 m
–Ferme de păsări, între 51-100 de capete: ........................... 50 m
–Ferme de păsări, între 101-5.000 de capete: ....................... 500 m
–Ferme şi crescătorii de păsări cu peste 5.000 de
capete şi complexuri avicole industriale: ....................... 1.000 m
–Ferme de ovine, caprine: .......................................... 100 m
–Ferme de porci, între 7-20 de capete: ............................. 100 m
–Ferme de porci, între 21-50 de capete:............................. 200 m
–Ferme de porci, între 51-1.000 de capete: ......................... 500 m
–Complexuri de porci, între 1.000-10.000 de capete: .............. 1.000 m
–Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: .................. 1.500 m
–Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: ...... 100 m
–Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: .......... 200 m
–Ferme şi crescătorii de struţi: ................................... 500 m
–Ferme şi crescătorii de melci: ..................................... 50 m
–Spitale, clinici veterinare: ....................................... 30 m
–Grajduri de izolare şi carantină pentru animale: .................. 100 m
–Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: ................... 100 m
–Abatoare, târguri de animale vii şi baze de
achiziţie a animalelor: ........................................... 500 m
–Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor
de origine animală: ............................................... 300 m
–Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale din
exploataţiile zootehnice, platforme comunale: ..................... 500 m
–Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ............... 1.000 m
–Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele
de porcine: ..................................................... 1.000 m
–Depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri
de cereale, staţii de tratare a seminţelor) ....................... 200 m
–Staţii de epurare a apelor uzate: ................................. 300 m
–Staţii de epurare de tip modular (containerizate): ................ 100 m
–Staţii de epurare a apelor uzate industriale: ..................... 300 m
–Paturi de uscare a nămolurilor: ................................... 300 m
–Bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor: ................... 500 m
–Depozite controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase: .... 1.000 m
–Incineratoare pentru deşeuri periculoase şi nepericuloase: ........ 500 m
–Crematorii umane: ............................................... 1.000 m
–Autobazele serviciilor de salubritate: ............................ 200 m
–Staţie de preparare mixturi asfaltice, betoane .................... 500 m
–Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: ............... 50 m
–Depozitele de combustibil, fier vechi şi ateliere de
tăiat lemne: ....................................................... 50 m
–Parcuri eoliene: ................................................ 1.000 m
–Parcuri fotovoltaice: ............................................. 500 m
–Cimitire şi incineratoare animale de companie: .................... 200 m
–Cimitire umane (în cazul obiectivelor care dispun
de aprovizionare cu apă din sursă proprie) ......................... 50 m
–Rampe de transfer deşeuri ......................................... 200 m.
(2)Conformarea la prevederile alin. (1) se va face în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme.
Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitară pot fi exploatate agricol, cu excepţia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care necesită folosirea de fertilizatori şi pesticide şi care, prin fixarea sau concentrarea de substanţe poluante pot fi vătămătoare pentru om sau animale.
(1)Obiectivele economice care, prin natura activităţii lor, pot polua atmosfera, se amplasează în zonele industriale.
(2)Zona industrială va fi stabilită astfel încât poluanţii să nu depăşească concentraţia maximă admisă în aerul ambiant din teritoriile protejate.
(3)Obiectivele/activităţile care, conform legislaţiei de mediu, necesită parcurgerea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului sunt considerate obiective potenţial poluatoare şi trebuie să se supună reglementărilor de la alin (1).
Pentru unităţile care, prin specificul activităţii lor, necesită protecţie specială: spitale, centre de sănătate, centre de diagnostic, centre multifuncţionale, ambulatorii de specialitate, creşe, grădiniţe, şcoli, se asigură o zonă de protecţie sanitară faţă de locuinţe, arterele de circulaţie cu trafic intens, zonele urbane aglomerate, stabilită prin studii de impact.
(1)În gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă şi canalizare printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) şi cel mult 50 de păsări se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.
(2)În gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă şi canalizare, adăposturile de animale de cel mult două capete cabaline, 5 capete bovine, 15 ovine sau caprine, 5 capete porcine şi cel mult 50 de păsări se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.
(3)În imobilele cu mai multe locuinţe din mediul urban este obligatorie asigurarea colectării dejecţiilor şi menţinerea curăţeniei în spaţiile comune de către proprietarii de animale de companie.
(1)Dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se va face în aşa fel încât în teritoriile protejate vor fi asigurate şi respectate valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:
a)în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqT), măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 55 dB şi curba de zgomot Cz 50;
b)în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L(AeqT)), măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 45 dB şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40. (2) Pentru locuinţe, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L(AeqT)), măsurat în timpul zilei, în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depăşească 35 dB (A) şi, respectiv, curba de zgomot Cz 30. În timpul nopţii (orele 23,00-7,00), nivelul de zgomot L(AeqT) nu trebuie să depăşească 30 dB şi, respectiv, curba Cz 25.
(1)Parametrii sanitari care trebuie să fie respectaţi la proiectarea şi execuţia locuinţelor sunt:
–suprafaţa minimă a unei camere = 12 mp;
–suprafaţa minimă a bucătăriei = 5 mp;
–înălţimea sub plafon = 2,60 m.
(2)Încăperile principale de locuit şi bucătăriile trebuie prevăzute cu deschideri directe către aer liber - uşi, ferestre, care să permită ventilaţia naturală.
(3)Iluminatul natural în camerele principale şi bucătărie trebuie să permită desfăşurarea activităţilor zilnice fără a se recurge la lumina artificială.
(4)Ventilaţia naturală în bucătărie, baie şi cămară trebuie asigurată prin prize de aer exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural, şi prin păstrarea liberă a unui spaţiu de 1 cm sub uşile interioare.
(5)Ghenele tehnice şi toboganul de deşeuri solide se izolează acustic şi se prevăd cu posibilităţi de acces pentru curăţare şi decontaminare periodică.
(6)Pereţii, planşeele şi puţul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor şi vibraţiilor.
(7)Sistemul de încălzire trebuie să asigure temperatura minimă de 20°C în camerele de locuit, cu diferenţe în funcţie de destinaţia încăperii:
a)baie şi W.C. - 22°C;
b)camera de zi - 22°C;
c)dormitoare - 20°C.
(1)Planificarea spaţiilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
–să permită circulaţia comodă a copiilor, persoanelor în vârstă şi a celor cu dizabilităţi, prin culoare de minimum 1,20 m lărgime, să nu existe trepte inutile între camere, planuri înclinate, să fie iluminate suficient;
–să asigure separarea pe funcţiuni împotriva propagării zgomotelor, mirosurilor, vaporilor;
–să izoleze camerele de locuit de încăperile de serviciu, unde se pot produce zgomote, mirosuri, vapori;
–să permită deschiderea comodă a uşilor interioare.
(2)Băile şi W.C.-urile nu vor fi amplasate deasupra camerelor de locuit şi a bucătăriilor.
(3)Finisajele interioare şi dotările cu echipamente nu trebuie să creeze riscuri de accidente.
(1)Materialele folosite în construcţia, finisarea şi dotarea locuinţelor se aleg astfel încât să nu polueze aerul interior şi să asigure izolarea higrotermică şi acustică corespunzătoare.
(2)La proiectarea şi construcţia blocurilor de locuinţe se va ţine cont de orientarea camerelor faţă de punctele cardinale, de vânturile dominante, de curenţii locali de aer, care se produc în ansamblurile de construcţii înalte, şi de însorirea maximă din timpul verii.
(3)Se va realiza izolarea acustică a fiecărei camere faţă de camerele învecinate din aceeaşi locuinţă, faţă de locuinţele învecinate şi faţă de zgomotul produs de instalaţiile aferente locuinţei, clădirii sau spaţiilor învecinate cu altă destinaţie decât cea de locuit.
(1)Distanţele prevăzute la art. 11 pot fi modificate doar pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii, elaborate de institute specializate, conform metodologiei avizate de către Ministerul Sănătăţii.
(2)Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru orice activitate supusă reglementărilor de evaluare a impactului asupra mediului, pe baza raportului de mediu, a planului de amplasament, certificatului de urbanism şi a memoriului tehnic, precum şi pentru alte situaţii specifice gospodăriilor, neprevăzute la art. 15.
Sistemele de aprovizionare cu apă a localităţilor trebuie să fie autorizate şi să furnizeze apă potabilă în cantitatea necesară şi de o calitate care să respecte prevederile legale în vigoare, astfel încât să nu afecteze starea de sănătate a consumatorilor.
(1)Apa de suprafaţă sau de profunzime, folosită ca sursă pentru sistemele de aprovizionare cu apă a localităţilor, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
–calitate corespunzătoare categoriei de folosinţă într-un procentaj de 95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;
–debitul necesar asigurării unei distribuţii continue, avându-se în vedere variabilităţile zilnice şi sezoniere ale cererilor de apă şi tendinţa de dezvoltare a localităţii (populaţie, edilitar).
(2)Distribuitorul/producătorul are sarcina de a asigura cantitatea minimă de apă necesară pe zi pentru un locuitor, care este de 50 l. Cantitatea este estimată numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale şi preparării hranei.
(3)În situaţii de calamităţi naturale, autorităţile publice locale trebuie să asigure populaţiei care nu are acces la apă potabilă o cantitate minimă de 5 l/persoană/zi de apă potabilă.
(1)Sursa de apă folosită pentru aprovizionarea cu apă a localităţilor trebuie să fie protejată împotriva tuturor activităţilor poluatoare prin perimetre de protecţie sanitară şi prin controlul activităţilor poluante din teritoriul aferent, conform prevederilor legale în vigoare. Stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară se face individualizat pentru fiecare sursă, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele în vigoare şi cu legislaţia din domeniu în vigoare.
(2)Sursele de apă de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate şi construite pe terenuri nepoluate agricol sau industrial, să fie protejate contra şiroirilor de ape şi împotriva inundaţiilor. Zona de extracţie trebuie să fie protejată sanitar, în conformitate cu normele legale în vigoare, astfel încât să se prevină accesul public şi al animalelor. De asemenea, zona trebuie să fie prevăzută cu panta de scurgere pentru prevenirea băltirii apei în sezoanele cu precipitaţii atmosferice.
(3)Sursele de apă de suprafaţă trebuie să fie protejate de activităţile poluatoare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(4)Administraţia locală sau administratorul sursei de apă va avertiza, în scris, proprietarii terenurilor pe care se află zonele de protecţie sanitară asupra restricţiilor de utilizare a acestora.
(5)În situaţia în care există obiective economico-sociale riverane sursei de suprafaţă sau sursa este folosită pentru o durată lungă de timp pentru un anumit scop şi astfel se creează imposibilitatea asigurării perimetrelor de protecţie sanitară, se admite reducerea acestora la regimul sever de protecţie sanitară şi se adaptează tehnologia de tratare a apei în consecinţă.
(1)Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, în funcţie de condiţiile specifice fiecărei surse, luându-se în considerare calitatea şi natura sursei. Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protecţia consumatorilor faţă de germeni patogeni şi substanţe chimice cu risc pentru sănătatea umană.
(2)Instalaţiile de tratare a apei de suprafaţă trebuie să parcurgă următoarele etape, după caz:
–îndepărtarea suspensiilor prezente în apă, prin sedimentare;
–folosirea unor substanţe cu rol de coagulanţi pentru conglomerarea suspensiilor, rămase după sedimentarea apei;
–filtrarea apei, prin care se reduc suspensiile foarte fine, conţinutul de germeni, dar şi o parte din substanţele organice din apă;
–dezinfecţia, prin care sunt distruşi germenii patogeni, iar cei saprofiţi sunt aduşi la condiţiile de potabilitate, conform legislaţiei în vigoare.
În funcţie de calitatea apei la sursă se vor introduce şi alte etape de tratare a apei, astfel încât să se asigure calitatea apei potabile conform prevederilor legale în vigoare.
(3)Treptele de tratare preliminare dezinfecţiei finale trebuie să producă o apă cu o turbiditate mai mică de 5 NTU pentru mediana valorilor înregistrate în 24 de ore şi nu mai mare de 1 NTU pentru o singură probă.
(4)Pentru coagulare se pot folosi numai substanţe (reactivi) care sunt avizate/notificate sanitar pentru acest scop.
(5)Procedeele de coagulare şi dezinfecţie a apei cu clor/substanţe clorigene trebuie proiectate în aşa fel încât să nu se formeze în apă compuşi care, prin natura chimică şi concentraţie, prezintă risc pentru sănătatea consumatorilor, prin efecte nocive de tip acut ori cronic sau prin cumulare în organism. Formarea trihalometanilor, în urma supraclorinării şi a reacţiei chimice cu acizii humici din apă, trebuie monitorizată, prin determinarea concentraţiei acestor compuşi, care trebuie să fie conformă legislaţiei în vigoare.
(6)Dezinfecţia finală a apei este obligatorie pentru toate instalaţiile de tratare a apei care produc apă potabilă furnizată prin sistem public de distribuţie, indiferent de numărul consumatorilor. Controlul substanţei dezinfectante reziduale se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(7)Pentru instalaţiile de tratare a apei care, până la intrarea în vigoare a prezentelor norme, nu au aplicat procedee de dezinfecţie a apei, se acordă un termen de 12 luni pentru conformarea la dispoziţiile alin. (6).
(8)Dezinfecţia chimică a apei se efectuează cu produse avizate/autorizate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide, conform legislaţiei în vigoare. Tehnologia de tratare trebuie să fie proiectată în aşa fel încât să se asigure timp de contact între apă şi substanţa dezinfectantă de minimum 30 de minute. Eficienţa procesului de dezinfecţie trebuie să fie demonstrată prin respectarea valorilor concentraţiilor maxime admise (CMA) pentru parametri de calitate ai apei potabile reglementate de legislaţia în domeniu.
(1)Reţeaua de distribuţie a apei trebuie să asigure regimul continuu, cantitatea necesară şi să nu permită contaminarea exterioară.
(2)Proiectarea reţelelor de distribuţie trebuie să ţină seama de topografia, amplasarea şi mărimea localităţii.
(3)Rezervoarele de apă (îngropate sau aeriene) vor fi astfel proiectate şi realizate încât să nu permită contaminarea exterioară.
(4)Se folosesc numai echipamente, produse, materiale, substanţe chimice sau amestecuri utilizate în contact cu apa potabilă avizate sanitar, conform prevederilor legale în vigoare.
(5)Localităţile trebuie să dispună de rezerve de apă potabilă pentru acoperirea minimului necesar pentru o perioadă de 12 ore de întrerupere a aprovizionării cu apă potabilă.
(6)Proiectarea instalaţiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de înmagazinare şi a reţelelor de distribuţie trebuie să prevadă posibilitatea de evacuare a apelor de spălare şi accesul pentru recoltarea de probe, în vederea efectuării monitorizării de control şi a celei de audit a calităţii apei potabile. Spălarea, curăţarea şi dezinfecţia periodică şi, ori de câte ori este necesar, a instalaţiilor de tratare, a rezervoarelor de înmagazinare şi a reţelei de distribuţie sunt obligatorii. Materialele şi substanţele de curăţare şi dezinfecţie trebuie să aibă aviz/autorizaţie emis/emisă de Comisia Naţională pentru Produse Biocide şi să se utilizeze conform instrucţiunilor.
(1)Exploatarea şi întreţinerea sistemelor de tratare, înmagazinare şi distribuţie a apei potabile şi controlul calităţii apei produse revin producătorilor/distribuitorilor de apă potabilă.
(2)Monitorizarea calităţii apei potabile va fi efectuată conform prevederilor legale în vigoare.
(3)Dispozitivele pentru apă potabilă de tip dozator, filtre, căni filtrante, răcitoare trebuie să fie avizate/notificate înaintea punerii pe piaţă, conform prevederilor legale în vigoare. Responsabilitatea întreţinerii şi igienizării acestora revine utilizatorului, respectiv distribuitorului în cazul celor din unităţile publice.
(1)Fântâna reprezintă o instalaţie locală de aprovizionare cu apă, individuală sau publică, instalaţie din care apa este consumată prin extracţie direct din sursă, aşa cum este definită la art. 2 lit. r) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare. Apa din fântână, pentru a fi folosită în scop potabil, trebuie să corespundă calitativ reglementărilor în vigoare pentru apa potabilă. În cazul fântânilor publice, administraţia publică locală este responsabilă pentru finanţarea monitorizării, asigurarea conformării la parametri de calitate şi pentru avertizarea populaţiei asupra calităţii apei.
(2)Fântâna trebuie amplasată şi construită astfel încât să fie protejată de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea consumatorilor. Amplasarea fântânii trebuie să se facă la cel puţin 10 m de orice sursă posibilă de poluare: latrină, grajd, coteţe, depozit de deşeuri menajere sau industriale, platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd etc. Adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 6 m. Pereţii fântânii trebuie astfel amenajaţi încât să prevină orice contaminare exterioară. Ei vor fi construiţi din material rezistent şi impermeabil: ciment, cărămidă sau piatră, tuburi din beton. Pereţii fântânii trebuie prevăzuţi cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălţime de 70-100 cm deasupra solului şi 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente şi impermeabile, iar articularea cu pereţii fântânii trebuie făcută în mod etanş. Fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei, un acoperiş care să o protejeze împotriva precipitaţiilor atmosferice. Scoaterea apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă. În jurul fântânii trebuie să existe o zonă de protecţie de 1,5 m, amenajată în pantă, cimentată sau pavată, impermeabilizată contra infiltraţiilor şi împrejmuită pentru prevenirea accesului animalelor.
(3)Proiectarea, construcţia şi amenajarea fântânilor publice sau individuale trebuie efectuate în concordanţă cu condiţiile specifice locale şi cu principiile generale prevăzute la alineatele anterioare.
(4)Dezinfecţia fântânii se face cu substanţe dezinfectante care au aviz/autorizaţie emisă de Comisia Naţională pentru Produse Biocide. Calitatea apei după dezinfecţie trebuie să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare.
(5)Substanţa clorigenă folosită pentru dezinfecţie trebuie să aibă specificat conţinutul în clor activ. Cantitatea de substanţă clorigenă folosită pentru dezinfecţia apei variază în funcţie de cantitatea de clor activ care trebuie realizat şi care depinde de gradul de poluare a fântânii.
(6)Pentru efectuarea dezinfecţiei se face calculul cu ajutorul următorilor parametri:
a)volumul apei din fântână: V = 3,14 r x r H, în care:
V = volumul apei în mc;
r = 1/2 din diametrul fântânii;
H = înălţimea coloanei de apă din fântână;
b)cantitatea de clor activ din substanţă: 25%, 20%, 15% etc.;
c)concentraţia de clor rezidual liber care trebuie obţinută.
Calcul:
Pentru 0,5 mg Cl rezidual ............ l apă
X mg Cl rezidual ............ 1.000 l apă = 1 mc apă
X = 0,5 g clor rezidual/mc apă
100 g substanţă clorigenă ............ 25 g clor activ
X ........................ 0,5 g clor activ
0,5 x 100
X = ───────────── = 2 g substanţă clorigenă/mc
25
Regulă generală: pentru obţinerea unei concentraţii de clor rezidual liber este nevoie de aproximativ 10 ori mai mult decât cantitatea calculată, deci: 2 g substanţă clorigenă/mc x 10 = 20 g/mc. Pentru a se obţine clor rezidual liber de 0,5 mg/l apă este nevoie de 20 g substanţă clorigenă 25% activă la 1 mc apă din fântână. Cantitatea de substanţă clorigenă 25% activă, necesară pentru 1 mc apă, se înmulţeşte cu volumul de apă din fântână.
(1)Autorităţile publice locale şi operatorii economici vor asigura îndepărtarea şi epurarea apelor uzate şi apelor meteorice, astfel încât să nu se creeze disconfort şi îmbolnăvirea membrilor comunităţii.
(2)Apele uzate trebuie epurate în aşa fel încât, în avalul deversării, apele receptorului să se încadreze conform normelor în prevederile standardului de calitate a apelor de suprafaţă, după categoria de folosinţă.
(3)La proiectarea şi realizarea sistemelor de canalizare şi epurare se va face şi studiul de impact asupra sănătăţii publice, în situaţia în care vor fi amplasate în intravilanul localităţii şi nu respectă distanţa prevăzută la art. 11 alin. (1).
Îndepărtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţeaua de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilităţii de racordare la sisteme publice de canalizare, unităţile sunt obligate să îşi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata în aşa fel încât să nu constituie un pericol pentru sănătate.
Este interzisă răspândirea neorganizată, direct pe sol (curţi, grădini, străzi, locuri riverane ş.a.) sau în bazinele naturale de apă, a apelor uzate menajere, fecaloid-menajere şi industriale. Este interzisă deversarea apelor uzate în zona de protecţie sanitară a surselor şi a instalaţiilor centrale de alimentare cu apă.
Apele uzate provenite de la unităţile sanitare (spitale de boli infecţioase, sanatorii antituberculoase, spitale de ftiziologie, laboratoare care lucrează cu produse patologice etc.), precum şi de la orice unităţi care, prin specificul lor, contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni sau poluează cu substanţe chimice şi/sau radioactive, se vor trata în incinta unităţilor respective, asigurându-se dezinfecţia şi decontaminarea, după caz, înainte de evacuarea în colectorul stradal.
Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, în cazul în care localităţile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie întreţinute permanent în bună stare de funcţionare, prin curăţarea şi repararea defecţiunilor.
În situaţia în care nu există canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta soluţii individuale de colectare şi neutralizare a apelor uzate, cu luarea măsurilor de protejare a mediului şi sănătăţii.
Îndepărtarea apelor uzate menajere şi fecaloid-menajere provenite de la locuinţele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate şi executate conform normelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă; instalaţiile se întreţin în bună stare de funcţionare; vidanjul se va descărca în cea mai apropiată staţie de epurare a apelor uzate.
Unităţile sunt obligate să îşi asigure W.C.-uri cu un număr de cabine corespunzător prevederilor standardelor şi normelor de proiectare.
(1)Autorităţile publice locale, operatorii economici şi asociaţiile de proprietari/locatari au obligaţia să asigure colectarea selectivă, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide. Se interzice aruncarea deşeurilor solide în alte locuri decât cele amenajate special şi autorizate.
(2)La elaborarea regulamentelor de salubritate, primăriile au obligaţia să respecte normele sanitare şi să consulte direcţia de sănătate publică teritorială.
(3)Cetăţenii sunt obligaţi să respecte întocmai măsurile stabilite de primărie pentru asigurarea igienei publice şi salubrităţii localităţii, precum şi regulile elementare de igienă în gospodăria sau locuinţa proprie, astfel încât să nu creeze disconfort vecinilor şi să nu constituie pericol pentru sănătatea publică a comunităţii.
(1)Colectarea la locul de producere (precolectarea primară) a deşeurilor menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate în funcţie de cantitatea produsă, de ritmul de evacuare şi de categoria în care se încadrează deşeurile menajere din locuinţă; deşeurile nu se colectează direct în recipient, ci într-un sac de polietilenă aflat în recipient şi care să aibă un volum puţin mai mare decât volumul recipientului. Precolectarea secundară, adică strângerea şi depozitarea provizorie a sacilor cu deşeuri menajere în punctele de precolectare organizată, se face în recipiente de culori diferite inscripţionate cu tipul deşeurilor, dimensionate corespunzător, acoperite, prevăzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, uşor transportabile, concepute astfel încât să nu producă răniri în timpul manipulării şi să nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.
(2)Containerele vor fi concepute în aşa fel încât accesul la ele să fie rapid şi uşor, iar sistemul lor de acoperire să fie uşor de manevrat şi să asigure etanşeitatea. Recipientele vor fi menţinute în bună stare şi vor fi înlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanşeităţii. Ele vor fi amplasate în spaţii special amenajate, menţinute în condiţii salubre.
(3)Administraţia publică locală va asigura colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor menajere şi stradale.
Deşeurile menajere trebuie sortate la locul de producere în componente reciclabile şi nereciclabile şi se colectează selectiv în recipiente specifice inscripţionate şi amplasate în locuri special amenajate, astfel:
a)Deşeurile periculoase rezultate din asistenţa medicală acordată la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea medicală a cabinetelor medicale, amplasate în clădiri de locuit, urmează circuitul deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală, conform reglementărilor legale specifice. Persoanele care îşi administrează tratamente injectabile la domiciliu şi cadrele medicale care aplică tratamente la domiciliu sunt obligate să colecteze deşeurile periculoase rezultate, în recipiente adecvate (cutii din carton cu sac de plastic în interior, cutii din plastic rigid), pe care le vor depune la cabinetul medicului de familie sau la cea mai apropiată unitate sanitară de care aparţin, care este obligată să le primească în scopul eliminării lor finale.
b)Deşeurile nepericuloase asimilabile celor menajere rezultate atât din asistenţa medicală acordată la domiciliul pacientului, cât şi cele rezultate din activitatea cabinetelor medicale amplasate în clădirile de locuit urmează circuitul de evacuare a deşeurilor menajere.
c)Medicamentele expirate provenite de la populaţie vor fi depuse la farmacii sau puncte farmaceutice apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare.
d)Deşeurile stradale se compun din: deşeuri rezultate din măturarea străzilor şi deşeuri asimilabile celor menajere, precolectate în recipiente stradale. Deşeurile rezultate din măturarea străzilor conţin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor şi a drumului, pământ, frunze şi alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant şi pulberi sedimentate din atmosferă. Este posibil ca, în urma precolectării defectuoase a deşeurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe stradă, o parte a acestora să între în compoziţia deşeurilor de măturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corectă a reglementărilor privind precolectarea primară şi secundară a deşeurilor de către fiecare producător, persoană fizică sau juridică. Deşeurile asimilabile cu cele menajere se precolectează în recipiente stradale (coşuri, pubele, containere) asigurate de către primării. Aceste recipiente trebuie să fie în număr suficient, cu volume adecvate şi montate la distanţe optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o dată la două zile în perioada 1 aprilie-1 octombrie şi o dată la 3 zile în perioada 1 octombrie-1 aprilie. Deşeurile stradale urmează filiera de neutralizare a deşeurilor menajere.
e)Deşeurile zootehnice, rezultate din amenajări în gospodării particulare care nu se asimilează cu fermele zootehnice, se colectează pe platforme de colectare impermeabilizate, amplasate la cel puţin 10 m de ferestrele locuinţelor.
Evacuarea deşeurilor menajere de la locurile de producere şi colectare la locul de neutralizare se face de preferinţă zilnic, fără a se depăşi următoarele termene maxime:
a)În perioada 1 aprilie-1 octombrie:
–zilnic, din zonele centrale şi de la unităţile de alimentaţie publică, unităţile sanitare cu paturi, grădiniţe şi creşe;
–la cel mult două zile, din celelalte zone.
b)În perioada 1 octombrie-1 aprilie:
–la cel mult 3 zile, din toate zonele.
Deşeurile periculoase se depozitează, se neutralizează şi se elimină final numai în condiţiile stabilite conform reglementărilor în vigoare.
Depozitele de deşeuri menajere, controlate, instalaţiile de compostare a deşeurilor organice şi biodegradabile, instalaţiile de incinerare trebuie proiectate, construite şi administrate astfel încât să se realizeze condiţii de împiedicare a eliminării şi diseminării poluanţilor în mediul natural: sol, ape de suprafaţă, ape subterane, aer sau în mediul urban. În acest scop se vor îndeplini următoarele condiţii:
a)amplasarea şi stabilirea zonei de protecţie sanitară se fac în urma studiilor de impact asupra mediului şi sănătăţii, în condiţiile prevederilor art. 11 şi 12; alegerea locului se face după studii geologice, hidrogeologice şi urbanistice;
b)la proiectare şi la funcţionare se vor prevedea şi respecta metode şi tehnici adecvate de acoperire şi asigurare a deşeurilor solide minerale; acoperirea şi asigurarea se fac zilnic;
c)în cursul operaţiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe drumurile interioare ale depozitului. Pentru a se evita contaminarea cu deşeuri a spaţiilor din afara zonei de depozitare, este necesară dotarea cu un echipament pentru spălarea anvelopelor vehiculelor care transportă deşeuri, amplasat între zona de depozitare şi drumul de ieşire din depozit;
d)în cursul exploatării depozitului se aplică măsuri de combatere a insectelor şi rozătoarelor (dezinsecţie şi deratizare);
e)organizarea tehnică a depozitului va respecta reglementările în vigoare pentru protecţia sănătăţii populaţiei, protecţia sănătăţii personalului şi protecţia mediului; se acordă atenţie deosebită împrejmuirii şi perdelelor de protecţie.
În instalaţiile de compostare a deşeurilor organice biodegradabile se va evita prezenţa substanţelor toxice care pot polua solul. În acest scop se asigură condiţii de colectare separată a acestui tip de deşeuri. Gazele de fermentare şi apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se captează şi se dirijează spre instalaţii adecvate de tratare şi neutralizare.
Instalaţiile de incinerare a deşeurilor vor îndeplini următoarele condiţii:
a)amplasarea şi stabilirea zonei de protecţie se fac în urma studiilor de impact asupra mediului şi sănătăţii;
b)funcţionarea instalaţiilor de incinerare este condiţionată de monitorizarea emisiilor de gaze reziduale în atmosferă.
Vehiculele pentru transportul deşeurilor solide trebuie să fie acoperite şi prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de precolectare secundară şi să nu permită răspândirea conţinutului în cursul transportului. Ele vor fi întreţinute igienic şi dezinfectate periodic; în acest scop, compartimentul destinat deşeurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitări mecanice şi agresiuni chimice.
Sistemul individual de îndepărtare şi neutralizare a deşeurilor menajere este permis numai în localităţi rurale, cu condiţia prevenirii dezvoltării insectelor şi rozătoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de deşeuri menajere se va alege astfel încât să nu producă disconfort vecinilor, să nu impurifice sursele locale de apă şi să fie la cel puţin 10 m de ferestrele locuinţelor.
Prezentele norme de igienă se aplică categoriilor de instituţii publice centrale şi locale, instituţii sau unităţi economice, de alimentaţie publică, de turism, comerciale, culturale, sociale, de educaţie, sportive, colectivităţilor temporare de muncă sau de recreere, precum şi unităţilor în care se efectuează prestări de servicii pentru populaţie, denumite în continuare unităţi.
Unităţile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apă potabilă sau la surse proprii de apă care să corespundă condiţiilor de calitate pentru apa potabilă din legislaţia în vigoare. Acestea vor fi prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă, în conformitate cu normativele de proiectare, execuţie şi exploatare.
Unităţile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unităţile sunt obligate să îşi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata astfel încât să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardoseală, obiectele sanitare, precum W.C.-uri, pisoare, lavoare, băi, duşuri, vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare şi de curăţenie. În acest sens, conducerile unităţilor au următoarele obligaţii:
a)să asigure repararea imediată a oricăror defecţiuni apărute la instalaţiile de alimentare cu apă, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;
b)să controleze starea de curăţenie din anexele şi din grupurile sanitare din unitate, asigurându-se spălarea şi dezinfecţia zilnică ori de câte ori este necesar a acestora;
c)să asigure materialele necesare igienei personale pentru utilizatorii grupurilor sanitare din unitate (hârtie igienică, săpun, mijloace de ştergere sau zvântare a mâinilor după spălare etc.); în grupurile sanitare comune nu se admite folosirea prosoapelor textile, ci se vor monta uscătoare cu aer cald sau distribuitoare pentru prosoape de unică folosinţă, din hârtie;
d)să asigure pentru personalul de îngrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferită faţă de cel destinat altor activităţi.
Curăţarea, dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea, precolectarea şi evacuarea deşeurilor solide se vor face cu respectarea următoarelor condiţii:
a)Curăţarea şi dezinfecţia
Prin curăţare se înţelege îndepărtarea mecanică (manuală şi/sau automată) a oricăror forme de deşeuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate în urma activităţilor umane, în unitatea de folosinţă publică. Prin dezinfecţie se înţelege reducerea numărului de germeni saprofiţi şi patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai eficientă metodă este dezinfecţia cu un produs biocid;
–pardoselile se curăţă cu ştergătorul umezit în produse de curăţare; dezinfecţia chimică se face numai dacă suprafeţele sunt vizibil murdărite cu sânge sau lichide biologice; măturatul uscat este interzis;
–covoarele şi mochetele se curăţă prin folosirea zilnică a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevăzut cu două filtre, pentru împiedicarea diseminării prafului bacterian; covoarele şi mochetele se curăţă cu produse de curăţare, periodic sau când sunt vizibil murdare; măturatul uscat este interzis;
–pereţii şi pavimentele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curăţă cu produse de curăţare, periodic şi când sunt vizibil murdărite; în cazul finisajelor nelavabile, curăţarea se face cu aspiratorul de praf;
–mobila şi pervazurile se şterg de praf zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a reţine praful; obiectele aflate la înălţime şi tapiţeria mobilei se vor curăţa zilnic, cu aspiratorul de praf;
–W.C.-urile şi pisoarele se curăţă cu perie, produse de curăţare adecvate şi se dezinfectează; colacul de W.C. se şterge cu produse de curăţare; dezinfecţia chimică se va face când W.C.-ul a fost folosit de o persoană suferind de o boală diareică acută;
–cada de baie se spală cu produse de curăţare, urmată de dezinfecţie; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client;
–cabina pentru duş, pereţii şi cada se curăţă cu produse de curăţare şi se dezinfectează; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client; perdelele de la băi şi duşuri se spală o dată pe săptămână;
–chiuveta va avea suprafaţa intactă şi nu va fi prevăzută cu scurgător de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curăţă şi se dezinfectează zilnic, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subţire;
–săpunul şi dispozitivele pentru distribuirea săpunului: săpunul solid se păstrează uscat într-o savonieră care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru săpun; savonierele şi distribuitoarele de perete se curăţă şi se clătesc cu apă fierbinte înainte de reumplere;
–alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc., se curăţă cu produse de curăţare, zilnic;
–echipamentele şi materialele de curăţenie: cârpele, bureţii, periile, ştergătoarele se spală zilnic cu produse de curăţare şi se clătesc cu apă fierbinte; se usucă şi se depozitează uscate.
b)Dezinsecţia periodică se va face la intervale prevăzute în metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodică se va face la intervale de maximum 6 luni; între operaţiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecţie şi deratizare curente, de întreţinere, în funcţie de prezenţa vectorilor.
c)Colectarea deşeurilor solide în recipiente metalice sau în cutii, cu pungi din material plastic, închise etanş, şi evacuarea ritmică a acestora, cu spălarea şi dezinfectarea lor după golire d) Amenajarea de încăperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a deşeurilor solide, racordate la un hidrant şi la reţeaua de canalizare, pentru a putea fi curăţate la necesitate, precum şi pentru spălarea şi dezinfecţia recipientelor
Unităţile vor fi dotate şi aprovizionate, după necesitate, cu utilaje şi materialele necesare pentru întreţinerea curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.
Instalaţiile de iluminat, încălzit şi ventilaţie, existente în dotarea unităţilor, vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare, revizuite periodic şi exploatate la parametrii la care au fost proiectate şi executate. Filtrele instalaţiilor de ventilaţie şi aer condiţionat trebuie păstrate curate şi uscate. Praful depus în canalele de ventilaţie se îndepărtează cu aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat şi condiţionat va fi verificată cu regularitate.
În sălile unităţilor de cultură (teatre, cinematografe, cămine culturale, săli de spectacol şi altele asemenea) nu se va permite accesul unui număr de persoane mai mare decât capacitatea proiectată. În funcţie de cubaj şi de ventilaţie se va asigura un volum minim de aer de 30 mc/om/h.
În colectivităţile temporare (şantiere, campinguri, cabane), precum şi în unităţile de folosinţă publică se vor asigura condiţiile de igienă necesare pentru prevenirea îmbolnăvirilor, potrivit specificului unităţii.
În încăperile de dormit din colectivităţile temporare trebuie să se asigure o suprafaţă minimă şi un volum minim de 10 mp şi 27 mc pentru camerele cu un pat, câte 16 mp şi 43 mc pe cameră pentru încăperi cu două paturi, minimum 20 mp şi 54 mc pentru camere cu 3 paturi şi 26 mp şi 60 mc pentru camere cu 4 paturi.
Numărul maxim de persoane cazate nu va depăşi capacitatea proiectată.
Utilizarea paturilor suprapuse în dormitoare comune de şantier şi cabane turistice montane se admite, în mod excepţional, dacă se asigură un volum minim de aer de 12 mc/persoană.
Unităţile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale şi lenjeria de pat necesare pentru persoanele cazate, asigurându-se primenirea acesteia, după cum urmează:
–schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în cazul în care a fost folosită de aceeaşi persoană;
–schimbarea lenjeriei de pat după fiecare persoană care părăseşte unitatea.
Materialul moale folosit de clienţi se colectează în saci de polietilenă şi va fi dezinfectat, chimic, termochimic sau termic în cursul procesului de spălare automată; dezinfecţia termică se realizează prin supunere timp de 10 minute la 70°C sau 1 minut la 80°C.
Băile publice, bazinele de înot şi piscinele vor utiliza pentru îmbăiere numai apă potabilă. Bazinele de înot, acoperite sau descoperite, precum şi piscinele din proximitatea litoralului care folosesc apă de mare, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi dotate cu sisteme de filtrare şi dezinfecţie a apei, astfel încât calitatea apei să se încadreze în valorile maxim admise în anexa nr. 1.
Unităţile care deţin sau exploatează băi publice se vor îngriji de întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor aferente pentru ca acestea să funcţioneze, în permanenţă, la parametrii proiectaţi. Numărul minim de dotări sanitare din băile publice este următorul:
────────────────────────────────────────────────────────
Numărul de
W.C.-uri Pisoare Lavoare
────────────────────────────────────────────────────────
1 1 1 1 1
───────── ─────── ──────── ─────── ───────
75 (b) 50 (f) 75 100 (b) 100 (f)
────────────────────────────────────────────────────────
Numărul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depăşi capacitatea proiectată. Suprafaţa încăperilor cu căzi individuale va fi de minimum 6 mp; cabina de duş va avea minimum 3 mp.
Unităţile care asigură servicii de igienă personală şi de întreţinere: baie, saună, bazin, masaj uscat şi subacvatic, gimnastică etc. trebuie supuse procedeelor de curăţare şi dezinfecţie, descrise la art. 50. Bazinele de îmbăiere sau pentru proceduri vor îndeplini condiţiile prevăzute pentru bazinele de înot. Materialul moale folosit pentru proceduri se schimbă după fiecare client cu materiale curate şi dezinfectate; materialele folosite se vor curăţa şi dezinfecta în condiţiile art. 57.
Accesul persoanelor în bazinele comune de apă caldă sau de apă rece se permite numai după ce, în prealabil, au făcut duş.
Lenjeria dată spre utilizare persoanelor care fac baie va fi curăţată şi dezinfectată în condiţiile stipulate de art. 57.
(1)La proiectarea şi execuţia bazinelor de înot se vor respecta următoarele cerinţe:
–la bazinele descoperite şi acoperite se va prevedea o bordură ridicată cu 30 cm faţă de paviment; pavimentul va fi finisat cu dale antiderapante; bazinele vor avea montate scări de acces în apă, numărul acestora stabilindu-se în funcţie de mărimea bazinului; scările vor avea profiluri rotunjite şi forma adaptată folosirii fără risc;
–bazinele vor avea montate de jur împrejur, la nivelul apei, o bară de susţinere;
–adâncimea bazinului va fi marcată vizibil pe marginile acestuia;
–la bazinele acoperite, finisajele interioare ale clădirii vor asigura izolaţia termică şi tratarea suprafeţelor cu antifungice;
–ambianţa termică, ventilaţia naturală şi artificială şi iluminatul bazinelor acoperite vor fi asigurate în aşa fel încât să se evite îmbolnăvirea şi accidentările celor care le folosesc.
(2)Piscinele/Bazinele cu tehnologie de prea plin vor avea prevăzute mijloace de prindere/susţinere la nivelul apei şi paviment antiderapant.
Parametrii de analiză microbiologici, valorile maxime admise şi frecvenţa de recoltare a probelor de apă din bazinele de înot acoperite şi descoperite şi piscine sunt prevăzute în tabelul din anexa nr. 1.
Evaluarea calităţii apei din bazinele de înot şi piscine se va face astfel:
a)limpezime - un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie să fie vizibil cu uşurinţă în punctul cel mai profund al bazinului;
b)concentraţia clorului rezidual liber în bazinele de înot/piscine acoperite trebuie să fie între 0,5 şi 1 mg/l, iar în bazinele/piscinele descoperite între 0,5 mg/l şi 1,5 mg/l;
c)pH între 7,2 şi 8,2;
d)în 90% din probele recoltate trimestrial, numărul de colonii la 37°C/ml trebuie să fie sub 300;
e)în 90% din probele recoltate trimestrial, bacteriile coliforme trebuie să fie sub 10/100 ml;
f)în 95% din probele recoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de salubritate) trebuie să fie 0/100 ml.
Administratorii băilor publice, ai bazinelor de înot şi piscinelor trebuie să deţină registre în care vor fi înscrise rezultatele buletinelor de analiză a apei, concentraţiilor clorului rezidual liber, periodicitatea de primenire a apei şi de dezinfecţie a bazinelor/băilor, precum şi modalitatea de dezinfecţie a bazinelor/băilor, inclusiv substanţele dezinfectante folosite.
Bazinele de înot vor fi prevăzute cu instalaţii de încălzire a apei în aşa fel încât apa de îmbăiere să aibă o temperatură de 22-24°C; nu se recomandă folosirea pentru îmbăiere a apei cu temperatura sub 22°C.
Ritmul de primenire a apei şi de spălare şi dezinfecţie a bazinelor se va stabili în funcţie de calitatea apei, respectându-se următoarele cerinţe minimale:
a)pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic se va recircula prin sistemul de filtrare şi clorinare întregul volum de apă al bazinului şi, în plus, se va înlocui 1/10-1/15 din volumul apei cu apa potabilă; săptămânal se va face spălarea şi dezinfecţia bazinului;
b)pentru bazinele fără recirculare, dar cu primenire continuă a apei, se va schimba zilnic cel puţin 1/3 din volumul apei din bazin şi se vor asigura golirea, spălarea şi dezinfecţia acestuia la cel mult 3 zile;
c)pentru bazinele fără recircularea apei şi fără posibilităţi de primenire continuă a apei, se vor asigura golirea, spălarea şi dezinfecţia zilnică a bazinului şi umplerea cu apă de calitatea prevăzută în tabelul din anexa nr. 1.
Pentru bazinele de înot, care dispun de staţii de tratare şi recirculare a apei, se va asigura obligatoriu şi clorinarea apei.
Dezinfecţia bazinelor se va face, după spălare cu jet de apă, prin curăţarea mecanică şi ştergerea pereţilor şi fundului bazinului cu bureţi îmbibaţi în soluţie dezinfectantă.
Unităţile care deţin bazine de înot/piscine vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare şi duşuri, separate pentru femei şi bărbaţi. Numărul minim de dotări sanitare este:
────────────────────────────────────────────────────────
Numărul Pisoare Lavoare Duşuri
de WC-uri
────────────────────────────────────────────────────────
1 1 1 1 1 1 1
────── ────── ──── ─────── ─────── ────── ──────
75 (b) 50 (f) 75 100 (b) 100 (f) 50 (b) 50 (f)
────────────────────────────────────────────────────────
Regulamentul privind utilizarea piscinelor/bazinelor trebuie afişat într-o manieră vizibilă pentru cei care folosesc piscina/bazinul. În utilizarea piscinei/bazinului nu se va depăşi numărul maxim de persoane aflate simultan în piscină/bazin, prevăzut în proiectul acesteia, număr care va fi menţionat în regulamentul de utilizare.
Accesul în piscine/bazine al persoanelor purtătoare de boli transmisibile, plăgi deschise, dermite sau dermatoze este interzis.
Pentru campinguri, densitatea optimă este de 50 mp teren/persoană. În fiecare camping se amenajează oficii prevăzute cu apă rece, apă caldă necesară spălării vaselor şi grupuri sanitare cu următoarele dotări:
────────────────────────────────────────────────────────
Numărul Pisoare Lavoare Duşuri
de WC-uri
────────────────────────────────────────────────────────
1 1 1 1 1 1 1
────── ────── ──── ─────── ─────── ────── ──────
30 (b) 20 (f) 30 30 (b) 30 (f) 30 (b) 30 (f)
────────────────────────────────────────────────────────
(1)În acţiunile de combatere se utilizează numai:
a)produse biocide care deţin acte administrative eliberate de Comisia Naţională pentru Produsele Biocide şi cuprinse în lista publicată de Ministerul Sănătăţii, actualizată periodic. Produsele aprobate pentru plasare pe piaţă la o dată ulterioară publicării listei se pot utiliza pe baza actului administrativ eliberat de Comisia Naţională pentru Produsele Biocide;
b)produsele de protecţia plantelor (pesticide agricole) omologate de Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţia Plantelor.
(2)Acţiunile de combatere pot fi efectuate de unităţi prestatoare de servicii de dezinsecţie şi deratizare.
(1)Pesticidele neagricole care intră sub incidenţa prevederilor art. 19 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pot fi comercializate numai de către persoane fizice şi juridice instruite în acest scop şi pot fi utilizate numai de operatori calificaţi şi instruiţi pentru această activitate.
(2)Pesticidele agricole pot fi comercializate către utilizatorii amatori cu respectarea prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013.
Utilizarea pesticidelor în combaterea artropodelor şi a rozătoarelor, vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort, se va face în aşa fel încât să nu fie afectată starea de sănătate a populaţiei prin efectul toxic al acestor produse.
(1)Comercializarea produselor de protecţia plantelor se poate face numai dacă aceasta este cuprinsă în obiectul de activitate al unităţii comerciale.
(2)Comercializarea către populaţie a pesticidelor agricole şi neagricole se permite numai dacă autorizaţia lor a fost emisă şi în acest scop.
(3)Distribuitorii care comercializează pesticide agricole către utilizatorii amatori trebuie să furnizeze informaţii despre pericole, expunere, condiţii de depozitare, reguli pentru manipularea şi aplicarea în siguranţă, precum şi pentru evacuarea deşeurilor.
(1)Dimensiunea ambalajelor în care sunt livrate pesticidele agricole destinate utilizatorilor amatori este limitată la o capacitate maximă, necesară folosirii timp de unul sau două sezoane pentru o grădină obişnuită.
(2)Baza de calcul pentru dimensiunea maximă a ambalajelor produselor destinate utilizatorilor amatori este următoarea:
a)tratamentul unei suprafeţe de 500 mp; sau b) cea mai mică rată de aplicare pentru utilizarea preconizată.
(3)Este interzisă utilizarea ambalajelor pentru produse pesticide în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate.
(4)Ambalajele pesticidelor trebuie să fie prevăzute cu sisteme de închidere etanşe astfel încât să nu existe pierdere de conţinut, să fie solide şi rezistente şi confecţionate din materiale care nu se deteriorează atunci când intră în contact cu conţinutul.
(1)În cazul pesticidelor gata de folosire (precum lichidele pulverizabile), destinate utilizatorilor amatori, sistemul de aplicare a dozei trebuie să fie proiectat astfel încât să nu prezinte risc pentru sănătate, atunci când este folosit corect şi în scopul preconizat.
(2)Pentru pesticidele agricole destinate utilizatorilor amatori care necesită diluare înainte de aplicare, trebuie ca sistemul de măsurare a dozei să aibă o eroare până la ± 10%.
(1)Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, primăriile şi operatorii economici au obligaţia de a organiza şi desfăşura acţiuni de combatere a artropodelor şi rozătoarelor vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort, la solicitarea şi cu îndrumarea tehnică de specialitate a direcţiilor de sănătate publică teritoriale.
(2)Cetăţenii cu gospodării individuale şi asociaţiile de locatari au obligaţia de a asigura combaterea şi stingerea focarelor de artropode şi rozătoare vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort din gospodăria proprie sau din spaţiile pe care le deţin.
(3)Direcţiile de sănătate publică şi cele de control în sănătate publică teritoriale au obligaţia informării populaţiei cu privire la existenţa în teritoriu a vectorilor care prezintă un risc pentru sănătate sau care produc un disconfort deosebit şi cu privire la măsurile de combatere ce trebuie luate împotriva acestora. În atingerea acestui scop, membrii comunităţii se pot adresa direcţiilor de sănătate publică teritoriale pentru obţinerea informaţiilor adecvate.
(4)Consiliile locale şi primăriile au obligaţia de a comunică cetăţenilor măsurile întreprinse în vederea combaterii artropodelor şi a rozătoarelor.
(1)Unităţile care efectuează prestări de servicii utilizând produse biocide sunt obligate să asigure informarea populaţiei cu privire la data efectuării lucrărilor, substanţele folosite şi măsurile de prim ajutor recomandate de producători.
(2)Păstrarea produselor biocide se face în spaţii special amenajate, cu pavimente netede, lavabile, confecţionate din materiale neabsorbante, care să poată fi uşor spălate şi curăţate, pe rafturi sau grătare, ferite de razele solare şi de surse directe de căldură şi îngheţ, dotate cu ventilaţie adecvată, sursă de apă potabilă şi trusă sanitară de prim ajutor.
(3)Unitatea trebuie să dispună de vestiare pentru personal şi grup sanitar.
(4)Utilajele folosite trebuie curăţate după fiecare operaţiune, avându-se în vedere evitarea poluării mediului înconjurător. Se interzice deversarea apelor reziduale direct în sistemul de canalizare.
(5)Este interzisă utilizarea produselor biocide cu termen de valabilitate expirat, a celor cu eticheta deteriorată sau care prezintă modificări ale proprietăţilor (depuneri, culoare modificată etc.).
Înhumările şi reînhumările se fac numai în cimitirele autorizate sanitar. Cimitirele vor fi împrejmuite cu gard şi cu o perdea de arbori. Între morminte şi gardul cimitirului va fi lăsată o zonă liberă de 3 m.
(1)Este obligatorie înhumarea/incinerarea persoanelor decedate.
(2)Este interzisă expunerea persoanelor decedate în incinta cimitirelor, cu accesul direct al publicului, cu excepţia celor care deţin o încăpere specială având această destinaţie.
Înhumarea persoanelor decedate se face numai pe baza certificatului de deces eliberat în acest scop de autorităţile publice locale. În cazul persoanelor decedate în alte localităţi decât aceea în care urmează să aibă loc înhumarea, aceasta se face şi pe baza avizului sanitar de înhumare/transport (anexa nr. 2), care se eliberează de către direcţia de sănătate publică teritorială.
Persoanele decedate vor putea fi depuse înainte de înhumare în sălile de ceremonii funerare numai pe baza certificatului de îmbălsămare. Persoanele decedate din cauza unor boli contagioase vor fi depuse în sălile de ceremonii funerare numai cu avizul direcţiei de sănătate publică teritorială.
(1)Transportul internaţional al cadavrelor umane se face pe baza unui paşaport de transport mortuar; pentru cadavrele care sunt transportate din ţară în străinătate, paşaportul de transport mortuar se eliberează de către direcţia de sănătate publică din judeţul unde s-a produs decesul sau exhumarea.
(2)Transportul internaţional al cadavrelor se va face în sicriu impermeabilizat, închis ermetic, al cărui fund este acoperit cu un strat de 5 cm grosime din materii absorbante (rumeguş, turbă sau altele asemenea), îmbibate într-o soluţie dezinfectantă. Sicriul se depune într-o ladă din lemn, bine etanşeizată.
În locurile de înhumare neamenajate cu cripte, înhumarea se va face la o adâncime de minimum 2 m.
(1)Deshumarea persoanelor decedate se poate face numai după 7 ani de la data înhumării.
(2)În mod excepţional, deshumarea se poate face şi înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), după cum urmează:
a)după împlinirea termenului de un an de la data înhumării şi numai în perioada 1 noiembrie - 31 martie, pe baza avizului sanitar eliberat de către direcţiile de sănătate publică teritoriale, în scopul reînhumării persoanei decedate în alt loc de înhumare;
b)indiferent de data când a avut loc înhumarea, pe baza dispoziţiei date, potrivit legii, de procuratură sau de instanţele judecătoreşti.
Deshumarea osemintelor persoanelor decedate în urmă cu până la 7 ani, precum şi reînhumarea lor se pot face în tot timpul anului pe baza avizului sanitar pentru deshumare/transport şi reînhumare (anexa nr. 3), eliberat de către direcţia de sănătate publică teritorială.
Deshumările şi reînhumările se fac de către administraţiile cimitirelor, în prezenţa familiei persoanei decedate sau a unui reprezentant al acesteia şi a administratorului cimitirului, cu respectarea normelor sanitaro-antiepidemice.
Transportul persoanelor decedate în vederea înhumării în aceeaşi sau în altă localitate se face numai cu vehicule mortuare, special amenajate, cu respectarea normelor sanitare în vigoare.
Efectuarea transporturilor în afara ţării se va asigura cu respectarea normelor din convenţiile internaţionale pe baza paşaportului de transport cadavre umane eliberat de direcţia de sănătate publică teritorială (anexa nr. 4).
La incinerarea persoanelor decedate se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 87 şi 88.
(1)Desfiinţarea şi schimbarea destinaţiei unui cimitir se fac numai după 30 de ani de la ultima înhumare şi după strămutarea tuturor osemintelor.
(2)Desfiinţarea cimitirelor înainte de acest termen se face numai cu avizul direcţiei de sănătate publică teritorială.
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme.
Parametri de calitate şi frecvenţa de recoltare
pentru apa de îmbăiere folosită în
bazine de înot, piscine, băi publice
Font 9
┌──────────────────────────────┬────────────────────┬─────────┬──────────────────────────┐
│ Parametru │Valoare maxim admisă│Frecvenţa│ Metoda de analiză │
├──────────────────────────────┼────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│Nr. colonii la 37°C/ml în 24 h│< 200 UFC/ml │ bilunar │metoda încorporării în │
│ │ │ │placă │
├──────────────────────────────┼────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│Bacterii coliforme │< 10/100ml │ bilunar │metoda filtrării prin │
│ │ │ │membrană │
│ │ │ │metoda celui mai probabil │
│ │ │ │număr (MPN) │
├──────────────────────────────┼────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│Escherichia coli │0/100 ml*) │ bilunar │metoda filtrării prin │
│ │ │ │membrană │
│ │ │ │metoda celui mai probabil │
│ │ │ │număr (MPN) │
├──────────────────────────────┼────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│Enterococi │0/100 ml*) │ bilunar │metoda filtrării prin │
│ │ │ │membrană │
│ │ │ │metoda celui mai probabil │
│ │ │ │număr (MPN) │
├──────────────────────────────┼────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│Pseudomonas aeruginosa │0/100 ml*) │ bilunar │metoda filtrării prin │
│ │ │ │membrană │
└──────────────────────────────┴────────────────────┴─────────┴──────────────────────────┘
Notă *) Când se foloseşte metoda celui mai probabil număr, rezultatul se va exprima < 1/100 ml conform citirii din tabelele McCrady.Anexa 2
ROMÂNIA
Ministerul Sănătăţii Nr. ieşire .....................
D.S.P. .................... Anul ........ luna
ziua ....
AVIZ SANITAR
pentru înhumarea/transportul cadavrelor umane
Se avizează din punct de vedere sanitar înhumarea cadavrului ..........................., decedat la data: anul ............. luna ................. ziua ......, în Cimitirul ..............................., localitatea ....................., judeţul ........................
Transportul cadavrului pentru înhumare în cimitir se va face cu mijloace rapide, într-un sicriu din lemn. Sicriul va rămâne închis în timpul transportului.
Prezentul aviz sanitar este valabil de la data de ........................ până la data de .......................
Director executiv,
..................
ROMÂNIA
Ministerul Sănătăţii Nr. ieşire .....................
D.S.P. .................... Anul ........ luna
ziua ....
AVIZ SANITAR
pentru deshumarea/transportul şi reînhumarea cadavrelor umane
Se avizează din punct de vedere sanitar deshumarea cadavrului ............................., decedat la data: anul ............ luna ................ ziua ......., din Cimitirul .............................., localitatea ........................, judeţul .........................., pentru a fi reînhumat în Cimitirul ................................., localitatea ......................, judeţul ......................
Deshumarea şi reînhumarea în acelaşi cimitir se vor face în primele ore ale dimineţii, în timpul cel mai scurt posibil.
Transportul cadavrului pentru reînhumarea în alt cimitir se va face cu mijloace rapide, sicriul fiind introdus într-o ladă de lemn căptuşită cu tablă sau carton gudronat.
Sicriul va rămâne închis în timpul acestor operaţiuni.
Prezentul aviz sanitar este valabil de la data de ................ până la data de ....................
Director executiv,
.................
Font 9
ROMÂNIA
Ministerul Sănătăţii Nr. ieşire .....................
D.S.P. .................... Anul ........ luna
ziua ....
PAŞAPORT PENTRU TRANSPORT CADAVRU UMAN
PASSEPORT DE TRANSPORT POUR CADAVRE HUMAIN
PASSPORT FOR TRANSPORT THE HUMAN CORPSE
Se autorizează transportul cadavrului uman din localitatea ...........................
On autorise le transport du cadavre humain de la localite
It's authorized the transport of the human corpse from locality
Judeţul ......................, localitatea ..........................................
District dans la localite
County to locality
ţara .......................................
du pays
county
Decedatul: numele ............................, prenumele ............................
Le decede: nom prenom
Deceased: surname first name
Sexul ........................, vârsta ........................
Sexe L'âge
Sex Age
Ultimul domiciliu ....................................................................
Le dernier domicile
Last residence
Locul decesului: ţara ......................, judeţul ................................
Lieu du deces: Le pays district
The place of demise: country county
Localitatea ....................................
Localite
Locality
Data decesului: 20 ....... luna ..................... ziua ..........
La date du deces: mois jour
Deceased date: month day
Numărul certificatului de îmbălsămare ................................................
Numero du certificat d'embaumement
The number of embalm certificate
Numărul certificatului medical de deces ..............................................
Numero du certificat medical du deces
The number of decease medical certificate
Condiţii speciale: sicriu de metal, închis ermetic şi apoi aşezat într-o ladă de lemn
închisă etanş.
Conditions speciales: le cercueil en metal est enferme hermetiquement et mis ensuite
dans une caisse en bois etanche.
Special conditions: metal coffin, hermetically closed and put în a wood box, tight
closed.
Transportul se va face cu: autovehicul, tren, avion, vapor.
Le transport sera effectue par: auto, train, avion, bateau.
Transport will be done by: car, train, plane, ship.
Director executiv,
L.S. .............
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.