Norma sanitară veterinara din 15 septembrie 2005

Articolul 1

Analizele efectuate în vederea controlului oficial privind prezenta, identificarea şi/sau estimarea cantităţii de constituenti de origine animala în furaje, în cadrul programului de inspecţii oficiale în domeniul nutritiei animale în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 717/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind principiile ce reglementează organizarea inspecţiilor oficiale în domeniul nutritiei animalelor, ce transpune Directiva Consiliului nr. 95/53/CE , trebuie să fie executate în conformitate cu prevederile anexei care face parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor.

Articolul 2

Laboratoarele care efectuează controalele oficiale pentru identificarea şi/sau estimarea cantitativă a constituentilor de origine animala din furaje pot efectua aceste analize numai dacă au specialişti instruiti corespunzător şi participa periodic la testele comparative interlaboratoare.

Articolul 3

(1)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor pune în aplicare acte normative, reglementări şi prevederi administrative, necesare pentru conformarea cu prezenta norma sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor, pe care le va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Integrării Europene şi al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, împreună cu tabelele de concordanta, în vederea evaluării conformitatii transpunerii legislative, şi va stabili măsurile necesare pentru implementarea corecta şi la timp a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

(2)Atunci când Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor acţionează potrivit prevederilor alin. (1) trebuie să facă o referire expresă la prezenta norma sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor. Procedura privind realizarea referirii menţionate rămâne în responsabilitatea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

(3)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor va lua toate măsurile necesare şi va sanctiona, potrivit legii, orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, iar în caz de infracţiuni, sesizează organele de cercetare penală.

(4)Prezenta norma sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor constituie transpunerea oficială a Directivei Comisiei nr. 2003/126/CE .Anexa

la norma sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor

CONDIŢII

pentru detectarea microscopica, identificarea sau

estimarea constituentilor de origine animala în furaje

1.Scop şi domeniu de aplicare

Aceste condiţii trebuie să fie utilizate atunci când detectarea constituentilor de origine animala (definiţi ca produse rezultate din prelucrarea carcaselor şi a părţilor acestora provenite de la mamifere, păsări şi peste) din furaje este efectuată prin mijloace de examinare microscopica, în cadrul programului de inspecţii şi controale în domeniul nutritiei animale în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 717/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind principiile ce reglementează organizarea inspecţiilor oficiale în domeniul nutritiei animalelor, ce transpune Directiva Consiliului nr. 95/53/CE . Poate fi efectuat şi un al doilea test, utilizându-se metode diferite sau alternative de analiza pentru detectarea anumitor tipuri de constituenti de origine animala sau pentru stabilirea originii constituentilor de origine animala, cu condiţia ca metodele descrise în prezenta anexa să fie utilizate în toate testele oficiale. În plus, poate fi utilizat un protocol diferit atunci când se examinează anumite produse specifice de origine animala, precum plasma sau oasele în seu (a se consulta şi pct. 9), cu condiţia ca aceste analize să fie efectuate adiţional analizelor prevăzute în programul de inspecţii şi controale.

2.Sensibilitate

În funcţie de tipul constituentilor de origine animala, pot fi detectate cantităţi foarte mici (< 0,1%) de constituenti în furaje.

3.Principiu

O proba reprezentativa, prelevata în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 390/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul oficial al furajelor pentru animale, ce transpune Directiva Comisiei nr. 76/371/CEE , va fi supusă identificarii după pregătirea prealabilă. Protocolul descris în continuare este conceput pentru furaje cu conţinut redus de umiditate. Furajele cu conţinut de umiditate mai mare de 14% trebuie să fie uscate (concentrate) în prealabil.

Materiile prime furajere sau furajele speciale (de exemplu, grăsimi, uleiuri) necesita un tratament special (a se consulta pct. 9). Constituentii de origine animala sunt identificati pe baza caracterelor microscopice tipice (de exemplu, fibre musculare şi alte particule de carne, cartilaje, oase, coarne, fire de par, pene, sânge, coji de oua, oase de peste solzi etc.). Identificarea se va face atât din fractia de la sitare (potrivit pct. 6.1), cat şi din sedimentul concentrat (potrivit pct. 6.2) al probei.

4.Reactivi

4.1.Agenţi de clarificare

4.1.1.Cloralhidrat (soluţie apoasa 60% v/v)

4.1.2.Soluţie alcalina (NaOH 2,5% sau KOH 2,5% m/v) pentru fractiile de la sitare

4.1.3.Ulei de parafina sau glicerina (viscozitate 68-81) pentru observaţiile microscopice în sediment

4.2.Agenţi de spalare

4.2.1.Alcool etilic 96%

4.2.2.Acetona

4.3.Agenţi de concentrare

4.3.1.Tetracloretan (densitate 1.62)

4.4.Agenţi de colorare

4.4.1.Soluţie iod/iodura de potasiu (se dizolva 2 g de iodura de potasiu în 100 ml apa şi se adauga 1 g de iod sub agitare)

4.4.2.Roşu de alizarina (Alizarin Red) (se dizolva 200 mg roşu de alizarina în 100 ml apa care conţine 2,5 ml HCI 1 M)

4.4.3.Reactiv pentru cistina [2 g acetat de plumb şi 10 g NaOH/100 ml H(2)O]

4.4.4.Soluţie iod/iodura de potasiu în alcool etilic 70%

4.5.Agent de decolorare

4.5.1.Soluţie comercială de hipoclorit de sodiu (9,6% clor activ)

5.Echipament şi accesorii

5.1.Balanţa analitica (d = 0,01 g, cu excepţia sedimentului concentrat la care este necesară d = 0,001 g)

5.2.Dispozitive de maruntire, macinare (moara şi mojar, în special pentru furaje cu conţinut de grasime > de 15%)

5.3.Site cu ochiuri cu diametrul de maximum 0,5 mm

5.4.Palnii de separare sau pahare conice de sedimentare

5.5.Stereomicroscop (cu magnificatie de minimum 40 x)

5.6.Microscop compus (magnificatie minimum 400 x) cu lumina polarizata sau cu lumina de transmisie

5.7.Sticlarie standard de laborator

Tot echipamentul utilizat trebuie să fie foarte curat. Sticlaria şi palniile de separare trebuie spalate în masina de spălat sticlaria. Sitele trebuie curatate cu perii aspre.

6.Procedura

Furajele granulate trebuie în prealabil presitate pe baza dimensiunii, dacă ambele fractii sunt examinate ca probe separate.

Se iau cel puţin 50 g de proba şi se macina cu grija în moara sau în alt dispozitiv adecvat pentru obţinerea particulelor corespunzătoare. Din materialul macinat se iau doua fractii reprezentative, una pentru fractia de sitare de cel puţin 5 g şi una de cel puţin 5 g pentru sedimentul concentrat. Colorarea cu agenţi de colorare poate fi aplicată adiţional pentru identificare.

În scopul identificarii naturii proteinelor animale şi a originii particulelor examinate se poate utiliza un sistem de suport al deciziei (de exemplu, Aries) sau probe de referinţa.

6.1.Identificarea constituentilor de origine animala în fractia de la sitare

O cantitate de minimum 5 g din proba este trecută prin site cu ochiuri cu diametrul de maximum 0,5 mm în cel puţin două fractii.

Fractia/fractiile de sitare cu particule mari, cu dimensiuni mai mari de 0,5 mm (sau o parte reprezentativa din fractie) se întinde în strat subtire pe un suport adecvat şi se verifica prezenta componentelor de origine animala la stereomicroscop cu diferite puteri de marire.

Lamele preparate cu fractia/fractiile de sitare cu particule fine, cu dimensiuni mai mari de 0,5 mm, se verifica sistematic la microscopul compus cu obiective diferite pentru a detecta prezenta componentilor de origine animala.

6.2.Identificarea constituentilor de origine animala din sedimentul concentrat

Se iau cel puţin 5 g (cantarite cu precizie de 0,01 g) din proba, se introduc într-un pahar conic sau într-o palnie de separare, adăugându-se cel puţin 50 ml de tetracloretan. După omogenizare se agita conţinutul de mai multe ori.

Dacă se utilizează o palnie de separare închisă, amestecul trebuie lăsat pentru sedimentare cel puţin 3 minute. Amestecul este din nou agitat şi lăsat pentru sedimentare 3 minute înainte ca sedimentul să fie separat.

Dacă este utilizat un pahar conic de separare, amestecul trebuie lăsat pentru sedimentare cel puţin 5 minute înainte ca sedimentul să fie separat.

Sedimentul separat este uscat la etuva şi cantarit repetat până la masa constanta (precizie de 0,001 g). Cantarirea este necesară numai în cazul în care se face o apreciere cantitativă. În cazul în care sedimentul este constituit din fragmente de dimensiuni foarte diferite, acesta poate fi separat prin site cu ochiuri cu diametrul de maximum 0,5 mm în doua fractii.

Sedimentul uscat se examinează în întregime pentru identificarea fragmentelor de oase la stereomicroscop şi la microscopul compus.

6.3.Utilizarea agenţilor de clarificare şi de colorare

La identificarea microscopica a constituentilor de origine animala pot fi utilizaţi agenţii speciali de clarificare şi colorare:

–cloralhidrat: prin încălzire uşoară, structura celulara poate fi mult mai clara datorită gelatinizarii granulelor de amidon şi indepartarii particulelor nedorite;

–soluţie alcalina (NaOH 2,5% sau KOH 2,5%): soluţiile alcaline clarifica materialul, pot evidenţia fibrele musculare, firele de par sau alte structuri cheratinoase;

–ulei de parafina şi glicerina: componentele oaselor pot fi identificate mai bine în aceşti agenţi de clarificare datorită faptului ca majoritatea lacunelor rămân umplute cu aer şi apar ca spaţii negre cu diametrul de aproximativ 5-15 f2æm;

–soluţia de iod/iodura de potasiu: este utilizata pentru identificarea amidonului (culoare albastra-violeta) şi a proteinei (culoare galbena-portocalie). Se dilueaza dacă este necesar;

–soluţia de roşu de alizarina: coloreaza oasele, solzii şi oasele de peste în roz-roşu. Înainte de uscarea sedimentului (a se consulta pct. 6.2), sedimentul total trebuie transferat într-o eprubeta de sticlă şi spălat de doua ori cu câte 5 ml alcool etilic (se utilizează de fiecare data un vortex pentru eprubete, se lasă în repaus timp de un minut şi apoi solventul este eliminat). Înaintea utilizării colorantului, sedimentul este decolorat cu cel puţin 1 ml soluţie comercială de hipoclorit de sodiu. Pentru reactie se lasă timp de 10 minute. Eprubeta este apoi umpluta cu apa, lăsată în repaus pentru sedimentare timp de 2-3 minute şi apoi supernatantul este îndepărtat.

Sedimentul se mai spala de doua ori cu câte 10 ml apa (se utilizează un vortex, se lasă în repaus şi apoi apa este eliminata). După îndepărtarea lichidului se adauga 2-10 picaturi (în funcţie de volumul sedimentului) de roşu de alizarina. Se amesteca prin agitare şi se lasă pentru reactie timp de câteva secunde. Sedimentul este apoi spălat de doua ori cu câte 5 ml alcool etilic şi apoi spălat o dată cu acetona (de fiecare data se agita cu vortexul, se lasă în repaus timp de un minut şi apoi solventul este eliminat). Sedimentul este apoi uscat;

–reactivul pentru cistina: prin încălzire uşoară, constituentii care conţin cistina (par, pene, fanere etc.) capata o culoare neagra-maronie.

6.4.Examinarea furajelor care pot conţine făina de peste

Trebuie examinate la microscopul compus cel puţin câte o lama din fractia fina de pe site şi din fractia fina de la sedimentul concentrat (a se consulta pct. 6.1 şi 6.2).

În cazul în care eticheta produsului menţionează făina de peste ca ingredient sau prezenta acesteia este suspicionata ori detectata la examinarea iniţială, trebuie examinate cel puţin două lame suplimentare din fractia fina de pe site, iar sedimentul va fi examinat în întregime.

7.Calcul şi evaluare

Procedura descrisă la acest punct trebuie aplicată în cazul controlului oficial în vederea stabilirii concentratiei (nu doar prezenta sau absenta) de constituenti de origine animala din proba.

Calculul poate fi efectuat doar în cazul în care proba conţine fragmente de oase.

Fragmentele de oase provenite de la specii terestre homeoterme (de exemplu, mamifere şi păsări) pot fi diferenţiate de oasele de peste în preparat microscopic, pe baza lacunelor specifice. Proporţia de constituenti de origine animala în proba examinata este estimată în funcţie de următoarele date:

–proporţia estimată (masa %) de fragmente de oase în sedimentul concentrat;

–proporţia (masa %) de oase în constituentii de origine animala.

Estimarea se face pe baza a cel puţin 3 lame (dacă este posibil) şi cel puţin 5 câmpuri pe lama. În furajele combinate, de regula, sedimentul concentrat nu conţine numai fragmente de oase de la animale terestre sau peste, dar şi alte componente cu greutate specifică mare, de exemplu, minerale, nisip, fragmente vegetale lignificate etc.

7.1.Estimarea valorii procentuale a fragmentelor de oase

Sxc

Fragmente de oase de la animale terestre % = ───

W

Sxd

Fragmente de oase şi solzi de peste % = ───

W

[S = masa sedimentului (mg), c = factorul de corectie (%) pentru estimarea procentului de oase de la animale terestre în sediment, d = factorul de corectie (%) pentru estimarea procentului de oase de peste şi solzi în sediment, W = masa probei prelucrate pentru sedimentare (mg)].

7.2.Estimarea valorii constituentilor de origine animala

Proporţia de oase în produsele de origine animala este variabila. În cazul fainii de oase procentul este de 50-60%, iar în cazul fainii de carne de 20-30%; la făina de peste procentul de oase şi solzi este variabil în funcţie de specie, în general de 10-20%.

Dacă se cunoaşte tipul de făina de origine animala din proba de analizat, se poate calcula conţinutul estimat:

–conţinutul estimat de constituenti Sxc

de la animale terestre (%) = ─── x 100

Wxf

Sxd

–conţinutul estimat de constituenti de peste (%) = ─── x 100

Wxf

[S = masa sedimentului (mg), c = factorul de corectie (%) pentru estimarea procentului de oase de la animale terestre în sediment, d = factorul de corectie (%) pentru estimarea procentului de oase de peste şi solzi în sediment, f = factorul de corectie pentru proporţia de oase din constituentii de origine animala din proba examinata, W = masa probei prelucrate pentru sedimentare (mg)].

8.Exprimarea rezultatelor examinării

Buletinul de analiza trebuie să conţină informaţii referitoare la prezenta constituentilor derivati de la animale terestre sau a fainii de peste. Pot exista următoarele situaţii:

8.1.Referitor la prezenta constituentilor derivati de la animale terestre:

–în proba analizata nu au fost decelati constituenti derivati de la animale terestre la capacitatea de identificare la microscop;

sau

–în proba analizata au fost decelati constituenti derivati de la animale terestre la capacitatea de identificare la microscop.

8.2.Referitor la prezenta fainii de peste:

–în proba analizata nu au fost decelati constituenti derivati din peste la capacitatea de identificare la microscop;

sau

–în proba analizata au fost decelati constituenti derivati din peste la capacitatea de identificare la microscop.

În cazul în care se găsesc constituenti derivati din peste sau de la animale terestre, buletinul cu rezultatul evaluării poate indica suplimentar, dacă este solicitat, estimarea cantitativă a constituentilor detectati (x %, < 0,1%, 0,1-0,5%, 0,5-5% sau > 5%), la care se pot adauga, dacă este posibil, date referitoare la tipul de animal terestru şi la constituentii de origine animala identificati (fibre musculare, cartilaje, oase, coarne, par, par de porc, coji de ou, pene, sânge, oase de peste, solzi).

În cazul în care se precizează cantitatea de constituenti, factorul de corectie f utilizat trebuie menţionat.

În cazul în care au fost identificate fragmente de oase provenite de la animale terestre, buletinul de analiza va conţine o clauza adiţională:

Posibilitatea ca următorii constituenti să fie derivati de la mamifere nu poate fi exclusa.

Aceasta clauza adiţională nu este necesară dacă fragmentele de oase de la animale terestre au fost identificate ca aparţinând pasarilor sau mamiferelor.

9.Protocol optional pentru analiza grasimilor sau a uleiurilor

Protocolul următor poate fi utilizat pentru analiza grasimilor sau a uleiurilor:

–dacă grasimea este solida, se incalzeste până la lichefiere, de exemplu într-un cuptor cu microunde;

–se transfera 40 ml, cu ajutorul unei pipete, din partea inferioară a grasimii lichefiate într-un tub de centrifuga;

–se centrifugheaza timp de 10 minute la 4.000 rotatii/ minut;

–dacă grasimea se solidifică după centrifugare, se incalzeste tubul din nou până la lichefiere. Se repeta centrifugarea timp de 5 minute la 4.000 rotatii/minut;

–cu ajutorul unei spatule sau a unei lingurite se preleveaza jumătate din sedimentul decantat şi se transfera într-o placa Petri sau o lama de microscop pentru identificarea unor posibili constituenti de origine animala (fibre musculare, pene, fragmente de oase). Pentru clarificare sunt recomandate glicerina sau uleiul de parafina;

–sedimentul rămas este utilizat pentru sedimentare, asa cum este descris la pct. 6.2.