Ordin

Ordin nr. 390 din 15 octombrie 2001

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul oficial al furajelor pentru animale

Emitent: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 766 din 30 noiembrie 2001
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/32460(filă nouă)

Textul actului · 12 articole

100%

Cuprins

Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,

în temeiul prevederilor art. 32 alin. 1 din Legea sanitară veterinara nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările ulterioare,

vazand Referatul de aprobare nr. 144.520 din 3 octombrie 2001 al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare,

emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Norma sanitară veterinara privind controlul oficial al furajelor pentru animale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

(1)Prin furaje sau alimente compuse se înţelege, în sensul prezentului ordin, orice produs folosit ca atare în hrana animalelor sau amestecuri de diferite produse constituite într-un produs finit care se utilizează în hrana animalelor, fără a mai fi necesară o adaugare de alte substanţe pentru a îmbunătăţi calitatea şi compozitia acestora.

(2)Sunt supuse controlului oficial, în conformitate cu prevederile prezentului ordin, următoarele categorii de produse:

a)furajele concentrate (combinate);

b)furajele fibroase;

c)furajele verzi;

d)furajele insilozate;

e)radacinoasele şi tuberculii de uz furajer;

f)borhoturile de uz furajer;

g)sroturile din seminţe oleaginoase (soia, floarea-soarelui);

h)uleiurile din seminţe sau din fructe de uz furajer;

i)cerealele boabe de uz furajer.

Articolul 3

Probele de furaje pentru animale supuse controlului oficial sunt recoltate de medicii veterinari din punctele de trecere a frontierei de stat a României sau de medicii veterinari oficiali în a căror rază de activitate exista unităţi producătoare de furaje.

Articolul 4

Analizele de laborator pentru furajele supuse controlului oficial se efectuează de laboratorul sanitar veterinar de stat judeţean cel mai apropiat de locul recoltarii.

Articolul 5

Examenele de laborator solicitate de către alte autorităţi ale statului, altele decât cele sanitare veterinare, precum şi analiza contraprobelor se efectuează numai de Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara Bucureşti. În acest caz recoltarile se vor efectua de către medicii veterinari prevăzuţi la art. 3, în prezenta unui reprezentant al autorităţii care a dispus analiza.

Articolul 6

(1)Toate loturile de furaje pentru animale, produse pe teritoriul României, vor fi analizate pentru controlul calităţii în laboratoare proprii (autorizate sanitar veterinar) sau, după caz, în alte laboratoare autorizate sanitar veterinar.

(2)Controlul oficial al furajelor pentru animale din producţia interna se efectuează o dată pe trimestru pentru fiecare produs (sortiment) în laboratorul sanitar veterinar judeţean sau la Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara Bucureşti.

Articolul 7

Furajele din import se supun controlului oficial după cum urmează:

a)cele provenite din ţările membre ale Uniunii Europene se examinează numai în cazul în care exista suspiciuni din partea autorităţii sanitare veterinare, pe baza controlului fizic şi al documentelor la destinaţie.

b)furajele produse pe teritoriul altor tari decât cele membre ale Uniunii Europene se vor examina complet la primul transport importat, după care la fiecare al 5-lea transport, prin examen bacteriologic, la al 10-lea transport, prin examen pentru reziduuri, metale grele, la al 15-lea transport, pentru micotoxine şi radioactivitate. După cel de-al 15-lea transport procedura se reia cu examen complet.

Articolul 8

Furajele supuse controlului oficial nu se pun în consum până la obţinerea rezultatului de laborator.

Articolul 9

Dacă în urma examenului de laborator sunt decelate probe pozitive, furajele respective nu se dau în consum, iar produsul respectiv va fi supus la 3 examene complete consecutive. Dacă se constata rezultate pozitive şi după cele 3 examene, se va interzice importul pe o perioadă de un an pentru produsul sau sortimentul analizat, în cazul în care producătorul este străin, precum şi fabricarea produsului sau sortimentului respectiv, în cazul producătorului autohton.

Articolul 10

(1)După expirarea perioadei de interdicţie prevăzute la art. 8 primele 3 loturi produse sau importate sunt supuse examenului complet de laborator. Dacă rezultatele sunt negative se reia procedura descrisă la art. 6. (2) În cazul în care rezultatele sunt pozitive după cele 3 examene consecutive se va aplica interzicerea definitivă a importului pentru produsul respectiv sau interzicerea fabricării produsului ori sortimentului respectiv pentru unitatea producătoare în cauza.

Articolul 11

Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara, Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara Bucureşti, inspectoratele de poliţie sanitară veterinara de frontieră şi direcţiile sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 12

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării lui.

Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,

Ilie Sarbu

Anexa 1

NORMA SANITARĂ VETERINARA

privind controlul oficial al furajelor pentru animale

1.Obiectul şi domeniul de aplicare

Probele pentru controlul oficial al furajelor destinate animalelor, în vederea verificării calităţii şi compoziţiei acestora, sunt prelevate conform metodelor descrise mai jos. Probele astfel prelevate se considera reprezentative pentru lotul esantionat.

2.În sensul prezentei norme sanitare veterinare, prin următorii termeni se înţelege:

a)lot - o cantitate de produs care constituie o unitate şi care are caracteristici presupuse uniforme;

b)proba elementara - o cantitate prelevata dintr-un punct al lotului;

c)proba globală - amestecul probelor elementare prelevate din acelaşi lot;

d)proba redusă - o parte reprezentativa din proba globală, obţinută prin reducerea acesteia;

e)proba finala - o parte din proba redusă sau din proba globală omogenizata şi care este supusă analizei de laborator.

3.Persoanele abilitate sa preleveze probe

Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali desemnaţi de autoritatea sanitară veterinara şi de medicii veterinari cu atribuţii de inspectori ai poliţiei sanitare veterinare.

4.Aparatura necesară pentru prelevarea probelor

4.1.Dispozitivele pentru prelevarea probelor trebuie să fie confectionate din materiale care nu contamineaza produsele din care se fac prelevarile. Aceste dispozitive pot fi oficial aprobate de către autoritatea sanitară veterinara competenţa.

4.2.Dispozitive recomandate pentru prelevarea probelor de alimente solide destinate animalelor:

4.2.1.Prelevare manuală

4.2.1.1.Sonda cu fund plat şi cu margini verticale

4.2.1.2.Sonda cu un canal vertical sau compartimentata. Dimensiunile sondei trebuie să fie adaptate caracteristicilor lotului (adâncimea containerului, dimensiunile sacului etc.) şi dimensiunilor particulelor de alimente.

4.2.2.Prelevare mecanică

Pentru prelevarea mecanică a probelor de furaje destinate animalelor se pot utiliza dispozitive mecanice aprobate.

4.2.3.Impartitor (divizor) este dispozitivul destinat divizării probei în părţi aproximativ egale, care poate fi utilizat pentru a preleva probe elementare şi pentru a obţine proba redusă şi proba finala.

5.Cerinţe cantitative pentru probele supuse controlului


5.a) Referitoare la controlul substanţelor sau produselor distribuite uniform în masa furajului destinat animalelor
5.a)1. Lotul - mărimea lotului trebuie să fie suficientă pentru a se putea preleva probă din fiecare constituent.
5.a)2. Probe elementare
5.a)2.1. Furaje vrac:				numărul minim de probe elementare
5.a)2.1.1. Loturi care nu depăşesc 2,5 tone				7
5.a)2.1.2. Loturi care depăşesc 2,5 tone					de 20 de ori numărul de tone care constituie lotul (a), până la maximum 40 de probe elementare
				\
				\
				\
5.a)2.2. Furaje ambalate:				numărul minim de ambalaje din care se fac prelevări (b)
5.a)2.2.1. Ambalaje mai mari de 1 kg:
5.a)2.2.1.1. Lot alcătuit din 1 până la 4 ambalaje				toate ambalajele
5.a)2.2.1.2. Lot alcătuit din 5 până la 16 ambalaje				4 ambalaje
5.a)2.2.1.3. Lot alcătuit din mai mult de 16 ambalaje					Numărul de ambalaje care alcătuiesc lotul (a), până la maximum 20 de ambalaje
5.a)2.2.1.3. Lot alcătuit din mai mult de 16 ambalaje				\
				\
				\
5.a)2.2.2. Ambalaje care nu depăşesc 1 kg				4
5.a)2.3. Furaje lichide sau semilichide:				numărul minim de containere din care se prelevează probe (b)
5.a)2.3.1. Containere mai mari de 1 litru:
5.a)2.3.1.1. Lot alcătuit din 1 până la 4 containere				toate containerele
5.a)2.3.1.2. Lot alcătuit din 4 până la 16 containere				4 containere
5.a)2.3.1.3. Lot alcătuit din mai mult de 16 containere					Numărul de containere care alcătuiesc lotul (a), până la maximum 20 de containere
5.a)2.3.1.3. Lot alcătuit din mai mult de 16 containere				\
				\
				\
5.a)2.3.2. Containere care nu depăşesc 1 litru:				4
5.a)2.4. Furaje sau minerale brichetate				numărul minim de blocuri sau de brichete din care se prelevează probe (b): un bloc sau o brichetă/lot de 25 de unităţi, până la maximum 4 blocuri sau brichete
5.a)3. Proba globală
Este nevoie de o singură probă globală/lot, care nu trebuie să fie mai mică de:
5.a)3.1. Pentru furaje vrac				4 kg
5.a)3.2. Pentru furaje ambalate:
5.a)3.2.1. Ambalaje mai mari de 1 kg				4 kg
5.a)3.2.2. Ambalaje care nu depăşesc 1 kg				greutatea conţinutului a 4 ambalaje originale
5.a)3.3. Pentru furaje lichide sau semilichide:
5.a)3.3.1. Containere mai mari de 1 litru				4 litri
5.a)3.3.2. Containere care nu depăşesc 1 litru				volumul conţinutului a 4 containere originale
5.a)3.4. Pentru furaje sau minerale brichetate:
5.a)3.4.1. Fiecare cântărind mai mult de 1 kg				4 kg
5.a)3.4.2. Fiecare cântărind mai puţin de 1 kg				greutatea a 4 blocuri sau brichete originale
5.a)4. Probe finale
Atunci când este necesar din probele globale se obţin probele finale prin reducţie. Se analizează cel puţin o probă finală. Cantitatea unei probe finale nu trebuie să fie mai mică de:
- pentru furaje solide				500 g
- pentru furaje lichide sau semilichide				500 ml
5.b) Referitoare la controlul substanţelor sau al produselor nedorite, posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum ar fi: aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin şi crotolaria din furajele pentru animale (c)
5.b)1. Lot: vezi 5.a)1
5.b)2. Probe elementare
5.b)2.1. Furaje vrac: vezi 5a)2.1
5.b)2.2. Furaje ambalate:				numărul minim de ambalaje din care se fac prelevări
5.b)2.2.1. Loturi alcătuite din 1 până la 4 ambalaje				toate ambalajele
5.b)2.2.2. Loturi alcătuite din 5 până la 16 ambalaje				4
5.b)2.2.3. Loturi alcătuite din mai mult de 16 ambalaje				numărul de ambalaje care alcătuiesc lotul (a), până la maximum 40 de ambalaje
5.b)3. Probe globale - numărul de probe globale variază în funcţie de mărimea lotului. Numărul minim de probe globale/lot este dat mai jos. Greutatea totală a probelor elementare care alcătuiesc fiecare probă globală nu trebuie să fie mai mică de 4 kg.
5.b)3.1. Furaje vrac
Mărimea lotului în tone:				numărul minim de probe globale/lot
- până la 1				1
- între 1 şi 10				2
- între 10 şi 40				3
- mai mare de 40				4
5.b)3.2. Furaje ambalate
Mărimea lotului în număr de ambalaje:				numărul minim de probe globale/lot
- între 1 şi 16				1
- între 17 şi 200				2
- între 201 şi 800				3
- mai mare de 800				4
5.b)4. Probe finale - din fiecare probă globală se obţine prin reducţie o probă finală. Se analizează cel puţin o probă finală/probă globală. Greutatea probei finale nu trebuie să fie mai mică de 500 g sau de 500 ml.
5.c)1. Prelevare de probe pentru furaje fibroase
Pentru obţinerea probei globale din fiecare tonă de furaj fibros (fân, paie) se iau din şiră prin smulgere (cu mâna, cu un cârlig special etc.), din 12-14 locuri diferite, porţiuni mici care se adună pe o prelată sau pe pământ netezit şi măturat. Aceste probe elementare, amestecate, constituie proba globală care poate să ajungă la 8-10 kg. Pentru luarea probei finale de 1,5-2 kg întreaga cantitate de nutreţ se omogenizează, apoi se întinde într-un strat de 5-6 cm, de forma unui pătrat, şi cu o riglă se împarte prin două diagonale în 4 părţi egale (sferturi). Din cele 4 sferturi se ia la alegere un sfert care va constitui proba finală pentru analiză.
În cazul în care proba este mai mare de 2 kg operaţiunea formării pătratului şi luării sfertului se repetă de atâtea ori până când se obţine cantitatea necesară.
Din furaje fibroase presate se desfac la întâmplare, în cazul loturilor până la 10 tone, 3% din numărul baloturilor, însă cel puţin două baloturi, iar în cazul loturilor peste 10 tone, 1% din numărul baloturilor, dar cel puţin 6 baloturi.
Din interiorul fiecărui balot desfăcut se scot probe parţiale din diferite straturi şi locuri, în cantităţi suficiente pentru obţinerea unei probe globale de cel puţin 4 kg, din care apoi, prin metoda sferturilor, se separă proba finală.
Proba se examinează minuţios şi, dacă se constată prezenţa unor cantităţi mai mari de corpuri străine (pământ, băligar, părţi lignifiate etc.), acestea se adună şi se cântăresc separat. Proba astfel curăţată se cântăreşte şi se împachetează.
5.c)2. Prelevări de probe pentru furaje verzi
Probele din culturi pentru masă verde se ridică în stadiul de vegetaţie, când de obicei sunt consumate de animale. În cazul în care cultura se foloseşte ca masă verde într-un singur stadiu de vegetaţie, se ia o singură probă, iar dacă este consumată timp mai îndelungat, se iau mai multe probe, corespunzător fiecărui stadiu de vegetaţie.
Trebuie să se ia în considerare faptul că umiditatea nutreţului verde are o influenţă deosebită asupra conţinutului în substanţe nutritive şi de aceea probele se iau când iarba are o umiditate normală. Umiditatea ierbii se consideră normală atunci când s-a zvântat roua de pe ea (2-3 ore de la răsăritul soarelui, în funcţie de densitatea plantelor), dar înainte de căldura toridă de la prânz când plantele evaporă apa mai intens.
Pe timp umed nu se recomandă ridicarea probelor, totuşi în caz de forţă majoră iarba cosită pentru probă se zvântă prin răsfirare pe grătare special amenajate, în curent de aer.
Pentru recoltarea probelor de furaje de pe păşune, aceasta se împarte în parcele egale, în aşa fel încât să fie cât mai uniforme din punct de vedere al compoziţiei floristice, al fazei de dezvoltare a plantelor, al naturii solului, al lucrărilor de îmbunătăţire aplicate la păşune. Se recoltează apoi prin cosire masa verde de pe 2-5 m2 din mai multe puncte ale aceleiaşi parcele, se amestecă bine masa verde obţinută şi din ea se reţin 1-2 kg; în acelaşi mod se procedează şi cu celelalte parcele. Probele reţinute din toate parcelele se omogenizează bine şi apoi se reţin 3-5 kg masă verde, cantitatea aceasta reprezentând proba finală de pe păşunea sau de pe cultura respectivă. Este recomandabil, mai ales pentru analize speciale, ca proba să fie expediată imediat în stare verde (ambalată într-un sac din material plastic) la laboratorul cel mai apropiat. Pentru analize curente proba se cântăreşte imediat după cosire; după cântărire proba se usucă pe prelate, aşezată în strat subţire în încăperi aerisite sau afară, la umbră.
După uscare iarba se adună fără pierderi într-un sac des şi apoi se cântăreşte din nou. Dacă se înregistrează o cantitate de iarbă uscată prea mare, întreaga cantitate se taie cu foarfecele deasupra unei prelate. Tocătura obţinută se omogenizează şi, prin metoda sferturilor, se ia o probă de 1,5-2 kg, care se ambalează şi se trimite la laborator cu următoarele specificaţii:
	- greutatea ierbii la recoltare (suma greutăţii probelor parţiale);
	- greutatea ierbii după uscare;
	- greutatea probei finale luate pentru analiză, sub formă tocată.
5.c)3. Prelevări de probe pentru furaje însilozate
Prima probă se ia imediat în momentul desfacerii silozului, după îndepărtarea stratului superior. Când furajul murat nu este uniform se recoltează mai multe prize de la diferite niveluri ale silozului. Prizele se iau cu ajutorul sondelor. Prizele luate se omogenizează bine, apoi se reţin 2-3 kg de furaj murat, acesta reprezentând proba finală care se introduce în borcan cu dop rodat sau în saci din material plastic şi se expediază la laborator în cel mai scurt timp.
5.c)4. Prelevări de probe pentru furaje însilozate
Compoziţia chimică a rădăcinoaselor depinde în mare măsură de mărimea rădăcinilor. Rădăcinile acestor culturi (sfeclă, morcovi, gulii etc) au de obicei diferite mărimi: mari, mijlocii şi mici.
Pentru luarea probei globale se iau la rând din vrac sau din siloz 100 de rădăcini, care se împart în 2-3 grupe, după mărime, şi se cântăresc separat pe grupe.
	Exemplu:
────────
	- rădăcini mari			..... 48 kg;
	- rădăcini mijlocii			..... 36 kg;
	- rădăcini mici			..... 28 kg.
─────────────
TOTAL:				112 kg
Proba de 112 kg fiind prea mare, se micşorează de 10 ori, păstrându-se raportul dintre grupele de rădăcini mari, mijlocii şi mici şi proba finală. Pentru aceasta se calculează un factor de multiplicare ce arată numărul de rădăcini echivalent unui kilogram de rădăcini.
112 kg ..... corespunde la 100 de rădăcini;
		100
1 kg .... corespunde la x rădăcini = x		─────	= 0,9 micşorat de 10 ori = 0,09 (factor de multiplicare).
		12
Cu ajutorul acestui factor se calculează greutatea rădăcinilor care trebuie luată din fiecare grupă pentru a constitui proba finală:

	- rădăcini mari			..... 48 kg x 0,09 = 4,32 kg;
	- rădăcini mijlocii			..... 36 kg x 0,09 = 3,24 kg;
	- rădăcini mici			..... 28 kg x 0,09 = 2,52 kg.
	100 de rădăcini			..... 112 kg ..... 10,08 kg (probă globală).

Rădăcinile se curăţă de pământ şi nisip, apoi din fiecare rădăcină se scoate longitudinal, cu ajutorul unui cuţit, câte o porţiune de 1/4 sau 1/8, care adunate formează proba de laborator.
La tuberculi (cartofi) proba globală se formează din probe elementare, după cum urmează:
(i) din depozite în vrac din primul lot de 16 tone se iau 200 de tuberculi, din 8 locuri diferite câte 25 de tuberculi, iar apoi pentru fiecare 16 tone câte 50 de tuberculi din două locuri diferite (25 de tuberculi din fiecare loc);
(ii) din vagoane se iau 200 de tuberculi pentru fiecare vagon din 8 locuri diferite (câte 25 de tuberculi);
(iii) din maşini şi căruţe se iau câte 50 de tuberculi din locuri diferite, din fiecare vehicul. În cazul în care partida recepţionată este omogenă, probele se iau dintr-un număr de vehicule ce reprezintă 20% din numărul lor total.
Pentru laborator proba de tuberculi se curăţă de nisip şi de pământ, apoi se taie din fiecare tubercul aproximativ 1/8, pentru ca în final să se obţină pentru analiză circa 1 kg de tuberculi.

6.Instrucţiuni pentru prelevarea, prepararea şi ambalarea probelor

6.1.Generalitati

Probele trebuie prelevate şi preparate cat mai repede posibil, ţinându-se sema de precautiile necesare pentru ca produsul sa nu se schimbe sau să se contamineze. De asemenea, instrumentele, suprafeţele şi containerele care vin în contact cu probele trebuie să fie curate şi uscate.

6.2.Probe elementare

6.2.a) Referitor la controlul substanţelor sau produselor uniform distribuite în masa furajului, probele elementare trebuie prelevate la întâmplare din tot lotul şi trebuie să fie de dimensiuni aproximativ egale.

6.2.a)

1.Furaje vrac

Se face o diviziune imaginara a lotului într-un număr aproximativ egal de părţi. Se selecteaza la întâmplare un număr de părţi, corespunzător numărului de probe elementare, conform pct. 5.a)2, şi se ia cel puţin o proba din fiecare parte.

Când se considera potrivit prelevarea probelor se poate face la mutarea lotului (încărcare sau descărcare).

6.2.a)

2.Furaje ambalate destinate animalelor

După selectarea numărului cerut de ambalaje pentru prelevarea probelor, astfel cum se prevede la pct. 5.a)2, se indeparteaza o parte din conţinutul fiecărui ambalaj folosindu-se o sonda. Când este necesar, probele se iau după golirea ambalajelor, separat.

6.2.a)

3.Furaje lichide sau semilichide, omogene sau omogenizabile

După selectarea numărului cerut de containere pentru prelevarea probelor, conform pct. 5.a)2, dacă este necesar, conţinutul se omogenizeaza şi se ia o cantitate din fiecare container.

Probele elementare pot fi luate atunci când conţinutul este descărcat.

6.2.a)

4.Furaje lichide sau semilichide, neomogenizabile

După selectarea numărului cerut de containere pentru prelevarea probelor, potrivit pct. 5.a)2, probele se iau de la niveluri diferite.

Probele se pot preleva, de asemenea, când conţinutul este descărcat, dar prima fracţiune trebuie îndepărtată.

În ambele cazuri volumul total nu trebuie să fie mai mic de 10 litri.

6.2.a)

5.Furaje şi brichete minerale

După selectarea numărului cerut de blocuri sau de brichete pentru prelevarea probelor, astfel cum se prevede la pct. 5.a)2, se ia o parte din fiecare bloc sau bricheta.

6.2.b) Referitor la controlul substanţelor sau produselor posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum ar fi aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin şi crotolaria din furajele pentru animale

Se face o diviziune imaginara a lotului într-un număr aproximativ egal de părţi, corespunzător numărului de probe globale prevăzut la pct. 5.b)

3.Dacă acest număr este mai mare decât 1 numărul total de probe elementare prevăzut la pct. 5.b)2 trebuie distribuit aproximativ egal între diferitele părţi. Se iau apoi probe de dimensiuni aproximativ egale (d), astfel încât cantitatea totală a probelor din fiecare parte sa nu fie mai mica de 4 kg, cantitate cerută pentru fiecare proba globală.

6.3.Prepararea probelor globale

6.3.a) Referitor la controlul substanţelor şi/sau produselor distribuite uniform în masa furajului, probele elementare se amesteca pentru a forma o singura proba globală.

6.3.b) Referitor la controlul substanţelor şi/sau produselor posibil distribuite neuniform în masa furajului, cum sunt aflatoxinele, cornul secarei, planta de ricin şi crotolaria din furajele pentru animale

Probele elementare din fiecare parte a lotului se amesteca şi se alcătuiesc probele globale menţionate la pct. 5.b)3, notând originea fiecărei probe globale.

6.4.Prepararea probelor finale

Conţinutul fiecărei probe globale se amesteca cu grija pentru a obţine o proba omogenă (e). Dacă este necesar, proba globală se reduce la cel puţin 2 kg sau 2 litri (proba redusă) fie utilizându-se un dispozitiv mecanic, fie prin metoda sferturilor.

Se prepara cel puţin 3 probe finale de aproximativ aceeaşi cantitate şi conform cerinţelor cantitative prevăzute la pct. 5.a)4 sau 5.b)

4.O proba se expediază la laborator, una va rămâne la medicul veterinar care a recoltat şi alta proba rămâne la proprietar, ultimele doua probe servind drept contraproba. Fiecare proba va fi pusă într-un container corespunzător. Se vor lua toate precautiile necesare pentru a se evita orice schimbare de compoziţie, contaminare sau alterare, care poate aparea în timpul transportului sau stocării.

6.5.Ambalarea probelor finale

Containerele trebuie sigilate şi etichetate (eticheta trebuie incorporată în întregime în sigiliu) astfel încât sa nu poată fi deschise fără a se distruge sigiliul.

7.Înregistrarea prelevarii probelor

Trebuie păstrată o înregistrare a fiecărei prelevări de probe, care să permită o identificare lipsită de orice ambiguitate a fiecărui lot esantionat. Pentru fiecare recoltare de probe se încheie un proces-verbal în care se vor menţiona:

–data recoltarii;

–denumirea furajului şi a unităţii care l-a produs;

–modul de depozitare şi de ambalare;

–cantitatea existenta;

–aspectele organoleptice;

–modul de recoltare şi numele persoanei care a executat-o;

–motivele care au determinat controlul;

–analizele care se solicita.

Procesul-verbal se semnează de către cel care a recoltat probele, de către proprietar, cărăuş în cazul importului, precum şi de reprezentanţii altor instituţii în cazul în care se dispune analiza conform art. 4.

8.Destinaţia probelor

Pentru fiecare proba globală cel puţin o proba finala se trimite cat mai repede posibil la laboratorul local autorizat, împreună cu informaţiile necesare, în vederea efectuării analizei.

Laboratorul care efectuează analiza va transmite buletinul de analiza instituţiei care a recoltat şi a transmis probele.

NOTE:

(a) când numărul obţinut este fractionar se rotunjeste până la primul număr întreg;

(b) pentru ambalaje sau containere al căror conţinut nu depăşeşte 1 kg sau 1 litru şi pentru furaje sau brichete care cantaresc mai puţin de 1 kg fiecare, o proba elementara trebuie să fie conţinutul unui ambalaj sau container original ori al unui bloc sau brichete;

(c) metodele menţionate la pct. 5.a) se utilizează pentru controlul aflatoxinelor, cornului secarei, plantei de ricin şi crotolariei din furajele materii prime;

(d) pentru furaje ambalate se indeparteaza o parte din conţinutul ambalajelor din care se face prelevarea, folosindu-se o sonda, după golirea separată a ambalajelor, dacă este necesar;

(e) orice aglomerare din fiecare proba globală (bulgare, cocolos) trebuie distrusa separat (dacă este necesar, distrugerea aglomerarii se face separat de proba, după care omogenizatul se adauga probei).