Norme tehnice din 1 aprilie 2010

Notă *) Aprobate prin Ordinul nr. 264/407/2010 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 1 aprilie 2010.

ANEXĂ NORMELE TEHNICE DE REALIZARE A PROGRAMELOR NAŢIONALE DE

SĂNĂTATE ÎN ANUL 2010

SECŢIUNEA A - PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE ŞI CU SCOP CURATIV, FINANŢATE DIN BUGETUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII

CAP. I CADRUL GENERAL DE REALIZARE A PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE

Art. 1

În anul 2010, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 261/2010 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2010, se derulează următoarele programe de sănătate:

I. Programele naţionale privind bolile transmisibile

1.Programul naţional de imunizare

2.Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare)

2.1.Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;

2.2.Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV;

2.3.Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei;

2.4.Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală;

2.5.Subprogramul naţional de intervenţie în pandemia de gripă;

2.6.Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză.

3.Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale

4.Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională

5.Programul naţional pentru asigurarea managementului programelor naţionale privind bolile transmisibile

II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă

III. Programele naţionale privind bolile netransmisibile

1.Programul naţional de boli cardiovasculare

1.1.Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare;

1.2.Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut.

2.Programul naţional de oncologie

2.1.Subprogramul de profilaxie a cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV;

2.2.Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col

uterin;

2.3.Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice;

2.4.Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice.

3.Programul naţional de sănătate mintală

3.1.Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocială;

3.2.Subprogramul de prevenire şi tratament ale toxicodependenţelor.

4.Programul naţional de diabet zaharat

5.Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

5.1.Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;

5.2.Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale.

6.Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă

6.1.Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată robotic;

6.2.Subprogramul de radiologie intervenţională;

6.3.Subprogramul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive).

7.Programul naţional de boli endocrine

8.Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever

8.1.Subprogramul de tratament al bolilor rare;

8.2.Subprogramul de tratament al sepsisului sever.

9.Programul naţional de urgenţă prespitalicească

10.Program naţional de monitorizare activă a bolnavilor cu dizabilităţi de ambulaţie (copii şi adulţi)

IV. Programul naţional de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

1.Subprogramul de informare, educare, comunicare pentru prevenirea cancerului de col uterin;

2.Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos;

3.Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun.

V. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului

1.Subprogramul pentru ameliorarea stării de nutriţie a gravidei şi copilului Intervenţii pentru ameliorarea stării de nutriţie a gravidei şi copilului:

a)promovarea alimentaţiei sănătoase şi prevenirea obezităţii la copil;

b)profilaxia anemiei feriprive la gravidă;

c)profilaxia distrofiei la copiii cu vârstă cuprinsă între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf;

d)profilaxia malnutriţiei la copii cu greutate mică la naştere;

e)profilaxia anemiei feriprive la sugar;

f)profilaxia rahitismului carenţial al copilului.

2.Subprogramul de sănătate a copilului Intervenţii pentru sănătatea copilului:

a)prevenirea deceselor neonatale prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate în unităţi regionale;

b)screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital, precum şi confirmarea diagnosticului şi tratamentul specific al cazurilor depistate;

c)screening pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz;

d)screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor;

e)diagnosticul precoce, prevenţia primară şi secundară, precum şi monitorizarea unor afecţiuni cronice la copil;

f)prevenirea complicaţiilor, prin diagnostic precoce, tratament medicamentos specific şi recuperare neuropsihomotorie pentru următoarele afecţiuni: epilepsia, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de cauze multifactoriale;

g)profilaxia infecţiei cu virusul respirator sinciţial la copiii cu risc crescut de infecţie;

h)screening pentru depistarea precoce a scoliozei la copii;

i)asigurarea sănătăţii orale a copiilor.

3.Subprogramul de sănătate a femeii Intervenţii de sănătate a femeii:

a)creşterea accesului la servicii moderne de planificare familială;

b)creşterea accesului, calităţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidă şi lăuză;

c)profilaxia şi diagnosticul pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice;

d)profilaxia sindromului de izoimunizare Rh;

e)şcoala mamei.

4.Subprogramul de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului.

VI. Programul naţional de administraţie sanitară

1.Subprogramul de evaluare a performanţei spitalelor.

VII. Programul naţional de tratament în străinătate

VIII. Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor

IX. Programul naţional de asistenţă medicală comunitară şi acţiuni pentru sănătate*

Art. 2

Programele naţionale de sănătate prevăzute la art. 1 sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după caz.

Art. 3

Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii.

Art. 4

Programele naţionale, respectiv subprogramele de sănătate care sunt derulate în comun de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi care sunt finanţate din fondurile transferate din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:

1) Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare - Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză;

2) Programul naţional de boli cardiovasculare;

3) Programul naţional de oncologie - Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice şi Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice;

4) Programul naţional de diabet zaharat;

5) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană - Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;

6) Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă - Subprogramul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive);

7) Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever;

8) Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.

Art. 5

(1)Programele naţionale de sănătate sunt coordonate la nivel naţional de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(2)Casa Naţională de Asigurări de Sănătate derulează activităţile cuprinse în cadrul programelor prevăzute la art. 4, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Art. 6

Programele naţionale de sănătate finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii sunt implementate şi monitorizate la nivel regional şi local de

coordonatorii din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Art. 7

Programele naţionale de sănătate se derulează prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, direcţii de sănătate publică, furnizori de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, farmaciile cu circuit deschis şi prin alte unităţi sanitare desemnate de Ministerul Sănătăţii sau direcţiile de sănătate publică, după caz.

Art. 8

(1)Instituţiile şi unităţile sanitare publice care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.

(2)Furnizorii privaţi de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.

Art. 9

Programele naţionale de sănătate, respectiv subprogramele se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice.

Art. 10

(1)Pentru programele şi subprogramele de sănătate prevăzute la art. 4, Ministerul Sănătăţii transferă lunar către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sumele necesare pentru derularea acestora în limita fondurilor aprobate prin Legea bugetului de stat nr. 11/2010, la solicitarea fundamentată a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile prezentelor norme.

(2)Finanţarea programelor şi subprogramelor de sănătate din bugetul Ministerului Sănătăţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale acestora, în raport cu:

1) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior;

2) disponibilul din cont rămas neutilizat;

3) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară;

4) bugetul aprobat cu această destinaţie;

5) raportarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta există.

(3)Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Serviciului pentru programe de sănătate, până cel târziu în data de 5 a lunii pentru care se face finanţarea, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme.

(4)Cererile de finanţare transmise de către ordonatorii de credite după termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt avizate, iar sumele solicitate în cererea de finanţare se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea.

(5)În urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.

Art. 11

(1)Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale Institutului Naţional de Sănătate Publică, direcţiilor de sănătate publică, respectiv ale unităţilor sanitare publice, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.

(2)Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în veniturile furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.

Art. 12

(1)Pentru realizarea activităţilor specifice programelor naţionale de sănătate din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unităţile sanitare pot finanţa, în principal, următoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare, inclusiv reactivi şi dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masă pentru donatorii de sânge, precum şi alte cheltuielile specifice prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate, de natura bunurilor şi serviciilor.

(2)Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unităţile sanitare nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor.

Art. 13

(1)Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" unităţile sanitare care derulează programe de sănătate pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli:

a)cheltuieli de personal aferente personalului ce urmează a fi încadrat cu contract individual de muncă, încheiat în condiţiile legii;

b)cheltuieli pentru bunuri şi servicii în conformitate cu detalierea pe subprograme;

c)cheltuieli de deplasare pentru realizarea activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate

(2)Pentru realizarea atribuţiilor şi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate, unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate în condiţiile legii, pot încheia contracte/convenţii civile cu medici, asistenţi medicali şi alte categorii de personal, după caz, precum şi cu persoane juridice. Contractele/convenţiile civile încheiate de către unităţile de specialitate reprezintă acţiuni multianuale, sunt de natură civilă şi se încheie pentru toată perioada de derulare a programelor naţionale de sănătate. Sumele necesare pentru încheierea acestor contracte/convenţii civile sunt cuprinse în fondurile alocate programelor naţionale de sănătate respective.

(3)Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la alin. (1) şi (2) sunt următoarele:

a)coordonarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi obiectivelor;

b)educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnăvire;

c)servicii de consiliere acordate de consilierii HIV/SIDA;

d)efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, după caz;

e)instruirea şi formarea personalului;

f)informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sănătos;

g)realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional utilizat în cadrul programelor naţionale de sănătate;

h)coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat;

i)logistica aprovizionării şi distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţă medicală spitalicească şi ambulatorie, primară sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie;

j)coordonarea activităţii de transplant de organe şi ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală;

k)coordonarea activităţii reţelei de TBC;

l)managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici;

m)alte activităţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate. ART. 14

Din sumele alocate instituţiilor şi unităţilor sanitare care derulează programe naţionale de sănătate nu se pot efectua cheltuieli de capital.

Art. 15

(1)Ministerul Sănătăţii organizează proceduri de achiziţie la nivel naţional pentru achiziţionarea de:

a)vaccinuri şi materiale sanitare, din sumele prevăzute în Programul naţional de imunizări, pentru realizarea imunizărilor conform Calendarului naţional de vaccinare;

b)teste de diagnostic rapide şi ELISA necesare pentru depistarea persoanelor infectate HIV, din fondurile alocate Programului naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare), subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV;

c)contraceptive acordate în cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului;

d)medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea din fondurile alocate unor programe naţionale de sănătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) – c), după caz.

(2)Urmare finalizării procedurilor de achiziţie prevăzute la alin. (1) lit. a) – c), contractele de furnizare se încheie între Ministerul Sănătăţii şi furnizorii adjudecaţi.

Art. 16

(1)Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în programele naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii încheie contracte de servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate la nivel naţional, a produselor primite ca donaţie/sponsorizare, prin negociere cu Compania Naţională "Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevăzut în statutul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "UNIFARM" - S.A.

(2)Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în programele naţionale de sănătate, unităţile sanitare cu paturi al căror management al asistenţei medicale a fost transferat către autorităţile administraţiei publice locale încheie contracte de prestări servicii cu direcţiile de sănătate publică, utilizând sume din bugetul Ministerului Sănătăţii alocate acestor instituţii publice pentru cheltuieli materiale - bunuri şi servicii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme.

Art. 17

Ministerul Sănătăţii poate încheia contracte, cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, cu unităţi din coordonarea sau de sub autoritatea sa, pentru realizarea de studii, activităţi şi lucrări aferente programelor naţionale de sănătate.

Contractele vor cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la activităţile care fac obiectul contractului, sumele aferente fiecărei activităţi, modul de raportare şi de valorificare a rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare.

Decontarea contravalorii lucrărilor sau prestaţiilor contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea obligaţiilor şi termenelor asumate prin contract.

Art. 18

Drepturile de proprietate intelectuală pentru datele colectate şi analizele/studiile realizate în cadrul programelor naţionale de sănătate aparţin Ministerului Sănătăţii şi/sau Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz.

Art. 19

Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate pentru care Ministerul Sănătăţii nu organizează licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor specifice, serviciilor etc. se realizează la nivel local, în condiţiile legii, de către instituţiile şi unităţile sanitare prin care acestea se derulează.

Art. 20

În vederea realizării programelor naţionale de sănătate, structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii au următoarele atribuţii:

(1)Serviciul pentru programe de sănătate:

a)propune spre aprobare ministrului sănătăţii domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sănătate, evaluează şi fundamentează necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru programele de sănătate;

b)elaborează şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi desfăşurare a acestora, pe baza propunerilor comisiilor de specialitate ale Ministerul Sănătăţii, coordonatorilor tehnici naţionali pentru fiecare program/subprogram de sănătate şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

c)elaborează structura programelor şi subprogramelor de sănătate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe baza propunerilor coordonatorilor tehnici şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii;

d)propune spre aprobare ministrului sănătăţii alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi repartiţia fondurilor pe judeţe şi unităţi sanitare, pe baza propunerilor coordonatorilor tehnici sau a comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, după caz;

e)evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor programelor naţionale de sănătate

şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;

f)comunică direcţiilor de sănătate publică şi unităţilor sanitare care derulează programe naţionale de sănătate sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care se utilizează;

g)centralizează solicitările de finanţare lunară ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care derulează programele naţionale de sănătate şi le înaintează către Direcţia generală economică pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite;

h)primeşte de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate solicitarea lunară de finanţare şi o înaintează către Direcţia generală economică pentru întocmirea cererii de deschidere de credite;

i)transmite Centrului Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii în vederea centralizării indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate raportaţi în condiţiile prezentului ordin;

j)monitorizează şi analizează trimestrial, anual şi ori de câte ori este necesar, realizarea indicatorilor specifici fiecărui program şi subprogram de sănătate, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente, după caz;

k)comunică Serviciului de achiziţii publice necesităţile şi priorităţile în domeniul programelor naţionale de sănătate în vederea întocmirii de către acesta a programului anual al achiziţiilor publice, în condiţiile legii;

l)analizează modul de derulare a programelor naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza indicatorilor specifici, datelor şi analizelor trimestriale transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în primele 20 de zile ale lunii următoare încheierii trimestrului.

(2)Direcţia generală economică din Ministerul Sănătăţii:

a)elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii pentru anul 2011 în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale de sănătate, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate;

b)comunică Serviciului pentru programe de sănătate, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea repartizării acestora pe programe, pe judeţe şi pe instituţii/unităţi sanitare;

c)elaborează şi supune spre aprobare conducerii ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de sănătate şi le comunică direcţiilor de sănătate publică teritoriale, instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat şi unităţilor sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii;

d)primeşte lunar solicitările de finanţare ale instituţiilor şi unităţilor sanitare cuprinse în program, centralizate de Serviciul pentru programe de sănătate şi efectuează deschiderile de credite necesare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, instituţii şi unităţi sanitare;

e)comunică lunar Serviciului pentru programe de sănătate situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe fiecare program/subprogram de sănătate, pe surse de finanţare, pe judeţe, pe instituţii publice şi unităţi sanitare;

f)analizează trimestrial fondurile alocate pe programe naţionale de sănătate;

g)analizează trimestrial modul de execuţie al bugetului aprobat pentru programele naţionale de sănătate;

h)finanţează acţiunile cuprinse în programele naţionale de sănătate derulate în comun, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, pe baza solicitării lunare transmisă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Serviciului pentru programe de sănătate;

i)solicită trimestrial şi anual Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate execuţia fondurilor alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

j)efectuează repartizarea creditelor bugetare aprobate pe unităţi subordonate, precum şi modificarea acestora pe titluri de cheltuieli şi programe naţionale de sănătate prin virări de credite, potrivit legii;

k)centralizează şi analizează lunar necesarul de credite pe titluri de cheltuieli şi programe naţionale de sănătate pentru întocmirea cererii de deschideri de credite.

(3)Serviciul achiziţii publice:

a)elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de către Serviciul pentru programe de sănătate;

b)elaborează sau, după caz, coordonează activităţile de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs;

c)îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de legislaţia în vigoare;

d)aplică şi finalizează procedurile de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, pentru achiziţiile organizate de Ministerul Sănătăţii necesare realizării programelor naţionale de sănătate;

e)asigură constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice. ART. 21

Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii are următoarele atribuţii principale in domeniul programelor naţionale de sănătate :

a)transmite Ministerului Sănătăţii, până la data 15 iulie 2010, rezultatele analizelor, studiilor, anchetelor şi prognozelor efectuate necesare în vederea fundamentarii domeniilor prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sănătate pentru anul 2011;

b)centralizează trimestrial şi anual indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate raportaţi în condiţiile prezentului ordin;

c)calculează indicatorii de evaluare specifici programelor naţionale de sănătate, în condiţiile prezentului ordin;

d)transmite Ministerului Sănătăţii, trimestrial, anual şi ori de câte ori este nevoie, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate, centralizaţi la nivel naţional;

e)transmite Ministerului Sănătăţii până la data 1 februarie 2011 indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate derulate în anul 2010, centralizaţi la nivel naţional;

f)organizează şi administrează baza naţională de date privind statisticile în domeniul programelor naţionale de sănătate;

g)elaborează şi transmite Ministerului Sănătăţii rapoarte periodice cu privire la indicatorii realizati în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi analiza acestora.

Art. 22

Coordonatorii tehnici ai programelor naţionale de sănătate au următoarele obligaţii:

a)formulează propuneri cu privire la strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi desfăşurare a acestora pentru anul 2011, pe care le înainteză Serviciului pentru programe de sănătate până cel tîrziu la data de 15 iulie 2010;

b)formulează propuneri cu privire la structura programelor şi subprogramelor de sănătate, pentru anul 2011, pe care le înainteză Serviciului pentru programe de sănătate până cel tîrziu la data de 15 iulie 2010;

c)fundamentează necesarul de resurse pentru programele naţionale de sănătate propuse pentru anul 2011;

d)formulează propuneri cu privire la repartiţia fondurilor pe judeţe şi unităţi sanitare, la solicitarea Serviciului pentru programe de sănătate, după caz.

Art. 23

Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au următoarele obligaţii în realizarea programelor naţionale de sănătate:

a)utilizează fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale;

b)gestioneză eficient mijloacele materiale şi băneşti;

c)organizează evidenţa contabilă a cheltuielilor pe fiecare program şi subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;

d)raportează indicatorii specifici prevăzuţi în programele naţionale de sănătate, în condiţiile prezentului ordin;

e)transmit Serviciului pentru programe de sănătate cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiil eprezentului ordin;

f)desemneză prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator pentru fiecare program naţional de sănătate pe care îl derulează;

g)completeză fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate;

h)organizează, prin directorul financiar contabil al unităţii sanitare şi instituţiei publice prin care se derulează programele naţionale de sănătate, evidenţele contabile, evidenţele tehnico- operative ale unităţii sanitare/instituţiei publice respective, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

i)transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii orice alte date referitoare la programele naţionale de sănătate pe care le derulează şi să răspundă de exactitatea şi realitatea datelor raportate;

j)transmit lunar Direcţiei generale economică din cadrul Ministerului Sănătăţii, în primele 20 de zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, execuţia bugetară a bugetului aprobat pentru programele naţionale de sănătate derulate;

k)achiziţionează medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice;

Art. 24

Raportarea indicatorilor specifici prevăzuţi în programe şi subprograme se realizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Art. 25

Costul mediu/indicator fizic se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune.

Art. 26

Direcţiile de sănătate publică au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate:

a)centralizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate raportaţi de unităţile sanitare/instituţiile publice în condiţiile prezentului ordin;

b)transmit Serviciului pentru programe de sănătate, trimestrial şi anual, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. a);

c)monitorizează modul de derulare al programelor naţionale de sănătate;

d)întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii din unităţile sanitare / instituţiile care derulează programele naţionale de sănătate;

e)transmit Serviciului pentru programe de sănătate, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. d);

f)raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. d) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate;

g)transmit Serviciului pentru programe de sănătate, până la data de 15 iulie 2010, propunerile cu privire la structura programelor şi subprogramelor de sănătate, precum şi fundamentarea necesarului de resurse pentru anul 2011.

Art. 27

Unităţile de specialitate care deruleză programe naţionale de sănătate au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora:

a)organizează evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate derulate, pe bază de cod numeric personal;

b)raportează direcţiilor de sănătate publică sau, după caz, Serviciului pentru programe de sănătate, în funcţie de subordonare, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 10 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate, în condiţiile prezentului ordin;

c)monitorizează modul de derulare al programelor naţionale de sănătate derulate;

d)întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii fiecărui program naţional de sănătate derulat;

e)transmit direcţiei de sănătate publică sau, după caz, Serviciului pentru programe de sănătate, în funcţie de subordonare, raportul de activitate prevăzut la lit. d), până la data de 15 a lunii următoare celei pentru care raportarea;

f)raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. d) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi

disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate.

Art. 28

Coordonatorii programelor naţionale de sănătate, desemnaţi în condiţiile prezentului ordin, au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora:

a)organizează evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate derulate, pe bază de cod numeric personal;

b)raportează conducerii instituţiei, trimestrial şi anual, în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate, în condiţiile prezentului ordin;

c)monitorizează modul de derulare al programelor naţionale de sănătate pe care le coordonează;

d)monitorizează permanent consumul de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate pe care le coordonează;

e)întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportarea;

f)raportul de activitate prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate;

g)informează permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalităţile identificate în derularea programelor naţionale de sănătate şi propune măsuri de soluţionare a acestora.

Art. 29

(1)Monitorizarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate se referă la:

a)modul de realizare şi de raportare al indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin;

b)încadrarea în bugetul aprobat;

c)respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate unităţilor sanitare/instituţiilor care derulează programe naţionale de sănătate;

d)urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea programelor naţionale de sănătate;

e)identificarea unor posibile disfuncţionalităţi în derularea programelor naţionale de sănătate.

(2)Institutul Naţional de Sănătate Publică, precum şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti asigură managementul şi coordonarea metodologică a următoarelor programe şi subprograme de sănătate:

a)Programul naţional de imunizare;

b)Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare);

c)Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

d)Programul naţional pentru asigurarea managementului programelor naţionale privind bolile transmisibile;

e)Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi

muncă;

f)Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos. ART. 30

Pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sănătate se elaborează norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

CAP. II – BUGETUL ALOCAT PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE APROBATE PENTRU ANUL 2010

MII LEI

CAP. III. – STRUCTURA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE APROBATE PENTRU ANUL 2010

I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE TRANSMISIBILE

Structura:

1.Programul naţional de imunizare;

2.Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare);

2.1.Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;

2.2.Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV;

2.3.Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei;

2.4.Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală;

2.5.Subprogramul naţional de intervenţie în pandemia de gripă;

2.6.Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză.

3.Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

4.Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională;

5.Programul naţional pentru asigurarea managementului programelor naţionale privind bolile transmisibile.

1.Programul naţional de imunizare (PNI)

Coordonare tehnică:

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).

Obiectiv:

a)Asigurarea unei acoperiri vaccinale de minim 95% pentru toate vaccinurile prevăzute în calendarul de vaccinare

Activităţi:

a)Activităţi derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii:

Serviciul pentru programe de sănătate şi Direcţia de sănătate publică şi control în sănătatea publică (DSPCSP) coordonează activităţile de achiziţionare, depozitare şi distribuire a vaccinurilor prevăzute în calendarul de vaccinare aprobat.

b)Activităţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate de la nivel regional:

1.coordonează şi monitorizează la nivel naţional şi regional derularea activităţilor desfăşurate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

2.realizează repartiţiile pe tipuri de vaccinuri, în funcţie de necesarul solicitat de direcţiile de sănătate publică judeţene şi le transmite DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii în vederea aprobării şi elaborării ordinului de distribuire;

3.monitorizează acoperirea vaccinală conform metodologiei unice;

4.analizează realizările la acoperirea vaccinală pentru toate vaccinurile şi grupele de vârstă prevăzute în calendarul naţional de vaccinare şi transmite rapoarte trimestriale şi anuale pe această temă către DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii;

5.asigură funcţia de secretariat pentru Comitetul Naţional de Vaccinologie;

6.propune şi realizează studii de seroprevalenţă, în colaborare cu structurile de specialitate din CRSP şi după caz cu INCDMI Cantacuzino Bucureşti;

7.coordonează supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) şi informează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale privind loturi de vaccinuri în urma cărora s-au înregistrat RAPI);

8.organizează instruiri metodologice pentru personalul de specialitate din direcţiile de sănătate publică judeţene,

9.întocmeşte, supune avizării DSPCSP din Ministerul Sănătăţii şi transmite raportul anual solicitat de OMS pe problema vaccinărilor.

c)Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSP):

1.asigură preluarea şi, după caz, transportul vaccinurilor de la nivelul depozitului central, depozitarea şi distribuţia vaccinurilor către furnizorii de servicii medicale;

2.identifică comunităţile cu acoperire vaccinală suboptimală, dispune şi organizează campanii suplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanţierilor, atât prin intermediul medicilor de familie şi de medicină şcolară, cât şi cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al mediatorilor sanitari;

3.asigură funcţionarea sistemului de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) în teritoriul de responsabilitate;

4.realizează anchetele de estimare a acoperirii vaccinale, conform metodologiei unice;

5.verifică condiţiile de păstrare a vaccinurilor, modul de administrare în condiţii de siguranţă maximă la nivelul furnizorilor de servicii medicale, înregistrarea şi raportarea vaccinărilor;

6.participă la realizarea de studii de seroprevalenţă organizate de INSP;

7.raportează datele privind acoperirile vaccinale conform metodologiei unice;

8.participă la sesiuni de instruire organizate de CNSCBT şi/sau centrele regionale de sănătate publică;

9.asigură instruirea personalului medical vaccinator şi a mediatorilor sanitari, trimestrial

şi ori de câte ori este nevoie, cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinărilor;

10.asigură realizarea catagrafiilor, estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare pentru imunizarea copiilor şi utilizarea cu eficienţă a vaccinurilor solicitate şi repartizate;

11.pentru desfăşurarea campaniilor de vaccinare şcolare, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti încheie contracte cu unităţile sau instituţiile aflate în subordinea autorităţilor publice locale;

d)Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare şi maternităţi, din sistemul public şi privat:

1.asigură efectuarea imunizărilor gratuite a tuturor copiilor înscrişi pe listele proprii de asiguraţi, conform calendarului de vaccinări aprobat prin prezentul ordin, cu tipurile de vaccin recomandate de Ministerul Sănătăţii, precum şi a tuturor copiilor neasiguraţi care se prezintă la consultaţii.

2.asigură acoperirea vaccinală optimă pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupele de vârstă, în teritoriul în care îşi exercită activitatea, cu accent pe comunităţile cu acoperire vaccinală deficitară;

3.asigură depozitarea şi utilizarea vaccinurilor în condiţii de maximă siguranţă şi eficienţă;

4.depistează, înregistrează şi notifică direcţiei de sănătate publică judeţene reacţiile adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) conform metodologiei;

5.asigură completarea corectă şi completă a evidenţei vaccinărilor conform legislaţiei în vigoare;

6.asigură înregistrarea şi raportarea corectă a vaccinărilor efectuate şi răspund de utilizarea cu eficienţă a cantităţilor de vaccinuri primite de la direcţiile de sănătate publică judeţene;

7.serviciile medicale privind vaccinările vor fi raportate către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate numai după validarea acestora de către serviciile abilitate din DSP judeţean;

8.asigură respectarea lanţului de frig, preluarea şi transportul vaccinurilor, precum şi păstrarea şi administrarea acestora în condiţii de maximă siguranţă;

9.participă la sesiunile de instruire organizate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

10.asigură informarea părinţilor cu privire la vaccinurile utilizate în Programul Naţional de Imunizări şi cu privire la calendarul naţional de vaccinare.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici: raportare trimestrială şi anuală

a)număr doze de vaccin achiziţionate * : 3.401.000 doze

2) Indicatori de eficienţă: raportare anuală

a)cost mediu/doză vaccin achiziţionat centralizat* : 30 lei

* Se raportează de MS/ de către DSPJ dacă din motive obiective, la dispoziţia MS, parte din vaccinurile aferente Calendarului Naţional de Vaccinare sunt achiziţionate la nivel local

3) Indicatori de rezultate - anual:

a)acoperirea vaccinală cu DTP3 = nr.copii care au primit DTP3 (în diferite combinaţii de vaccinuri) în cursul anului 2010 x 100 / nr.născuţi vii* în perioada 1 iulie 2009-30 iunie 2010 – nr.decedaţi sub 1 an în perioada 1 iulie 2009-30 iunie 2010.

Ţinta : 95%

b)acoperirea vaccinală cu ROR1 = nr.copii care au primit ROR1 în cursul anului 2010 x 100 / nr.născuţi vii în anul 2009 – nr.decedaţi sub 1 an în anul 2009

Ţinta : 95%

* La nr.născuţi vii în maternităţile din judeţ se va adăuga nr.copiilor având domiciliul în judeţul respectiv, dar născuţi în maternităţi din alte judeţe.

În acest sens, maternităţile din fiecare judeţ au obligaţia de a trimite la DSPJ – Serviciul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile lunar, până la data de 4 ale lunii, pentru luna precedentă, pe format de hârtie şi electronic, lista cu nou-născuţii având domiciliul în alte judeţe. Serviciul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din cadrul DSPJ va trimite lunar, până la data de 5 pentru luna precedentă, către alte DSPJ, după caz, lista copiilor având domiciliul în judeţul în care acestea funcţionează.

Listele vor fi nominale, incluzând numele şi prenumele copilului, CNP/data naşterii copilului, numele şi prenumele părinţilor, domiciliul şi data vaccinării BCG şi AHB în maternitate.

Unităţi care derulează programul:

a)Ministerul Sănătăţii - DSPCSP

b)Institutul Naţional de Sănătate Publică

c)Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

d)Cabinete de medicină de familie, cabinetele medicale din unităţile de învăţământ, maternităţi

Natura cheltuielilor

a)capitolul „bunuri şi servicii”: reactivi, eprubete, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuşi, măşti, recipienţi pentru colectare seringi, recipienţi pentru colectare de ace folosite, recipienţi pentru depozitare-transport de probe, materiale de birotică, substanţe dezinfectante; cheltuieli de deplasare;

Servicii: plata serviciilor pentru examenele de serologie cu laboratoarele din alte unităţi desemnate (în cazul studiilor de seroprevalenţă).

Calendarul de vaccinare 2010

* Pentru cohortele de copii de 30 - 35 de luni care nu au primit DTP doza a 5-a până la data de

30 septembrie 2008, precum şi pentru cohorta de copii care împlinesc 30 de luni în luna octombrie 2008, se va realiza vaccinarea cu DTPa la împlinirea vârstei de 4 ani, începând din anul 2010.

Abrevieri:

DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular VPI = Vaccin polio inactivat

Hep B = vaccin hepatitic B

DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion

BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi

a)Activităţi derulate la nivelul INSP prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara

1.coordonează supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice către forurile naţionale şi europene);

2.asigură coordonarea metodologică a reţelei de boli transmisibile la nivel naţional şi regional,

3.asigură coordonarea metodologică a sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid în colaborare cu Biroul RSI şi informare toxicologică din structura INSP

4.elaborează şi implementează strategii adecvate pentru supravegherea şi controlul unor boli transmisibile sau situaţii de risc epidemiologic;

5.iniţiază şi coordonează studii epidemiologice necesare elucidării izbucnirilor epidemice, implementării de noi metodologii în supraveghere specifică, cât şi evaluării situaţiei epidemiologice la nivel naţional şi regional, colaborând pentru realizarea lor cu INCDMI "Cantacuzino"

6.organizează instruiri pentru personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce;

7.raportează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cazurile de boli infecţioase de interes naţional şi internaţional, măsurile întreprinse şi propune acţiuni specifice, dacă situaţia o impune, participând la realizarea acestora;

8.raportează la DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu sistemul informaţional, lunar, sau ori de câte ori este nevoie, informaţiile privind situaţia epidemiologică a bolilor transmisibile şi situaţiile de risc epidemiologic constituit sau prognozat;

9.notifică şi verifică alertele naţionale şi internaţionale în conformitate cu RSI 2005 în colaborare cu Biroul RSI şi informare toxicologică din structura INSP;

10.propune DSPCSP din Ministerul Sănătăţii măsurile ce trebuie aplicate în situaţii de alertă naţională/internaţională;

11.identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică naţională, regională sau locală;

12.acordarea de asistenţă tehnică direcţiilor de sănătate publică judeţene în instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă,

13.continuarea activităţilor derulate în vederea acreditării/menţinerii acreditării laboratoarelor;

14.asigură culegerea, evaluarea şi comunicarea informaţiilor privind asigurarea asistenţei medicale specifice pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile, respectarea protocoalelor de diagnostic şi definiţiile de caz pentru boli infecţioase, organizarea şi ierarhizarea diagnosticului etiologic pentru bolile infecţioase cuprinse în supraveghere epidemiologică, respectarea prevederilor legale privind sistemul informaţional de raportare şi notificare specifică;

b)Activităţi derulate la nivelul Centrelor Naţionale de Referinţă din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino":

1.asigură diagnosticul microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic pentru bolile transmisibile prevăzute în sistemul de alertă precoce;

2.asigură diagnosticul microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic pentru bolile transmisibile cu metodologii de supraveghere elaborate de CNSCBT, pentru judeţele arondate Centrului regional de sănătate publică Bucureşti, şi eşantioane reprezentative, conform metodologiei, din judeţele arondate centrelor regionale de sănătate publică Cluj, Iaşi şi Timişoara;

3.asigură diagnosticul microbiologic/confirmarea diagnosticului pentru alte boli transmisibile, la solicitarea INSP-CNSCBT;

4.elaborează protocoalele de laborator pentru derularea metodologiile de supraveghere elaborate de CNSCBT;

5.participă, la solicitarea CNSCBT şi/sau DSPCSP din MS, la investigarea focarelor/epidemiilor;

6.asigură implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 la nivelul laboratoarelor proprii;

7.organizează instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sănătate publică.

c)Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 589/2007, OMS nr.1466/2008 şi metodologiile specifice de supraveghere avizate de DSPCSP din MS

2.vaccinarea grupelor la risc de îmbolnăvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antirubeolică în vederea prevenirii transmiterii nosocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidică, antidizenterică, antihepatitică A/B, antirujeolică etc.);

3.achiziţionarea testelor şi reactivilor pentru diagnosticul bolilor transmisibile prioritare;

4.supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală, sub coordonarea structurilor de specialitate din centrele regionale de sănătate publică, inclusiv imunizări în situaţii epidemiologice deosebite;

5.instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, notificare şi raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, anchetă epidemiologică etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţă primară, şi după caz, în colaborare cu CNSCBT sau structurile de specialitate din CRSP;

6.asigurarea activităţii epidemiologice în situaţii de urgenţă provocate de calamităţi naturale (inundaţii, cutremure etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţă medicală primară şi de specialitate şi cu administraţia publică locală, conform practicilor epidemiologice curente;

7.acţiuni speciale de depistare activă şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc, după caz cu colaborarea centrului regional de sănătate publică;

8.organizarea de instruiri ale personalului medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunităţi greu accesibile;

9.asigurarea medicamentelor, vaccinurilor, dezinfectantelor, materialelor sanitare, echipamentelor de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii de risc epidemiologic, prin reîntregirea rezervei antiepidemice;

10.participarea la supravegherea rezistenţei la antibiotice;

11.asigurarea funcţionării optime a sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid;

12.participă la realizarea de studii de seroprevalenţă organizate de INSP prin CNSCBT şi/sau CRSP;

13.supraveghează şi participă la implementarea măsurilor de sănătate în porturi, aeroporturi internaţionale şi puncte de frontieră, în conformitate cu prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional 2005;

14.asigură schimbul de informaţii specifice şi colaborarea interjudeţeană în probleme de epidemiologie;

15.organizează şi participă la derularea unor activităţi antiepidemice solicitate de CNSCBT sau dispuse de către MS-DSPCSP;

16.vaccinarea antitetanică a gravidelor cu dT sau VTA, conform reglementărilor în vigoare;

d)Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale:

1.raportează bolile transmisibile, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 şi OMS nr. 1466/2008 şi alte reglementări specifice aferente;

2.participă la sistemul naţional de alertă precoce, prin raportarea în timp util a bolilor transmisibile de interes naţional şi internaţional, în conformitate cu metodologiile de supraveghere şi prevederilor Regulamentului Sanitar Internaţional 2005;

3.participă la activităţile de control al focarelor de boală transmisibilă;

4.participă, după caz efectuează, ancheta epidemiologică pentru cazurile de boală transmisibilă;

5.asigură, în funcţie de competenţa profesională şi atribuţiunile specifice ale unităţii, utilizarea definiţiilor de caz pentru bolile infecţioase, respectarea protocolului de investigare şi diagnostic etiologic, după caz, indicarea condiţiile de izolare;

6.participă, conform competenţei, la acţiunile de evaluare a nivelului de acoperire vaccinală, utilizarea raţională a antibioticelor şi investigarea situaţiilor de risc epidemiologic;

e)Activităţi desfăşurate de DSPCSP din cadrul Ministerul Sănătăţii:

1.achiziţionarea vaccinului gripal sezonier, în scopul realizării vaccinării antigripale a populaţiei din grupele cu risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei naţionale, în conformitate cu recomandările OMS şi în funcţie de situaţia epidemiologică;

a)nr. activităţi desfăşurate, ca sumă a activităţilor desfăşurate în fiecare lună a trimestrului / anului respectiv : 5000/an;

2) indicatori de eficienţă - anual:

a)cost mediu/activitate, ca raport între cheltuielile efective din anul respectiv şi suma activităţilor desfăşurate în anul respectiv : 2000 lei .

3) indicatori de rezultat - anual:

a)indice de confirmare etiologică a bolilor transmisibile investigate în conformitate cu obiectivele programului * (nr.probe cu confirmare etiologică al căror cost a fost suportat din program / nr.total probe investigate în program, în laboratorul propriu sau în alte laboratoare – CRSP/ INCDMI Cantacuzino);

Ţinta: 70%;

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT şi CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara;

b)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

c)Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie

Cantacuzino;

d)cabinete de medicină de familie şi unităţi sanitare cu paturi.

Natura cheltuielilor - capitolul "bunuri şi servicii":

a)Materiale Sanitare: reactivi, medii de cultură, tampoane, cutii Petri, eprubete, coprocultoare, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuşi, măşti, recipienţi pentru colectare seringi şi ace folosite, recipienţi pentru depozitare şi transport de probe, substanţe dezinfectante, medicamente pentru chimioprofilaxie, vaccinuri, material de birotică,

b)consumabile şi dotări cu mică valoare pentru sistemul informaţional şi informatic, servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare,

c)prestări servicii tipografie pentru editare şi tipărire de ghiduri şi buletine informative, prestări servicii pentru organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată,

d)plata costurilor determinate de diagnosticul /confirmarea bolilor transmisibile; controlul extern al calităţii ; cheltuieli de deplasare etc.

2.2.Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV

Coordonare metodologică:

a)Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT;

b)Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti

Coordonare tehnică:

c)Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT;

d)Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti Obiective:

1) Menţinerea incidenţei infecţiei HIV la adulţi la nivelul anului 2008;

2) Reducerea transmiterii verticale a infecţiei HIV.

Activităţi:

a)Activităţi specifice derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii prin Serviciul pentru programe de sănătate şi DSPCSP :

1.Achiziţia de teste rapide şi teste ELISA pentru diagnosticul infecţiei HIV/SIDA pe baza propunerilor INBI Matei Balş

2.Realizarea ordinelor de distribuire către DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti pe baza propunerilor INBI Matei Balş

b)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT şi structurile sale regionale:

1.Monitorizează şi evaluează derularea programului la nivel naţional şi regional şi raportează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii, indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor desfăşurate;

2.Asigură colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu INBI “Matei Balş” şi respectiv, între centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din centrele regionale de sănătate publică din structura proprie;

3.Organizează, împreună cu INBI “Matei Balş” sesiuni de pregătire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale;

4.Contribuie la îmbunătăţirea sistemului de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem.

c)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş":

1.asigură coordonarea tehnică şi managementul subprogramului;

2.asigură coordonarea tehnică şi metodologică a centrelor regionale HIV/SIDA din spitalele de boli infecţioase, în domeniul de competenţă;

3.organizează şi finanţează, din fondurile subprogramului, unitatea de implementare a subprogramului, care va fi localizată în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş";

4.organizează achiziţiile de consumabile medicale şi reactivi prevăzute în subprogram;

5.realizează afişarea pe pagina de internet a institutului a datelor privind situaţia HIV/SIDA, situaţia testărilor HIV, alte date şi informaţii rezultate din evaluări epidemiologice, clinice sau de comportament legate de HIV/SIDA;

6.raportează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor desfăşurate;

7.asigură colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu CNSCBT, şi respectiv între centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din centrele regionale de sănătate publică Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara;

8.organizează, împreună cu INSP sesiuni de pregătire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplică în cazul expunerii

profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale;

9.îmbunătăţeşte sistemul de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem;

10.prevenirea transmiterii infecţiei HIV la utilizatorii de droguri injectabile prin susţinerea programelor de substituţie.

d)Activităţi derulate la nivelul unităţilor sanitare desemnate Centre regionale HIV/SIDA:

1.monitorizează şi evaluează la nivel regional derularea activităţilor specifice desfăşurate de spitalele de boli infecţioase din teritoriul arondat;

2.monitorizează modul de aplicare a protocolului de prevenire a transmiterii materno-fetale de către spitalele de boli infecţioase şi maternităţi din teritoriul arondat;

3.organizează, în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", sesiuni de pregătire a personalului cu responsabilităţi în domeniul supravegherii infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea PU, proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale;

4.dezvoltă şi aplică programe integrate de servicii de consiliere şi medicale la nivelul unităţilor care acordă tratament HIV/SIDA pentru a asigura un comportament sigur al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA;

5.monitorizează tratamentul administrat pacienţilor cu infecţie HIV pentru prevenirea rezistenţei la antiretrovirale, în conformitate cu ghidul de tratament HIV/SIDA.

e)Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.analizează şi transmit Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii subprogramului împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire);

2.asigură testarea HIV a femeilor gravide;

3.asigură testarea HIV pentru depistarea infecţiei HIV/SIDA în populaţie, în grupele de risc, la alte categorii şi în scop diagnostic (pentru unităţi medicale care nu au posibilitatea de testare HIV), conform metodologiei;

4.distribuie la maternităţi testele rapide pentru testarea gravidelor înainte de naştere;

5.participă la organizarea la nivel judeţean a campaniilor de informare a populaţiei.

a)procent de persoane testate în laboratoarele direcţiilor de sănătate publică judeţene, din totalul persoanelor testate din grupele la risc testate în judeţ: minim 30%;

b)procent de gravide testate HIV în maternităţi din totalul gravidelor din judeţ: minim 70%;

2) Indicatori fizici:

a)număr teste ELISA HIV efectuate la gravide: 75.000;

b)număr teste rapide HIV efectuate la gravide în maternitate: 175.000 (se va raporta şi numărul de teste pozitive);

c)număr teste HIV efectuate la grupele de risc: (se va raporta şi numărul de teste pozitive): 100.000

d)număr teste HIV efectuate la alte categorii (testare voluntară, testarea pacienţilor cu TBC): 50.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive);

e)număr campanii naţionale I.E.C. desfăşurate: 1

3) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/test rapid HIV: 3 lei;

b)cost mediu/test ELISA HIV: 8 lei;

c)cost mediu/campanie I.E.C.: 400 mii lei.

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” Bucureşti;

b)Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. V. Babeş” Bucureşti - centru regional HIV/SIDA;

c)Spitalul de Boli Infecţioase Braşov - centru regional HIV/SIDA;

d)Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj - centru regional HIV/SIDA;

e)Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa - centru regional HIV/SIDA;

f)Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Dr. V. Babeş” Craiova - centru regional HIV/SIDA;

g)Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Sf. Paraschieva” Iaşi - centru regional HIV/SIDA;

h)Secţia de Boli Infecţioase nr. 1 - Spitalul Clinic Judeţean Mureş - centru regional HIV/SIDA;

i)Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Dr. V. Babeş” Timişoara - centru regional HIV/SIDA;

j)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

k)Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT şi CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara;

l)spitalele cu secţii de obstetrică-ginecologie (maternităţile);

m)spitalele/secţiile judeţene de boli infecţioase.

Natura cheltuielilor:

–capitolul "Bunuri şi servicii":

a)Materiale sanitare : teste HIV rapide şi ELISA, eprubete, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipiente pentru colectare seringi şi ace folosite, recipiente pentru depozitare - transport de probe, substanţe dezinfectante,

b)consumabile şi dotări cu mică valoare pentru sistemul informaţional şi informatic, servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare, prestări servicii tipografie pentru editare şi tipărire de ghiduri şi buletine informative,

c)prestări servicii pentru organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată,

d)plata pentru examenele de confirmare în laboratoarele de referinţă (Institutul

„Cantacuzino”, INBI „Matei Balş”)

e)plata drepturilor salariale ale consilierilor HIV/SIDA

2.3.Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei

Coordonare metodologică:

a)Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT

b)Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti

Coordonare tehnică:

c)Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT

d)Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti

Obiectiv:

a)menţinerea tendinţei actuale de scădere a incidenţei prin tuberculoză

Activităţi:

a)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi structurile sale regionale din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara:

Monitorizează şi evaluează derularea programului, raportează DSPCSP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor;

Participă la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului în colaborare cu Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Evaluează periodic calitatea sistemului informaţional şi informatic de raportare a morbidităţii/mortalităţii prin infecţia tuberculoasă şi contribuie la menţinerea/ dezvoltarea unui sistem informaţional eficient pentru supraveghere şi control;

b)Activităţi derulate la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti

1.asigură coordonarea tehnică a subprogramului şi a reţelei de pneumoftiziologie;

2.monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea subprogramului;

3.raportează INSP – CNSCBT indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor;

4.asigură menţinerea ratei de detectare a cazurilor de cel puţin 70% din totalul cazurilor existente de tuberculoză prin controlul simptomaticilor, contacţilor şi altor grupe de risc;

5.asigură instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului cu colaborarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

6.verifică asigurarea controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor de bacteriologie bK, inclusiv pentru determinarea tulpinilor chimiorezistente;

7.asigură organizarea şi funcţionarea unui sistem informaţional şi informatic coerent şi eficient pentru supravegherea şi controlul morbidităţii specifice;

8.asigură depistarea , evaluarea şi tratamentul cazurilor de infecţie TB - MDR şi XDR;

9.asigură realizarea vizitelor de supervizare în teritoriu

c)Activităţi derulate la nivelul dispensarelor de pneumoftiziologie:

1.asigură, în colaborare cu medicul de familie, chimioprofilaxia prin autoadministrare monitorizată pentru contacţii cazurilor contagioase, pentru grupa de vârstă 0 - 19 ani;

2.efectuează, în colaborare cu medicul de familie, investigaţia epidemiologică şi asigură implementarea măsurilor necesare la cazurile sporadice şi focarele de tuberculoză;

3.participă, în colaborare cu medicul epidemiolog din DSPJ şi cu medicul de familie, la investigaţia epidemiologică şi implementarea măsurilor necesare în focarele de tuberculoză

4.asigură evidenţa activă a stării de sănătate specifică la bolnavii de tuberculoză, transmite informaţii şi recomandări privind starea de sănătate a bolnavilor atât spre medicul de familie care gestionează persoana cât şi spre registrul naţional de evidenţă din Institutul Naţional de Pneumoftiziologie Bucureşti;

5.raportează, conform reglementărilor în vigoare, datele statistice specifice către DSP judeţene/a municipiului Bucureşti.

d)Activităţi derulate la nivelul cabinetelor de medicină de familie şi al cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ:

1.raportează cazurile suspecte de tuberculoză conform reglementărilor legale în vigoare;

2.participă, în colaborare cu medicul specialist din dispensarul de pneumoftiziologie, la investigaţia epidemiologică şi implementarea măsurilor necesare la cazurile sporadice şi focarele cu număr mai mic de 3 cazuri şi, în colaborare cu medicul epidemiolog din DSPJ şi cu medicul specialist din dispensarul de pneumoftiziologie, la investigaţia epidemiologică şi implementarea măsurilor necesare în focarele cu minim 3 cazuri;

3.efectuează citirea cicatricii vaccinale BCG la vârsta de 6 luni;

4.participă la supravegherea derulării tratamentului la bolnavii cu tuberculoză aflate în supraveghere;

e)Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

1.asigură şi distribuie spitalelor/secţiilor de specialitate şi dispensarelor de pneumoftiziologie necesarul de PPD pentru testările IDR;

2.efectuează, în cadrul subprogramului de prevenire şi control al infecţiei cu HIV, testarea HIV pentru pacienţii confirmaţi cu tuberculoză;

3.coordonează investigaţia epidemiologică în focarele cu minim 3 cazuri;

4.raportează la INSP - CNSCBT focarele cu minim 3 cazuri;

5.colaborează cu reţeaua de pneumoftiziologie la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului;

6.monitorizează la nivel judeţean derularea programului, în colaborare cu medicul coordonator judeţean TB;

7.asigură şi distribuie maternităţilor din sistemul public şi privat necesarul de seringi pentru vaccinul BCG (vaccin de tip Calmette Guerrin).

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)numărul contacţilor examinaţi; (valoarea optimă: 4 contacţi examinaţi pentru fiecare caz nou de tuberculoză înregistrat) : 84.000

b)numărul suspecţilor examinaţi; (valoarea optimă: 10 suspecţi examinaţi pentru fiecare caz nou de tuberculoză înregistrat) : 210.000

c)numărul de cazuri care beneficiază de chimioprofilaxie; (valoarea optimă: 1 caz chimioprofilactizat pentru fiecare caz de tuberculoză înregistrat) : 21.000

d)numărul vizitelor de supervizare în teritoriu efectuate de către medicii specialişti (valoarea optimă: 80% cabinete de medicină de familie vizitate cel puţin o dată pe an) : 8.800

e)număr de vizite de supervizare în cadrul judeţelor; (valoarea optimă: 80% dispensare TB vizitate cel puţin o dată pe an de către coordonatorul judeţean/regional/naţional) : 310

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu depistare activă a bolnavului cu TB prin controlul contacţilor şi al altor grupe de risc : 60 lei

b)cost mediu depistare a bolnavului cu TB prin controlul simptomaticilor: 60 lei

c)cost mediu tratament chimioprofilactic: 16 lei

d)cost mediu pe vizită de supervizare în teritoriu : 800 lei.

3) Indicatori de rezultat:

a)procentul contacţilor examinaţi din totalul contacţilor înregistraţi; valoarea optimă: 80%

b)procentul bolnavilor depistaţi din numărul suspecţilor examinaţi; valoarea optimă: 10%

c)procentul de persoane chimioprofilactizate din cele indicate pentru chimioprofilaxie; valoarea optimă: 90%

d)procentul de vizite efectuate din numărul de vizite programate; valoarea optimă: 80%

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr.Marius Nasta" Bucureşti;

b)Institutul Naţional de Sănătate Publică şi centrele regionale de sănătate publică Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara;

c)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

d)dispensarele de pneumoftiziologie;

e)maternităţi, spitale/secţii de pneumoftiziologie;

f)cabinete de medicină de familie, cabinete medicale din unităţi de învăţământ.

Natura cheltuielilor:

Capitolul "Bunuri şi servicii" şi capitolul "Transferuri":

a)Materiale sanitare : PPD, seringi de unică utilizare cu ac, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipiente pentru colectare seringi folosite, consumabile, reactivi şi soluţii pentru laboratorul de bacteriologie (pentru examen microscopic, cultura - medii solide şi lichide pentru diagnostic precoce şi antibiograme pentru medicamente de linia I şi a II-a pentru decelare a cazurilor de chimiorezistenţă), materiale necesare pentru metode de detecţie rapidă a infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis (teste de tip IGRA - Quantiferon Gold) etc.;

b)medicamente pentru chimioprofilaxie, filme radiologice, soluţie revelator;

c)tipărire formulare tipizate şi materiale informative pentru instruiri metodologice;

d)cheltuieli derivate din procurarea de materiale necesare prevenirii transmiterii infecţiilor (materiale de protecţie, dezinfectanţi, detergenţi, măşti, mănuşi, mică aparatură etc.);

e)cheltuieli derivate din folosirea şi întreţinerea mijloacelor de transport special destinate efectuării activităţilor în cadrul programului (transport contact, suspecţi, materiale biologice, medicamente în mediul rural, medici în cadrul programului de supervizare- combustibili, asigurări auto, revizii tehnice etc.);

f)cheltuieli rezultate din funcţionarea Unităţii Centrale de Coordonare a Programului şi din activităţi de monitorizare a derulării programului (cheltuieli de transport, delegaţii, procurare sau editare materiale de educaţie sanitară);

g)cheltuieli rezultate din activităţi în cadrul programelor de IEC (informare, educare, comunicare) - materiale sanitare educative, birotică, consumabile etc.;

h)cheltuieli rezultate din activităţi de formare a personalului, dezvoltarea resurselor umane (participare la cursuri de perfecţionare, simpozioane, mese rotunde);

i)cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, determinată sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii, pentru activităţi prevăzute în cadrul programului.

2.4.Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală

Coorodonare metodologică:

a)Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT;

b)Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin" Coordonare tehnică:

a)Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT;

b)Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin"

Obiective:

1) Scăderea incidenţei infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS);

2) Îmbunătăţirea depistării şi raportării infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS);

Activităţi:

a)Activităţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sănătate Publică – CNSCBT şi structurile sale regionale din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara:

1.supraveghează la nivel naţional şi regional infecţiile cu transmitere sexuală prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice);

2.creează baza de date naţională şi analizează evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexuală la nivel naţional, trimestrial şi anual, în colaborare cu Centrul Dermato- Venerologic - Spitalul Clinic "Scarlat Longhin";

3.raportează MS-DSPCSP indicatorii trimestriali şi anuali, şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului.

4.realizează studii de evaluare epidemiologică în domeniul ITS.

b)Activităţi derulate la nivelul Centrului Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin":

1.coordonează, monitorizează şi evaluează derularea programului la nivel naţional, în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT;

2.raportează MS-DSPCSP indicatorii trimestriali şi anuali, în colaborare cu CNSCBT şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului;

3.analizează evoluţia cazurilor de ITS la nivel naţional, trimestrial şi anual, în colaborare cu CNSCBT;

4.asigură implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 în cadrul reţelei de specialitate dermato-venerologie (DV);

5.coordonează, din punct de vedere profesional, activitatea de prevenire şi combatere a ITS- urilor în cadrul reţelei de specialitate DV;

6.organizează instruiri cu personalul de specialitate DV şi cu cel din laboratoarele de sănătate publică.

c)Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.asigură testarea serologică gratuită a gravidelor, în vederea depistării infecţiei luetice;

2.efectuează investigaţia epidemiologică pentru cazurile suspecte de sifilis congenital la nou- născutul viu, în colaborare cu medicul specialist DV şi cu medicul de familie;

3.efectuează testele serologice pentru depistarea cazurilor de sifilis congenital;

4.coordonează investigaţia epidemiologică în focarele de sifilis cu minim 5 cazuri;

5.efectuează testarea serologică pentru depistarea infecţiei luetice la persoanele neasigurate;

6.efectuează testele serologice cantitative pentru monitorizarea eficacităţii tratamentului antiluetic;

7.Direcţiile de sănătate publică judeţene desemnate ca sentinelă organizează şi coordonează serviciile de dermatovenerologie din teritoriu pentru efectuarea investigaţiilor necesare diagnosticului infecţiei gonococice şi cu Chlamydia pentru persoanele neasigurate şi testarea rezistenţei la antibiotice pentru tulpinile de gonococ izolate;

8.monitorizează şi evaluează la nivel judeţean desfăşurarea programului;

9.raportează centrelor regionale de sănătate publică indicatorii şi fac propuneri de îmbunătăţire a derulării programului;

10.trimit lunar fişele de supraveghere a infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) la CRSP coordonator;

d)Activităţi derulate la nivelul reţelei de dermatovenerologie (spitale/secţii de specialitate, cabinete DV din ambulatoriile de specialitate):

1.respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 privind infecţiile cu transmitere sexuală;

2.trimit lunar la coordonatorul judeţean DV, iar acesta la direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, fişele de supraveghere a cazurilor de ITS depistate în luna precedentă;

3.efectuează ancheta epidemiologică pentru cazul sporadic şi participă, alături de specialiştii DSPJ, la efectuarea anchetei epidemiologice în focarele cu minim 5 cazuri;

4.participă la investigaţia epidemiologică pentru cazurile de sifilis congenital;

5.recomandă şi verifică instituirea tratamentului specific corect al nou-născutului viu cu sifilis congenital;

6.asigură administrarea tratamentului specific, gratuit, gravidelor cu serologii luetice reactive;

7.asigură tratamentul pacienţilor cu infecţie luetică neasiguraţi şi al contacţilor acestora;

8.asigură tratamentul pacienţilor cu infecţie gonococică şi cu Chlamydia neasiguraţi;

9.efectuează testarea serologică pentru depistarea infecţiei luetice la persoanele neasigurate;

10.efectuează testele serologice cantitative pentru monitorizarea eficacităţii tratamentului antiluetic;

11.laboratoarele din reţeaua DV desemnate ca sentinelă efectuează investigaţiile necesare pentru diagnosticul infecţiei gonococice şi cu Chlamydia pentru persoanele neasigurate şi asigură testarea rezistenţei la antibiotice pentru tulpinile de gonococ izolate;

e)Activităţi derulate la nivelul cabinetelor de medicină de familie:

1.raportează direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti cazurile de sifilis, gonoree, Chlamydia şi alte boli cu transmitere sexuală, conform Hotărârii Guvernului nr. 589/2007;

2.trimit cazurile de ITS depistate, pentru confirmare de diagnostic şi tratament, la medicul specialist DV;

3.participă, alături de medicii specialişti din reţeaua DV, la efectuarea anchetei epidemiologice pentru cazul sporadic şi focarele cu maxim 4 cazuri şi participă, alături de specialiştii DSPJ şi DV, la efectuarea anchetei epidemiologice în focarele cu minim 5 cazuri;

4.asigură tratamentul corect şi complet al bolnavilor şi al contacţilor acestora, în teritoriile în care accesul la medicul specialist DV este dificil, la recomandarea medicului specialist DV.

f)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino":

1.asigură implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 la nivelul laboratoarelor proprii;

2.organizează instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sănătate publică;

3.realizează studii de evaluare epidemiologică a ITS, în colaborare cu structurile de specialitate din INSP.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici - trimestrial:

a)număr de gravide din judeţ testate serologic pentru sifilis în laboratorul DSPJ şi în laboratoarele reţelei DV, din care număr gravide pozitive ( minim 40% din gravidele din judeţ) : 80.000

b)număr gravide pozitive tratate gratuit : 800

c)număr cupluri mamă-nou născut testate VDRL cantitativ pentru depistarea sifilisului congenital: 800

d)număr de cazuri de sifilis congenital al nou-născutului viu raportate, din care număr cazuri tratate gratuit: 10

e)număr de persoane neasigurate diagnosticate cu sifilis, din care număr persoane tratate gratuit: minim 2000

f)număr de persoane neasigurate diagnosticate cu gonoree, din care număr persoane tratate gratuit*: minim 50

g)număr de persoane neasigurate diagnosticate cu infecţie cu Chlamydia, din care număr persoane tratate gratuit*: minim 100

h)număr tulpini de gonococ izolate, din care număr tulpini pentru care s-a efectuat antibiograma*: minim 100

*în judeţele desemnate ca sentinelă

2) Indicatori de eficienţă - anual:

a)cost mediu test depistare sifilis la gravidă : 15 lei

b)cost mediu tratament antiluetic al gravidei : 30 lei

c)cost mediu test depistare sifilis congenital : 25 lei

d)cost mediu tratament sifilis congenital : 25 lei

e)cost mediu test depistare sifilis la persoană neasigurată : 60 lei

f)cost mediu tratament antiluetic/persoană infectată neasigurată : 25 lei

g)cost mediu test VDRL/RPR cantitativ pentru monitorizarea tratamentului antiluetic : 20 lei

h)cost mediu tratament antiluetic/contact identificat : 50 lei

i)cost mediu investigaţie de laborator pentru depistarea infecţiei gonococice*: 50 lei

j)cost mediu tratament antigonococic/persoană infectată neasigurată: 50 lei

k)cost mediu investigaţie de laborator pentru depistarea infecţiei cu Chlamydia* : 40 lei

l)cost mediu tratament anti-Chlamydia/persoană infectată neasigurată : 25 lei

3) Indicatori de rezultate - anual:

a)procentul de gravide testate serologic în laboratoarele DSP judeţene şi în laboratoarele reţelei DV incluse în program din totalul de gravide din judeţ : min 40%;

b)procent tulpini de gonococ cu antibiogramă efectuată : min 80% din numărul de gonorei diagnosticate prin cultură

Natura cheltuielilor

Capitolul "Bunuri şi servicii" şi Capitolul "Transferuri":

a)Materiale sanitare: tampoane, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipienţi pentru depozitare-transport de probe, reactivi, medii de cultură, cutii Petri, eprubete, lame şi lamele pentru microscop, substanţe dezinfectante; servicii: plata contractelor laboratoarelor DSPJ pentru controlul extern al calităţii pentru ITS-uri;

b)Medicamente pentru tratamentul pacienţilor cu infecţie luetică, gonococică şi cu Chlamydia neasiguraţi şi pentru contacţii pacienţilor cu infecţie luetică, ace şi seringi de unică utilizare, recipienţi pentru colectare seringi, recipienţi pentru colectare de ace folosite, materiale de birotică, echipament informatic.

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT şi CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara;

b)Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic “Scarlat Longin”;

c)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

d)reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu transmitere sexuală (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate dermatovenerologie);

e)cabinete de medicină de familie;

f)laboratoare "sentinelă" desemnate - laboratoarele de dermato-venerologie din Direcţiile de Sănătate Publică ale judeţelor: Iaşi, Hunedoara, Satu Mare, Ialomiţa, Braşov şi Bucureşti.

2.5.Subprogramul naţional de intervenţie în pandemia de gripă

Coordonare tehnică:

Direcţia de sănătate publică şi control în sănătatea publică din cadrul Ministerului Sănătăţii

Obiective:

Asigurarea stocurilor de medicamente, vaccin pandemic, substanţe dezinfectante şi măşti de protecţie în scopul reducerii impactului pandemiei cu noul subtip A/H1N1

Activităţi:

a)Activităţi derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii:

1.depozitarea şi distribuirea produselor (medicamente antivirale, vaccinuri, seruri) necesare prevenirii îmbolnăvirilor în masă determinate de epidemii şi pandemii;

2.asigurarea de vaccin gripal necesar pentru imunizarea populaţiei eligibile, pe baza unui contract de finanţare încheiat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino";

3.eliberarea medicamentelor antivirale şi a vaccinului gripal cu tulpina pandemică, ordin al ministrului sănătăţii, emis la propunerea Comitetului de coordonare al Ministerului Sănătăţii sau INSP –CNSCBT, fundamentată pe baza necesarului transmis de direcţiile de sănătate public judeţene şi a municipiului Bucureşti, în concordanţă cu strategia de vaccinare recomandată de ECDC şi OMS

b)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică:

1.achiziţionarea, depozitarea şi distribuirea produselor de substanţe dezinfectante şi măşti de protecţie în vederea prevenirii îmbolnăvirilor prin gripă ;

2.fundamentarea repartiţiilor pentru medicamente antivirale, vaccinuri, dezinfectante şi echipamente de protecţie personală şi transmiterea DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii în vederea elaborării ordinului de distribuire către beneficiarii finali;

3.coordonarea activităţilor de vaccinare a persoanelor eligibile, monitorizarea reacţiilor adverse postvaccinare indezirabile (RAPI) şi raportarea către Ministerul Sănătăţii-DSPCSP a gradului de acoperire vaccinală.

c)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino":

1.asigurarea diagnosticului etiologic pentru gripa A/H1N1;

2.asigurarea producţiei de vaccin gripal cu tulpină pandemică şi livrarea acestuia către Ministerul Sănătăţii, pe baza contractului de finanţare ;

3.respectarea termenelor de îndeplinire şi raportarea fazelor procesului de producţie a vaccinului pandemic către Ministerul Sănătăţii, cu fundamentarea cheltuielilor aferente fiecărei faze de producţie;

d)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş" şi a spitalelor/secţiilor de boli infecţioase

1.asigurarea managementului cazurilor suspecte sau confirmate de gripă A/H1N1;

2.solicitarea către Ministerul Sănătăţii a eliberării de medicamente antivirale, măşti de protecţie şi substanţe dezinfectante în funcţie de necesarul unităţilor sanitare din reţeaua de boli infecţioase;

3.administrarea medicamentelor antivirale şi raportarea consumului de antivirale şi a reacţiilor adverse asociate cu administrarea acestora, către DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii şi ANM

e)Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.achiziţionarea, depozitarea şi distribuirea produselor de substanţe dezinfectante şi măşti de protecţie pentru personalul medico-sanitar, unităţi de învăţământ şi personalul din serviciile publice cu contact apropiat cu un număr mare de persoane;

2.asigurarea preluării şi, după caz, transportului vaccinurilor, medicamentelor antivirale, echipamentelor de protecţie personală şi substanţelor dezinfectante de la nivelul depozitului central, depozitării şi distribuţiei acestor produse către furnizorii de servicii medicale;

3.asigurarea transportului probelor biologice către laboratoarele de specialitate pentru stabilirea diagnosticului etiologic;

4.asigurarea organizării şi coordonării activităţilor de vaccinare a persoanelor eligibile la nivel judeţean.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr doze de vaccin cu tulpină pandemică achiziţionate : 2.000.000 doze

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/doză vaccin cu tulpină pandemică achiziţionate : 10 lei

b)cost mediu/litru substanţe dezinfectante achiziţionat : 20,23 lei

c)cost mediu/mască de protecţie achiziţionată : 0,48 lei

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Ministerul Sănătăţii - Direcţia de sănătate publică şi control în sănătatea publică

b)Institutul Naţional de Sănătate Publică

c)Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

d)Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti

e)Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino"

f)Cabinete de medicină de familie, cabinetele medicale din unităţile de învăţământ, maternităţi

g)Unităţi sanitare cu paturi.

Natura cheltuielilor Capitolul "bunuri şi servicii":

a)achiziţionarea de medicamente antivirale, vaccin pandemic, seruri, echipamente de protecţie personală şi substanţe dezinfectante, precum şi alte cheltuieli ocazionate de identificarea

contacţilor, precum şi pentru transportul probelor biologice către laboratoarele de specialitate şi stabilirea diagnosticului etiologic

2.6 Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză

Coordonare tehnică:

Institutul de Pneumoftiziologie ,,Prof. Dr. Marius Nasta’’

Obiectiv:

a)asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul bolnavilor cu tuberculoză multidrog rezistentă.

Criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează activităţile sunt prevăzute în Secţiunea B a prezentelor norme.

3.Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale (IN)

Coordonare tehnică:

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT)

Obiectiv general :

Creşterea calităţii serviciilor medicale în unităţile sanitare cu paturi prin reducerea riscului la infecţie nosocomială

Obiectiv specific:

Standardizarea metodelor de supraveghere clinico-epidemiologice la nivel naţional şi implementarea strategiei de supraveghere şi control, în conformitate cu legislaţia în vigoare ( legea 95 / 2006 şi ordinul MS nr. 916 / 2006, ord. MSP 1466/2008, art 9.

Activităţi:

a)Activităţi derulate la nivelul INSP prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi Centrele Regionale de Sănătate Publică Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara

1.coordonează activităţile din cadrul programului de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale

2.asigură coordonarea metodologică a supraveghereii infecţiilor nosocomiale la nivel naţional şi regional,

3.elaborează şi implementează metodologii noi

4.iniţiază şi coordonează studii epidemiologice necesare implementarii de noi metodologii în supravegherea infecţiilor nosocomiale

5.raportează la DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu sistemul informaţional, lunar, sau ori de câte ori este nevoie, informaţiile privind situaţia infectiilor nosocomiale raportate

6.sesizează disfuncţionalităţile şi propune DSPCSP din Ministerul Sănătăţii măsurile ce trebuie aplicate în vederea imbunătăţirii derulării programului

7.acordă de asistenţă tehnică la solicitare

8.asigură culegerea, evaluarea şi comunicarea informaţiilor privind supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale raportate in sistem de rutină şi a celor raportate în sistemul de sentinelă

conform metodologiei specifice, precum si respectarea prevederilor legale, privind sistemul informaţional de raportare şi notificare specifică;

9.organizează instruiri metodologice la nivel regional şi naţional

10.asigură prin Centrele Regionale de Sănătate Publică, Cluj, Iaşi şi Timişoara confirmarea diagnosticului etiologic şi a sensibilităţii la antibiotice pentru unităţile sanitare cu paturi/secţiile desemnate astfel:

–din bugetul alocat pentru activitate sentinelă specifică

–contra cost pentru unităţile sanitare care solicită aceste investigaţii.

b)Activităţi derulate la nivelul Centrelor Naţionale de Referinţă din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino":

1.asigură diagnosticul microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic şi a sensibilităţii la antibiotice a probelor recoltate de la infectiile nosocomiale pentru judeţele arondate Centrului regional de sănătate publică Bucureşti, şi eşantioane reprezentative, conform metodologiei, din judeţele arondate centrelor regionale de sănătate publică Cluj, Iaşi şi Timişoara;

2.realizează caracterizarea pe plan naţional a situaţiei etiologice a infecţiilor nosocomiale pe baza eşantioanelor de probe reprezentative primite din tulpinile selectate din infectiile nosocomiale

3.sesizează prompt şi informează corect în cazul oricărei situaţii de risc epidemiologic major identificat, în conformitate cu legislaţia în vigoare

4.elaborează protocoalele de laborator necesare derularii metodologiilor de supraveghere specific elaborate de CNSCBT;

5.participă, la solicitarea CNSCBT şi/sau DSPCSP din MS, la investigarea focarelor de infecţii nosocomiale

6.asigură implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 la nivelul laboratoarelor proprii;

7.organizează instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sănătate publică.

c)Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.supravegherea infectiilor nosocomiale prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu ord.MSP 916/2006, OMS nr. 1466/2008 şi metodologiile specifice de supraveghere avizate de DSPCSP din MS

2.instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control in cazul unui focar de infecţii nosocomiale, în colaborare cu CNSCBT sau structurile de specialitate din CRSP;

3.asigură servicii de laborator la solicitarea justificată a unităţilor/secţiilor sentinelă desemnate în teritoriul judeţului

4.asigură prestaţii de laborator contra cost pentru unităţile sanitare cu paturi la cererea acestora

5.asigură instruire profesională în vederea creşterii eficienţei activităţii de supraveghere epidemiologică şi a controlul infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare cu paturi

d)Activităţi derulate la nivelul unităţilor sanitare cu paturi

1.elaborează şi aplică propriul plan de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale

2.notifică şi raportează toate cazurilor de infecţie nosocomială, conform ord.MSP 916/2006, OMS nr. 1466/2008 Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti

3.asigură aplicarea metodologíei de supraveghere specifice elaborate de către CNSCBT pentru sistemul de supraveghere a infecţiilor în sistem sentinelă ( unităţile sanitare cu paturi care au fost nominalizate )

Unităţile care derulează programul:

A. Toate unităţile / secţiile cu paturi, publice şi private din teritoriul naţional

B. Unităţile/ secţiile sentinelă nominalizate – secţiile de chirurgie, neonatologie şi ATI pentru infecţiile septicemice, infecţia plăgii chirurgicale superficiale şi profunde, toate infecţiile nosocomiale la nou-născutul îngrijit în secţiile de neonatologie, infecţiile asociate cu manevre terapeutice şi/sau exploratorii prin intubare respiratorie şi cateterism endovascular la secţiile/serviciile de terapie intensivă ale spitalelor, şi anume:

1.Municipiul Bucureşti:

a)secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă "Floreasca"

b)secţia de neonatologie din cadrul Spitalului Clinic "Polizu"

2.Municipiul Cluj:

a)Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Octavian Fodor" (chirurgie, ATI),

b)Spitalul Clinic de Judeţean de Urgenţă (neonatologie)

3.Municipiul Iaşi:

a)secţiile de chirurgie şi ATI - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe "Sfântul Spiridon"

b)secţia de neonatologie Spitalul Clinic "Cuza Vodă" Neonatologie

4.Municipiul Timişoara - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara (chirurgie, ATI, neonatologie)

5.Municipiul Baia Mare - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Maramureş (chirurgie, ATI, neonatologie)

6.Municipiul Piteşti - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Argeş (chirurgie, ATI, neonatologie)

7.Municipiul Bacău - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bacău (chirurgie, ATI, neonatologie)

8.Municipiul Brăila:

a)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Brăila (chirurgie, ATI)

b)Spitalul O-G (neonatologie)

9.Municipiul Sfântu Gheorghe - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Covasna (chirurgie, ATI, neonatologie)

10.Municipiul Botoşani

a)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Botoşani (chirurgie, ATI) şi

b)Spitalul O-G (neonatologie)

11.Municipiul Reşiţa - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Caraş-Severin.

C. Serviciile/compartimentele de epidemiologie şi laboratoarele de microbiologie din DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti

D. Secţiile de epidemiologie din INSP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara

E. Secţia de epidemiologie - CEBTIN din ISP Bucureşti

F. Centrele Naţionale de Referinţă din Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Microbiologie şi Imunologie - Cantacuzino.

Indicatori:

Pentru unităţile selectate în sistem sentinelă:

1) Indicatori fizici (trimestrial):

a)nr. cazuri IN depistate în sistem sentinelă, pe secţia sentinelă desemnată şi pe tip de infecţii: 18 000

b)nr. cazuri IN investigate cu laboratorul:18 000

c)nr. cazuri IN cu diagnostic bacteriologic şi antibiogramă, defalcat pe secţii sentinelă şi tip de agent patogen: 17 000

2) Indicatori de eficienţă (trimestrial):

a)cost mediu /acţiune de depistare a unui caz IN în sistem sentinelă :230 lei

b)cost mediu/ investigare cu laboratorul a unui caz IN : 130 lei

c)cost mediu / confirmare diagnostic bacteriologic şi antibiogramă: 1.100 lei

3) Indicatori de rezultat ( anual):

a)rata de incidenţă a infecţiilor nosocomiale depistate în sistemul sentinelă (nr. cazuri IN /100 externaţi- pe secţii şi pe tipuri de infecţii) : 5 %

b)procent cazuri IN investigate cu laboratorul (nr cazuri investigate la 100 de cazuri IN depistate) : 50%

c)procent cazuri IN cu diagnostic bacteriologic şi antibiogramă, din totalul cazurilor cu etiologie bacteriană identificată : 70%

Pentru unităţile sanitare cu paturi care nu sunt selectate în sistemul sentinelă nosocomiale

1) Indicatori fizici (trimestrial):

a)număr cazuri IN depistate în sistem de rutină, pe secţii şi tip de infecţii : 30.000

b)număr cazuri IN investigate cu laboratorul : 27 000

c)număr accidente ale personalului medical cu expunere la produse biologice : 100

2) Indicatori de eficienţă (trimestrial):

a)cost mediu / acţiune de depistare a unui caz IN în sistem de rutină : 230 lei

b)cost mediu/ investigare cu laboratorul a unui caz IN în sistem de rutină: 130 lei

3) Indicatori de rezultat :

a)rata de incidenţă a infecţiilor nosocomiale depistate în sistem de rutină (raportat la 100 de pacienti externaţi) defalcat pe secţii şi tip de infecţii : 3%

b)procent cazuri IN investigate cu laboratorul (nr. cazuri investigate la 100 de cazuri IN depistate) : 50%

a)creşterea numărului de donări de sânge : 5 - 6% din populaţia ţării;

2) Indicatori fizici:

a)număr donări/unităţi recoltate şi testate pe an : 400.000 donări;

3) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/unitate de sânge recoltată şi testată : 200 lei.

Unităţi care derulează programul:

a)Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;

b)centrele regionale de transfuzie sanguină;

c)centrele de transfuzie sanguină judeţene.

5.Programul naţional pentru asigurarea managementului programelor naţionale privind bolile transmisibile

Coordonarea tehnică:

Ministerul Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică (DSPCSP)

Obiective:

1) asigurarea unei coordonări tehnice a programelor naţionale privind bolile transmisibile la nivel naţional, regional şi local;

2) asigurarea pregătirii şi formării profesionale corespunzătoare a personalului cu responsabilităţi în derularea programelor naţionale de sănătate privind bolile transmisibile;

3) asigurarea sistemului informaţional şi informatic, naţional şi internaţional.

Unităţi prin care se derulează programul:

a)Ministerul Sănătăţii prin Direcţia de Sănătate Publică şi Control în Sănătatea Publică;

b)Institutul Naţional de Sănătate Publică;

c)Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti prin serviciile de epidemiologie.

a)Activităţi derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică şi Control în sănătatea publică

1.răspunde de asigurarea, urmărirea, evidenţierea şi controlul fondurilor alocate pentru derularea eficientă a activităţilor din cadrul programelor naţionale privind bolile transmisibile, precum şi de monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienţă;

2.întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a programelor naţionale privind bolile transmisibile şi propune conducerii Ministerului Sănătăţii măsuri de îmbunătăţire a acestora, pe baza rapoartelor primite de la coordonatorii naţionali/regionali;

3.monitorizarea şi derularea contractelor încheiate de Ministerul Sănătăţii cu furnizorii adjudecaţi pentru produsele achiziţionate în cadrul programelor privind bolile transmisibile;

4.propune conducerii Ministerului Sănătăţii activităţi sau programe noi, în funcţie de priorităţile de sănătate publică identificate la nivel naţional, regional sau local, pe baza propunerilor transmise de la coordonatorii de program, sau care rezultă din angajamentele asumate de România în cadrul Uniunii Europene sau Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

5.organizează cursuri de instruire pentru personalul din reţeaua de epidemiologie şi sănătate publică, în funcţie de problemele identificate ca priorităţi, în colaborare cu INSP şi societăţile profesionale din domeniu.

b)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică

1.asigură coordonarea la nivel naţional a activităţilor desfăşurate în cadrul programelor de sănătate pentru care sunt desemnaţi coordonatori tehnici;

2.primeşte şi analizează indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultate transmişi de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

3.evaluează trimestrial şi anual stadiul de realizare a obiectivelor propuse şi raportează Ministerului Sănătăţii – DSPCSP şi Serviciului pentru programe de sănătate sinteza realizării indicatorilor propuşi, inclusiv dificultăţile identificate în derularea programului şi propune/implementează măsuri de soluţionare a acestora;

4.organizează instruiri metodologice;

5.acordă asistenţă tehnică la solicitare;

6.realizează coordonarea tehnică, monitorizarea şi evaluarea activităţilor aferente implementării Hotărârii Guvernului nr. 589/2007;

7.monitorizează şi evaluează modul de răspuns la alertele naţionale şi internaţionale;

8.editează buletine informative lunar, trimestrial sau anual, după caz.

c)Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene:

1.realizează coordonarea tehnică, monitorizarea şi evaluarea activităţilor aferente implementării Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 la nivel judeţean;

2.raportează indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultate către ISP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, inclusiv dificultăţile identificate în derularea programului la nivel judeţean şi propune/implementează măsuri de înlăturare a acestora;

3.organizează instruiri metodologice cu furnizorii de servicii medicale;

4.evaluează trimestrial şi anual stadiul de realizare a obiectivelor propuse;

5.acordă asistenţă tehnică la solicitare furnizorilor de servicii medicale;

Natura cheltuielilor

Capitolul "bunuri şi servicii":

a)materiale birotică, cheltuieli de deplasare, carburant, prestării servicii tipografie pentru editarea şi tipărirea de ghiduri şi buletine informative, prestări servicii pentru organizare de instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată, cheltuieli de protocol.

II. PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DETERMINANŢI DIN MEDIUL DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ

Coordonare tehnică:

Institutul Naţional de Sănătate Publică

A. Acţiuni derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică

viaţă

Obiectivul 1.

Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de

1.Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sănătăţii în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţă pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind:

a. Supravegherea calităţii apei potabile – CNMRMC şi CRSP

b. Evaluarea calităţii apei de îmbăiere – CNMRMC şi CRSP

c. Methemoglobinemie acută infantilă, generată de apa de fântână – CNMRMC

d. Evaluarea impactului asupra sănătăţii a poluanţilor atmosferici iritanţi şi cancerigeni - CNMRMC

e. Evaluarea riscului asupra mediului şi sănătăţii în expunerea la soluri şi subsoluri poluate chimic şi microbiologic – CNMRMC i CRSP

f. Înregistrarea efectelor adverse asupra populaţiei datorate utilizării produselor cosmetice; monitorizarea ingredientelor, a contaminanţilor chimici şi microbiologici din produsele cosmetice; inspecţia şi controlul informaţiilor despre produsele cosmetice -

CNMRMC şi CRSPB

g. Monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu pesticide – CNMRMC şi CRSPB

h. Monitorizarea şi inspecţia sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală – CNMRMC

i. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman; identificarea deficienţelor privind sistemul de gestionare a deşeurilor menajere şi propunerea de soluţii pentru îmbunătăţirea acestuia– CNMRMC

j. Evaluarea populaţiei expuse la zgomotul urban, supravegherea stării de sănătate a populaţiei cu expunere la zgomot – CNMRMC

k. Alcătuirea unui registru naţional al staţiunilor balneare în funcţiune, monitorizarea compoziţiei apelor minerale şi a nămolurilor pentru cure balneare de pe teritoriul ţării - CNMRMC şi CRSPM;

l. Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate - altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor - CNMRMC şi CRSPM;

m. Screening-ul biologic al populaţiei în expunerea la plumb - CNMRMC şi CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Târgu-Mureş.

2.Coordonarea metodologică, monitorizarea, colectarea datelor şi analiza acestora, evaluarea şi raportarea implementării metodologiilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice

3.Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentării ştiintifice a problematicii pe domenii specifice, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul Ministerului Sănatatii

4.Identificarea de noi factori de risc din mediu şi propunerea de măsuri preventive prin studii

şi cercetări

5.Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională în domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul

6.Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei

7.Activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu determinanţii de mediu

8.Prestaţii şi servicii de sănătate publică din domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul

9.Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate publică pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale

10.Implementarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate

11.Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu

12.Asigurarea calităţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare

13.Asigurarea raportării către instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din mediu

14.Activităţi planificate în cadrul Platformei Europene Comune de Supraveghere a Produselor Cosmetice (PEMSAC) şi desfăşurarea a două campanii naţionale de supraveghere a produselor cosmetice care prezintă riscuri pentru sănătate - CNMRMC şi CRSP

Obiectivul 2.

Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante

1.Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sănătăţii în relaţie cu radiaţiile ionizante pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind:

a. Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului – CNMRCM şi CRSP

b. Supravegherea expunerii profesionale la radiaţii ionizante – CNMRCM şi CRSPB

c. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare –

CNMRCM şi CRSPB

d. Protecţia radiologică a pacientului în utilizarea medicală a radiaţiilor - CNMRCM şi CRSP

e. Protejarea stării de sănătate a populaţiei împotriva expunerii la radiaţii ionizante din surse naturale - CNMRCM şi CRSPI

2.Coordonarea metodologică, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementării metodologiilor de supraveghere şi monitorizare în domeniul radiaţiilor ionizante

3.Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentării ştiintifice a problematicii din domeniul radiaţiilor ionizante, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul Ministerului Sănătăţii

4.Identificarea de noi factori de risc din domeniul radiaţiilor ionizante şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări

5.Educaţie continua, instruirea şi formarea profesionala in domeniul radiaţiilor ionizante

6.Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei

7.Activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu determinanţii de mediu

8.Prestaţii şi servicii de sănătate publică din domeniul radiaţiilor ionizante

9.Instruirea şi formarea personalului autorităţilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale

10.Implementarea metodologiilor de monitorizare domeniul radiaţiilor ionizante şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate

11.Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu

12.Asigurarea calităţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare

13.Asigurarea raportării către instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din domeniul radiaţiilor ionizante

14.Supravegherea fotodozimetrică a personalului expus la radiaţii ionizante din domeniul medical.

Obiectivul 3.

Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari

1.Elaborarea metodologiilor de supraveghere la nivel naţional a sănătăţii în relaţie cu alimentul pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind:

a. Evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele – CNMRCM

b. Monitorizarea nivelului de iod din sarea iodată pentru consum uman – CNMRCM

c. Rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România – CNMRCM şi CRSPB

d. Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor prin reducerea consumului de sare din produsele alimentare – CNMRCM

e. Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari – CNMRCM şi CRSPB

f. Evaluarea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei - CNMRCM si CRSPC

g. Monitorizarea calitatii alimentelor cu destinaţie nutriţională specială, inclusiv a reziduurilor de pesticide – CNMRCM si CRSP

h. Evaluarea alimentelor noi sau a ingredientelor noi – CNMRCM si CRSPC

i. Monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii – CNMRCM si CRSPI

j. Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare – CNMRCM si CRSPT

k. Monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate – CNMRCM si CRSPM

2.Coordonarea metodologică, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementării metodologiilor de supraveghere şi monitorizare în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei;

3.Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentării stiintifice a problematicii din domeniul alimentaţiei şi nutriţiei, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul Ministerului Sănătăţii;

4.Identificarea de noi factori de risc din domeniul alimentului şi nutriţiei şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări

5.Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională in domeniul alimentaţiei şi nutriţiei

6.Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei

7.Prestaţii şi servicii de sănătate publică din domeniul alimentaţiei şi nutriţiei;

8.Activitati de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu determinanţii alimentari

9.Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale;

10.Implementarea metodologiilor de monitorizare în domeniul alimentului şi nutritiei şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate;

11.Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul alimentului şi nutriţiei şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu;

12.Asigurarea calităţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare;

13.Asigurarea raportării către instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din domeniul alimentului şi nutriţiei.

Obiectivul 4.

Evaluarea şi supravegherea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţă şi activitate

1.Supravegherea dezvoltării fizice şi a stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale prin:

a. Monitorizarea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor pentru depistarea tulburărilor de creştere şi al tulburărilor de nutriţie, a supraponderalităţii şi obezităţii - CNEPSS

b. Monitorizarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor prin examene de bilant şi dispensarizare - CNEPSS

c. Evaluarea capacităţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare – CNEPSS şi CRSP;

d. Monitorizarea profilului de risc psiho-social în comunităţile şcolare din România - CNEPSS şi CRSPC;

e. Identificarea, cuantificarea şi monitorizarea riscului specific pentru sănătate generat de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar etc.) - CNEPSS şi CRSP;

2.Coordonarea metodologică, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementării metodologiilor de supraveghere şi monitorizare în domeniul sănătăţii copiilor şi tinerilor.

3.Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentării ştiintifice a problematicii din domeniul igienei şcolare şi medicinei şcolare, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul Ministerului Sănătăţii

4.Identificarea de noi factori de risc din domeniul igienei şcolare şi medicinei şcolare şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări.

5.Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională în domeniul igienei şcolare şi medicinei şcolare.

6.Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei.

7.Activitati de informare, educare, comunicare privind sănătatea copiilor şi tinerilor.

8.Prestaţii şi servicii de sănătate publică din domeniul igienei şcolare şi medicinei şcolare.

9.Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate în domeniul igienei şcolare şi medicinei scolare, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale.

10.Implementarea metodologiilor de monitorizare în domeniul igienei şcolare şi medicinei

şcolare şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate.

11.Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul igienei şcolare şi medicinei şcolare de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu.

Obiectivul 5.

Activităţi de protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali

1.Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sănătăţii în relatie cu factorii de risc ocupaţionali pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind:

a. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesională prin: primirea informaţiilor, interpretarea, transmiterea de date referitoare la bolile profesionale la nivel naţional

b. Supravegherea expunerii la azbest şi monitorizarea măsurilor pentru protejarea sănătăţii faţă de acest risc

c. Supravegherea expunerii la factori nocivi profesionali şi monitorizarea măsurilor pentru protejarea sănătăţii faţă de acest risc

2.Coordonarea metodologică, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementării metodologiilor de supraveghere şi monitorizare a sănătăţii în relaţie cu factorii de risc ocupaţionali

3.Elaborarea rapoartelor şi sintezelor nationale, inclusiv de studii necesare fundamentării ştiintifice a problematicii din domeniul sănătăţii ocupaţionale, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul Ministerului Sănătăţii

4.Identificarea de noi factori de risc din domeniul sănătăţii ocupaţionale şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări

5.Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională în domeniul sănătăţii ocupaţionale

6.Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei

7.Prestaţii şi servicii de sănătate publică din domeniul sănătăţii ocupaţionale

8.Activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţia cu determinanţii de mediu de muncă

9.Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate în domeniul sănătăţii ocupaţionale, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale

10.Implementarea metodologiilor de monitorizare în domeniul sănătăţii ocupaţionale şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate

11.Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul sanatatii ocupationale de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană de sănătate şi securitate în muncă

12.Asigurarea calităţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare

13.Elaborarea registrului naţional al laboratoarelor abilitate de toxicologie

14.Asigurarea raportării naţionale şi internaţionale de date referitoare la sănătatea ocupaţională.

15.Participarea la activităţile din cadrul proiectelor Ministerului Sănătăţii derulate cu parteneri naţionali şi internaţionali în domeniul sănătăţii ocupaţionale

Obiectivul 6.

Monitorizarea stării de sănătate a populatiei

1.Elaborarea metodologiilor privind evaluarea stării de sănătate a comunităţii în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţă şi muncă privind:

a. Evaluarea stării de sănătate a comunităţii în relaţie cu factorii de risc - CNEPSS şi CRSP

b. Inegalităţi în starea de sănătate a populaţiei - CNEPSS şi CRSPS

2.Elaborarea rapoartelor şi sintezelor nationale, inclusiv de studii necesare fundamentării

ştiintifice privind starea de sănătate în relaţie cu factorii determinanţi

3.Implementarea componentei de sănătate publică a registrelor regionale de cancer

4.Identificarea de noi factori de risc şi relatia acestora cu starea de sănătate şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări

6.Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională în domeniul sănătăţii publice şi promovarea sănătăţii

7.Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei

8.Activităţi de Informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţia cu determinantii de mediu

9.Prestaţii şi servicii de sănătate publică

10.Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate în domeniul sănătăţii publice şi promovarea sănătăţii

11.Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul sănătăţii publice şi promovarea sănătăţii

Obiectivul 7.

Managementul Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă

Obiectiv: asigurarea unei coordonări tehnice a programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă la nivel naţional, regional şi local

Activităţi:

1.Răspunde de asigurarea, urmărirea, evidenţierea şi controlul fondurilor alocate pentru derularea eficientă a activităţilor din cadrul programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, precum şi de monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienţă;

2.Acordă asistenţă tehnică în vederea bunei desfăşurări a programului

3.Întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă şi propune conducerii Ministerului Sănătăţii măsuri de îmbunătăţire a acestora, pe baza rapoartelor primite de la coordonatorii din cadrul instituţiilor implicate în desfăşurarea programului

4.Coordonarea metodologică a activităţilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice, analiza datelor colectate din toate unităţile implicate, urmărirea elaborarii de sinteze şi rapoarte naţionale, în conformitate cu actele normative în vigoare, precum şi în alte domenii prioritare

5.Propune conducerii Ministerului Sănătăţii activităţi sau programe noi, în funcţie de priorităţile de sănătate publică identificate la nivel naţional, regional sau local, pe baza propunerilor transmise de la coordonatorii de program, sau care rezultă din angajamentele asumate de România în cadrul Uniunii Europene sau Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

6.Organizează cursuri de instruire pentru personalul din domeniul sănătăţii publice, monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă în funcţie de problemele identificate ca priorităţi.

B. Activitati derulate la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

viaţă

Obiectivul 1.

Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de

1.Supravegherea calităţii apei potabile (monitorizare, analize de laborator)

2.Supravegherea calităţii apei de îmbăiere (monitorizare, analize de laborator)

3.Monitorizarea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă, generată de apa de fântână

4.Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei în expunerea la poluanţii atmosferici iritanţi şi cancerigeni

5.Monitorizarea riscului asupra mediului şi sănătăţii în expunerea la soluri şi subsoluri poluate chimic şi microbiologic

6.Monitorizarea ingredientelor, contaminanţilor chimici şi microbiologici din produsele cosmetice, inclusiv colectarea datelor de caz din spitale, dispensare, clinici şi cabinete dermatologice; verificarea produselor cosmetice ca urmare a notificărilor prin sistemul rapid de alertă european (RAPEX) ca urmare a sesizărilor şi reactiilor adverse; participări la activităţile Platformei Europene Comune de Supraveghere a Produselor Cosmetice (PEMSAC); participări la campaniile naţionale de supraveghere a produselor cosmetice care prezintă riscuri pentru sănătate

7.Monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu pesticide

8.Monitorizarea şi controlul gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală

9.Supravegherea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman; identificarea deficienţelor sistemului de gestionare a deşeurilor menajere

10.Evaluarea populaţiei expuse la zgomotul urban, supravegherea stării de sănătate a populaţiei în expunerea la zgomot

11.Completarea registrului naţional al staţiunilor balneare în funcţiune, monitorizarea compoziţiei apelor minerale şi a nămolurilor pentru cure balneare de pe teritoriul ţării

12.Monitorizarea poluării cu metale toxice a terenurilor de joacă a copiilor din reşedinţele de judeţ din ţară

13.Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate - altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor

14.Prestaţii şi servicii de sănătate publică în domeniul sănatatii în relatie cu mediul

15.Asigurarea şi controlul calităţii în laboratoarele de analiză

Obiectivul 2.

Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante (derulat prin Laboratoarele de Igiena Radiaţiilor Ionizante)

1.Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului

2.Supravegherea expunerii profesionale la radiaţii ionizante

3.Supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare

4.Protecţia radiologică a pacientului în utilizarea medicală a radiaţiilor

5.Protejarea stării de sănătate a populaţiei împotriva expunerii la radiaţii ionizante din surse naturale

6.Asigurarea calităţii: autorizare şi acreditare

Obiectivul 3.

Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari.

1.Evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele.

2.Evaluarea concentraţiei de iod din sarea iodată pentru consumatorii umani.

3.Evaluarea rolul alimentelor în toxiinfecţiile alimentare

4.Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor prin reducerea consumului de sare din produsele alimentare

5.Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari, inclusiv coloranţi

6.Evaluarea alimentaţiei şi a stării de nutriţie a populaţiei şi identificarea factorilor de risc alimentari cu impact asupra stării de nutriţie

7.Monitorizarea alimentelor cu destinaţie nutriţionala specială, inclusiv a reziduurilor cu pesticide.

8.Evaluarea alimentelor noi sau a ingedientelor noi

9.Monitorizarea şi inspecţia alimentelor tratate cu radiaţii

10.Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare

11.Monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate.

Obiectivul 4.

Evaluarea şi supravegherea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţă şi activitate

1.Evaluarea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescentilor pentru depistarea tulburărilor de creştere şi a tulburărilor de nutriţie, a supraponderalităţii şi obezităţii în colaborare cu cabinetele medicale şcolare şi studenteşti

2.Monitorizarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor prin examene de bilant şi dispensarizare

3.Evaluarea capacităţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare

4.Monitorizarea profilului de risc psiho-social la comunităţilor şcolare

5.Evaluarea riscului pentru sănătate generat de comportamentele nesanogene (comportamentul alimentar, consum de tutun, alcool, droguri majore, sedentarism, agresivitate, sexual);

6.Instruire şi formare profesională a personalului medical şi educativ din unităţile de învăţământ.

Obiectivul 5.

Activităţi de protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali

1.Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesională inclusiv prin:

–evaluarea riscului asupra sănătăţii în expunerea la factori nocivi profesionali în vederea prevenirii îmbolnăvirilor profesionale şi a bolilor legate de profesiune;

–stabilirea caracterului profesional a cazurilor de boală în vederea declarării bolilor profesionale în conformitate cu legislaţia de sănătate şi securitate în muncă

2.Supravegherea expunerii la azbest şi monitorizarea masurilor pentru protejarea sănătăţii faţă de acest risc

3.Supravegherea expunerii la factori nocivi profesionali şi monitorizarea masurilor pentru protejarea sănătăţii faţă de acest risc

4.Acţiuni de evaluare, promovare a sănătăţii la locul de muncă (comunicarea riscului profesional, informare asupra riscului profesional)

5.Implementarea legislaţiei de sănătate în muncă la nivel teritorial.

6.Alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale.

Obiectivul 6.

Monitorizarea stării de sănătate a populatiei

1.Monitorizarea stării de sănătate a comunităţii în relaţie cu factorii de risc din mediul de viata şi munca

2.Participare la implementarea componentei de sănătate publică a registrelor regionale de cancer

3.Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională în domeniul sănătăţii publice

4.Prestaţii şi servicii de sănătate publică

5.Implementarea legislaţiei în domeniul sănătăţii

6.Alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale.

Indicatori de evaluare

1) Indicatori fizici

a)Număr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate : 500

b)Număr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor radiatiilor ionizante pentru starea de sănătate : 200

c)Număr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate : 500

d)Număr de acţiuni specifice de evaluare a starii de sanatate a copiilor şi adolescentilor din colectivitati: 200

e)Număr de acţiuni specifice de evaluare a starii de sanatate a expusilor profesional : 200

f)Număr de acţiuni specifice de monitorizare a starii de sanatate a populatiei : 150

g)Număr de acţiuni specifice de management al Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă : 100

2) Indicatori de eficienţă

a)Cost mediu/actiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate : 280 lei

b)Cost /actiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor radiatiilor ionizante pentru starea de sănătate: 240 lei

c)Cost /actiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate : 340 lei

d)Cost mediu/acţiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu asupra starii de sănătate a copiilor şi adolescentilor : 170 lei

e)Cost mediu/acţiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu asupra starii de sănătate a expusilor professional : 175 lei

f)Cost mediu/acţiune per an pentru actiuni specifice de monitorizarea starii de sanatate a populatiei : 300 lei

g)Cost mediu/acţiune per an pentru actiuni specifice de management al Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă : 280 lei

Unităţi care derulează programul

1) Institutul Naţional de Sănătate Publică

2) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

Natura cheltuielilor:

a)Furnituri de birou (papetarie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare etc), materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional (servicii tipografie pentru editare şi tipărire de sinteze, rapoarte, ghiduri şi buletine informative, multiplicare materiale, diseminare materiale), alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare (contracte masurători, achiziţionare date meteorologice, achiziţionare de date statistice, service echipamente laborator; reparaţii aparatură, servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare); achiziţionare piese de schimb;

b)materiale sanitare (alcool medicinal, vată, tifon, mănuşi chirurgicale, etc), reactivi (radiaţii, microbiologie, chimie alimentară etc), dezinfectanţi speciali (laboratoare de apă, radiaţii, microbiologie, chimie etc), halate şi echipamente de protectie speciale, echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnică informatică (unităţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc), softuri speciale statistica, elaborare şi editare chestionare; materiale laborator (truse, ustensile, coloane analiza, vacutainere, sticlarie, accesorii consumabile pentru laborator etc); dotări cu mică valoare pentru aparatura de laborator; acreditare, auditare, metrologizare, autorizare; consultanta pentru punere in functiune aparatura; achizitionare de carti, publicatii şi materiale documentare; pregatire profesionala şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată); deplasari in tara; transport; carburanti, lubrifianti, protectia muncii, alte cheltuieli cu bunuri şi servicii.

III. PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE PRIVIND BOLILE NETRANSMISIBILE

1.Programul naţional de boli cardiovasculare

Coordonare metodologică:

a)Comisia de cardiologie a Ministerului Sănătăţii

b)Comisia de chirurgie cardiacă a Ministerului Sănătăţii

c)Comisia de chirurgie vasculară a Ministerului Sănătăţii Coordonare tehnică:

a)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

b)Societatea Naţională de Cardiologie

Obiective:

1) Tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin:

a)proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale;

b)proceduri de electrofiziologie a aritmiilor;

c)implantare de stimulatoare cardiace în bradiaritmii;

d)implantare de defibrilatoare interne în aritmii severe, rezistente la tratament convenţional;

e)implantare de dispozitive de resincronizare cardiacă în insuficienţa cardiacă severă;

f)proceduri de chirurgie cardiacă şi vasculară;

2) Intervenţie coronariană percutană în infarctul miocardic acut.

3) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de boli cardiovasculare.

Structura:

1.1.Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin:

a)proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale;

b)proceduri de electrofiziologie a aritmiilor;

c)implantare de stimulatoare cardiace a bradiaritmiilor;

d)implantare de defibrilatoare interne a aritmiilor severe, rezistente la tratament convenţional;

e)resincronizare cardiacă în insuficienţa cardiacă severă;

f)proceduri de chirurgie cardiacă şi vasculară.

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează subprogramul 1.1 sunt prevăzute în Secţiunea B a prezentelor norme.

1.2.Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut

Activităţile, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează subprogramul 1.2 sunt prevăzute în Secţiunea B a prezentelor norme.

2.Programul naţional de oncologie

Coordonare metodologică:

Comisia de oncologie a Ministerului Sănătăţii

Coordonare tehnică:

a)Institutul Oncologic”Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti

b)Institutul Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca

c)Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile, pentru realizarea obiectivului prevăzut la pct. 1

Obiective:

1) Profilaxia cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV a populaţiei feminine eligibile;

2) Reducerea incidenţei formelor invazive de cancer de col uterin şi a mortalităţii datorate acestora prin screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin;

3) Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

4) Monitorizarea activă a terapiilor specifice oncologice;

5) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de cancer.

Structura:

2.1.Subprogramul de profilaxie a cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV

Activităţi:

1) Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT monitorizează şi raportează Direcţiei de sănătate publică şi control în sănătate publică modul de realizare a vaccinării HPV la nivel naţional;

2) vaccinarea HPV a populaţiei feminine eligibile, conform metodologiei aprobate, realizată prin cabinetele medicale din unităţile de învăţământ, preuniversitar şi universitar, cabinete de ginecologie şi planificare familială.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

–număr doze vaccin HPV administrate: 175.500

2) Indicatori de eficienţă:

–cost mediu/persoană de sex feminin vaccinată: 838,14 lei;

–cost mediu/doză vaccin: 279,38 lei.

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul Naţional de de Sănătate Publică prin structurile de specialitate de la nivel naţional şi regional;

b)direcţii de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

c)cabinete medicale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, cabinetele medicilor de familie, cabinete de ginecologie şi planificare familială.

2.2.Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin se derulează conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 881/706 din 9 iulie 2009.

2.3.Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează subprogramul sunt prevăzute în Secţiunea B a prezentelor norme.

2.4.Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează subprogramul sunt prevăzute în Secţiunea B a prezentelor norme.

3.Programul naţional de sănătate mintală

Coordonare metodologică:

Comisia de psihiatrie şi psihiatrie pediatrică a Ministerului Sănătăţii

Coordonarea tehnică:

Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog Bucureşti

Obiective:

1) Asigurarea accesibilităţii, continuităţii şi calităţii serviciilor pentru persoanele cu probleme severe de sănătate mintală;

2) Asigurarea accesibilităţii, continuităţii şi calităţii serviciilor pentru persoanele cu tulburări legate de consumul de substanţe psihoactive;

3) Prevenirea consumului de droguri şi asigurarea tratamentului specific la persoanele cu toxicodependenţă;

4) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de psihiatrie.

Structura:

3.1.Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocială

Activităţi:

1) Dezvoltarea activităţilor de reabilitare psihosocială a pacienţilor din serviciile de sănătate mintală;

2) Formarea profesioniştilor în tratamentul tulburărilor de dezvoltare (autism şi ADHD);

3) Realizarea Registrului naţional de psihiatrie.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de pacienţi incluşi în programe intraspitaliceşti de reabilitare psihosocială: 1.776;

b)număr de profesionişti instruiţi în tratamentul psihosocial al autismului, şi ADHD-ului: 50;

c)număr cursuri de formare în tratamentul psihosocial în autism şi tratamentul comportamental în ADHD: 2.

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/pacient inclus în programele de reabilitare psihosocială: 1.680 lei;

b)cost mediu/profesionist format: 300 lei;

c)cost mediu/curs de formare: 7.500 lei.

3) indicatori de rezultat:

a)număr crescut de pacienţi incluşi în programele intraspitaliceşti de reabilitare psihosocială (comparativ cu anul precedent creştere cu 10%).

Unităţi care derulează subprogramul:

a)unităţi sanitare de specialitate psihiatrie;

b)unităţi sanitare care au în structura organizatorică secţii/compartimente de psihiatrie

şi/sau centre de sănătate mintală/laboratoare de sănătate mintală.

3.2.Subprogramul de prevenire şi tratament ale toxicodependenţelor

Activităţi:

1) Asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti de opiacee (metadonă) pentru persoane cu toxicodependenţă

2) Testarea metaboliţilor stupefiantelor, în toate unităţile medicale de profil, adulţi şi copii;

3) Tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenţă.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de pacienţi în tratament substitutiv cu metadonă: 5.000;

b)număr de persoane testate pentru depistarea prezenţei drogurilor în urină: 6.000;

c)număr de pacienţi trataţi în postcură: 4.000.

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/pacient aflat în tratament de substituţie cu metadonă: 120 lei;

b)cost mediu/persoană testată pentru depistarea drogurilor în urină: 20 lei;

c)cost mediu/pacient în postcură: 320 lei.

3) indicatori de rezultat:

a)creşterea ratei consumatorilor de droguri reintegraţi social;

b)scăderea ratei recăderilor cu 5% la pacienţii trataţi pentru tulburări legate de consumul de droguri (comparativ cu anul trecut).

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iaşi;

b)Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel Timiş;

c)Spitalul de Psihiatrie "Domniţa Bălaşa" Ilfov;

d)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

e)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca - Secţia toxicomanie copii;

f)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - Secţia ATI II toxicologie;

g)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti - Secţia toxicologie;

h)Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" Bucureşti;

i)Spitalul de Psihiatrie "Dr. Constantin Gorgos" Titan Bucureşti;

j)Centrul de evaluare şi tratament al toxicodependenţilor tineri "Sfântul Stelian".

4.Programul naţional de diabet zaharat

Coordonare metodologică:

Comisia de diabet a Ministerului Sănătăţii

Coordonare tehnică:

Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti

Obiective:

1) Prevenţia secundară a diabetului zaharat prin depistarea precoce a complicaţiilor acestuia [inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)];

2) Tratamentul medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat;

3) Automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi;

4) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat.

Activităţi:

1) Evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c) - activitatea se derulează prin furnizorii de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

2) Asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat tip 1, tip 2: insulină şi antidiabetice orale;

3) Asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulină şi materiale consumabile) pentru cazurile stabilite de comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii;

4) Asigurarea prin farmaciile cu circuit deschis a testelor de automonitorizare pentru pacienţii trataţi cu insulină;

5) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat.

Criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează activităţile 1), 2) şi 4) sunt prevăzute în Secţiunea B a prezentelor norme.

Indicatori de evaluare*:

1) indicatori fizici:

a)număr pompe de insulină şi seturi de consumabile aferente acestora achiziţionate de Ministerul Sănătăţii în anul 2010: 50;

b)număr seturi de consumabile pentru pompele de insulină achiziţionate de Ministerul Sănătăţii: 330;

c)număr bolnavi trataţi prin perfuzie subcutanată continuă cu insulină (prin pompele de insulină achiziţionate de Ministerul Sănătăţii): 380.

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/pompă de insulină (pompă+consumabile/12 luni): 8.000 lei;

b)cost mediu/seturi consumabile pentru pompa de insulină/persoană/an: 9.400 lei.

3) indicatori de rezultat:

a)scăderea numărului de bolnavi cu complicaţii determinate de diabet zaharat;

*)indicatorii de evaluare sunt specifici pentru activitatea 3). Unităţi care derulează programul*:

a)Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu"

Bucureşti;

b)centre şi unităţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii;

c)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

*)unităţile prevăzute la lit. a) – c) derulează activitatea 3).

5.Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

Coordonare tehnică:

Agenţia Naţională de Transplant

Obiective:

1) Creşterea numărului de donatori vii, donatori aflaţi în moarte cerebrală, precum şi de donatori fără activitate cardiacă;

2) Coordonarea activităţilor de transplant;

3) Asigurarea testării imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, precum şi a receptorilor;

4) Asigurarea supleerii fiziologice a organelor aflate în insuficienţă cronică ireversibilă şi/sau înlocuirea ţesuturilor nefuncţionale prin transplant de organe, ţesuturi şi/sau celule;

5) Evaluarea periodică a pacienţilor transplantaţi;

6) Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant;

7) Crearea şi gestionarea unei baze de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care şi-au dat acceptul pentru a dona celule stem hematopoietice periferice şi centrale;

8) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de transplant.

Structura:

5.1.Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

Activităţi:

1) Realizarea testărilor imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, inclusiv a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală menţinuţi în condiţii fiziologice, precum şi a receptorilor (inclusiv cross-match);

2) Coordonarea activităţii de transplant care constă în coordonarea prelevării organelor şi/sau ţesuturilor şi/sau celulelor de la donator, organizarea acţiunilor de instruire a coordonatorilor locali precum şi acordarea sprijinului logistic pentru crearea reţelei naţionale de coordonare;

3) Menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, inclusiv realizarea testărilor acestora;

4) Evaluarea periodică a pacienţilor transplantaţi;

5) Realizarea procedurilor de transplant;

6) Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant;

7) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de transplant.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr donatori vii testaţi imunologic şi virusologic: 1.963;

b)număr receptori testaţi imunologic şi virusologic: 642;

c)număr testări compatibilitate cross-match: 1.133;

d)număr diagnosticări morţi cerebrale şi menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor- cadavru (inclusiv testare): 245;

e)număr acţiuni de coordonare: 900;

f)număr estimativ de transplanturi ce urmează a fi efectuate, pe tipuri: f 1) transplant hepatic: 50;

f 2) transplant renal: 271;

f 3) transplant de cord: 16;

f 4) transplant celule pancreatice: 2; f 5) transplant medular:

–autotransplant: 120;

–allotransplant: 35;

f 6) transplant cord-pulmon: 1;

f 7) transplant os şi tendon: 450; f 8) transplant piele: 75;

g)număr consultaţii evaluare periodică a pacienţilor transplantaţi: g 1) transplant renal: 7.640;

g 2) transplant hepatic: 1.000;

g 3) transplant cord: 240.

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/testare donatori: 1.800 lei;

b)cost mediu/testare receptori: 1.800 lei;

c)cost mediu/testare compatibilitate cross-match: 1.080 lei;

d)cost mediu/menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor în moarte cerebrală şi testarea acestora: 13.140 lei;

e)cost mediu/acţiune coordonare: 1.000 lei;

f)cost mediu/transplant hepatic: 232.239 lei;

g)cost mediu/transplant renal: 66.278 lei;

h)cost mediu/transplant cord: 107.000 lei;

i)cost mediu/transplant cord - pulmon: 117.572 lei;

j)cost mediu/transplant celule pancreatice: 83.980 lei;

k)cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - autolog: 88.500 lei;

l)cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - allogenic: 162.602 lei;

m)cost mediu/transplant os-tendon: 4.200 lei;

n)cost mediu/transplant piele: 4.200 lei;

o)cost mediu/evaluare periodică a pacienţilor transplantaţi:

o 1) transplant renal: 400 lei/pacient transplantat;

o 2) transplant hepatic: 1.288 lei/pacient consultat;

o 3) transplant cord: 1.747/pacient consultat.

3) indicatori de rezultat:

a)procent de pacienţi recuperaţi pe tip de transplant: 90%;

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mure - Laboratorul clinic de imunologie transplant;

b)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - Secţia clinică de hematologie şi transplant celule stem, Clinica ATI, Secţia clinică de ortopedie - traumatologie nr. 1, coordonare transplant;

c)Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti - Centrul de Hematologie şi Transplant Medular, Clinica ATI, Laboratorul de diagnostic, biologie moleculară, imunologie HLA şi virusologie;

d)Institutul Clinic de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni, Bucureşti;

e)Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni, Bucureşti - Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic;

f)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - Secţia de chirurgie cardiovasculară, Clinica ATI, Secţia clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă;

g)Serviciului de ambulanţă Bucureşti - Ilfov al municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov - coordonare transplant;

h)Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar – Arseni” Bucureşti - Secţia ATI, Secţia clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă;

i)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti - Secţia clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă;

j)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M. S. Curie” - Secţia clinică de ortopedie şi traumatologie;

k)Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti - Secţia Clinică de chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă I arşi;

l)Spitalul Clinic Colentina - Secţia de ortopedie - traumatologie;

m)Spitalul Clinic de Ortopedie - Traumatologie şi TBC Osteoarticular „Foişor” Bucureşti;

n)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Cluj-Napoca - Secţia ATI;

o)Spitalul Clinic de Recuperare Cluj - Secţia clinică de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă;

p)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timişoara;

q)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Timişoara - Centrul Regional de Imunologie şi Transplant, Clinica ATI, Centrul de Hemodializă şi Transplant Renal, coordonare transplant, Secţia clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă - Casa Austria;

r)Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca - Laboratorul clinic de analize medicale şi imunologie, coordonare transplant;

s)Spitalul Clinic Judeţean Constanţa - Clinica chirurgie, coordonare transplant, Clinica ATI, Secţia clinică de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă;

t)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi - Laboratorul de imunologie şi genetică, Clinica ATI, coordonare transplant;

u)Spitalul Clinic „C.I. Parhon” Iaşi - Clinica urologie;

v)Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau” Bucureşti;

w)Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia - Secţia ATI;

x)Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa - Secţia ATI;

y)Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti - Secţia ATI;

``) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Craiova - Secţia ATI, coordonare transplant;

aa) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov - Secţia ATI, coordonare transplant;

bb) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea - Secţia ATI, coordonare transplant;

cc) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu - Secţia ATI.

Din fondurile alocate Subprogramului de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană se suportă şi următoarele:

a)cheltuieli de deplasare pentru organizarea acţiunilor de coordonare;

b)cheltuieli de deplasare ale echipelor operatorii;

c)cheltuieli de transport ale organelor, ţesuturilor şi celulelor prelevate în vederea efectuării procedurilor de transplant;

d)cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncă, în condiţiile legii, pentru coordonarea activităţii de transplant;

e)cheltuieli de personal pentru plata orelor suplimentare efectuate, în condiţiile legii, de personalul încadrat cu contract individual de muncă în secţii de ATI, care participă la activitatea de menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală;

f)cheltuieli de personal pentru plata orelor suplimentare efectuate, în condiţiile legii, de personalul încadrat cu contract individual de muncă în unităţile sanitare care participă la activitatea realizare a testărilor imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, inclusiv a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală menţinuţi în condiţii fiziologice, precum şi a receptorilor (inclusiv cross-match);

g)servicii funerare pentru donatorii-cadavru, inclusiv transportul acestora la locul de înmormântare;

h)mijloace de comunicare;

i)campanii de promovare a donării.

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează obiectivul 6) sunt prevăzute în Secţiunea B la prezentele norme.

5.2.Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale

Activităţi:

1) recoltarea probelor de la donatorul voluntar;

2) trimiterea probelor recoltate de la donatorul voluntar, către un laborator de histocompatibilitate acreditat, în vederea confirmării histocompatibilităţii;

3) realizarea testărilor de histocompatibilitate pentru donatorii voluntari.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de donatori voluntari de celule stem hematopoietice periferice şi centrale identificaţi şi testaţi: 1.600

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/ donator voluntar identificat şi testat: 1.500 lei;

3) indicatori de rezultat:

a)realizarea bazei de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care şi-au dat acceptul pentru a dona celule stem, în care să fie prevăzute datele personale, medicale şi de histocompatibilitate;

b)realizarea interconectării Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice cu organismele similare internaţionale.

Unităţi care derulează subprogramul:

Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice

6.Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă

Obiective:

a)Asigurarea investigaţiilor diagnostice şi a tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe cu ajutorul dispozitivelor de înaltă performanţă;

b)Tratamentul surdităţii prin proteze auditive implantabile.

Structura:

6.1.Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată robotic

Coordonare metodologică:

Comisia de chirurgie generală a Ministerului Sănătăţii

Coordonare tehnică:

Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni

Activităţi:

1) Depistarea afecţiunilor care pot fi rezolvate cu succes prin chirurgie minim invazivă asistată robotic;

2) Stabilirea indicaţiei tratamentului chirurgical prin chirurgie minim invazivă asistată robotic, cu respectarea criteriilor de includere;

3) Efectuarea tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată robotic;

4) Supraveghere postoperatorie a pacienţilor operaţi.

Criterii de eligibilitate:

1) Pacienţi cu afecţiuni cu indicaţie de chirurgie minim invazivă;

2) Afecţiuni pentru care abordarea minim invazivă este unica posibilă;

3) Abord laparoscopic foarte dificil sau imposibil;

4) Reintervenţie;

5) Co-morbidităţi;

6) Bolnavi cu risc crescut de dezvoltare de complicaţii post-operatorii.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de intervenţii chirurgicale minim invazive asistate robotic: 150

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/pacient cu intervenţie chirurgicală minim invazivă asistată robotic include: a 1) cost materiale şi consumabile specifice: 15.750 lei/ intervenţie

a 2) cost mediu / service specific: 3.250 lei/ intervenţie

3) indicatori de rezultat:

a)creşterea numărului de cazuri rezolvate prin procedee chirurgicale de înaltă performanţă.

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

b)Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni;

c)Spitalul Clinic Municipal Cluj Napoca.

6.2.Subprogramul de radiologie intervenţională

Coordonare metodologică:

Comisia de radiologie-imagistică medicală şi medicină nucleară a Ministerului Sănătăţii

Coordonare tehnică:

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Obiective:

1) Prevenirea complicaţiilor şi tratamentul unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale;

2) Tratamentul pacienţilor cu maladia Parkinson prin implantarea dispozitivelor de stimulare profundă.

Activităţi:

1) Terapia afecţiunilor cerebrovasculare;

2) Tratamentul Gamma-Knife al malformaţiilor vasculare cerebrale şi al tumorilor vasculare profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică grav postoperator;

3) Implantarea dispozitivelor de stimulare profundă la bolnavii cu maladie Parkinson;

4) Terapia afecţiunilor vasculare periferice;

5) Terapia unor afecţiuni ale coloanei vertebrale;

6) Terapia unor afecţiuni oncologice;

7) Terapia hemoragiilor acute sau cronice post-traumatice sau asociate unor afecţiuni sau unor intervenţii terapeutice.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr pacienţi cu afecţiuni cerebrovasculare trataţi: 450;

b)număr de tratamente Gamma-Knife: 90;

c)număr de stimulatoare cerebrale: 8;

d)număr de pompe implantabile: 5;

e)număr pacienţi cu afecţiuni vasculare periferice trataţi: 600;

f)număr pacienţi cu afecţiuni ale coloanei vertebrale trataţi: 250;

g)număr pacienţi cu afecţiuni oncologice trataţi: 250;

h)număr pacienţi cu hemoragii acute sau cronice trataţi: 150;

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/pacient cu afecţiuni cerebrovasculare tratat: 8.200 lei

b)cost mediu/tratament Gamma-Knife: 19.000 lei;

c)cost mediu/stimulator cerebral: 75.000 lei;

d)cost mediu/pompă implantabilă: 45.000 lei;

e)cost mediu/pacient cu afecţiuni vasculare periferice tratat: 3.250 lei;

f)cost mediu/pacient cu afecţiuni ale coloanei vertebrale tratat: 1.365 lei;

g)cost mediu/pacient cu afecţiuni oncologice tratat: 1.125 lei;

h)cost mediu/pacient cu hemoragii acute sau cronice tratat: 1.350 lei;

3) indicatori de rezultat:

a)prevenirea complicaţiilor unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale;

b)eficienţa tratamentului Gamma-Knife de peste 85% la 12 luni;

c)scăderea morbidităţii specifice pacienţilor cu diskinezii cerebrale implantaţi cu 80%.

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti (activităţile: 1, 2, 3, 5)

b)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (activităţile: 1, 3, 4, 5, 6, 7);

c)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti (activităţile: 1, 4, 6, 7);

d)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi (activităţile: 4, 6, 7);

e)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş (activităţile: 1, 4, 5, 6, 7);

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova (activităţile: 1, 4, 5, 6, 7);

g)Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" (activitatea 1);

h)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti (activitatea 4).

6.3.Subprogramul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)

Coordonare metodologică:

Comisia de otorinolaringologie a Ministerului Sănătăţii

Coordonare tehnică:

Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotă" Bucureşti

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează subprogramul sunt prevăzute în Secţiunea B la prezentele norme.

7.Programul naţional de boli endocrine

Coordonare metodologică:

Comisia de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii

Coordonare tehnică:

Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureşti

Obiective:

Prevenirea şi depistarea precoce a afecţiunilor endocrine cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei în scopul:

a)scăderii morbidităţii prin guşa datorată carenţei de iod şi a complicaţiilor sale;

b)diagnosticării precoce a tumorilor endocrine evolutive şi delimitării lor de incidentaloame.

Activităţi:

1) Depistarea activă, diagnosticarea, prevenirea complicaţiilor patologiei induse de carenţa iodată (guşa);

2) Diagnosticarea precoce a tumorilor endocrine evolutive.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr bolnavi cu disfuncţie tiroidiană investigaţi: 8.865

b)număr bolnavi cu neoplazii endocrine, inclusiv tiroidiene investigaţi: 5.200

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/investigaţie pacient cu disfuncţie tiroidiană: 95 lei;

b)cost mediu/pacient cu neoplazie endocrină: 290 lei.

3) indicatori de rezultat:

a)creşterea incidenţei specifice a hipotiroidismului prin depistare activă: 1%;

b)creşterea incidenţei specifice a proliferărilor maligne endocrine prin depistare activă: 2%.

Unităţi care derulează programul:

a)Institutul Naţionalde Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureşti;

b)Spitalul de Cardiologie Covasna;

c)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

d)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi;

e)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

f)Spitalul Clinic Judeţean Mureş;

g)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

h)Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;

i)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

j)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;

k)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

l)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

m)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;

n)Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ;

o)Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea;

p)Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Gheorghe";

q)Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava;

r)Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte;

s)Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;

t)Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;

u)Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani;

v)Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila;

w)Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi;

x)Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;

y)Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;

``) Spitalul Municipal Câmpulung Muscel;

aa) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;

bb) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;

cc) Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc.

8.Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever

Obiective:

a)Diagnosticarea precoce şi prevenirea complicaţiilor la bolnavii cu unele boli rare;

b)Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu boli rare şi sepsis sever;

c)Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de boli rare.

Structură:

8.1.Subprogramul de tratament al bolilor rare

Coordonare metodologică:

Comisia de genetică medicală a Ministerului Sănătăţii

Intervenţii:

1) Intervenţia pentru asigurarea medicamentelor specifice pentru:

a)prevenţia şi tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie - prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare care derulează subprogramul;

b)tratamentul în spital al bolnavilor cu HTAP;

c)tratamentul bolnavilor cu:

c 1) mucoviscidoză (adulţi şi copii);

c2) boli neurologice degenerative/inflamatorii (poliradiculonevrită primitivă, polineuropatie inflamatorie cronică demielinizantă, scleroză laterală amiotrofică);

c 3) miastenia gravis;

c 4) osteogeneză imperfectă; c 5) boala Fabry;

c 6) boala Pompe; c 7) tirozinemie;

c 8) epidermoliza buloasă.

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care realizează intervenţia 1) sunt prevăzute în Secţiunea B la prezentele norme.

2) Intervenţia pentru diagnosticul şi managementul amiotrofiilor spinale şi a distrofiilor musculare de tip Duchenne şi Becker, precum şi prevenirea transmiterii ereditare a acestora

Coordonare tehnică: Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinică de neurologie pediatrică

Activităţi:

a)Elaborarea unui model pentru fişa medicală a copilului cu amiotrofie spinală şi a protocoalelor pentru diagnosticarea, urmărirea şi tratamentul pacientului cu amiotrofie spinală;

b)Diagnosticarea precoce a bolnavilor cu amiotrofie spinală: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG), testare genetică;

c)Diagnosticarea precoce a bolnavilor cu distrofii musculare de tip Duchenne şi Becker: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG, EKG), echografie cardiacă, examen cardiologic, IRM muscular, teste ventilatorii, examen bioptic muscular, testare genetică;

d)Diagnosticarea precoce a purtătorilor mutaţiei genetice care determină distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG, EKG), echografie cardiacă, examen cardiologic, testare genetică;

e)Diagnosticarea prenatală precoce la bolnavele cu amiotrofie spinală: amniocenteză, testare genetică la feţi;

f)Diagnosticarea prenatală precoce la purtătorii mutaţiei genetice care determină distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker: echografie fetală, amniocenteză, cariotip, testare genetică la feţii băieţi;

g)Acordarea sfatului genetic cuplurilor care au antecedente cunoscute de amiotrofie spinală, precum şi de distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker;

h)Efectuarea EMG, EKG, echografiei şi diagnosticului molecular genetic pentru amiotrofia spinală şi distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker;

i)Elaborarea de materiale informative tipărite cu privire la amiotrofiile spinale şi distrofinopatiile, publicarea şi diseminarea lor (pentru pacienţi şi medici);

j)Realizarea Registrului naţional unic de amiotrofii spinale şi distrofinopatii.

Criterii de eligibilitate:

a)Copii cu vârstă cuprinsă între 0 - 18 ani cu diagnostic de amiotrofie spinală şi distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker sau tulburări neuro-motorii nespecifice;

b)Membrii familiei bolnavilor diagnosticaţi clinic şi genetic cu de tip Duchenne şi Becker, în special cei de sex feminin, dar şi descendenţii de sex masculin ai acestora;

c)Gravidele cu risc (status mutant cunoscut pentru gena distrofinei) purtătoare ale unei sarcini cu fetus de sex masculin;.

d)Femeile care provin din familii cu risc şi doresc să aibă copii neafectaţi (sfat genetic preconcepţional).

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de copii diagnosticaţi precoce cu amiotrofie spinală prin test clinic şi genetic /an: 30

b)număr de copii diagnosticaţi precoce cu distrofii musculare de tip Duchenne şi Becker prin test clinic şi genetic/ an: 50;

c)numărul rudelor pacienţilor la care se diagnostichează genetic statusul de purtător al mutaţiei genetice/ an: 150;

d)număr de sarcini cu risc de transmitere a amiotrofiei spinale investigate genetic/ an: 10;

e)număr de sarcini cu risc de transmitere a distrofiei musculare de tip Duchenne şi Becker investigate genetic/ an: 10.

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigaţii moleculare pentru amiotrofiile spinale (screeningul molecular al mutaţiilor comune - aprox. 95% dintre pacienţii cu SMA): 600 lei;

b)cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigaţii moleculare pentru amiotrofiile spinale (screeningul molecular al mutaţiilor rare sau mutaţii de novo - aprox. 5% dintre pacienţii cu SMA ): 2.000 lei;

c)cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigaţii moleculare pentru distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker (screeningul molecular al mutaţiilor majore şi teste aprofundate): 1.000 lei;

d)cost mediu/persoană înrudită cu un bolnav diagnosticată genetic prin teste moleculare pentru distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker: 500 lei;

e)cost mediu/diagnostic prenatal pentru amiotrofie spinală (screening molecular al sexului fetal, identificare status mutant mama şi fetus): 2.000 lei;

f)cost mediu/diagnostic prenatal pentru distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker (screening molecular al sexului fetal, identificare status mutant mama şi fetus): 2.000 lei;

3) indicatori de rezultat:

a)creşterea cu 30% a numărului de copii diagnosticaţi precoce cu amiotrofie spinală;

b)creşterea cu 30% a numărului de copii diagnosticaţi precoce cu distrofii musculare de tip Duchenne şi Becker;

c)scăderea cu până la 100% a recurenţei bolii în familiile pacienţilor cu amiotrofie spinală prin consiliere preconcepţională şi diagnostic prenatal sistematic al statusului mutant la fetuşi;

d)scăderea cu până la 100% a transmiterii ereditare a bolii în familiile bolnavilor cu distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker prin consiliere preconcepţională şi diagnostic prenatal sistematic al sexului fetal şi al statusului mutant la fetuşii de sex masculin;

e)scăderea cu 10% a morbidităţii la bolnavii diagnosticaţi precoce cu amiotrofie spinală şi distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker prin aplicarea tratamentelor de susţinere;

f)selectarea, în funcţie de tipul mutaţiei genetice, a celor 10% dintre bolnavi care pot beneficia de terapii moderne în cadrul unor trialuri clinice derulate la nivel european, prin proiectul administrarea de modulatori ai transcripţiei şi expresiei genei distrofinei de tipul gentamicinei, PTC124.

Unităţi prin care se derulează intervenţia 2):

a)Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinică de neurologie pediatrică;

b)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

c)Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti;

d)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;

e)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie" Bucureşti - Secţia recuperare copii;

f)Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinică de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj;

g)Spitalul Clinic Judeţean Mureş - Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă;

h)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara - Secţia clinică de Neuropsihiatrie Infantilă;

i)Centrul de Patologie Neuromusculară „ Dr. Radu Horia” Vâlcele, Covasna;

j)Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Maria” Iaşi – Clinica de neurologie pediatrică.

3) Intervenţia pentru asigurarea produselor dietetice necesare bolnavilor (adulţi) cu fenilcetonurie.

Coordonare tehnică: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti

Activităţi:

a)Asigurarea produselor dietetice necesare bolnavilor (adulţi) cu fenilcetonurie.

Criterii de eligibilitate:

a)bolnavi cu diagnostic cert de fenilcetonurie

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr bolnavi cu fenilcetonurie: 20;

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav cu fenilcetonurie/an: 17.500 lei.

Unităţi prin care se derulează:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

b)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj – secţia clinică de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.

4) Intervenţia pentru realizarea Registrului naţional pentru bolile rare

Activităţi:

a)Înscrierea bolnavilor cu boli rare în Registrului naţional pentru bolile rare.

8.2.Subprogramul de tratament al sepsisului sever

Coordonare metodologică:

Comisia de anestezie şi terapie intensivă a Ministerului Sănătăţii

Coordonare tehnică:

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează subprogramul sunt prevăzute în Secţiunea B la prezentele norme.

9.Programul naţional de urgenţă prespitalicească

Coordonare tehnică:

Comisia de medicină de urgenţă şi dezastre

Obiectiv:

1) Creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de urgenţă adecvate, indiferent de zona de reşedinţă.

Activităţi:

1) Mentenanţă dispecerate;

2) Asigurarea medicamentelor şi materialelor sanitare necesare centrelor de permanenţă.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de dispecerate: 42;

b)număr de centre de permanenţă: 200.

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/dispecerat: 8.000 lei;

b)cost mediu/centru de permanenţă: 2.370 lei.

3) indicatori de rezultat:

a)creşterea accesului populaţiei la servicii de urgenţă;

Unităţi care derulează programul:

a)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

b)servicii de ambulanţă judeţene şi a municipiului Bucureşti;

c)centre de permanenţă.

10.Programul naţional de monitorizare activă a bolnavilor cu dizabilităţi de ambulaţie

Coordonare tehnică:

Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti

Obiectiv:

1) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional al bolnavilor cu dizabilităţi de ambulaţie (copii şi adulţi)

Activităţi:

1) Crearea unei baze de date de tip CRM (Customer Relationship Management) în care centrele nominalizate vor înregistra fişele de evaluare

Criterii de eligibilitate:

a)persoane cu dizabilităţi de ambulaţie evaluate conform scalei internaţionale acceptate şi validate FAC (Functional Ambulation Categories):

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de persoane cu dizabilităţi introduse în registru: 2 milioane

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/ persoană cu dizabilităţi introdusă în registru: 0,0845 lei

3) indicatori de rezultat:

a)reducerea gradului de dizabilitate.

Unităţi care derulează programul:

a)Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti;

b)Spitalul Clinic de Urgenţă „ Bagdasar- Arseni”;

c)Spitalul Judeţean Craiova;

d)Spitalul Municipal Filantropia – Craiova;

e)Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;

f)Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix;

g)Spitalul Clinic de Recuperare Cluj;

h)Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie Nord;

i)Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol;

j)Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia;

k)Spitalul de Psihiatrie “Ghe. Preda” Sibiu (secţia de recuperare neuropsihomotorie – staţionar de zi);

l)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

m)Policlinica Balneară Sovata;

n)Sanatoriul Balnear Pucioasa;

o)Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava;

p)Spitalul Judeţean de Urgernţă Covasna;

q)Spitalul de Recuperare “Sf. Gheorghe” Botoşani;

r)Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;

s)Spitalul Judeţean Vâlcea - Călimăneşti;

t)Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna;

u)Spitalul de Psihiatrie Cronici - Gura Ocniţei;

v)Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Tineri “Cristian

Şerban” Buziaş;

w)Spitalul de Recuperare Borşa;

x)Sanatoriul Balnear Slănic - Moldova;

y)Centrul Medical Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie pentru copii “Dr. Nicolae Robănescu” Bucureşti.

IV. PROGRAMUL NAŢIONAL DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Obiectiv:

Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin promovarea unui stil de viaţă sănătos şi combaterea principalilor factori de risc.

Structura:

1.Subprogramul de informare, educare, comunicare pentru prevenirea cancerului de col uterin

Coordonare tehnică:

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Activităţi:

1) Dezvoltarea campaniei de informare, educare, comunicare în domeniul prevenirii cancerului de col uterin;

2) Realizarea conceptului creativ pentru spoturile TV şi radio;

3) Creaţie mesaje publicitare pentru mediul on-line (site-uri web, comunicare directă: newsletter-uri, prezentări, alerte);

4) Creaţie şi dezvoltare vizuală pentru conferinţe de presă şi evenimente publice;

5) Creaţie grafică pentru materiale tipărite (machete pentru presă, materiale pentru corespondenţă directă;

6) Crearea mesajelor pentru materialele media destinate populaţiei generale

7) Tipărirea materialelor de informare, educare, comunicare în domeniul prevenirii cancerului de col uterin.

8) Realizarea spoturilor TV/radio;

9) Crearea mixului media;

10) Difuzarea spoturilor TV/radio.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)Campanie de informare, educare, comunicare în domeniul prevenirii cancerului de col uterin :1.

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu / campanie de informare, educare, comunicare în domeniul prevenirii cancerului de col uterin: 500.000 lei

3) indicatori de rezultat:

a)realizarea campaniei de informare, educare, comunicare în domeniul prevenirii cancerului de col uterin

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul Naţional de Sănătate Publică;

b)Institutul Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti;

c)Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca;

2.Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos

Coordonare tehnică:

Institutul Naţional de Sănătate Publică prin Centrul naţional de evaluare şi promovarea stării de sănătate

A. Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică

1.Coordonarea metodologică, monitorizarea, colectarea şi analiza datelor, evaluarea şi raportarea implementării campaniilor de informare, educare, comunicare pentru celebrarea zilelor mondiale/europene şi a unor probleme de sănătate specifice -CNEPSS şi CRSP

2.Coordonarea implementării metodologiilor campaniilor de informare, educare, comunicare în teritoriul de responsabilitate CRSP

3.Realizarea de studii şi cercetări de evaluare a cunoştintelor, atitudinilor şi practicilor legate de stilul de viaţă - CNEPSS şi CRSP

4.Dezvoltarea unei baze de informaţii din domeniul IEC pe domenii specifice şi asigurarea suportului tehnic necesar – CNEPSS şi CRSP

5.Editare buletin informativ electronic privind activităţile IEC- CNEPSS şi CRSP

6.Elaborarea raportului anual privind activităţile IEC şi capabilitatile reţelei de promovarea sănătăţii şi educatie pentru sănătate - CNEPSS şi CRSP

7.Constituirea bazei de date privind reţeaua naţională de parteneri în activităţile IEC din sănătate - CNEPSS

8.Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv prin publicarea pe pagina web a instituţiei - CNEPSS şi CRSP

9.Organizare şi participare la sesiuni de instruire şi perfecţionare pe teme de promovare a sănătăţii –CNEPSS şi CRSP

10.Activităţi de consultanţă în domeniul IEC - CNEPSS şi CRSP

11.Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu- CNEPSS şi CRSP

12.Participarea la elaborarea de strategii privind sănătatea - CNEPSS şi CRSP

13.Asigurarea raportării către instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la sănătate şi determinanţii acesteia - CNEPSS

14.Participarea la proiecte şi activităţi internaţionale şi naţionale din domeniul IEC - CNEPSS şi CRSP

15.Alte activităţi de IEC, la solicitarea Ministerului Sănătăţii - CNEPSS şi CRSP

B. Activităţi derulate la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică judetene şi a municipiului Bucureşti

1.Implementarea metodologiilor campaniilor de informare, educare, comunicare în teritoriul de responsabilitate

2.Participarea la studii si cercetări de evaluare a cunoştintelor, atitudinilor şi practicilor legate de stilul de viaţă

3.Participarea la dezvoltarea unei baze de informaţii din domeniul IEC pe domenii specifice şi asigurarea suportului tehnic necesar

4.Participarea la realizarea buletinului informativ electronic privind activităţile IEC

5.Elaborare raport anual privind activităţile IEC în teritoriul de responabilitate

6.Constituirea bazei de date judeţene şi regionale privind reţeaua naţională de parteneri în activităţile IEC din sănătate

7.Valorificarea şi diseminarea rezultatelor activităţilor derulate, inclusiv prin publicarea pe pagina web a instituţiei;

8.Organizare şi participare la sesiuni de instruire şi perfecţionare

9.Activităţi de consultanţă în domeniul IEC

10.Participarea la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu;

11.Participarea la elaborarea de strategii privind sănătatea

12.Participarea la proiecte şi activităţi internaţionale şi naţionale din domeniul IEC

13.Alte activităţi de IEC destinate rezolvării priorităţilor locale

C. Activităţi realizate în cadrul proiectului “Creşterea accesului la servicii de prevenţie medicală primară pentru cpiii şi adolescenţii din România” nr. 2008/108643

1) Realizarea unui ghid de intervenţie în comunitate;

2) Formarea a 100 funcţionari publici, 200 medici, 500 alţi profesionişti implicaţi în munca cu copii şi adolescenţi în domeniul nutriţiei sănătoase şi a activităţii fizice;

3) Realizarea unui centru de resurse pe site-ul unităţii de implementare - Institutul National de Sănătate Publică/ Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu;

4) Desfăşurarea de întîlniri/ mese rotunde la nivel judeţean cu participarea instituţiilor prefecturii, consiliului judeţean, inspectoratului şcolar, ONG din sfera educaţională, în scopul:

a)aducerii la cunostinţa actorilor instituţionali a informaţiilor bazate pe dovezi cu privire la riscurile de boala cronică şi comportamente dovedite a se asocia cu starea de sănătate/ prevenirea principalelor boli cronice;

b)crearii de parteneriate interinstituţionale la nivel judeţean/ local pentru susţinerea alimentaţiei sănătoase şi activităţii fizice la copii şi adolescenţi;

c)dezvoltării planurilor de acţiune la nivel judeţean/ local care să susţină o alimentaţie sănătoasă şi activitatea fizică la copii şi adolescent;

d)dezvoltării Planului Naţional de Acţiune pentru Alimentaţia Sănătoasă şi Activitatea Fizică la Copii şi Adolescenţi;

5) Realizarea unui raport de cercetare asupra comportamentelor legate de sănătate la copiii de vârstă şcolară;

6) Realizarea unei campanii de promovare în care vor fi produse logo, motto, 3 videospoturi

şi 4 radiospoturi.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici : trimestrial şi anual

a)număr de evenimente/campanii naţionale IEC (cu ocazia zilelor mondiale/europene stabilite de OMS şi CE): 10

b)număr de activităţi de IEC derulate la nivel local în cadrul campaniilor naţionale: 420 activităţi

c)număr materiale IEC elaborate: 20

2) indicatori de eficienţă (raportare anuală)

a)cost mediu/ activitate IEC desfăşurată la nivel judeţean: 4.751 lei

b)cost mediu/materiale campanii IEC: 25.000 lei Raportarea indicatorilor se realizează trimestrial la CNEPSS.

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul National de Sanatate Publica si Centrele Regionale de SP

b)Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

Natura cheltuielilor:

Furnituri de birou (papetarie, consumabile: cartuse, toner xerox, toner imprimante, hartie, dosare etc), materiale şi prestari de servicii cu caracter functional (servicii tipografie pentru editare şi tipărire de sinteze, rapoarte, ghiduri şi buletine informative, multiplicare materiale, diseminare materiale), alte bunuri şi servicii pentru întretinere şi functionare (reparatii aparatura, servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare); achizitionare piese de schimb, echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnica informatica (unitati centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc), softuri speciale statistica si editare imagine, chestionare, deplasare in tara; achizitionare de carti, publicatii şi materiale documentare; pregatire profesionala şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată), deplasari in tara, transport, carburanti lubrifianti, protectia muncii, alte cheltuieli cu bunuri şi servicii (acreditari laboratoare şi servicii).

3.Subprogramul de combatere a consumului de tutun

Coordonare tehnică:

Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta";

Obiectiv general:

1) îmbunătăţirea pe termen scurt şi mediu a sănătăţii populaţiei prin scăderea consumului de tutun ca urmare a sprjinirii renunţării la fumat.

Activităţi:

1) asigurarea tratamentului medicamentos (vareniclină, bupropion, plasturi cu nicotină);

2) asigurarea funcţionării liniei telefonice gratuite şi a site-ului de internet specific (Tel Verde STOP FUMAT, www.stopfumat.eu);

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr total de persoane care au beneficiat de asistenţă în vederea renunţării la fumat: 25.000;

b)număr total de persoane care au beneficiat de tratament medicamentos în vederea renunţării la fumat: 23.000;

c)număr total de persoane care apelează linia telefonică gratuită: 1500;

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/persoană care a beneficiat de asistenţă în vederea renunţării la fumat: 380 lei/persoană;

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta";

b)Unităţi sanitare şi cabinete psihologice în care activează medici şi psihologi cu pregătire specifică în domeniul terapiei tabagismului.

Natura cheltuielilor:

a)achiziţionarea de medicamente,

b)cheltuieli salariale pentru personalul ce implementează acest obiectiv;

c)prestării servicii de tipărire de materiale de informare

d)cheltuieli materiale necesare implementării activităţilor

V. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A FEMEII ŞI COPILULUI

Coordonare tehnică:

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti

Obiective:

a)Creşterea accesului şi calităţii serviciilor specifice de sănătate a reproducerii pentru prevenirea sarcinilor nedorite, morbidităţii şi mortalităţii materne;

b)Regionalizarea îngrijirilor perinatale pentru copiii cu greutate mică la naştere sau alte patologii grave în perioada perinatală;

c)Realizarea screening-ului la naştere a unor afecţiunii cu potenţial invalidant şi posibilităţi de prevenţie a handicapului;

d)Ameliorarea stării de nutriţie a gravidei şi a copilului;

e)Asigurarea sănătăţii orale a copiilor

f)Depistarea precoce şi prevenirea secundară a unor complicaţii la unele boli cronice ale copilului.

1.Subprogramul pentru ameliorarea stării de nutriţie a gravidei şi copilului

Coordonare metodologică :

Comisia de obstetrică-ginecologie Comisia de pediatrie şi neonatologie

Coordonare tehnică:

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; Institutul Naţional de Sănătate Publică

Intervenţii pentru ameliorarea stării de nutriţie a gravidei şi copilului:

1) promovarea alimentaţiei sănătoase şi prevenirea obezităţii la copil;

2) profilaxia anemiei feriprive la gravidă;

3) profilaxia distrofiei la copiii cu vârstă cuprinsă între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf;

4) profilaxia malnutriţiei la copii cu greutate mică la naştere;

5) profilaxia anemiei feriprive la sugar;

6) profilaxia rahitismului carenţial al copilului.

1.1.Promovarea alimentaţiei sănătoase şi prevenirea obezităţii la copil

Activităţi:

1) Stabilirea metodologiei de screening pentru depistarea copiilor supraponderali şi obezi prin folosirea indicatorilor antropometrici standardizaţi (nomograme);

2) Instruirea personalului medical în ceea ce priveşte modalitatea de screening a obezităţii la copil şi monitorizarea copiilor obezi;

3) Asigurarea instrumentarului necesar pentru depistarea copiilor supraponderali şi obezi (efectuarea măsurătorilor antropometrice);

4) Efectuarea măsurătorilor anropometrice pentru evaluarea stării de sănătate a copiilor în vârstă de 6-7 şi 13-14 ani;

5) Orientarea copiilor supraponderali şi obezi spre servicii de specialitate pentru diagnostic complex şi tratament;

6) Monitorizarea copiilor supraponderali şi obezi de către medicii de familie şi medicii de specialitate;

7) Editarea unor materiale informative adresate personalului medical.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de personal medical instruit: 1.000/an;

b)număr de copii la care s-au efectuat măsurători antropometrice: 10.000/an

c)număr echipamente achiziţionate: 10/an

d)număr materiale informative tipărite: 2.000/an

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/ personal medical instruit: 50 lei/ persoana

b)cost mediu/copil sceening obezitate: 11 lei/persoană

c)cost mediu/ echipament achiziţionat şi etalonat: 2.000 lei/unitate

d)cost mediu/material tipărit: 10 lei/material

3) Indicatori de rezultat:

a)creşterea numărului cu 20% a copiilor monitorizaţi care au fost depistati cu suprapondere

şi obezitate

1.2.Profilaxia anemiei feriprive la gravidă

Activităţi:

1) procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la gravidă, cu prioritate la cele din categoria de risc;

2) redactarea, tipărirea şi distribuirea unui protocol privind profilaxia deficitului de fier la femeia gravidă;

3) monitorizarea prevalenţei anemiei feriprive la gravidă pe eşantion de către Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti şi direcţiile de sănătate publică nominalizate în eşantion. Procurarea de consumabile necesare şi revizuirea hemoglobinometrelor.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de gravide beneficiare de administrare profilactică a preparatelor de fier: 30.000/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/gravidă beneficiară de profilaxie cu preparate de fier: 60 lei.

3) Indicatori de rezultat:

a)redactarea unui protocol privind administrarea profilactică de fier în timpul sarcinii;

b)scăderea prevalenţei anemiei feriprive la gravidă sub 35%.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

b)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

c)cabinete medicale de asistenţă medicală primară şi de specialitate obstetrică-ginecologie.

1.3.Profilaxia distrofiei la copiii cu vârstă cuprinsă între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf

Activităţi:

1) procurarea şi distribuţia de lapte praf la copiii cu vârstă cuprinsă între 0 - 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf, conform prevederilor legale în vigoare* (inclusiv cheltuieli de depozitare şi transport).

* Laptele praf se distribuie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 - 12 luni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 27 iunie 2001 şi Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0 - 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de copii beneficiari: 80.000/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/copil beneficiar: 187,5 lei.

3) Indicatori de rezultat:

a)scăderea cu 20% a numărului de copii distrofici;

Unităţi care derulează intervenţia:

a)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

b)cabinete de asistenţă medicală primară.

1.4.Profilaxia malnutriţiei la copii cu greutate mică la naştere

Activităţi:

1) procurarea de produse dietetice specifice, produse medicamentoase necesare prevenirii malnutriţiei, precum şi a consumabilelor necesare administrării: sonde de alimentaţie parenterală, truse de perfuzii, seringi şi racorduri pentru injectomate;

2) procurarea de formule de lapte praf - alimente cu destinaţie medicală specială;

3) administrarea tratamentului dietetic şi medicamentos necesar în timpul spitalizării şi în ambulatoriu.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr copii beneficiari: 15.035/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/copil beneficiar: 266 lei.

3) Indicatori de rezultat:

a)includerea în program a cel putin 70% din copiii născuţi prematur;

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti

b)spitalele clinice, judeţene, precum şi alte unităţi care îngrijesc copii prematuri sau cu greutate mică la naştere nominalizate de direcţiile de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti;

c)Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş;

1.5.Profilaxia anemiei feriprive la sugar

Activităţi:

1) redactarea, tipărirea şi distribuirea unui protocol privind "Prevenirea şi tratamentul carenţei de fier la copil";

2) procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la sugar, cu prioritate la cei din categoria de risc: copii cu greutate mică la naştere, sugari alimentaţi cu derivate din lapte de vacă, sugari cu deficienţe nutriţionale;

3) efectuarea unei monitorizări pe eşantion a prevalenţei anemiei prin deficit de fier la sugar de către Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti, în colaborarea cu direcţiile de sănătate publică nominalizate în eşantion. Procurarea de consumabile necesare şi revizuirea hemoglobinometrelor.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de copii beneficiari de administrare profilactică a preparatelor de fier: 47.220;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu preparate de fier: 36 lei;

3) Indicatori de rezultat:

a)suplimentarea cu fier a cel puţin 20% din copii cu greutate mică la naştere;

b)redactarea, tipărirea şi distribuirea unui protocol privind "Prevenirea şi tratamentul carenţei de fier la copil".

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

b)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

c)cabinete de asistenţă medicală primară, de specialitate pediatrie, precum şi colectivităţi de copii.

1.6.Profilaxia rahitismului carenţial al copilului

Activităţi:

a)Redactarea, tipărirea şi distribuirea unui protocol privind "Profilaxia rahitismului carenţial la sugar şi copilul mic";

b)Procurarea, distribuţia şi administrarea profilactică a vitaminei D populaţiei ţintă: copii până la vârsta de 18 luni.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)numărul copiilor beneficiari de administrare profilactică a vitaminei D: 141.600/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu vitamina D: 12 lei.

3) Indicatori de rezultat:

a)peste 64% din copii nou-născuţi primesc un flacon de vitamina D la externarea din maternitate iar mamele sunt consiliate asupra rolului vitaminei D;

b)redactarea, tipărirea şi distribuirea unui protocol privind "Profilaxia rahitismului carenţial la sugar şi copilul mic".

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

b)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

c)secţii sau compartimente de nou-născuţi şi cabinete de asistenţă medicală primară nominalizate de direcţiile de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti;

d)Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş.

2.Subprogramul de sănătate a copilului

Coordonare metodologică :

Comisia de pediatrie şi neonatologie

Coordonare tehnică :

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti

Intervenţii pentru sănătatea copilului:

1) prevenirea deceselor neonatale prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate în unităţi regionale;

2) screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital, precum şi confirmarea diagnosticului şi tratamentul specific al cazurilor depistate;

3) screening pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz;

4) screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor;

5) diagnosticul precoce, prevenţia primară şi secundară, precum şi monitorizarea unor afecţiuni cronice la copil;

6) prevenirea complicaţiilor, prin diagnostic precoce, tratament medicamentos specific şi recuperare neuropsihomotorie pentru următoarele afecţiuni: epilepsia, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de cauze multifactoriale;

7) profilaxia infecţiei cu virusul respirator sinciţial la copiii cu risc crescut de infecţie;

8) screening pentru depistarea precoce a scoliozei la copii;

9) asigurarea sănătăţii orale a copiilor.

2.1.Prevenirea deceselor neonatale prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate în unităţi regionale şi de evaluarea a mortalităţii neonatale

Activităţi:

1) procurarea de reactivi, consumabile, materiale sanitare necesare îngrijirii intensive a nou- născuţilor, precum şi asigurarea de lucrări de service, reparaţii, piese de schimb pentru aparatura specifică, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital;

2) asigurarea cheltuielilor materiale necesare pentru transportul nou-născuţilor cu unităţile de transport neonatal din structura unităţilor sanitare, procurarea de reactivi, medicamente, materiale sanitare şi consumabile, precum şi asigurarea de lucrări de service şi reparaţii pentru aparatura specifică din unităţile de transport neonatal şi ambulanţele din dotare, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital;

3) monitorizarea transferului către centrele regionale de nivel III şi către secţiile de neonatologie de nivel II a nou-născuţilor cu greutate mică la naştere sau cu alte probleme grave ale stării de sănătate prin catagrafierea anuală a acestor transferuri de către unitatea coordonatoare;

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de secţii/compartimente de terapie intensivă nou-născuţi beneficiare: 61/an;

b)număr de unităţi de transport nou-născuţi beneficiare: 3 + 3 (în situaţia în care se realizează dotarea cu ambulanţe specializate pentru transportul neonatal)/an;

c)număr de nou-născuţi beneficiari de activităţile subprogramului în secţii/compartimente de terapie intensivă: 10.000/an;

d)număr de nou-născuţi transportaţi cu unităţi de transport neonatal: 950/an din care:

d 1) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti: 450;

d 2) Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Cuza Vodă" Iaşi: 350; d 3) SMURD - Tg. Mureş: 150.

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/secţie de terapie intensivă: 80.000 lei;

b)cost mediu/unitate de transport nou-născuţi: 40.000 lei;

3) Indicatori de rezultat:

a)diminuarea cu 10% a numărului de nou-născuţi cu greutate sub 2.000 grame îngrijiţi în alte unităţi decât centrele regionale de nivel III.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

b)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Cuza Vodă" Iaşi;

c)Secţiile şi compartimentele de terapie intensivă nou-născuţi din maternităţile de nivel III şi, în cazuri bine justificate, secţiile şi compartimentele de terapie intensivă nou-născuţi din maternităţile de nivel II, precum şi spitale sau secţii de pediatrie care oferă servicii de terapie intensivă pentru nou-născuţi, nominalizate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

2.2.Screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital, precum şi confirmarea diagnosticului şi tratamentul specific al cazurilor depistate

Activităţi:

1) recoltarea, transportul şi efectuarea testelor specifice efectuării screening-ului neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei şi hipotiroidismului congenital;

2) procurarea de teste specifice, medii de cultură, materiale de laborator, consumabile necesare efectuării screening-ului, efecte poştale pentru transportul eşantioanelor şi consumabile aferente sistemului informatic;

3) asigurarea produselor dietetice fără fenilalanină sau sărace în fenilalanină şi a medicamentelor, necesare tratamentului dietetic şi medicamentos în timpul spitalizării, precum şi în regim ambulatoriu;

4) dispensarizarea cazurilor confirmate la nivelul medicului de familie şi a medicului de specialitate;

5) monitorizarea şi evaluarea screening-ului în teritoriile arondate centrelor regionale.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr nou-născuţi testaţi pentru fenilcetonurie: cel puţin 141.000/an;

b)număr nou-născuţi testaţi pentru hipotiroidism congenital: cel puţin 141.000/an;

c)număr nou-născuţi trataţi pentru fenilcetonurie: 65/an;

d)număr nou-născuţi trataţi pentru hipotiroidism congenital: 70/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/screening pentru fenilcetonurie: 10 lei;

b)cost mediu/screening pentru hipotiroidism congenital: 10 lei;

c)cost mediu/copil tratat pentru fenilcetonurie: 12.000 lei;

d)cost mediu/copil tratat pentru hipotiroidism congenital: 200 lei.

3) Indicatori de rezultat:

a)creşterea numărului de judeţe incluse în screening la 25 şi municipiul Bucureşti.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

b)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca – Secţia clinică de neonatologie;

c)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca;

d)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi;

e)Spitalul Clinic de Copii III Timişoara;

f)secţiile, compartimentele de nou-născuţi din judeţele în care se efectuează screeningul neonatal arondate la centrele regionale după cum urmează:

f 1) Centrul regional Bucureşti din structura Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti are arondate unităţile sanitare din municipiul Bucureşti, judeţele: Constanţa, Ialomiţa, Ilfov, Călăraşi, Vâlcea, Argeş, Braşov, Tulcea, Brăila, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Mureş;

f 2) Centrul regional Cluj din structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj- Napoca şi Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca are arondate unităţile sanitare din judeţele Cluj, Maramureş, Bihor, Sibiu, Bistrita;

f 3) Centrul regional Iaşi din structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf.

Maria" Iaşi are arondate unităţile sanitare din judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava, Botosani;

f 4) Centrul regional Timişoara din structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara are arondate unităţile sanitare din judeţele Timiş şi Hunedoara, Caras Severin .

2.3.Screening pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz la nou-născut

Coordonare tehnică:

Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotă" Bucureşti;

Activităţi:

1) efectuarea screening-ului pentru depistarea precoce a surdităţii la nou-născut;

2) procurarea de consumabile specifice necesare screeningului pentru depistarea precoce a deficienţelor de auz la nou-născut;

3) confirmarea diagnosticului în unităţi sanitare specializate.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr nou-născuţi la care s-a efectuat screening pentru depistarea deficienţelor de auz: 30.000/an, dintre care:

a 1) 25.000/an nou-născuţi normoponderali; a 2) 5.000/an nou-născuţi prematuri;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/screening pentru depistarea deficienţelor de auz la nou-născut normoponderali: 22 lei;

b)cost mediu/screening pentru depistarea deficienţelor de auz la nou-născut prematuri: 40 lei;

3) Indicatori de rezultat:

a)testarea a peste 80% din nou-născuţii în unităţile în care se efectuează screening-ul.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotă" Bucureşti;

b)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

c)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu" Bucureşti;

d)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara;

e)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara - compartimentul O.R.L.;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara - Clinica O.R.L. Pediatrie;

g)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

h)Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie "Cuza Vodă" Iaşi;

i)Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Clinica de O.R.L.;

j)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

k)Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;

l)Spitalul Obstetrică-Ginecologie "Dr. Ioan Aurel Sbârcea" Braşov;

m)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Oradea;

n)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

o)Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava;

p)Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" Bucureşti.

2.4.Screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor

Activităţi:

1) efectuarea screening-ului pentru depistarea riscului de cecitate la populaţia ţintă;

2) tratament specific al retinopatiei de prematuritate;

3) monitorizarea postterapeutică a copiilor trataţi;

4) formarea profesională a personalului medical de specialitate;

5) realizarea unui registru naţional al copiilor cu retinopatie de prematuritate;

6) asigurarea medicamentelor, instrumentarului, consumabilelor, pieselor de schimb, întreţinerea şi reparaţiile echipamentelor specifice folosite, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr prematuri testaţi pentru depistarea retinopatiei: 2.875/an;

b)număr prematuri trataţi cu laser: 200/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/prematur testat pentru retinopatie: 80 lei

b)cost mediu/prematur tratat cu laser: 1.450 lei

3) Indicatori de rezultat:

a)efectuarea examinării specifice la peste 80% din populaţia ţintă.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

b)unităţi sanitare nominalizate de direcţiile de sănătate publică Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;

2.5.Diagnosticul precoce, prevenţie primară şi secundară, precum şi de monitorizare a unor afecţiuni cronice la copil

Structura:

2.5.1 sindromul de detresă respiratorie la nou-născuţi;

2.5.2 astmul bronşic la copil;

2.5.3 afecţiuni generatoare de malabsorbţie, malnutriţie şi diaree cronică la copil;

2.5.4 mucoviscidoza la copil;

2.5.5 imunodeficienţele primare umorale la copil;

2.5.6 hepatita cronică la copil.

Activităţi:

1) procurare de medicamente, produse dietetice specifice, reactivi, materiale sanitare dispozitive şi consumabile specifice;

2) procurarea de produse cu destinaţie nutriţională specială;

3) investigaţia paraclinică şi de laborator specifică pentru stabilirea diagnosticului şi monitorizării tratamentului;

4) administrarea tratamentului specific necesar în timpul spitalizării şi în ambulatoriu, după caz;

5) consilierea specifică, editarea şi distribuirea de ghiduri de profilaxie şi tratament;

6) realizarea unor baze de date pentru boli cronice la copii;

7) transportul produselor biologice pentru diagnostic la unităţi specializate;

8) asigurarea de lucrări de service, reparaţii, piese de schimb pentru aparatura specifică, cu excepţia celor de natura cheltuielilor de capital;

9) coordonarea şi monitorizarea activităţilor subprogramului.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr copii născuţi cu sindrom de detresă respiratorie trataţi cu surfactant: 400/an;

b)număr de copii testaţi pentru astm bronşic: 3.000/an;

c)număr de copii cu astm bronşic trataţi: 3.105/an;

d)număr de copii investigaţi pentru diaree cronică/sindrom de malabsorbţie: 2.000/an;

e)număr de copii cu diaree cronică/sindrom de malabsorbţie/malnutriţie trataţi: 2.000/an;

f)număr de copii testaţi pentru mucoviscidoză: 1.500/an;

g)număr de copii trataţi pentru mucoviscidoză: 200/an

h)număr de copii testaţi pentru imunodeficienţe primare umorale: 1.200/an;

i)număr de copii cu imunodeficienţe primare umorale trataţi: 120/an;

j)număr de copii testaţi pentru hepatită cronică: 2.500/an;

k)număr de copii trataţi pentru hepatită cronică: 1.000/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/copil cu sindrom de detresă respiratorie tratat cu surfactant: 6.200 lei;

b)cost mediu/copil testat pentru astm bronşic: 41 lei;

c)cost mediu/copil cu astm bronşic tratat: 250 lei;

d)cost mediu/copil investigat pentru diaree cronică / sindrom de malabsorbţie/malnutriţie: 100 lei;

e)cost mediu/copil cu diaree cronică / sindrom de malabsorbţie / malnutriţie tratat: 250 lei;

f)cost mediu/copil testat pentru mucoviscidoză: 200 lei;

g)cost mediu/copil tratat pentru mucoviscidoză: 3.000 lei;

h)cost mediu/copil testat pentru imunodeficienţe primare umorale: 100 lei;

i)cost mediu/copil cu imunodeficienţe primare umorale tratat: 4.000 lei;

j)cost mediu/copil testat pentru hepatită cronică: 220 lei;

k)cost mediu/copil tratat pentru hepatită cronică: 2.600 lei.

3) indicatori de rezultat:

a)reducerea mortalităţii infantile prin sindrom de detresă respiratorie cu 10%;

b)creşterea numărului de copii investigaţi în centrele regionale pentru astm bronşic cu 10%;

c)creşterea numărului de copii investigaţi în centrele regionale pentru malabsorbţie cu 10%;

d)creşterea numărului de copii cu mucoviscidoză diagnosticaţi precoce cu 10%;

e)includerea în tratamentul de suplerere a funcţiei imune a 80% din copii depistaţi cu imunodeficienţă primară;

f)creşterea numărului de copii cu hepatită cronică diagnosticaţi precoce cu 10%.

Unităţi care derulează intervenţia:

2.5.1 Sindromul de detresă respiratorie la nou-născuţi:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - coordonare tehnică;

b)spitale desemnate de către direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti.

2.5.2 Astmul bronşic la copil:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - coordonare tehnică;

b)spitale desemnate de către direcţiile de sănătate publica judeţene: Alba, Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;

c)Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni.

2.5.3 Sindromul de malabsorbţie şi diaree cronică la copil:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - coordonare tehnică;

b)spitalele desemnate de către direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti.

2.5.4 Mucoviscidoză la copil:

a)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

b)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

c)spitalele desemnate de către direcţiile de sănătate publica judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti.

2.5.5 Imunodeficienţele primare umorale la copil:

a)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Prof. Dr. Louis Ţurcanu" Timişoara - coordonare tehnică;

b)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

c)spitalele nominalizate de către direcţiile de sănătate publică judeţene Cluj, Iaşi, Timiş, Mureş.

2.5.6 Hepatita cronică la copil:

a)Spitalul de Copii "Sf. Maria" Iaşi - Secţia clinică II Pediatrie - coordonare tehnică;

b)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;

c)spitalele desemnate de către direcţiile de sănătate publica judeţene Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Timiş şi a municipiului Bucureşti

2.6.Pevenirea complicaţiilor, prin diagnostic precoce tratament medicamentos specific şi recuperare neuropsihomotorie a următoarelor afecţiuni: epilepsia, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de cauze multifactoriale

Coordonare tehnică:

Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti - Secţia clinică de neurologie pediatrică

Activităţi:

1) Terapie specifică decontracturantă cu toxină botulinică în centrele nominalizate;

2) Tratamentul paraliziilor cerebrale şi altor afecţiuni neuromotorii prin electrostimulare;

3) Procurare de teste specifice, consumabile, materiale, instrumente necesare pentru diagnosticul, tratamentul şi recuperarea epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi deficitului neuropsihomotor;

4) Formarea medicală continuă a personalului de specialitate în activităţi specifice programului.

5) Continuarea elaborării, publicării ghidurilor metodologice de diagnostic, diagnostic precoce şi tratament în domeniile specifice programului fenomenele paroxistice cerebrale, paraliziile cerebrale, întarzierile neuropsihomotorii şi diferenţierea de alte afecţiuni neuropediatrice.

6) Activităţi aferente registrelor naţionale pentru Epilepsie şi Paralizii cerebrale:elaborare, întreţinere, administrare site şi registru, introducere date.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr copii cu paralizii cerebrale trataţi cu toxina botulinică: 310/an;

b)număr copii cu paralizii cerebrale trataţi prin electrostimulare: 800/an;

c)număr registre: 2

2) Indicatorii de eficienţă:

a)cost mediu/copil tratat cu toxină botulinică: 3.000 lei;

b)cost mediu/copil tratat prin electrostimulare: 200 lei;

3) Indicatorii de rezultat:

a)creşterea numărului de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice la copil, tulburări motorii, întârzieri neuropsihomotorii cu 10%.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinică de neurologie pediatrică – coordonare tehnică;

b)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;

c)Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti;

d)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;

e)Centrul Medical Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii “Dr N. Robanescu” Bucureşti;

f)Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinică de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj;

g)Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă – Târgu Mureş;

h)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara - Secţia clinică de neuropsihiatrie infantilă;

i)Spitalul de Psihiatrie "Dr. G. Preda" Sibiu;

j)Centrul de Sanatate Mintala Copii si Adolescenţi Constanţa din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

k)Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix, Bihor – Secţia de Recuperare Copii – 1 Mai;

l)Centrul de Patologie Neuromusculară “Dr. Radu Horia” Vâlcele;

m)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi – Secţia Clinică de Neurologie Pediatrică.

2.7.Profilaxia infecţiei cu virusul respirator sinciţial (VRS) la copiii cu risc crescut de infecţie

Activităţi:

1) informarea părinţilor şi a personalului medical cu privire la consecinţele severe ale infecţiei cu VRS la nou-născuţii cu risc crescut (prematuri, afecţiuni congenitale de cord, afecţiuni pulmonare);

2) administrarea tratamentului profilactic cu anticorpi monoclonali.

Criterii de eligibilitate:

a)nou-născuţi prematuri cu vârsta egală sau mai mică de 32 de săptămâni de gestaţie cu risc crescut care au mai puţin de 1 an în momentul în care începe sezonul VRS (octombrie);

b)nou-născuţi cu afecţiuni congenitale de cord, care au mai puţin de 2 ani în momentul în care începe sezonul VRS (octombrie);

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr nou-născuţi la care s-a efectuat administrarea tratamentului profilactic cu anticorpi monoclonali: 200 din care:

a 1) prematuri cu vârsta egală sau mai mică de 32 de săptămâni de gestaţie: 140; a 2) nou-născuţi cu afecţiuni congenitale de cord: 60.

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/copil tratat profilactic cu anticorpi monoclonali: 12.500 lei.

3) Indicatori de rezultat:

a)scăderea frecvenţei spitalizării pentru afecţiuni respiratorii la copiii care au beneficiat de tratament profilactic pentru infecţia cu VRS;

b)scăderea indicelui de mortalitate al copiilor care au beneficiat de tratament profilactic pentru infecţia cu VRS;

c)scăderea incidenţei infecţiilor cu VRS la copiii sub tratament profilactic cu anticorpi monoclonali.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Prof. dr. Panait Sârbu" Bucureşti;

b)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

c)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

d)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Filantropia Bucureşti;

e)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Cuza-vodă" Iaşi;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

g)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş;

h)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. D. Popescu" Timişoara;

i)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

j)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

k)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş - secţia pediatrie;

l)Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardio-vasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca - secţia pediatrie;

m)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” - secţia pediatrie, Bucureşti.

2.8.Screening pentru depistarea precoce a scoliozei la copii

Coordonare tehnică : Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” Activităţi:

1) Screening pentru depistarea precoce a scoliozei;

2) Formarea medicală continuă a personalului de specialitate (medici, psihologi, logopezi, kinetoterapeuţi, terapeuţi pentru terapie ocupaţională pentru depistarea precoce a copiilor cu risc, prevenirea deficienţelor şi recuperarea copiilor cu scolioză).

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr copii la care se va efectua depistarea precoce a soliozei: 45.000/an;

b)număr de persoane instruite: 200/an.

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/screening pentru depistarea soliozei: 26 lei/consultaţie;

b)cost mediu/activitate instruire: 150 lei/persoană

3) Indicatori de rezultat:

a)scăderea numărului de copii cu diformităţi grave ale coloanei vertebrale.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

b)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Luis Ţurcanu" Timişoara;

c)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

d)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Iaşi;

e)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bacău;

g)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

h)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

i)Spitalul de Copii „Petru şi Pavel”Ploieşti;

j)Spitalul de Pediatrie Piteşti;

k)Spitalul Clinic de Copii Oradea.

2.9.Asigurarea sănătăţii orale a copiilor

Activităţi:

1) desfăşurarea unor activităţi de informare, educare, comunicare în vederea formării unor deprinderi de igienă orală pentru copiii din clasele I-IV;

2) sigilarea molarilor ca măsură de prevenire a cariilor la copiii din clasa I;

3) tratarea cariei molarului de 6 ani (4 molari/pacient).

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr copii beneficiari de activitatăţi de informare: 200.000/an;

b)număr copii beneficiari de sigilare sau tratare: 100.000/an

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/ sigilare sau tratare carie: 25 lei;

b)cost mediu/copil:100 lei.

3) Indicatori de rezultat:

a)creşterea cu 20% a numărului de copii trataţi profilactic şi curativ de către medicii dentişti din cadrul cabinetelor de medicină dentară din unităţile de învăţământ.

Unităţi care derulează intevenţia:

a)cabinete de medicină dentară din unităţi de învăţământ.

3.Suprogramul de sănătate a femeii

Coordonare metodologică :

Comisia de obstetrică-ginecologie a Ministerului Sănătăţii

Coordonare tehnică :

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti

Intervenţii de sănătate a femeii:

1) creşterea accesului la servicii moderne de planificare familială;

2) creşterea accesului, calităţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidă şi lăuză;

3) profilaxia şi diagnosticul pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice;

4) profilaxia sindromului de izoimunizare Rh;

5) şcoala mamei.

3.1.Creştere a accesului la servicii moderne de planificare familială

Coordonare tehnică:

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti - Centrul de planificare familială

Activităţi:

1) procurarea şi distribuţia de contraceptive*;

2) tipărirea şi distribuţia de formulare de înregistrare şi raportare a activităţii de planificare familială;

3) monitorizarea desfăşurării intervenţiei, estimarea consumului, a necesarului de contraceptive şi a numărului furnizorilor de servicii,în colaborare cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie prin instruirea personalului în utilizarea sistemului informatic InterCON;

4) adaptarea sistemului logistic InterCON pentru a include alte produse distribuite în cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului;

5) elaborarea unei strategii pentru sănătatea reproducerii în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie.

a)număr de medici de familie implicaţi în furnizarea de servicii de planificare familială: 3.600/an;

b)număr de utilizatori activi de metode moderne de contracepţie: 30.000/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/utilizator activ de metode de contracepţie: 100 lei;

3) Indicatori de rezultat:

a)înregistrarea cel puţin a aceluiaşi număr de avorturi la cerere ca în anul precedent; Unităţi care derulează intervenţia:

a)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti - Centrul de planificare familială;

b)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

c)unităţi sanitare cu paturi, cu secţii de ginecologie, cabinete de planificare familială, cabinete de obstetrică-ginecologie din ambulatoriul de specialitate;

d)cabinete medicale de asistenţă medicală primară.

3.2.Creşterea accesului, calităţii şi eficienţei serviciilor medicale specifice pentru gravidă şi lăuză

Activităţi:

1) tipărirea şi distribuirea Carnetului gravidei şi a fişei-anexă pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, tipărirea şi distribuţia acestora, monitorizarea pe eşantion a utilizării acestor documente medicale;

2) elaborarea unei metodologii privind regionalizarea îngrijirilor perinatale;

3) revizuirea metodologiei naţionale de analiză a deceselor materne conform recomandărilor Fondului ONU pentru Populaţie şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în parteneriat cu reprezentanţele acestor instituţii în România, precum şi Societatea Română de Obstetică- Ginecologie şi Colegiul Medicilor din România; organizarea secretariatului pentru analiza deceselor materne la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

4) elaborarea, revizuirea şi tipărirea ghidurilor clinice în specialitatea obstetrică-ginecologie, implementarea lor prin protocoale clinice şi auditarea utilizării lor, în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de carnete şi fişe pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, tipărite în formă actualizată cel puţin 175.000;

b)număr ghiduri clinice realizate/revizuite: 10

c)număr unităţi în care s-au realizat protocoale clinice: 42

d)număr de unităţi în care se efectuează auditarea ghidurilor clinice: 5;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/carnete şi fişe pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei: 2 lei;

3) Indicatori de rezultat:

a)scăderea indicatorului de mortalitate maternă prin risc obstetrical direct la 0,09 decese la

1.000 născuţi vii.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Filantropia Bucureşti;

b)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - analiza mortalităţii materne;

c)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

d)cabinete de medicină de familie, unităţi sanitare cu paturi şi cabinete de specialitate obstetrică-ginecologie, alte unităţi sanitare de specialitate, după caz.

3.3.Profilaxie şi diagnostic pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice

Coordonare tehnică:

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca Activităţi:

1) efectuarea activităţilor specifice de testare, diagnostic clinic şi de laborator al populaţiei-

ţintă;

2) procurarea reactivilor specifici, kit-urilor necesare dozărilor hormonale şi biochimice, materialelor sanitare, consumabilelor şi instrumentarului necesare efectuării activităţilor specifice;

3) decontarea cheltuielilor legate de transportul probelor biologice la centrele specializate

4) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional pentru malformaţii congenitale şi anomalii genetice.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr gravide cu risc malformativ şi genetic testate prin dublu/triplu test: 7.000/an;

b)număr anomalii depistate prin dublu/triplu: 195/an

c)număr examene citogenetice (analiza FISH) efectuate pe celule fetale: 990/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/gravidă testată pentru risc malformativ prin dublu/triplu test: 150 lei;

b)cost mediu/examen cariotip fetal: 800 lei;

c)cost mediu/gravidă testată citogenetic prin analiza FISH: 700 lei;

3) Indicatori de rezultat:

a)funcţionarea centrelor regionale la parametrii corespunzători investigaţiilor care le pot efectua.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

b)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

c)Spitalul Judeţean de Urgenţă Ilfov - Secţia de obstetrică-ginecologie nr. 2 - Compartimentul de Medicină Materno-Fetală;

d)Spitalul Clinic de Copii Oradea;

e)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca;

f)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sfânta Maria" Iaşi;

g)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

h)Spitalul Clinic Judeţean Mureş;

i)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

j)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Cuza Vodă" Iaşi;

k)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dumitru Popescu" Timişoara;

l)Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Filantropia" Bucureşti;

m)Centrul de Patologie Neuromusculară "Dr. Radu Horia" Vâlcele.

3.4.Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh

Activităţi:

1) asigurarea imunoglobulinei specifice;

2) asigurarea reactivilor pentru determinări specifice;

3) vaccinarea antiD a lăuzelor Rh negative eligibile a femeilor eligibile Rh negative care au avortat, care au avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri invazive efectuate în scop terapeutic şi diagnostic;

4) monitorizarea şi evaluarea desfăşurării subprogramului, stabilirea necesarului de imunoglobulina şi reactivi specifici.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de beneficiare vaccinate cu imunoglobulină specifică: 3.000/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/vaccinare antiD: 500 lei x 2 doze.

3) Indicatori de rezultat:

a)implementarea subprogramului în toate judeţele şi în municipiul Bucureşti.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

b)spitalele nominalizate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

c)Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş.

3.5.Şcoala mamei

Activităţi:

1) formarea personalului medical, de specialitate, din maternităţi (medici de specialitate obstetrică-ginecologie, pediatrie, neonatologie, moaşe, asistenţi medicali din secţii/compartimente de neonatologie) pentru: promovarea educaţiei prenatale a cuplurilor, îngrijirilor nou-născuţilor şi alăptării exclusive a sugarilor ;

2) organizarea de cursuri în maternitate pentru: promovarea educaţiei prenatale a cuplurilor, îngrijirilor nou-născuţilor şi alăptării exclusive a sugarilor, concretizată în efectuarea a câte cinci cursuri/ săptămână/cuplu cu durată de câte două ore fiecare;

3) promovarea alăptării şi consilierea privind alăptarea de către personal specializat instruit, a populaţiei ţintă, gravide, lăuze şi familiilor acestora, prin unităţile sanitare cu paturi cuprinse în iniţiativa "Spital prieten al copilului";

4) monitorizarea pe eşantion a modului de respectare a legislaţiei privind promovarea substituenţilor de lapte matern şi a ratei de alăptare exclusivă de către Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti, în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România şi direcţiile de sănătate publică nominalizate în eşantion;

5) reorganizarea Comitetului Naţional de Promovarea Alăptării – ca subcomitet pentru nutriţia sugarului şi copilului mic, din stuctura Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti şi asigurarea cheltuielilor de funcţionare a acestuia, în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România;

6) monitorizarea, evaluarea, certificarea/recertificarea "Spitalelor Prietene ale Copilului", în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România;

7) elaborarea, tiparirea şi distribuirea de materiale informative, privind sarcina, îngrijirea şi alăptarea copilului.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de personal medical instruit în promovarea îngrijirilor prenatale, îngrijirii nou- născuţilor şi alăptării: 1.000/an;

b)număr de gravide/lăuze beneficiare de activităţi de consiliere privind igiena sarcinii, îngrijirea nou-născuţilor şi alăptarea: 50.000/an;

c)număr materiale informative tipărite: 50.000/an;

d)număr de maternităţi active în cadrul iniţiativei "Spital Prieten al Copilului": 35/an;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/instructor: 1.500 lei/an;

b)cost mediu/persoană instruită la şcoala mamei: 160 lei/an;

c)cost mediu broşură tipărită: 10 lei/broşură;

3) Indicatori de rezultat:

a)instruirea a cel puţin 25% din personalul secţiilor de nou născuţi şi obstetrică-ginecologie privind:

a 1) îngrijirea prenatală;

a 2) îngrijirea nou-născuţilor;

a 3) tehnici şi modalităţi de promovare a alimentaţiei naturale;

b)consilierea activă în proporţie de cel puţin 80% a mamelor din unităţile ce derulează intervenţia;

c)scăderea cu 0,5 % a numărului de nou născuţi cu greutate mică la naştere;

d)scăderea cu 0,5% a numărului de nou-născuţi cu patologie materno-fetală;

e)scăderea prevalenţei copiilor alimentaţi artificiali la vârsta de 6 luni.

Unităţi care derulează intervenţia:

Maternităţi de nivel II şi III.

4.Subprogramul de monitorizarea şi evaluarea Programului naţional de sănătate a femeii

şi copilului

Activităţi:

1) monitorizare şi evaluare la nivel central şi local a activităţilor programului;

2) activitate de consiliere a unităţilor sanitare privind managementul programului

3) activităţi de management curente;

4) coordonarea elaborării de norme tehnice, metodologii şi studii de prevalenţă a morbidităţii şi mortalităţii specifice; realizarea de activităţi în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populaţie, UNICEF alte instituţii publice sau nonguvernamentale care realizează programe în aria de interes a Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului;

5) elaborarea de norme metodologice pentru sănătatea reproducerii si sanatatea copilului în colaborare cu UNFPA, UNICEF,, Centrul National pentru Organizarea Sistemului Informatic în Domeniul Sănătatii, Şcoala de Sănatate Publica, Comisiile consultative ale Ministerului Sănătăţii, Comisiile de specialişti ale Colegiului Medicilor, alte institutii publice sau nonguvernamentale care realizează programe în aria de interes a Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului.

Unităţi care derulează intervenţia:

a)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

b)direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

c)spitale desemnate de către Ministerul Sănătăţii sau direcţiile de sănătate publică judeţene

şi a municipiului Bucureşti, după caz.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de persoane responsabile cu monitorizarea programului: 35;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/persoană: 2.142 lei/lună

3) Indicatori de rezultat:

a)creşterea eficienţei monitorizării şi evaluării Programului Naţional de Sănătate a Femeii

şi Copilului.

VI. PROGRAMUL NAŢIONAL DE ADMINISTRAŢIE SANITARĂ

Coordonare tehnică:

Ministerul Sănătăţii – Unitatea de politici publice

Obiectiv:

Evaluarea performanţei spitalelor în scopul îmbunătăţirii asistenţei spitaliceşti şi a performanţei sistemului spitalicesc din România

Structura:

1.Subprogramul de evaluare a performanţei spitalelor

Activitate:

Asigurarea fondurilor necesare elaborării unor rapoarte privind morbiditatea spitalizată, atât pe judeţe, regiuni, tipuri de spitale, cât şi pe diferite afecţiuni, grupe de vârstă, prin agregarea datelor clinice la nivel de pacient transmise Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar de către unităţile sanitare spitaliceşti.

Indicatori de evaluare:

a)realizarea unei baze de date pentru monitorizarea trimestrială a activităţii de spitalizare continuă şi de zi în România;

b)elaborarea rapoartelor trimestriale de analiză privind erori în calitatea datelor transmise de unităţile spitaliceşti;

c)elaborarea raportului anual privind furnizarea de cursuri la spitalele cu probleme;

d)publicarea pe internet (pagina www.drg.ro) a unor rapoarte privind performanţele spitalelor;

e)elaborarea rapoartelor trimestriale privind performanţa managerilor unităţilor;

f)elaborarea raportului anual privind ierarhizarea spitalelor; publicarea pe internet, pagina www.drg.ro.

VII. PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE

Programul se derulează conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 50 / 2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.

VIII. PROGRAMUL PENTRU COMPENSAREA CU 90% A PREŢULUI DE REFERINŢĂ AL MEDICAMENTELOR

Obiectiv:

1) Asigurarea fondurilor necesare compensării în cuantum de 40% a medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună în cadrul Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.

Activităţi:

1) prescrierea, eliberarea şi decontarea medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună în cadrul Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de pensionari cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună : 2.125.000

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/beneficiar: 49,17 lei

Unităţi care derulează programul:

a)farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

Art. 1

Programele naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, reprezintă un ansamblu de acţiuni multianuale, organizate în scopul evaluării, prevenirii, tratamentului şi controlului bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei.

Art. 2

(1)Bugetul alocat programelor naţionale de sănătate aprobate pentru anul 2010 este prevăzut la capitolul VII al secţiunii B din prezenta anexă;

(2)Structura programelor naţionale de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, indicatorii specifici, natura cheltuielilor, precum şi unităţile sanitare prin care se derulează programele sunt prevăzute la capitolul VIII !imageal secţiunii B din prezenta anexă.

Art. 3

Programele naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ se derulează prin furnizori de servicii medicale, farmacii cu circuit deschis, furnizori autorizaţi şi evaluaţi, în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate sau cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, inclusiv unităţi sanitare aflate în subordinea ministerelor cu reţea sanitară proprie, la propunerea acestora, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii.

Art. 4

Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea programelor se utilizează pentru:

a)asigurarea, după caz, în spital şi în ambulatoriu, a unor medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea specifice unor boli cronice cu risc crescut, acordate bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate;

b)asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, investigaţii medicale paraclinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

Art. 5

(1)Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în cadrul unor programe naţionale de sănătate, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate organizează la nivel naţional proceduri de achiziţie publică deschisă, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.

(2)Modalitatea de contractare şi decontare a produselor achiziţionate prin proceduri de achiziţie publică la nivel naţional se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Până la finalizarea procedurii de achiziţie publică la nivel naţional prin semnarea contractelor cu ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se acordă pe perioada spitalizării bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate, se achiziţionează de către unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la un preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat în condiţiile legii.

Art. 6Sumele aferente programelor naţionale de sănătate pentru care achiziţia medicamentelor

şi/sau a materialelor sanitare nu se realizează prin proceduri de achiziţie publică organizate la

nivel naţional, precum şi sumele aferente programelor naţionale de sănătate pentru care achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare se realizează prin proceduri de achiziţie publică organizate la nivel naţional până la finalizarea acesteia se alocă în baza contractelor negociate şi încheiate între furnizori şi casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumite în continuare case de asigurări de sănătate, precum şi între centrele pilot sau furnizorii privaţi de servicii de dializă (hemodializă convenţională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă, dializă peritoneală automată), după caz şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Art. 7

(1)Pentru programele naţionale de sănătate la care achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altele asemenea nu se realizează prin proceduri de achiziţie publică organizate la nivel naţional, precum şi pentru programele naţionale de sănătate la care achiziţia medicamentelor, a materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea se realizează prin proceduri de achiziţie publică organizate la nivel naţional, decontarea medicamentelor, materialelor sanitare specifice, dispozitivelor medicale şi altele asemenea pentru unităţile sanitare aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate se realizează lunar, din fondurile aprobate cu această destinaţie, cu condiţia raportării datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, după caz

(2)Decontarea serviciilor de supleere renală pentru furnizorii de dializă aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate, precum şi pentru centrele pilot sau furnizorii privaţi de servicii de dializă aflaţi în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se realizează lunar de casele de asigurări de sănătate, respectiv de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, din fondurile aprobate cu această destinaţie, cu condiţia raportării datelor de către furnizori la Registrul renal român.

Art. 8

Medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea se asigură, în condiţiile legii, prin farmaciile unităţilor sanitare nominalizate să deruleze programele respective şi/sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, după caz.

Art. 9

Unităţile sanitare care derulează programe, prevăzute în prezentul ordin, raportează caselor de asigurări de sănătate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Art. 10

Casele de asigurări de sănătate raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, sumele contractate, sumele utilizate potrivit destinaţiei acestora şi indicatorii specifici conform machetelor aprobate, prevăzute la art. 9.

Art. 11

Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea programelor, pe parcursul derulării acestora, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la propunerea Serviciului pentru programe de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii, pe baza cererii fundamentate a direcţiilor de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Art. 12

În vederea derulării în bune condiţii a programelor naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, în urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse, se stabileşte modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.

Art. 13

În anul 2010, programele naţionale de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, derulate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din bugetul aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 11/2010, precum şi prin transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Art. 14

Sumele aferente programelor sunt cuprinse în contractele negociate şi încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare/farmaciile cu circuit deschis prin care se derulează programele, între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot sau alţi furnizori privaţi de servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală, autorizaţi de Ministerul Sănătăţii pentru servicii de hemodializă: hemodializă convenţională sau hemodiafiltrare intermitentă on-line şi pentru servicii de dializă peritoneală: continuă sau automată, după caz precum şi între casele de asigurări de sănătate şi ofertanţii desemnaţi câştigători ai procedurilor de achiziţie publică organizate la nivel naţional, în condiţiile legii.

Art. 15

(1)Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează programele naţionale de sănătate se realizează după modelul de contract prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme;

(2)Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi farmaciile cu circuit deschis prin care se derulează programele naţionale de sănătate se realizează după modelul de contract prevăzut în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010.

Art. 16

Contractele încheiate între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot sau alţi furnizori privaţi de servicii medicale de dializă (hemodializă convenţională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă, dializă peritoneală automată), autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, precum şi între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare publice se realizează în limita numărului de bolnavi prevăzut în Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică şi a fondurilor aprobate cu această destinaţie prin buget pentru anul 2010. În situaţia în care o unitate sanitară este inclusă în program pe parcursul derulării acestuia, contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se poate încheia numai prin preluarea bolnavilor existenţi în program de la alte unităţi sanitare.

Art. 17

Sumele aferente programelor sunt prevăzute în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, la capitolul 66.05 "Sănătate", titlul 20 "Bunuri şi servicii".

Art. 18

Sumele alocate programelor sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, caselor de asigurări de sănătate şi, respectiv, ale unităţilor sanitare prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.

Art. 19

Sumele aferente medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate şi distinct în actele adiţionale

la contractele de furnizare de medicamente, încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis.

CAP. II ACHIZIŢIA MEDICAMENTELOR, MATERIALELOR SANITARE, DISPOZITIVELOR MEDICALE ŞI ALTELE ASEMENEA SPECIFICE PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE

Art. 20

(1)Programele naţionale de sănătate pentru care achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea se realizează prin proceduri de achiziţie publică organizate la nivel naţional sunt:

a)Programul naţional de boli transmisibile;

b)Programul naţional de boli cardiovasculare;

c)Programul naţional de oncologie - Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

d)Programul naţional de diabet zaharat;

e)Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever:

e 1) Subprogramul de tratament al bolilor rare - pentru Scleroză multiplă şi hemofilie, talasemie

f)Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;

g)Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice.

(2)Până la finalizarea procedurii de achiziţie publică la nivel naţional prin semnarea contractelor cu ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se acordă pe perioada spitalizării bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate prevăzute la alin. (1), se achiziţionează de unităţile sanitare cu paturi prin care se derulează programul, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice, la un preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.

(3)Până la finalizarea procedurii de achiziţie publică la nivel naţional prin semnarea contractelor cu ofertanţii desemnaţi câştigători, medicamentele necesare pentru tratamentul pacienţilor cu tuberculoză multidrog rezistentă se achiziţionează de către Institutul de Pneumoftiziologie ,,Prof. Dr. Marius Nasta’’, care asigură şi distribuţia acestora către spitalele/secţiile de pneumoftiziologie.

Art. 21

Pentru programele naţionale de sănătate la care achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altora asemenea nu se realizează prin proceduri de achiziţie publică organizate la nivel naţional, achiziţia medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează programele respective, la un preţ ce nu poate depăşii preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.

Art. 22

Pentru programele naţionale de sănătate pentru care nu se organizează proceduri de achiziţie publică la nivel naţional, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea necesare pentru tratamentul în ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare prin care se derulează programul, se achiziţionează de către acestea, la un preţ ce nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.

CAP. III DECONTAREA MEDICAMENTELOR ŞI/SAU A MATERIALELOR SANITARE SPECIFICE PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE

Art. 23

(1)Decontarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea acordate în cadrul programelor pentru care nu se organizează proceduri de achiziţie publică la nivel naţional, precum şi decontarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altele asemenea acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate la care se organizează la nivel naţional proceduri de achiziţie publică, se realizează lunar de către casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu această destinaţie.

(2)În vederea decontării contravalorii medicamentelor specifice acordate în cadrul programelor pentru tratamentul ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit închis, prescripţiile se depun la casele de asigurări de sănătate împreună cu borderoul centralizator şi cu documentele justificative.

Art. 24

Decontarea serviciilor medicale din cadrul Subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, acordate de către furnizorii de servicii care derulează subprogramul, se realizează lunar, din fondurile aprobate cu această destinaţie, de către casele de asigurări de sănătate, la tarifele şi în condiţiile prevăzute în Normele metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice subprogramului.

Art. 25

(1)Decontarea serviciilor de hemodializă convenţională, hemodiafiltrare intermitentă on- line, dializă peritoneală continuă şi dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care derulează Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, cuprinse în capitolul VIII, pct. 10, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 967/2009 pentru aprobarea Normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de dializă, contractate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu furnizorii din sectorul privat, câştigători ai licitaţiei naţionale pentru centrele-pilot şi alţi furnizori privaţi de dializă, autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, la un tarif de 472 lei pentru şedinţa de hemodializă convenţională, la un tarif/şedinţă de hemodiafiltrare intermitentă on-line de 536 lei, la tariful de 50.800 lei/an pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă şi la tariful de 63.500 lei/an pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată.

(2)La regularizarea trimestrială tariful pentru bolnavul cu dializă peritoneală continuă se poate modifica, în funcţie de ponderea relativă a acestei metode de tratament, în limita bugetului aprobat, după cum urmează:

a)dacă raportul: numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă/ (numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă + numărul de bolnavi cu hemodializă convenţională) este < 20%, tariful pentru dializă peritoneală continuă/an este de 50.800 lei

b)dacă raportul: numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă/ (numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă + numărul de bolnavi cu hemodializă convenţională) este 20%-24,9%, tariful pentru dializă peritoneală continuă/an este de 54.000 lei

c)dacă raportul: numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă/ (numărul de bolnavi cu dializă peritoneală continuă + numărul de bolnavi cu hemodializă convenţională) este 2' 25%, tariful pentru dializă peritoneală continuă/an este de 56.400 lei.

Dacă pe durata derulării contractului ponderea numărului de bolnavi cu dializă peritoneală scade sub 20%, respectiv 25%, tariful pentru bolnavii cu dializă peritoneală continuă se va ajusta lunar, corespunzător serviciilor realizate.

(3)Includerea bolnavilor noi în program se realiză numai cu respectarea unui procent minim de dializă peritoneală convenţională de 20% din numărul bolnavilor nou incluşi în

program, cu încadrarea în numărul de bolnavi prevăzut şi a bugetului aprobat pentru Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică.

Contractarea cu furnizorii publici şi privaţi de servicii de medicale de hemodializă şi dializă peritoneală, autorizaţi şi evaluaţi în condiţiile legii, se realizează pe baza modelului de contract încheiat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu centrele-pilot, aprobat prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, adaptat corespunzător după caz.

Art. 26

Unităţile sanitare prin care se derulează programe în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate prezintă acestora, în primele 10 zile lucrătoare ale lunii următoare, indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioară şi documente justificative cu privire la sumele achitate, conform copiei ordinului de plată (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentă, cererea justificativă, însoţită de copia de pe factura emisă de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionării pentru luna în curs, precum şi prescripţiile medicale în baza cărora s-au eliberat medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu.

Art. 27

Casele de asigurări de sănătate vor analiza situaţiile prezentate de unităţile sanitare şi gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta, în limita sumei prevăzute în contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, cuprinse în ordinul ministrului sănătăţii, cu care s-a aprovizionat pentru luna curentă în cadrul programelor.

Art. 28

Neprezentarea documentelor prevăzute la art. 26 de către unităţile sanitare atrage prelungirea termenului de decontare până la termenul următor prezentării documentelor.

Art. 29

Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se asigură pacienţilor şi bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor de sănătate, prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, se eliberează şi se decontează la nivelul preţului de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.

CAP. IV PRESCRIEREA ŞI ELIBERAREA MEDICAMENTELOR ŞI A MATERIALELOR SANITARE SPECIFICE DECONTATE ÎN CADRUL PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE

Art. 30

(1)Medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea, necesare derulării unor programe de sănătate, nominalizate la capitolul VIII se eliberează prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare nominalizate.

(2)Medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat, pentru tratamentul stării posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare (mucoviscidoză, scleroză laterală amiotrofică şi epidermoliză buloasă), se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis.

(3)Medicamentele specifice care se acordă, pe perioada spitalizării, bolnavilor incluşi în Programul naţional de oncologie, până la finalizarea procedurii de achiziţie publică la nivel naţional prin semnarea contractelor cu ofertanţii desemnaţi câştigători, se eliberează prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare, cu respectarea legislaţiei în domeniul

achiziţiilor publice, la un preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii.

(4)Medicamentele specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu afecţiuni oncologice incluşi în Programul naţional de oncologie se eliberează după cum urmează:

a)prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru formele farmaceutice cu administrare orală;

b)prin farmaciile cu circuit închis din structura unitatilor sanitare aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru formele farmaceutice cu administrare parenterală, începînd cu data la care se finalizează procedurile de achiziţie publică. Pînă la data finalizări procedurii, eliberarea se face în aceleaşi condiţii ca medicamentele nominalizate la litera a).

(5)Pentru prescrierea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice care se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis, se vor completa prescripţii medicale distincte, utilizându-se formularele de prescripţie medicală cu regim special prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală. Pentru tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat se vor completa prescripţii medicale distincte pentru: medicamente antidiabetice orale, medicamente antidiabetice de tipul insulinelor şi testele de automonitorizare şi pentru medicamente antidiabetice orale şi de tipul insulinelor şi testelor de automonitorizare pentru tratamentul mixt al bolnavilor diabetici.

(6)Testele de automonitorizare a bolnavilor cu diabet zaharat insulinotratat se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis. Prescrierea acestora se face împreună cu prescrierea tratamentului cu insulină, pe acelaşi formular de prescripţie medicală, pe o perioadă de maximum 3 luni. Numărul de teste de automonitorizare este de 100 teste/lună pentru un copil cu diabet zaharat insulinodependent, şi 100 teste pentru 3 luni pentru un adult cu diabet zaharat insulinotratat. Farmaciile sunt obligate să asigure în termen de maximum 48 de ore testele prescrise pacientului, dacă acestea nu există în farmacie la momentul solicitării.

Art. 31

Eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare se face pe bază de prescripţie medicală şi/sau condică de medicamente, după caz. Pentru eliberarea medicamentelor specifice pentru tratamentul în ambulatoriu se utilizează formularele de prescripţie medicală cu regim special prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală.

Art. 32

Prescrierea şi eliberarea medicamentelor antidiabetice de tipul insulinelor, medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stării posttransplant în ambulatoriu, nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea preţului de decontare, se realizează astfel:

a)Tratamentul cu insulină al bolnavilor cu diabet zaharat se iniţiază de către medicul specialist diabetolog sau de către medicul cu competenţă/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de către medicii desemnaţi.

b)Tiazolidindionele şi combinaţiile acestora, eliberate la preţ de decontare, se aprobă de către comisia de la nivelul caselor de asigurări de sănătate, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţă/atestat în diabet, conform protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii. Iniţierea

tratamentului cu tiazolidindione şi combinaţiile acestora pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate se face numai cu încadrarea în sumele alocate în acest sens.

c)Eliberarea dispozitivelor de administrare a insulinei (seringi, penuri şi ace), precum şi instruirea pacientului care îşi administrează insulina privind tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau penului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.) se fac de către medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat. Informarea şi instruirea pacienţilor se vor face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat, în funcţie de insulina umană specifică prescrisă. Recuperarea dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care acestea s-au distribuit şi care vor respecta regulile de colectare şi distrugere a deşeurilor de această natură.

d)Pentru tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii publice, care are în evidenţă şi monitorizează pacienţii transplantaţi, eliberează scrisoare medicală către medicul prescriptor aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate la care pacientul se află în evidenţă. Scrisoarea medicală are valabilitate pe o perioadă maximă de 180 de zile. În situaţia în care valoarea prescripţiei medicale este mai mare de 3.000 lei pe lună, aceasta se eliberează în farmacie numai dacă are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru următoarele DCI-uri: VORICONAZOL, VALGANCICLOVIR, EPOETINA BETA şi DARBOPOETINA, prescrierea şi

eliberarea medicamentelor se fac numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Referatul de aprobare se completează de către medicul specialist din centrele acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi, după caz, Agenţiei Naţionale de Transplant. În termen de două zile aceştia trimit un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celălalt exemplar se înaintează casei de asigurări de sănătate în vederea analizării şi validării prescripţiei medicale în vederea decontării. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicală, cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobării acordate de comisie şi o înmânează împreună cu referatul asiguratului. Acesta îl păstrează pe toată perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintă farmaciei în vederea eliberării medicamentelor.

e)Pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice iniţierea şi continuarea tratamentului se fac de către medicul oncolog sau hematolog, după caz.

f)În cadrul Programului naţional de oncologie, pentru următoarele DCI-uri: ERLOTINIBUM, IMATINIBUM, TRASTUZUMABUM, BEVACIZUMABUM, FLUDARABINUM (forma orală), RITUXIMABUM, BORTEZOMIBUM, ALEMTUZUMABUM, CETUXIMABUM, SUNITINIBUM, SORAFENIBUM,

DASATINIBUM, PEMETREXEDUM iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, iar pentru următoarele DCI-uri: PEGFILGRASTIMUM, INTERFERONUM ALFA 2b şi INTERFERONUM ALFA 2a iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigurări de sănătate, în baza documentelor şi referatului de aprobare transmis către acestea de către medicul prescriptor.

g)Medicamentele prevăzute la lit. f), pentru care iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, respectiv a comisiei de la nivelul casei de asigurări de sănătate, se eliberează la nivelul farmaciilor cu circuit închis ale unităţilor sanitare/farmaciilor cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Pentru medicamentele oncologice specifice care se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis, medicul prescriptor întocmeşte prescripţia medicală cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a

făcut prescrierea, pe care o înmânează bolnavului împreună cu copia referatului aprobat; pentru eliberarea acestora bolnavul prezintă farmaciei cu circuit deschis prescripţia medicală şi copia referatului. Pacientul păstrează copia referatului de aprobare pe toată perioada de valabilitate a acestuia. Pentru asigurarea continuităţii şi eficienţei tratamentului, bolnavul va rămâne în evidenţa medicului care a iniţiat schema de tratament pe toată perioada efectuării acesteia. În cazuri justificate, în care bolnavul se adresează unui alt medic oncolog sau hematolog decât cel care a întocmit referatul, medic aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, bolnavul se poate transfera numai cu aprobarea casei de asigurări de sănătate cu care medicul respectiv se află în relaţie contractuală.

h)comisia de la nivelul casei de asigurări de sănătate care aprobă iniţierea şi continuarea tratamentului cu medicamentele prevăzute la lit. f) este formată din: un reprezentant al direcţiei de sănătate publică, un reprezentant al casei de asigurări de sănătate şi medicul coordonator al programului.

i)Pentru următoarele DCI-uri: INTERFERONUM BETA 1a, INTERFERONUM BETA 1b, GLATIRAMER ACETAT, NATALIZUMABUM, iniţierea tratamentului bolnavilor cu scleroză multiplă se face numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

j)Pentru DCI-ul DEFERASIROXUM din Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever, iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

k)Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de până la 30 de zile, cu excepţia medicamentelor specifice tratamentului bolnavilor cu diabet zaharat, cu afecţiuni oncologice, cu infecţie HIV/SIDA şi pentru stări posttransplant, cuprinşi în programul naţional cu scop curativ pentru care perioada poate fi de până la 90 de zile. Pentru persoanele cu infecţie HIV/SIDA, la iniţierea/modificarea schemei de tratament, prescrierea medicamentelor specifice se va face pentru o perioadă de până la 30 de zile.

CAP. V RESPONSABILITĂŢILE SPECIFICE ÎN DERULAREA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE

Art. 33

Unităţile sanitare prin care se derulează programe au următoarele responsabilităţi:

a)răspund de utilizarea fondurilor primite potrivit destinaţiei aprobate;

b)dispun măsurile necesare în vederea asigurării realizării obiectivelor programului;

c)răspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfăşurare a activităţilor medicale din cadrul programelor de sănătate;

d)organizează evidenţa bolnavilor care beneficiază de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul programelor, precum şi de servicii de supleere renală, după caz, prin înregistrarea la nivel de pacient, în format electronic, a următorului set minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu programul, medicul curant (cod parafă), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor;

e)răspund de raportarea corectă şi la timp a datelor către casele de asigurări de sănătate;

f)transmit caselor de asigurări de sănătate raportări lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, în primele 10 zile lucrătoare ale lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea, cuprinzând indicatorii fizici şi de eficienţă, precum şi valoarea medicamentelor şi a materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, valoarea serviciilor de supleere renală, corespunzătoare programelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

g)transmit caselor de asigurări de sănătate prescripţiile medicale în baza cărora s-au eliberat medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu, însoţite de borderourile centralizatoare distincte;

h)indicatorii de eficienţă reprezintă costul mediu/bolnav tratat şi se calculează ca raport între valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numărul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecărui program, iar pentru serviciile de supleere renală, ca raport între cheltuielile pentru serviciile de supleere renală şi numărul de bolnavi dializaţi;

i)răspund de modul de organizare a contabilităţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de exactitatea şi realitatea datelor raportate caselor de asigurări de sănătate;

j)răspund de gestionarea eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti şi de organizarea evidenţelor contabile a cheltuielilor pentru fiecare program şi pe paragrafele şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât şi în execuţie.

Art. 34

Casele de asigurări de sănătate, prin direcţiile şi structurile implicate în derularea programelor naţionale de sănătate, au următoarele responsabilităţi:

a)răspund de asigurarea, urmărirea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor;

b)realizează analiza şi monitorizarea derulării programelor prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi transmişi de unităţile sanitare;

c)raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 15 zile lucrătoare ale lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare program de sănătate, sumele utilizate de unităţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care derulează programe, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi, conform machetelor prevăzute la art. 9;

d)evaluează şi fundamentează, în raport cu numărul de pacienţi eligibili, fondurile necesare pentru asigurarea tratamentului cu medicamentele care sunt aprobate la nivelul comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi de la nivelul caselor de asigurări de sănătate;

e)analizează şi validează prescripţiile medicale eliberate în farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, în vederea decontării, pe baza referatelor de aprobare aflate în evidenţa caselor de asigurări de sănătate;

f)monitorizează consumul total de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, cu evidenţe distincte pentru DCI-urile aprobate prin comisii, în limita fondurilor stabilite cu această destinaţie şi comunicate comisiilor de experţi;

g)controlează trimestrial modul de utilizare a fondurilor alocate şi analizează indicatorii prezentaţi;

h)încheie şi derulează contracte cu ofertanţii desemnaţi câştigători ai procedurilor de achiziţie publică organizate la nivel naţional de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Art. 35

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin direcţiile de specialitate, are următoarele responsabilităţi:

a)răspunde de asigurarea, urmărirea, evidenţierea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor;

b)realizează monitorizarea derulării subprogramelor prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi;

c)trimestrial şi anual, întocmeşte un raport de analiză comparativă a indicatorilor prevăzuţi faţă de cei realizaţi;

d)raportează Ministerului Sănătăţii modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul acestuia în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

e)transmite trimestrial, în primele 20 de zile lucrătoare ale lunii următoare încheierii trimestrului, Serviciului programe de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi pentru fiecare program naţional de sănătate;

f)colaborează cu comisiile de experţi de la nivel naţional, numite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru implementarea programelor naţionale de sănătate cu scop curativ;

g)organizează, împreună cu Ministerul Sănătăţii, proceduri de achiziţie publică la nivel naţional pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în cadrul unor programe naţionale de sănătate finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. ART. 36

Farmaciile cu circuit deschis prin care se eliberează medicamentele specifice pentru bolnavii cu diabet zaharat, afecţiuni oncologice, mucoviscidoză, scleroză laterală amiotrofică, epidermoliză buloasă şi pentru tratamentul stării posttransplant, pentru tratamentul în ambulatoriu au obligaţiile prevăzute în actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate. Actele adiţionale se adaptează corespunzător modelului de contract din normele metodologice de aplicare a contractului-cadru pentru anul 2010 şi a prezentului ordin.

CAP. VI CONTROLUL DERULĂRII PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE

Art. 37

Controlul indicatorilor din programele de sănătate va urmări, în principal, următoarele obiective:

a)încadrarea în bugetul aprobat, precum şi modul în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse în programul respectiv;

b)respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea programelor de sănătate;

c)realitatea indicatorilor raportaţi;

d)acurateţea şi validarea datelor colectate şi raportate;

e)eventuale disfuncţionalităţi în derularea programelor. ART. 38

În urma fiecărui control se va întocmi un raport care va fi analizat cu persoanele responsabile de derularea programelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfuncţionalităţi, urmând ca în termen de 30 de zile să se stabilească rezultatele finale ale controlului. În cazul în care casa de asigurări de sănătate identifică probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei monitorizare şi corp control din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Art. 39

Pentru anul 2010, controlul anual se va efectua până la data de 15 februarie 2011.

CAP. VII BUGETUL ALOCAT PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE APROBATE PENTRU ANUL 2010

mii lei

*)Subprogramul de tratament al sclerozei multiple s-a derulat in trimestrul I al anului 2010 din FNUASS in baza prevederilor HG nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate in anul 2010, cu modificările si completările ulterioare, suma aferentă trimestrului I 2010 fiind cuprinsă în suma de la punctul 6.1 din tabel.

**)Incepand cu trimestrul II al anului 2010, fondurile necesare pentru tratamentul bolnavilor cu scleroza multipla se asigura in cadrul Subprogramului de tratament al bolilor rare.

***)Sumele prevăzute la „Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice”, "Programele naţionale de sănătate profilactice" si la "Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor" sunt cuprinse în anexa "Program naţional privind asigurarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de sănătate" de la Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr.11/2010.

CAP. VIII STRUCTURA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE APROBATE PENTRU ANUL 2010

I. Programe naţionale de sănătate cu scop curativ

1.Programul naţional de boli transmisibile;

a)Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere;

b)Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză;

2.Programul naţional de boli cardiovasculare;

a)Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare;

b)Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut.

3.Programul naţional de oncologie;

a)Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice;

b)Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice.

4.Programul naţional de boli neurologice;

a)Subprogramul de tratament al sclerozei multiple*;

b)Subprogramul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive).

5.Programul naţional de diabet zaharat;

6.Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever;

a)Subprogramul de tratament al bolilor rare;

b)Subprogramul de tratament al sepsisului sever.

7.Programul naţional de boli endocrine;

8.Programul naţional de ortopedie;

9.Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;

10.Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică;

11.Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice.

II. Programele naţionale de sănătate profilactice

Programul naţional de depistare precoce activă a afecţiunilor oncologice

Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin.

I. PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE CU SCOP CURATIV

1.Programul naţional de boli transmisibile

Obiective:

a)tratamentul şi monitorizarea persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere;

b)tratamentul bolnavilor cu tuberculoză.

1.1.Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere

Activităţi:

1) asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor antiretrovirale şi pentru infecţiile asociate, necesare tratamentului bolnavilor HIV/SIDA şi postexpunere (profesională şi verticală);

2) asigurarea testelor de monitorizare a tratamentului pentru bolnavii cu SIDA.

Criterii de eligibilitate pentru tratamentul cu ARV:

1.Pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA:

a)criterii de includere:

a 1) infecţie HIV simptomatică;

a 2) infecţie HIV asimptomatică + criterii imunologice; a 3) infecţie HIV asimptomatică + criterii virusologice; a 4) limfocite CD4 < 350/mmc;

a 5) limfocite CD4 > 350/mmc, dar cu o rată mare de scădere;

a 6) nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) peste 100.000 copii/ml;

a 7) nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) < 100.000 copii/ml, dar cu o rată mare de creştere;

b)criterii de excludere:

b 1) stadiul de SIDA terminal;

b 2) infecţii oportuniste acute la iniţierea terapiei specifice;

b 3) alte tratamente instituite cu potenţial toxic medular, neurotoxic, hepatotoxic;

b 4) tulburări digestive severe: tulburări de deglutiţie, vărsături şi diaree incoercibile; b 4) convulsii greu de controlat;

b 5) hematologice: Hb < 9 g/dl; neutrofile < 750/mmc;

b 6) creatinină (pentru valori mai mari ale creatininei serice se impune reducerea dozelor de ARV pe baza calculării clearence-ului creatininei urinare);

b 7) ALT > 3 x N;

b 8) bilirubinemie > 3 x N; b 9) amilazemie > N;

b 10) imposibilitatea asigurării de către bolnav a aderenţei şi complianţei la tratament.

2.Pentru pacienţii postexpunere:

a)gravide HIV-pozitive şi nou-născuţi până la vârsta de 6 săptămâni;

b)expuneri profesionale accidentale.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de persoane infectate HIV/SIDA tratate: 7.656

b)număr de persoane postexpunere tratate : 280

c)număr de persoane monitorizate: 7.656

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav HIV/SIDA tratat/an : 19.032,45 lei

b)cost mediu/persoană tratată postexpunere/an : 670 lei

c)cost mediu/persoană monitorizată : 274,29 lei Natura cheltuielilor subprogramului:

a)cheltuieli pentru medicamente antiretrovirale şi pentru infecţii asociate;

b)cheltuieli pentru teste de monitorizare a tratamentului bolnavilor cu SIDA.

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş" Bucureşti;

b)Spitalul de Boli Infecţioase şi Boli Tropicale "Victor Babeş";

c)unităţi sanitare cu secţii sau compartimente care au în competenţă tratarea bolnavilor HIV/SIDA;

d)unităţi sanitare cu secţii sau compartimente care au în competenţă tratarea bolnavilor HIV/SIDA, aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;

e)unităţile sanitare care au în structură centrele regionale HIV/SIDA;

1.2.Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză

Activităţi:

a)asigurarea medicamentelor specifice, în spital şi în ambulatoriu, pentru tratamentul tuberculozei şi a materialelor sanitare specifice pentru examene bacteriologice şi radiologice;

b)asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul bolnavilor cu tuberculoză multidrog rezistentă.

Criterii de eligibilitate:

1) pacienţi cu tuberculoză pulmonară sau extrapulmonară, confirmaţi ori nu bacteriologic, la care medicul pneumolog sau, pentru tuberculoză extrarespiratorie, specialistul de organ din judeţe a decis iniţierea unui tratament antituberculos;

2) pacienţi cu tuberculoză cu rezistenţă extinsă la medicamentele antituberculoase.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)numărul de bolnavi de tuberculoză trataţi: 42.897;

b)numărul de bolnavi de tuberculoză MDR trataţi: 100;

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav de tuberculoză tratat/an: 349,67 lei.

b)cost mediu/bolnav de tuberculoză MDR tratat/an: 7.580 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

a)cheltuieli pentru medicamente specifice;

b)cheltuieli pentru materiale sanitare specifice pentru examenele bacteriologice şi radiologice.

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" Bucureşti;

b)reţeaua de pneumoftiziologie (spitale TBC, dispensare TBC, sanatorii TBC, secţii, preventorii);

c)unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie.

2.Programul naţional de boli cardiovasculare

Obiective:

Tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin:

1) proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale;

2) proceduri de electrofiziologie a aritmiilor;

3) implantare de stimulatoare cardiace în bradiaritmii;

4) implantare de defibrilatoare interne în aritmii severe, rezistente la tratament convenţional;

5) implantare de dispozitive de resincronizare cardiacă în insuficienţa cardiacă severă;

6) proceduri de chirurgie cardiacă şi vasculară;

7) intervenţie coronariană percutană în infarctul miocardic acut.

Structura:

2.1 Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare

Activităţi:

1) tratamentul pacienţilor cu stenoze arteriale severe prin proceduri de dilatare percutană în raport cu profilul clinic şi aspectul morfofuncţional;

2) tratamentul pacienţilor cu aritmii rezistente la tratament convenţional prin proceduri de electrofiziologie;

3) tratamentul pacienţilor cu bradiaritmii severe prin implantare de stimulatoare cardiace de diverse tipuri, în raport cu profilul clinic şi electrofiziologic al aritmiei şi cu starea clinică a pacientului;

4) tratamentul pacienţilor cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratamentul convenţional prin implantarea de defibrilatoare interne;

5) tratamentul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă şi fracţie de ejecţie < 35% prin implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacă.

6) tratamentul pacienţilor cu patologie cardiovasculară şi indicaţie chirurgicală prin proceduri de chirurgie cardiacă şi vasculară.

Criterii de eligibilitate:

1) pentru proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale: pacienţi cu stenoze arteriale severe cu indicaţie de dilatare percutană;

2) pentru proceduri de electrofiziologie: pacienţi cu aritmii rezistente la tratamentul convenţional;

3) pentru implantare de stimulatoare cardiace: pacienţi cu bradiaritmii severe, cu indicaţii de implantare de stimulatoare cardiace;

4) pentru implantare de defibrilatoare interne: pacienţi cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratament convenţional;

5) pentru implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacă: pacienţi cu insuficienţă cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă şi fracţie de ejecţie < 35%;

6) pentru proceduri de chirurgie cardiacă şi vasculară: pacienţi cu boli cardiovasculare cu indicaţie chirurgicală fără contraindicaţii majore.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de bolnavi trataţi prin proceduri de dilatare percutană/an : 3.528;

b)număr de bolnavi trataţi prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an : 540;

c)număr de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare cardiace implantate/an : 2500;

d)număr de bolnavi trataţi prin implantare de difibrilatoare interne implantate/an : 130;

e)număr de bolnavi trataţi prin implantarea de stimulatoare de resincronizare cardiacă/an : 130;

f)număr de bolnavi (adulţi) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiacă şi vasculară/an : 3.645;

g)număr de bolnavi (copii)trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiacă şi vasculară/an : 158.

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav tratat prin dilatare percutană/an : 4.000 lei

b)cost mediu/bolnav tratat prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an : 5.500 lei

c)cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator cardiac/an : 2.699,2 lei

d)cost mediu/bolnav tratat prin implantare de defibrilator intern/an : 27.000 lei

e)cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator de resincronizare cardiacă/an:

12.000 lei

f)cost mediu/bolnav (adult) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiacă şi vasculară/an: 6.995,88 lei

g)cost mediu/bolnav (copil) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiacă şi vasculară/an: 6.962,13 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

a)cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin procedeele specifice.

Unităţi care derulează subprogramul:

1) proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale:

a)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

b)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

d)Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

e)Spitalul Clinic de Urgenta „Sf. Ioan” Bucureşti;

f)Spitalul Clinic de Urgenţă „Elias”;

g)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

h)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş;

i)Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

j)Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca;

k)Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi;

l)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

m)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;

n)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

o)Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”;

p)Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;

q)Clinicile ICCO Braşov.

2) proceduri de electrofiziologie a aritmiilor:

a)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

b)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

d)Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

e)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş;

g)Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

h)Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca;

i)Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi;

j)Centrul de Cardiologie Craiova;

k)Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca.

3) implantare de stimulatoare cardiace:

a)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

b)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

d)Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

e)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş;

g)Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

h)Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca;

i)Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi;

j)Centrul de Cardiologie Craiova;

k)Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" Bucureşti;

l)Spitalul Clinic "Colentina" Bucureşti;

m)Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;

n)Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;

o)Spitalul Clinic "Caritas" Bucureşti;

p)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

q)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

r)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;

s)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

t)Clinicile ICCO Braşov.

4) implantare de defibrilatoare interne:

a)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

b)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

c)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti

d)Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti.

e)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş

g)Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

h)Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-

Napoca

i)Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi;

j)Centrul de Cardiologie Craiova;

k)Spitalul Clinic "Caritas" Bucureşti;

l)Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;

m)Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare.

5) resincronizare cardiacă în insuficienţa cardiacă severă:

a)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

b)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

c)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti

d)Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti.

e)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş

g)Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

h)Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-

Napoca

i)Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi;

j)Centrul de Cardiologie Craiova;

6) proceduri de chirurgie cardiacă şi vasculară:

a)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

b)Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca;

c)Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

d)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

e)Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi;

f)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

g)Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti.

h)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

i)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

j)Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj - Napoca - Secţia clinică de chirurgie vasculară;

k)Spitalul de Urgenţă „Dr. Agrippa Ionescu”;

l)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ,,M. S. Curie’’

Repartiţia fondurilor pentru unităţile sanitare care derulează subprogramul se realizează de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii în funcţie de:

a. Dotarea existentă;

b. Prezenţa personalului medical calificat şi a personalului aflat în curs de învăţare;

c. Raportările procedurilor efectuate în ultimii 3 ani;

d. Existenţa unui sistem sistematic de raportare a cazurilor (de exemplu registru local);

e. Ponderea procedurilor de urgenţă comparativ cu cele elective;

f. Dificultatea procedurilor raportate;

g. Complicaţiile raportate.

2.2.Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut.

Activităţi:

a)tratamentul infarctului miocardic acut (sindroamelor coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) prin intervenţii coronariene percutane.

Criterii de eligibilitate:

a)cu infarct miocardic acut (sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST), în primele 12 ore de la debutul simptomelor.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de pacienti cu infarct miocardic acut (sindroame coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) trataţi prin intervenţii coronariene percutane /an: 3.500

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/pacient tratat: 4.285,71 lei

Natura cheltuielilor subprogramului:

b)cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin intervenţii coronariene percutane.

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

b)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

d)Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;

e)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş;

g)Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

h)Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca;

i)Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi;

j)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.

Repartiţia fondurilor pentru unităţile sanitare care derulează subprogramul se realizează de către Comisia de cardiologie a Ministerului Sănătăţii în funcţie de următoarele criterii:

1) Sistem de gardă dedicată pentru tratamentul infarctului miocardic acut (sindroamelor coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) prin intervenţii coronariene percutane;

2) Experienţa de cel puţin 400 proceduri de dilatare coronariană/an;

3) Dotarea existentă (accesul la cel puţin doua angiografe);

4) Prezenţa personalului calificat (cel puţin 2 medici, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii dedicate);

5) Secţie de cardiologie care are capacitatea de a prelua şi monitoriza toate cazurile rezolvate prin proceduri de dilatare coronariană.

3.Programul naţional de oncologie

Obiective:

a)Tratamentul pacienţilor cu afecţiuni oncologice;

b)Monitorizarea răspunsului la tratament specific al bolnavilor cu afecţiuni oncologice.

Structura:

3.1.Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice;

Activităţi:

a)asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în ambulatoriu.

Criterii de eligibilitate:

1) includerea în subprogram: după stabilirea diagnosticului de boală neoplazică şi stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile şi tratatele naţionale şi internaţionale recunoscute;

2) excluderea din subprogram: după epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a timpului de acordare a tratamentului sau la solicitarea bolnavului, după caz;

3) reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesită reinstituirea tratamentului antineoplazic.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de bolnavi trataţi: 96.951;

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav tratat/an : 8.113,46 lei.

Natura cheltuielilor programului:

a)cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere, inhibitori de osteoclaste).

Unităţi care derulează programul:

a)Institutul Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti;

b)Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca;

c)Institutul Regional de Oncologie Iaşi;

d)Institutul Regional de Oncologie Timişoara;

e)unităţi sanitare care au în structură secţii, compartimente, ambulatorii de specialitate sau cabinete medicale, inclusiv unităţi sanitare cărora le sunt arondate ambulatorii/cabinete medicale de specialitate, după caz, ce au în competenţă tratarea bolnavilor pentru afecţiuni oncologice şi oncohematologice;

f)unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;

g)farmacii cu circuit deschis.

3.2.Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice.

Activităţi:

a)monitorizarea răspunsului la tratamentul specific al bolnavilor cu afecţiuni oncologice.

Criterii de eligibilitate:

1.Neoplazii ale capului şi gâtului cu excepţia tumorilor cerebrale şi tiroidiene (carcinom scuamos metatstatic la nivel cervical, carcinom nazofaringian cu determinări ganglionare N2,N3; adenopatii cervicale metastatice de nivel 4, evaluarea pacienţilor după intervenţii chirurgicale radicale în zona gâtului);

2.Cancerul pulmonar (stadiul II-III cu posibilă indicaţie chirurgicală, nodul solitar cu potenţial malign important, nu mai mic de 8 mm, unde s-au epuizat alte mijloace de diagnostic, precum şi în evaluarea evoluţiei metastazelor pulmonare tratate cu medicamente oncologice specifice aprobate de Comisiile de experţi CNAS);

3.Cancerul colorectal metastatic cu indicaţie chirurgicală;

4.Cancerul mamar şi col uterin tratate cu medicamente oncologice specifice aprobate de Comisiile de experţi CNAS;

5.Limfoame (în vederea evaluării terapiei cu molecule aprobate de Comisiile de experţi CNAS în limfoamele Hodgkin şi non-Hodgkin cu dimensiuni mari ale masei tumorale, agresive şi/sau recidivante);

6.Indicaţii pediatrice: limfoame, sarcoame şi tumori de părţi moi, neuroblastom. Recomandarea pentru examinarea PET/CT se va face cu aprobarea Comisiei de experţi a

Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr de bolnavi : 2.500.

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav : 4.000 lei

Natura cheltuielilor programului:

–servicii medicale

Unităţi care derulează programul:

a)Pozitron-Diagnosztika, Oradea;

b)Euromedic, Bucureşti.

4.Programul naţional de boli neurologice

Obiective:

a)Tratamentul sclerozei multiple*;

b)Tratamentul surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive.

Structură:

4.1.Subprogramul de tratament al sclerozei multiple

*În trimestrul I 2010 subprogramul de tratament al sclerozei multiple s-a derulat în baza prevederilor HG nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Începând cu trimestrul II al anului 2010, fondurile necesare pentru tratamentul bolnavilor cu scleroză multiplă se asigură în cadrul Subprogramului de tratament al bolilor rare din cadrul Programului naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis.

4.2.Subprogramul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile

Activităţi:

a)reabilitarea auditivă prin implant cohlear şi proteze auditive cu ancorare osoasă

Criteriile de eligibilitate:

a)copii cu diagnostic cert de surditate;

b)adulţi cu diagnostic cert de surditate.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

–număr implanturi cohleare : 68;

–număr proteze auditive BAHA : 13;

–număr proteze auditive VIBRANT : 5

2) indicatori de eficienţă:

–cost mediu/implant cohlear : 68.000 lei;

–cost mediu/proteză auditivă BAHA : 18.000 lei.

–cost mediu/proteză auditivă VIBRANT: 28.400 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

a)cheltuieli cu materiale specifice: implante cohleare şi proteze auditive implantabile.

Unităţi care derulează subprogramul:

a)Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotă";

b)Spitalul Clinic Colţea Bucureşti;

c)Spitalul Clinic Municipal Timişoara;

d)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

e)Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

g)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi;

h)Spitalul Judeţean Ilfov "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena";

i)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M. Curie”.

5.Programul naţional de diabet zaharat

Obiective:

a)prevenţia secundară a diabetului zaharat [prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)];

b)tratamentul medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat;

c)automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi.

Activităţi:

1) evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c)

2) asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat: insulină şi ADO

3) asigurarea testelor de automonitorizare prin farmaciile cu circuit deschis, în vederea automonitorizării persoanelor cu diabet zaharat insulinotrataţi

Criterii de eligibilitate:

1) activitatea 1): bolnavi cu diabet zaharat, la recomandarea medicului de specialitate diabet, nutriţie şi boli metabolice;

2) activitatea 2):

a)pentru bolnavi beneficiari de insulină: a 1) bolnavi cu diabet zaharat tip 1;

a 2) bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesită tratament (temporar sau pe o durată nedefinită) cu insulină:

–atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO şi respectarea riguroasă a dietei, hemoglobina A1c depăşeşte 7,5% (fac excepţie cazurile în care speranţa de viaţă este redusă);

–când tratamentul cu ADO este contraindicat;

–intervenţie chirurgicală;

–infecţii acute;

–infecţii cronice (de exemplu, TBC pulmonar);

–evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC);

–alte situaţii (intoleranţă digestivă, stres);

–bolnave cu diabet gestaţional.

b)pentru bolnavii beneficiari de medicamente ADO:

b 1) lipsa echilibrării la nivelul ţintelor propuse exclusiv prin tratament nefarmacologic;

b 2) bolnavi cu diabet zaharat nou-descoperit cu glicemia a jeun > 180 mg/dl

şi/sau HbA1c >/= 8,0%.

3) activitatea c): la recomandarea medicului de specialitate diabet, nutriţie şi boli metabolice

şi a medicului cu competenţă/atestat:

a)copii cu diabet zaharat insulinodependent;

b)adulţi cu diabet zaharat insulinodependent.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr persoane cu diabet cu evaluare anuală (hemoglobina glicată) : 100.000;

b)număr de bolnavi cu diabet zaharat trataţi : 564.896 din care: b 1) 410.000 trataţi cu antidiabetice orale;

b 2) 100.500 trataţi cu insulină;

b 3) 54.396 trataţi cu antidiabetice orale şi insulină;

c)număr bolnavi automonitorizaţi: 100.500 din care:

c 1) număr copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizaţi : 2.500;

c 2) număr adulţi cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizaţi : 98.000.

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/persoană evaluată/an (inclusiv hemoglobina glicată) : 19 lei;

b)cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale/an : 292,37 lei;

c)cost mediu/bolnav tratat cu insulină/an : 1.150 lei;

d)cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale şi insulină/an : 1.195,16 lei;

e)cost mediu/copil cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizat/an : 1.440 lei, (100 teste/lună);

f)cost mediu/adult cu diabet zaharat insulinodependent/an : 480 lei (100 teste/3luni)

Natura cheltuielilor programului:

a)cheltuieli pentru medicamente: insulină şi antidiabetice orale;

b)cheltuieli pentru materiale sanitare: teste de automonitorizare şi pentru efectuarea HbA1c.

Unităţi care derulează programul:

a)Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu" Bucureşti;

b)unităţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

c)unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;

d)furnizori de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractuală cu casa de asigurări pentru furnizarea serviciilor medicale paraclinice în ambulatoriu, pe baza actelor adiţionale încheiate în acest sens. Valoarea actelor adiţionale este orientativă şi egală pentru toţi furnizorii. Decontarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face în funcţie de serviciile realizate, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie la nivelul caselor de asigurări de sănătate. Recomandarea pentru efectuarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face de către medicii de specialitate sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi alte boli metabolice, medicii desemnaţi, respectiv medicii de familie;

e)farmacii cu circuit deschis.

6.Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis

Obiectiv:

Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu boli rare şi sepsis sever.

Structură:

6.1.Subprogramul de tratament al bolilor rare*;

*Începând cu trimestrul II al anului 2010, fondurile necesare pentru tratamentul bolnavilor cu scleroză multiplă se asigură în cadrul Subprogramului de tratament al bolilor rare din cadrul Programului naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis.

Activităţi:

1) asigurarea, prin farmaciile cu circuit închis, a tratamentului cu interferon beta 1a, interferon beta 1b, glatiramer acetat, natalizumab pentru bolnavii cu scleroză multiplă;

2) asigurarea, în spital şi în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor specifice pentru:

a)prevenţia şi tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie;

b)tratamentul bolnavilor cu boli neurologice degenerative/inflamatorii (poliradiculonevrită primitivă, polineuropatie inflamatorie cronică demielinizantă);

c)tratamentul bolnavilor cu miastenia gravis;

d)tratamentul bolnavilor cu osteogeneză imperfectă;

e)tratamentul bolnavilor cu boala Fabry;

f)tratamentul bolnavilor cu boala Pompe;

g)tratamentul bolnavilor cu tirozinemie.

3) asigurarea, în spital, a tratamentului specific pentru bolnavii cu HTAP;

4) asigurarea, în ambulatoriu, a medicamentelor specifice pentru:

a)tratamentul bolnavilor cu scleroză laterală amiotrofică;

b)tratamentul bolnavilor cu mucoviscidoză;

c)tratamentul bolnavilor cu epidermoliză buloasă.

Criterii de eligibilitate:

1) Scleroză multiplă:

a)vor fi incluşi bolnavii:

a 1) cu formă recurent - remisivă şi scor EDSS

a 2) cu sindrom clinic izolat (CIS) cu imagistică sugestivă pentru scleroză multiplă (IRM cerebrală şi/sau medulară) şi excluderea cu certitudine a unui alt diagnostic etiologic (Avonex, Betaferon, Extavia, Copaxone);

a 3) cu formă secundar progresivă şi scor EDSS

a 4) cu formă progresivă cu recăderi şi scor EDSS

Rebif);

a  care nu au răspuns unei cure complete şi adecvate de beta-interferon (indiferent de forma farmaceutica) sau glatiramer-acetat; pacienţii trebuie să fi avut cel puţin o recidivă în anul precedent în timp ce se aflau în tratament şi să aibă cel puţin 9 leziuni hiperintense T2 la IRM craniană sau cel puţin 1 leziune evidenţiată cu gadoliniu (Tysabri);

a 6) cu forma recurent - remisiva severă, cu evoluţie rapidă, definită prin 2 sau mai multe recidive care produc invaliditate într-un an şi cu 1 sau mai multe leziuni evidenţiate cu gadoliniu la IRM craniană sau o creştere semnificativă a încărcării leziunilor T2 comparativ cu un examen IRM anterior recent (Tysabri).

b)vor fi excluşi bolnavii:

b 1) cu reacţii adverse greu de suportat;

b 2) cu imobilizare definitivă (scor EDSS 8); b 3) care refuză tratamentul;

b 4) femei gravide sau care alăptează;

b 5) apariţia unor afecţiuni hematologice grave, hepatice grave sau alte boli asociate grave care ar putea fi influenţate negativ de tratamentul specific sclerozei multiple.

c)criterii de schimbare a tratamentului cu un alt medicament imunomodulator: c 1) agravarea constantă a stării clinice sub tratament;

c 2) apariţia de reacţii secundare severe sau greu de tolerat sub tratament;

c 3) scăderea complianţei bolnavului sub un anumit tratament imunomodulator;

c 4) schimbarea formei clinice evolutive sub un anumit tratament imunomodulator;

c 5) apariţia tulburărilor depresive la pacienţi trataţi cu interferon (pot fi trataţi cu Copaxone);

c 6) scăderea eficienţei clinice sub tratament cu un imunomodulator de linia I (Avonex, Rebif, Betaferon, Extavia, Copaxone) şi cel puţin 2 recăderi în ultimul an necesită iniţierea tratamentului cu Tysabri (cu respectarea riguroasă a indicaţiilor, contraindicaţiilor, metodologiei de iniţiere şi monitorizare specifice).

Eliberarea medicamentelor specifice se face în baza prescripţiilor medicale conform Registrului de tratament al bolnavilor cu scleroză multiplă.

2) Hemofilia:

a)bolnavi cu hemofilie şi boala von Willebrand, pentru tratamentul accidentelor hemoragice şi urgenţă;

b)bolnavi cu formă severă de boală, având vârste cuprinse între 1 - 18 ani, pentru tratamentul profilactic al accidentelor hemoragice;

c)bolnavi cu hemofilie cu anchiloze care necesită intervenţie ortopedică şi recuperare postoperatorie;

d)bolnavi cu intervenţii chirurgicale.

3) Talasemie majoră:

a)bolnavi politransfuzaţi (> 20 transfuzii/an);

b)bolnavi cu hemosideroză secundară transfuziei.

4) Boli neurologice degenerative / inflamatorii (poliradiculonevrită primitivă, polineuropatie inflamatorie cronică demielinizantă, scleroză laterală amiotrofică):

a)bolnavi cu diagnostic cert de poliradiculonevrită primitivă;

b)bolnavi cu diagnostic cert de polineuropatie inflamatorie cronică demielinizantă;

c)bolnavi cu diagnostic cert de scleroză laterală amiotrofică.

5) Miastenia gravis

a)bolnavi cu diagnostic cert de miastenie - crize miastenice (diagnostic clinic, paraclinic şi genetic)

6) Osteogeneză imperfectă:

a)bolnavii cu diagnostic cert de osteogeneză imperfectă (diagnostic clinic, paraclinic şi genetic).

7) Boala Fabry:

a)bolnavii cu diagnostic cert de boala Fabry.

8) Boala Pompe:

a)bolnavii cu diagnostic cert de boala Pompe.

9) Tirozinemie

a)bolnavi cu diagnostic cert de tirozinemie

10) Hiperteniune arterială pulmonară:

a)bolnavi diagnosticaţi conform criteriilor stabilite de Societatea Europeană de Cardiologie, în baza investigaţiilor paraclinice de specialitate, cu următoarele forme de HTAP:

a 1) idiopatică/familială,

a 2) asociată cu colagenoze (sclerodermie, lupus eritematos diseminat, poliartrita reumatoidă, boala mixtă de ţesut conjuctiv, sindrom Sjogren);

a 3) asociată cu defecte cardiace cu şunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular, defect septal atrial, canal arterial persistent cât şi forma severă de evolutie a acestora către sindrom Eisenmenger;

a 4) de cauză tromboembolică fără indicaţie de tromboendarterectomie sau cu HTAP persistentă după tromendarterectomie;

b)criterii de eligibilitate pentru copii:

b 1) grupa de vârstă 0 - 18 ani;

b 2) malformaţii cardiace congenitale cu shunt stânga-dreapta care evoluează spre hipertensiune arterială pulmonară cu rezistenţe pulmonare vasculare crescute, reactive la testul vasodilatator;

b 3) sindrom Eisenmenger;

b 4) malformaţiile cardiace congenitale complexe de tip ventricul unic şi anastomozele cavopulmonare, cu creşterea presiunii în circulaţia pulmonară;

b 5) HTAP idiopatică.

c)criterii de eligibilitate pentru adulţi:

c 1)HTAP idiopatică/familială;

c 2) HTAP asociată cu colagenoze;

c 3) HTAP asociată cu defecte cardiace cu shunt stânga- dreapta de tipul defect septal ventricular (DSV), defect septal atrial (DSA), canal arterial persistent (PCA).

d)condiţii suplimentare obligatorii:

d 1) pacienţi cu HTAP aflaţi în clasa funcţională II - IV NYHA;

d 2) pacienţii la care cateterismul cardiac drept evidenţiază o PAPm > 35 mm Hg

şi PAPs > 50 mmHg;

d 3) pacienţii a căror distanţă la testul de mers de 6 minute efectuat iniţial este mai mică de 450 metri. La pacienţii cu test de mers de sub 150 (foarte severi) sau imposibil de realizat (comorbidităţi), testul de mers nu va putea fi folosit ca parametru de eficienţă;

d 4) includerea în Registrul Naţional al pacienţilor cu HTAP.

11) Mucoviscidoză:

a)bolnavii cu diagnostic cert de mucoviscidoză.

12) Epidermoliză buloasă:

a)bolnavii cu diagnostic cert de epidermoliză buloasă (diagnostic clinic, examen histopatologic);

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de bolnavi cu scleroză multiplă trataţi : 1.976;

b)număr de bolnavi cu hemofilie fără intervenţie chirurgicală majoră : 1.030;

c)număr de bolnavi cu hemofilie care necesită intervenţii chirurgicale majore pentru artropatii invalidante : 50;

d)număr de bolnavi cu talasemie : 240;

e)număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamatorii: 90

f)număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamatorii : în puseu acut: 145

g)număr bolnavi cu scleroză laterală amiotrofică: 252

h)număr de bolnavi cu miastenia gravis - crize miastenice: 40

i)număr de bolnavi cu osteogeneză imperfectă: 25;

j)număr de bolnavi cu boala Fabry: 4;

k)număr de bolnavi cu boala Pompe: 1;

l)număr de bolnavi cu tirozinemie: 1;

m)număr bolnavi cu HTAP trataţi: 190 din care: m 1) Bosentan: 70;

m 2) Sildenafil: 70;

m 3) Bosentan şi Sildenafil: 50;

n)număr bolnavi cu mucoviscidoză (adulţi): 40

o)număr bolnavi cu mucoviscidoză (copii): 250

p)număr bolanvi cu epidermoliză buloasă: 23

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav cu scleroză multiplă tratat/an : 39.000,32 lei.

b)cost mediu/bolnav cu hemofilie fără intervenţie chirurgicală majoră/an : 22.000 lei;

c)cost mediu/bolnav cu hemofilie cu intervenţie chirurgicală majoră/an : 30.000 lei;

d)cost mediu/bolnav cu talasemie/an : 32.000 lei;

e)cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamatorii :78.400 lei

f)cost mediu/bolnav cu polineuropatie - în puseu acut : 39.200 lei

g)cost mediu/bolnav cu scleroză laterală amiotrofică: 15.000 lei;

h)cost mediu/bolnav cu miastenia gravis - crize miastenice : 39.200 lei;

i)cost mediu/bolnav cu osteogeneză imperfectă : 1.684 lei;

j)cost mediu/bolnav cu boală Fabry : 828.437,5 lei;

k)cost mediu/bolnav cu boală Pompe : 664.036 lei;

l)cost mediu/bolnav cu tirozinemie :120.450 lei;

m)cost mediu/bolnav HTAP/an tratat cu Bosentan : 126.821,34 lei;

n)cost mediu/bolnav HTAP/an tratat cu Sildenafil : 23.034 lei;

o)cost mediu/bolnav HTAP/an tratat cu Bosentan şi Sildenafil : 149.855,24 lei;

p)cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (adulţi) : 43.660 lei;

q)cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (copii) : 38.000 lei;

r)cost mediu/bolnav cu epidermoliză buloasă : 6.000 lei;

Natura cheltuielilor subprogramului:

a)cheltuieli pentru medicamente specifice

Unităţi care derulează subprogramul:

1) scleroză multiplă:

a)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Clinica de neurologie;

b)Spitalul Clinic Militar Central de Urgenţă "Dr. Carol Davila" Bucureşti - Clinica de neurologie;

c)Spitalul Clinic Colentina - Clinica de neurologie;

d)Spitalul Clinic Universitar Elias - Clinica de neurologie;

e)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

f)Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;

g)Spitalul Militar de Urgenţă "Prof. Agripa Ionescu" - Clinica de neurologie;

h)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timiş - Clinica de neurologie;

i)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Clinica de neurologie;

j)Institutul Clinic Fundeni - Clinica de neurologie;

k)Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Prof. Dr. Alexandru Obregia”, Bucureşti.

2) hemofilie, talasemie:

a)Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;

b)Clinica de Hematologie Fundeni; Clinica de Pediatrie Fundeni;

c)Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;

d)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara;

e)Spitalul Clinic Colţea;

f)unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie şi hematologie;

g)unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie.

3) boli neurologice degenerative/inflamatorii (poliradiculonevrită primitivă, polineuropatie inflamatorie cronică demielinizantă):

Secţii/compartimente de specialitate neurologie din:

a)Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti;

b)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c)Institutul Clinic Fundeni;

d)Spitalul Clinic Colentina;

e)Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi;

f)Spitalul de Recuperare Iaşi;

g)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

h)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

i)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

j)Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” – Clinica neurologie pediatrică;

k)Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „dr. Carol Davila” Bucureşti

4) scleroză laterală amiotrofică:

a)farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

5) miastenia gravis:

Secţii/compartimente de specialitate neurologie din:

a)Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti;

b)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

c)Institutul Clinic Fundeni Bucureşti;

d)Spitalul Clinic Colentina;

e)Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

g)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

h)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

i)Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” – Clinica neurologie pediatrică;

j)Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „dr. Carol Davila” Bucureşti

6) osteogeneza imperfectă:

a)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, Bucureşti;

b)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S. Curie”, Bucureşti

7) boala Fabry:

a)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - Secţia clinică de nefrologie şi dializă;

b)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” Iaşi - Clinica IV pediatrie;

c)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - Secţia hematologie-interne;

d)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Secţia clinică neurologie.

8) boala Pompe:

a)Spitalul Judeţean de Urgenţă Ialomiţa.

9) tirozinemia

b)Spitalul de Pediatrie Piteşti.

10) Mucoviscidoza:

a)farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

11) Epidermoliza buloasă:

a)farmacii cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

6.2 Subprogramul de tratament al sepsisului sever

Activităţi:

a)asigurarea în spital a medicamentelor şi materialelor sanitare specifice pentru tratamentul bolnavilor cu sepsis sever.

Criterii de eligibilitate:

Pacienţi adulţi care îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru sepsis sever conform ghidurilor internaţionale (Surviving Sepsis Campaign: International guidelines for management of severe sepsis and shock 2008, International Surviving Sepsis Campaign Guidelines Comitee), adaptate de Societatea Română de ATI şi Societatea Română de Sepsis după cum urmează:

a)criterii de diagnostic de sepsis:

a 1) prezenţa unei surse de infecţie, documentată sau suspectată; şi a 2) prezenţa mai multor modificări dintre următoarele:

a 3) febră (temperatura > 38 grade C);

a 4) hipotermie (temperatura centrală < 36 grade C);

a 5) tahicardie (alură ventriculară > 90 bătăi/min. sau > 2 SD pentru valoarea normală pentru vârstă);

a 6) tahipnee;

a 7) alterarea statusului mental;

a 8) edeme semnificative sau balanţa hidrică pozitivă (> 20 ml/kg/24 h); a 9) hiperglicemie (glicemie > 140 mg% în absenţa diabetului zaharat); a 10) leucocitoză (> 12.000 leucocite/microlitri);

a 11) leucopenie (< 4.000 leucocite/microlitri);

a 12) leucocite normale ca număr, dar > 10% forme imature; a 13) proteina C reactivă > 2 SD peste limita normală;

a 14) procalcitonina plasmatică > 2 SD peste limita normală.

b)criterii de diagnostic de sepsis sever: sepsis asociat cu hipoperfuzie tisulară sau disfuncţie de organ, respectiv:

b 1) hipotensiune indusă de sepsis;

b 2) şoc septic (hipotensiune indusă de sepsis care nu răspunde la umplere b 3) lactat seric crescut peste limitele normale;

b 4) diureza < 0,5 ml./kg. pentru > 2 h, în condiţiile resuscitării volemice adecvate; b 5) ALI cu PaO2 < 250 în absenţa pneumoniei ca sursă de infecţie;

b 6) ALI cu PaO2/FiO2 < 200 în prezenţa pneumoniei ca sursă de infecţie; b 7) creatinină sanguină > 2 mg./dl.;

b 8) trombocite < 100.000/mm^3; b 9) bilirubina > 2 mg./dl.;

b 10) coagulopatie (INR > 1,5).

Administrarea medicamentului specific Drotrecoginum alfa se realizează conform recomandărilor ghidurilor internaţionale, la bolnavii adulţi cu sepsis sever, cu disfuncţii de organe şi risc crescut de mortalitate evaluat clinic, incluzând bolnavii cu disfuncţii multiple de

organe sau cu scor APACHE II > 25, la care nu există contraindicaţii specifice administrării medicamentului.

Indicatori de evaluare:

1) Indicatori fizici:

a)număr bolnavi cu sepsis sever trataţi cu Drotrecoginum alfa în secţii / compartimente de ATI: 240;

b)număr bolnavi cu sepsis sever trataţi fără Drotrecoginum alfa în secţii / compartimente de ATI: 240;

2) Indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav cu sepsis sever tratat cu Drotrecoginum alfa : 25.000 lei;

b)cost mediu/bolnav cu sepsis sever tratat fără Drotrecoginum alfa : 14.583,33 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

a)cheltuieli pentru medicamente specifice (Drotrecoginum alfa);

b)cheltuieli pentru materiale sanitare, consumabile, kituri pentru monitorizare şi teste de laborator necesare îngrijirilor intensive ale bolnavilor cu sepsis sever.

Unităţi prin care se derulează subprogramul:

Secţii/compartimente de terapie intensivă din structura spitalelor următoare:

a)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

b)Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

c)Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri Bucureşti;

d)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

e)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

g)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi;

h)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

i)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj;

j)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

k)Spitalul Judeţean "Sf. Apostol Andrei" Galaţi;

l)Institutul Clinic Fundeni Bucureşti;

m)Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr.Matei Balş”, Bucureşti;

n)Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

o)Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar - Arseni”, Bucureşti;

p)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;

q)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

r)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;

s)Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. O. Fodor” Cluj;

t)Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

u)Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara;

v)Spitalul Clinic Universitar Elias Bucureşti

w)Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iaşi

x)Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” Bucureşti

7.Programul naţional de boli endocrine

Activităţi:

–asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor specifice pentru tratamentul osteoporozei şi al guşei prin tireomegalie datorată carenţei de iod şi proliferării maligne.

Criterii de eligibilitate:

1.pentru bolnavii cu osteoporoză:

–diagnostic prin absorbţiometrie duală cu raze X (DEXA), după următoarele criterii:

Semnificaţia coloanei A din tabelul de mai jos este următoarea: A - Alfacalcidol

!image

|Parametrul |Alendronat |Alendronat |Teriparatid| A | Raloxifen |Calcitonina|

|măsurat |Risedronat |Risedronat | | | | |

| |Ibandronat |Ibandronat | | | | |

| |Zolendronat|Zolendronat| | | | |

| |Strontiu |Strontiu | | | | |

| | | | | | | |

|Scor T (DS)| < - 2,0 | < - 2,7 | < - 3,0 | < - | < - 2,5 | < - 2,5 |

|DEXA | | | | 2,5 | | |

2.pentru bolnavii cu guşă prin tireomegalie datorată carenţei de iod:

–diagnosticul guşei cu/fără complicaţii, pacient din zona dovedită/cunoscută cu deficit geoclimatic de iod;

3.pentru bolnavii cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării maligne:

–confirmare de proliferare malignă a tiroidei prin puncţie biopsie tiroidiană cu ac subţire sau examen histopatologic (postintervenţie chirurgicală tiroidiană).

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

număr de bolnavi trataţi : 19.916, din care:

a)10.000 cu osteoporoză;

b)9.000 cu guşă prin tireomegalie datorată carenţei de iod;

c)916 cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării maligne.

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav cu osteoporoză tratat/an : 420 lei;

b)cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie datorată carenţei de iod/an : 50 lei;

c)cost mediu/bolnav cu guşă prin tireomegalie datorată proliferării maligne/an : 600,44 lei;

Natura cheltuielilor programului:

a)cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului osteoporozei şi tratamentului pentru guşă prin tireomegalie, datorată carenţei de iod sau proliferării maligne.

Unităţi care derulează programul:

a)Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureşti;

b)Spitalul Clinic de Urgenţă Elias Bucureşti;

c)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj;

d)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Spiridon" Iaşi;

e)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

f)Spitalul Clinic Judeţean Mureş;

g)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;

h)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov;

i)Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti;

j)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova;

k)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;

l)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

m)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea;

n)Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ;

o)Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea;

p)Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava;

q)Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântu Gheorghe;

r)Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte;

s)Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu;

t)Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;

u)Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila;

v)Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi;

w)Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare;

x)Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani;

y)Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud;

``) Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău;

aa) Spitalul Municipal Câmpulung Muscel;

bb) Spitalul de Cardiologie Covasna;

cc) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva;

dd) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti;

ee) Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc;

8.Programul naţional de ortopedie

Activităţi:

–asigurarea cu materiale sanitare specifice pentru tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni articulare, asigurarea endoprotezelor articulare tumorale specifice tratamentului bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală şi pentru tratamentul prin implant segmentar de coloană al pacienţilor cu diformităţi de coloană.

Criterii de eligibilitate:

1.Tratamentul prin endoprotezare:

–pacienţi tineri cu poliartrită reumatoidă sau spondilită anchilopoietică cu pierderea articulaţiilor periferice;

–pacienţi tineri cu sechele posttraumatice ori după artrite specifice sau nespecifice;

–pacienţii vârstei a treia care suferă de maladii degenerative invalidante;

–pacienţi în etate care fac fracturi de col femural, extremitatea superioară a humerusului sau cot.

2.Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală:

–copii cu tumori osoase primitiv maligne;

–adolescenţi cu tumori osoase primitiv maligne;

–adulţi tineri cu tumori osoase primitiv maligne, cu recidive după tumori benigne agresive sau alte cauze care au dus la pierderi osoase importante;

–adulţi în plină activitate cu tumori maligne primitiv osoase sau tumori maligne secundare, cu recidive după tumori benigne agresive, după revizii de endoproteze articulare primare cu distrucţii osoase importante sau alte cauze care au provocat distrucţii osoase importante;

Fiecare caz la care se indica tratamentul pierderilor osoase importante epifizometafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală se aprobă de către o comisie constituită din:

–medicul şef al secţiei de specialitate în care este internat bolnavul,

–preşedintele Comisiei de ortopedie şi traumatologie,

–2 medici şefi de clinică de specialitate (prin rotaţie),

–un medic de specialitate oncologie, pentru cazurile tumorale.

3.Tratamentul prin instrumentaţie segmentară de coloană:

–pacienţi tineri cu diformităţi grave de coloană: scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice sau congenitale, cu afectarea capacităţii respiratorii şi funcţiei cardiovasculare.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr bolnavi cu afecţiuni articulare endoprotezaţi: 10.000;

b)număr bolnavi cu endoprotezare articulară tumorală : 15;

c)număr bolnavi cu implant segmentar de coloană : 500.

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav endoprotezat: 2.910 lei;

b)cost mediu/bolnav cu endoprotezare articulară tumorală : 51.666,67 lei;

c)cost mediu/bolnav cu implant segmentar de coloană : 1.850 lei.

Natura cheltuielilor programului:

a)cheltuieli materiale sanitare specifice (endoproteze articulare primare şi de revizie, ciment aferent implantării, elemente de ranforsare cotil şi metafizo-diafizară femur, endoproteze articulare tumorale, instrumentaţie segmentară de coloană).

Unităţi care derulează programul:

1.Tratamentul prin endoprotezare:

a)unităţi sanitare cu secţii sau compartimente de profil raportoare/înscrise la RNE;

b)unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie.

2.Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală:

a)Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular „Foişor” Bucureşti;

b)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „M. S. Curie” Bucureşti;

c)Spitalul Clinic de Urgenţă Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;

d)Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Octavian Fodor” - Cluj-Napoca;

e)Spitalul Clinic de Copii „Sf. Maria” Iaşi;

f)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timişoara;

g)Spitalul Clinic Judeţean Mureş;

3.Tratamentul prin implant segmentar de coloană:

a)Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular „Foişor” Bucureşti;

b)Spitalul Clinic Colentina;

c)Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

d)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” Bucureşti;

e)Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M. S. Curie” Bucureşti;

f)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

g)Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” Bucureşti;

h)Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;

i)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara;

j)Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” Bucureşti;

k)Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş;

l)Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Octavian Fodor” - Cluj-Napoca.

9.Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

Activităţi:

–asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al stării posttransplant pentru pacienţii transplantaţi

–asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic.

Criterii de eligibilitate:

a)bolnavi cărora li s-a efectuat transplant şi necesită tratament posttransplant

b)bolnavi cu transplant hepatic infectaţi cu VHB

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de bolnavi trataţi pentru stare posttransplant: 1.900;

b)număr bolnavi cu transplant hepatic trataţi pentru recidiva hepatitei cronice : 80.

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav tratat pentru stare posttransplant/an : 24.315,79 lei;

b)cost mediu/bolnav cu transplant hepatic tratat pentru recidiva hepatitei cronice: 56.250 lei.

Natura cheltuielilor programului:

a)cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului stării posttransplant

b)cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic

Unităţi care derulează programul:

1.Tratamentul în ambulatoriu al stării posttransplant pentru pacienţii transplantaţi:

–farmacii cu circuit deschis, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

2.Tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic

–Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni.

10.Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

Activităţi:

–asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, investigaţii medicale paraclinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

Criterii de eligibilitate:

–bolnavi cu insuficienţă renală cronică în stadiul uremic, care necesită tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/1,73 mp).

Hemodiafiltrarea intermitentă on-line este indicată următoarelor categorii de bolnavi:

a)bolnavi la care ţintele de eficienţă a dializei (eKt/V >/= 1,4 sau fosfatemie < 5,5 mg/dl) nu pot fi atinse 3 luni consecutiv;

b)bolnavi tineri cu şanse mari de supravieţuire prin dializă, dar cu şanse mici de transplant renal;

c)bolnavi cu polineuropatie "uremică" în ciuda tratamentului eficient prin hemodializă convenţională;

d)bolnavi cu comorbidităţi cardiovasculare sau cu diabet zaharat.

Dializa peritoneală automată este indicată următoarelor categorii de bolnavi dializaţi peritoneal:

a)bolnavi la care ţintele de eficienţă a dializei peritoneale continue ambulatorii (Kt/Vuree < 1,7; clearance creatinină 60 l/săptămână ori ultrafiltrat < 1.000 ml/24 ore sau absent sau negativ după un schimb de 4 ore cu dextroză 4,25%) nu pot fi atinse 3 luni consecutiv;

b)copii preşcolari la care hemodializa şi dializa peritoneală continuă ambulatorie sunt dificil de aplicat din punct de vedere tehnic şi cu multiple posibile accidente şi complicaţii;

c)bolnavi cu hernii sau eventraţii abdominale, care nu suportă presiunea intraabdominală crescută din DPCA;

d)bolnavi dializaţi care pot şi vor să urmeze studiile şcolare şi universitare;

e)bolnavi dializaţi care pot şi vor să presteze activitate profesională;

f)bolnavi cu dizabilităţi care nu îşi pot efectua schimburile manuale de dializă peritoneală continuă ambulatorie şi la care familia sau asistenţa la domiciliu poate efectua conectarea şi deconectarea de la aparatul de dializă peritoneală automată.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)numărul total de bolnavi trataţi prin dializă: 8.936, din care: a 1) 7.679 prin hemodializă, din care:

–hemodializă convenţională :7.479

–hemodiafiltrare intermitentă on-line: 200 a 2) 1.257 prin dializă peritoneală, din care:

–dializă peritoneală continuă: 1.233

–dializă peritoneală automată : 24

2) indicatori de eficienţă:

a)cost / şedinţă de hemodializă convenţională : 472 lei

b)cost / şedinţă de hemodiafiltrare intermitentă on-line : 536 lei

c)cost mediu/bolnav tratat prin dializă peritoneală continuă/lună : 4.233,33 lei

d)cost mediu/bolnav tratat prin dializă peritoneală automată/lună : 5.291,67 lei

Natura cheltuielilor subprogramului:

a)cheltuieli pentru servicii de supleere renală, inclusiv medicamente specifice [agenţi stimulatori ai eritropoiezei (epoetin, darbepoetin), preparate de fier, heparine fracţionate sau nefracţionate, chelatori ai fosfaţilor (sevelamerum), agonişti ai receptorilor vitaminei D (alfa calcidol, calcitriol, paricalcitol), calcimimetice (cinacalcet)], materiale sanitare specifice, investigaţii de laborator, precum şi transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

Unităţi care derulează programul:

a)unităţile sanitare publice cu structuri de profil;

b)unităţi sanitare private autorizate de Ministerul Sănătăţii şi evaluate în condiţiile legii;

c)centrele-pilot de furnizare a serviciilor medicale de hemodializă şi dializă peritoneală;

d)unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie care au structuri de profil

11.Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice.

Activităţi:

–asigurarea în spital a medicamentelor şi materialelor sanitare specifice epurării extrahepatice

Criterii de eligibilitate:

a)pacienţi cu insuficienţă hepatică de etiologie virală, toxicmedicamentoasă, metabolică (Boala Wilson), cu encefalopatie hepatică, tulburări de coagulare majore, pregătirea unor pacienţi în pretransplant de ficat sau a celor ce necesită retransplant de ficat.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a)număr de pacienţi trataţi prin epurare extrahepatică : 30;

2) indicatori de eficienţă:

a)cost mediu/bolnav tratat prin epurare extrahepatică/an : 66.666,67 lei.

Natura cheltuielilor subprogramului:

a)cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare specifice epurării extrahepatice

Unităţi care derulează programul:

a)Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni - Secţia de anestezie

şi terapie intensivă;

b)Institutul Clinic de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni;

c)Insitutul Naţional de Boli Infecţioase ,,Prof. Dr. Matei Balş;

d)Spitalul Clinic C. I. Parhon Iaşi;

e)Spitalul Clinic de Copii Cluj Napoca – Clinica Pediatrie II – Nefrologie.

II. PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE PROFILACTICE

Programul naţional de depistare precoce activă a afecţiunilor oncologice

Obiectiv:

a)Reducerea incidenţei formelor invazive de cancer de col uterin şi a mortalităţii datorate acestora prin screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin.

Structură:

Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin se

derulează conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 881/706 din 9 iulie 2009.

Anexa nr. 1 la normele tehnice

MACHETE PRIVIND CERERILE DE FINANŢARE FUNDAMENTATE ALE ORDONATORILOR DE CREDITE

UNITATEA * .....................................................................................

JUDEŢUL ...........................................................................................

AVIZAT MINISTERUL SĂNĂTĂŢII,

SERVICIUL PENTRU PROGRAME DE SĂNĂTATE

........................................................................................................................

1.1. CEREREA DE FINANŢARE FUNDAMENTATĂ

PENTRU PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE FINANŢATE DIN BUGETUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII SURSA DE FINANŢARE: BUGET DE STAT

PENTRU LUNA ..........................................

Nr. ................. din .....................

MII LEI