Ordonanţă de urgenţă nr. 18 din 27 februarie 2017

În considerarea faptului că Guvernul României s-a angajat să îmbunătăţească starea de sănătate a populaţiei României, prin asigurarea accesului la servicii preventive, de urgenţă, curative şi reabilitare de calitate, aspecte reglementate şi în Strategia naţională de sănătate 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 8 decembrie 2014,

în vederea asigurării condiţiilor necesare unei utilizări eficace şi eficiente a resurselor disponibile, respectiv o acoperire mai mare a nevoilor de sănătate ale populaţiei prin serviciile de la baza sistemului de sănătate, între care serviciile de asistenţă medicală comunitară ocupă un loc esenţial,

ţinând cont că în Acordul de parteneriat dintre România şi Uniunea Europeană se menţionează că în perioada 2014-2020 se vor urmări dezvoltarea serviciilor comunitare, pentru a optimiza accesul persoanelor vulnerabile la serviciile medicale esenţiale, precum şi o mai bună integrare a serviciilor sanitare şi sociale disponibile la nivelul comunităţilor,

având în vedere că în unele programe operaţionale pentru perioada 2014-2020 au fost incluse şi obiective de dezvoltare a serviciilor comunitare, fie din perspectiva îmbunătăţirii pregătirii şi disponibilităţii resurselor umane care să fie angrenate în serviciile medicale comunitare, fie din cea a ameliorării infrastructurii acestor servicii,

întrucât legislaţia privind asistenţa medicală comunitară, aşa cum este la momentul actual, nu permite luarea unor măsuri generate de noile oportunităţi de finanţare europeană pentru dezvoltarea serviciilor comunitare,

ţinând cont că în prezent nu există cadrul legislativ pentru definirea centrelor comunitare integrate, ca furnizori esenţiali de servicii de asistenţă medicală comunitară, deşi au trecut 3 ani de la începerea ciclului de finanţare europeană 2014-2020,

luând în considerare că acest vid legislativ a condus la imposibilitatea accesării fondurilor europene planificate pentru dezvoltarea serviciilor comunitare integrate din ciclul 2014-2020 atât în cadrul Programului operaţional Capital uman, axa 4.10, cât şi în special în cadrul Programului operaţional Regional, axa 8,

având în vedere că o componentă importantă a protecţiei sociale o reprezintă asistenţa socială ca ansamblu de instituţii, programe, măsuri, activităţi, servicii specializate de protecţie a persoanelor care nu au posibilitatea de a-şi realiza prin eforturi proprii un mod decent de viaţă,

în considerarea faptului că beneficiarii acestor servicii sunt, cu precădere, persoanele vulnerabile din punct de vedere medical sau social, cu accent pe populaţia din mediul rural şi grupurile vulnerabile, inclusiv romă,

pentru a evita apariţia unor situaţii de natură a accentua acest fenomen, care riscă să ia amploare în lipsa unor măsuri urgente, statul, în calitate de garant al Constituţiei, are obligaţia de a acorda asistenţă socială persoanelor vulnerabile, indiferent de nivelul de dezvoltare al unei societăţi.

Având în vedere necesitatea imperioasă a accesării cu celeritate a fondurilor europene, precum şi actualizarea reglementărilor privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară,

ţinând cont că lipsa unei astfel de reglementări face imposibilă atât accesarea programelor operaţionale sus-menţionate, cât şi implementarea obiectivelor Strategiei naţionale de sănătate, dar şi al altor strategii sectoriale, în condiţiile în care dezvoltarea reţelei de asistenţă medicală comunitară şi a centrelor comunitare integrate, indicatori asumaţi de Ministerul Sănătăţii în Strategia naţională de sănătate 2014-2020 şi în Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020,

în considerarea faptului că investiţiile vizate de FESI 2014-2020 prin POR şi POCU sunt programate pentru a asigura complementaritatea investiţiilor soft şi hard şi pot ajunge până la 355 mil. euro, iar condiţia esenţială pentru a asigura absorbţia acestor fonduri este existenţa cadrului legislativ care să permită definirea cadrului integrat pentru serviciile medicale comunitare,

deoarece este necesară identificarea nevoilor naţionale de astfel de servicii/centre comunitare integrate,

întrucât absenţa reglementărilor prezentului act normativ conduce la imposibilitatea lansării apelurilor de proiecte programate în cadrul POR şi POCU care însumează aproximativ 355 mil. euro pentru finanţarea intervenţiilor din domeniul serviciilor comunitare integrate,

luând în considerare că această situaţie periclitează procesul de absorbţie a fondurilor europene şi implicit a veniturilor bugetului de stat calculate în baza absorbţiei de fonduri estimate,

ţinând cont că întârzierea lansării acestor intervenţii poate afecta şi alocarea la nivelul programelor, dată fiind dezangajarea automată de fonduri stabilită de regulamentele europene pentru anul 2018,

în considerarea faptului că neutilizarea fondurilor europene până la momentul actual va face greu de realizat un grad de absorbţie convenabil, creând chiar riscul pierderii de fonduri europene, prin procedura de "dezangajare" (deccommittment) în conformitate cu art. 86 şi 136 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1.303/2013 privind prevederile comune asupra Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului Social European, Fondului de Coeziune, Fondului Agricol European pentru Dezvoltare Rurală şi Fondului European Maritim şi de Pescuit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 347 din 20 decembrie 2013,

având în vedere că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi strategic şi sunt o prioritate a Programului de guvernare, precum şi faptul că României, în calitatea sa de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, îi revine sarcina de a respecta documentele strategice,

ţinând cont că axa prioritară 8.1 a POR 2014-2020, Obiectivul specific 8.1 Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare şi a celor de nivel secundar, vizează sprijinirea de acţiuni de construcţie/reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor comunitare integrate sociomedicale,

luând în considerare că actualul context conduce la riscul pierderii fondurilor alocate acestui domeniu în condiţiile în care apelurile de proiecte nu vor fi lansate cât mai curând,

în considerarea faptului că în prezent statul român nu a îndeplinit la termenul stabilit o condiţionalitate ex ante şi având în vedere că, potrivit alin. 21 din preambulul Regulamentului 1.303/2013, Comisia are competenţa de a suspenda plăţile intermediare pentru priorităţile relevante ale programului, în condiţii clar definite,

apreciem că toate acestea constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu mai poate fi amânată. Din cauza amplorii fenomenului şi a consecinţelor negative anterior prezentate asupra interesului public general, considerăm că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţe negative care continuă să se producă asupra fondurilor europene.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Prezenta ordonanţă de urgenţă are ca scop reglementarea asistenţei medicale comunitare la nivelul comunelor, al oraşelor, al municipiilor şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor comunitare integrate, în vederea facilitării şi îmbunătăţirii accesului populaţiei şi, în special, al grupurilor vulnerabile la servicii de sănătate, integrate la nivelul comunităţilor cu serviciile sociale şi educaţionale.

Articolul 2

Asistenţa medicală comunitară se realizează pe baza nevoilor medico-sociale identificate prin catagrafia populaţiei aparţinând grupurilor vulnerabile din comunităţi, fiind în concordanţă cu politicile şi strategiile guvernamentale, precum şi cu cele ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Articolul 3

(1)Asistenţa medicală comunitară cuprinde ansamblul de programe, servicii de sănătate şi acţiuni de sănătate publică furnizate la nivelul comunităţilor cu scopul creşterii accesului populaţiei şi, în special, al grupurilor vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă, la servicii de sănătate, în special la cele centrate pe prevenire.

(2)Scopul asistenţei medicale comunitare constă în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate a tuturor persoanelor din fiecare comunitate, indiferent de statutul socioeconomic, nivelul de educaţie, amplasarea acesteia în mediul rural sau urban sau de distanţa faţă de furnizorul de servicii medicale.

Articolul 4

(1)Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de asigurarea de servicii de asistenţă medicală comunitară a populaţiei, în special a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile din punct de vedere medical, economic sau social, în condiţiile legii şi în limitele resurselor umane şi financiare existente.

(2)Personalul care prestează activităţi de asistenţă medicală comunitară lucrează în colaborare cu personalul din cabinetele medicilor de familie, cu personalul din cadrul serviciului public de asistenţă socială, cu personalul centrului comunitar integrat şi cu alţi furnizori de servicii de sănătate, sociale, educaţionale, inclusiv cu organizaţii neguvernamentale care furnizează servicii de profil.

(3)Modalităţile de colaborare dintre furnizorii de servicii prevăzuţi la alin. (2) sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Capitolul IIObiectivele, activităţile şi beneficiarii serviciilor de asistenţă medicală comunitară

Articolul 5

Obiectivele asistenţei medicale comunitare sunt următoarele:

a)identificarea activă, în colaborare cu serviciul public de asistenţă socială, a problemelor medico-sociale ale comunităţii şi, în special, ale persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile;

b)facilitarea accesului populaţiei, în special al persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, la servicii de sănătate şi sociale;

c)promovarea unor atitudini şi comportamente favorabile unui stil de viaţă sănătos, inclusiv prin acţiuni de educaţie pentru sănătate în comunitate;

d)participarea la implementarea de programe, proiecte, acţiuni şi intervenţii de sănătate publică adaptate nevoilor comunităţii, în special persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile;

e)furnizarea de servicii de sănătate în limita competenţelor profesionale legale ale personalului cu atribuţii în domeniu.

Articolul 6

Activităţile desfăşurate în domeniul asistenţei medicale comunitare de către personalele care au atribuţii legale în acest domeniu, în vederea realizării obiectivelor prevăzute la art. 5, sunt următoarele:

a)identificarea în cadrul comunităţii a persoanelor şi a grupurilor vulnerabile din punct de vedere medical, social sau al sărăciei, respectiv a factorilor de risc pentru sănătatea acestora şi evaluarea, respectiv determinarea nevoilor de servicii de sănătate ale acestora;

b)desfăşurarea de programe şi acţiuni destinate protejării sănătăţii, promovării sănătăţii şi în directă legătură cu determinanţi ai stării de sănătate, respectiv stil de viaţă, condiţii de mediu fizic şi social, acces la servicii de sănătate şi efectuarea de activităţi de educaţie pentru sănătate în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos;

c)furnizarea de servicii de profilaxie primară şi secundară către membrii comunităţii, în special către persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile din punct de vedere medical sau social;

d)participarea la desfăşurarea diferitelor acţiuni colective de pe teritoriul comunităţii: vaccinări, programe de screening populaţional şi implementarea programelor naţionale de sănătate, inclusiv mobilizarea populaţiei pentru participarea la programele de vaccinări şi controalele medicale profilactice;

e)semnalarea medicului de familie a cazurilor suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activităţilor în teren şi participarea la aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a eventualelor focare de infecţii;

f)identificarea persoanelor neînscrise pe listele medicilor de familie şi transmiterea informaţiilor despre acestea către medicul de familie, cu precădere a copiilor şi a gravidelor, în scopul obţinerii calităţii de asigurat de sănătate şi a asigurării accesului acestora la servicii medicale;

g)supravegherea în mod activ a stării de sănătate a sugarului şi a copilului mic şi promovarea alăptării şi practicilor corecte de nutriţie; efectuarea de vizite la domiciliul sugarilor cu risc medical sau social şi urmărirea aplicării măsurilor terapeutice recomandate de medic;

h)identificarea, urmărirea şi supravegherea medicală a gravidelor cu risc medical sau social în colaborare cu medicul de familie şi cu asistenta medicală a acestuia, prin efectuarea de vizite periodice la domiciliul gravidelor şi al lăuzelor;

i)identificarea femeilor de vârstă fertilă vulnerabile din punct de vedere medical, social sau al sărăciei şi informarea acestora despre serviciile de planificare familială şi contracepţie, precum şi asigurarea suportului de a accesa aceste servicii;

j)monitorizarea şi supravegherea în mod activ a bolnavilor din evidenţa specială, respectiv evidenţa privind tuberculoza, HIV/SIDA, boli rare, prematuri, anemici, persoane cu tulburări mintale şi de comportament, consumatori de substanţe psihotrope, alte categorii de persoane supuse riscului sau cu afecţiuni medicale înscrise în registre şi evidenţe speciale;

k)efectuarea de vizite la domiciliu pentru asistenţa medicală a pacientului cronic sau în stare de dependenţă şi a vârstnicului, în special a vârstnicului singur, complementar asistenţei medicale primare, secundare şi terţiare;

l)consilierea medicală şi socială, în limita competenţelor profesionale legale;

m)furnizarea de servicii de asistenţă medicală de urgenţă în limita competenţelor profesionale legale;

n)direcţionarea persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile către serviciile medicale şi sociale şi monitorizarea accesului acestora;

o)organizarea şi desfăşurarea de acţiuni în comun cu serviciile sociale din primărie şi personal din alte structuri de la nivel local sau judeţean, în cazul problemelor sociale care pot afecta starea de sănătate sau accesul la servicii medicale ale persoanei vulnerabile;

p)identificarea şi notificarea autorităţilor competente a cazurilor de violenţă domestică, a cazurilor de abuz, a persoanelor cu handicap, a altor situaţii care necesită intervenţia altor servicii decât cele care sunt de competenţa asistenţei medicale comunitare;

q)colaborarea cu alte instituţii şi organizaţii, inclusiv cu organizaţii neguvernamentale pentru realizarea de programe, proiecte şi acţiuni care se adresează persoanelor sau grupurilor vulnerabile din punct de vedere medical, economic sau social;

r)alte activităţi, servicii şi acţiuni de sănătate publică adaptate nevoilor specifice ale comunităţii şi persoanelor din comunitate aparţinând grupurilor vulnerabile;

s)întocmirea evidenţelor şi documentelor utilizate în exercitarea activităţii, cu respectarea normelor eticii profesionale şi păstrării confidenţialităţii în exercitarea profesiei.

Articolul 7

(1)Beneficiarii serviciilor de asistenţă medicală comunitară sunt membrii comunităţii, cu precădere persoanele vulnerabile din punct de vedere medical sau social, cu accent pe populaţia din mediul rural şi grupurile vulnerabile, inclusiv cele de etnie romă.

(2)Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se găsesc în următoarele situaţii:

a)nivel economic sub pragul sărăciei;

b)şomaj;

c)nivel de educaţie scăzut;

d)dizabilitate;

e)boli cronice;

f)boli aflate în faze terminale, care necesită tratamente paliative;

g)graviditate;

h)vârsta a treia;

i)vârstă sub 18 ani;

j)fac parte din familii monoparentale;

k)risc de excluziune socială;

l)alte categorii identificate ca vulnerabile din punct de vedere medical sau social de la nivelul comunităţii.

(3)Persoana vulnerabilă din punct de vedere medical este persoana supusă riscului de a suferi afectări ale stării de sănătate prin acţiunea unor determinanţi biologici, de mediu fizic, social şi economic, comportamentali sau care ţin de serviciile de sănătate sau ca urmare a probabilităţii crescute de a dezvolta anumite boli sau stări patologice, ca urmare a unor caracteristici personale ce ţin de vârstă, stare de dizabilitate sau de alte situaţii fiziologice.

(4)Persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile din punct de vedere social sunt cele prevăzute la art. 6 lit. p) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

Capitolul IIIFurnizarea şi organizarea serviciilor de asistenţă medicală comunitară

Articolul 8

(1)Furnizarea serviciilor de asistenţă medicală comunitară se poate face prin:

a)serviciul public de asistenţă socială, înfiinţat potrivit secţiunii a 3-a "Organizarea şi administrarea serviciilor sociale" din capitolul III "Sistemul de servicii sociale" din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare;

b)compartimentul de asistenţă medicală comunitară din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale;

c)centre comunitare integrate înfiinţate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale;

d)aparatul de specialitate al primarului.

(2)Îndeplinirea serviciilor şi activităţilor de asistenţă medicală comunitară prevăzute la art. 6 se realizează de către următoarele categorii profesionale, în limita competenţelor:

a)asistenţi medicali comunitari;

b)mediatori sanitari, în funcţie de specificul comunităţii.

(3)Atribuţiile categoriilor profesionale prevăzute la alin. (2) prin care se realizează activităţile prevăzute la art. 6 se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Articolul 9

(1)Categoriile profesionale prevăzute la art. 8 alin. (2) funcţionează la nivelul unităţilor/subdiviziunilor unităţilor administrativ-teritoriale, având statutul de personal contractual, în cadrul serviciului public de asistenţă socială înfiinţat potrivit Legii nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, în cadrul compartimentului de asistenţă medicală comunitară sau în aparatul de specialitate al primarului.

(2)Condiţiile generale de ocupare a posturilor de către categoriile profesionale prevăzute la art. 8 alin. (2) sunt cele prevăzute în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)Condiţiile specifice de ocupare a posturilor de către categoriile profesionale prevăzute la art. 8 alin. (2) sunt cele prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4)Numărul de personal din cadrul serviciului public de asistenţă socială se stabileşte ţinând seama de prevederile art. 6 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, neintrând în numărul maxim de posturi stabilit pentru fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, potrivit legii.

Articolul 10

Serviciile de asistenţă medicală comunitară pot fi asigurate prin personalul de specialitate prevăzut la art. 8 alin. (2), angajat în cadrul structurilor prevăzute la art. 8 alin. (1).

Articolul 11

(1)În funcţie de nevoile identificate la nivelul comunităţilor, privind furnizarea integrată de servicii medico-socio-educaţionale, în subordinea autorităţilor executive ale administraţiei publice locale se pot înfiinţa centre comunitare integrate, ca entităţi cu sau fără personalitate juridică, finanţate integral din bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

(2)Centrele comunitare integrate, organizate în subordinea autorităţilor executive ale administraţiei publice locale, furnizează persoanelor, inclusiv celor de etnie romă şi grupurilor vulnerabile, servicii comunitare integrate adaptate nevoilor medicale, sociale şi educaţionale, din unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale deservite.

(3)În centrul comunitar integrat este obligatoriu ca personalul minim să fie format din asistent medical comunitar şi asistent social, iar în funcţie de specificul comunităţii şi alte categorii profesionale necesare desfăşurării activităţii din centrul comunitar integrat.

(4)Metodologia comună de coordonare, monitorizare, evaluare şi raportare a serviciilor furnizate în centrele comunitare integrate se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, potrivit standardelor şi bunelor practici dezvoltate de către autorităţile competente.

(5)Organizarea, funcţionarea şi finanţarea centrelor comunitare integrate prevăzute la alin. (1) şi (2) şi Protocolul-cadru de colaborare dintre centrele comunitare integrate şi serviciul public de asistenţă socială se stabilesc şi se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Articolul 12

(1)Categoriile profesionale prevăzute la art. 8 alin. (2) au calitatea de personal contractual încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, în condiţiile legii, beneficiind de drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate.

(2)Contractul individual de muncă al categoriilor profesionale prevăzute la art. 8 alin. (2) se încheie cu autoritatea administraţiei publice locale pe a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea.

(3)Salariul de bază şi celelalte drepturi salariale ale asistentului medical comunitar se stabilesc în conformitate cu Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru funcţia de asistent medical, pe nivel de studii, conform anexei nr. III Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate", cap. I pct. 3 "Unităţi de asistenţă socială/servicii sociale cu sau fără cazare" şi cap. II "Reglementări specifice personalului din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale".

(4)Salariul de bază şi celelalte drepturi salariale ale mediatorului sanitar se stabilesc potrivit cap. I pct. 3 "Unităţi de asistenţă socială/servicii sociale cu sau fără cazare" şi cap. II "Reglementări specifice personalului din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale" din anexa nr. III la Legea-cadru 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru funcţia de instructor de educaţie.

Capitolul IVFinanţarea asistenţei medicale comunitare

Articolul 13

Finanţarea cheltuielilor de personal pentru asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor art. 10, precum şi a cheltuielilor determinate de aplicarea standardelor minime de dotare se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie şi a normativului de personal aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 459/2010 pentru aprobarea standardului de cost/an pentru servicii acordate în unităţile de asistenţă medico-sociale şi a unor normative privind personalul din unităţile de asistenţă medico-socială şi personalul care desfăşoară activităţi de asistenţă medicală comunitară, cu modificările ulterioare.

Articolul 14

Autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, la propunerea autorităţilor executive, pot aproba suplimentarea din veniturile proprii ale bugetelor locale a finanţării cheltuielilor de personal pentru categoriile prevăzute la art. 8 alin. (2) şi pot aproba angajarea şi a altor categorii de personal care furnizează, potrivit legii, servicii medicale, sociale şi, după caz, educaţionale, cu asigurarea finanţării cheltuielilor acestora din bugetul local respectiv.

Articolul 15

Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de asigurarea spaţiului, precum şi a bunurilor şi serviciilor necesare întreţinerii şi funcţionării activităţii de asistenţă medicală comunitară, în condiţiile legii şi în limitele resurselor umane şi financiare existente.

Capitolul VMonitorizarea, evaluarea şi controlul activităţii asistenţei medicale comunitare

Articolul 16

Asistenţa medicală comunitară este coordonată tehnic şi metodologic de către Ministerul Sănătăţii, prin structurile sale deconcentrate din teritoriu, respectiv direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în componenţa cărora se vor organiza compartimente de specialitate cu acest scop.

Articolul 17

(1)Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti împreună cu autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de monitorizarea şi evaluarea activităţii de asistenţă medicală comunitară şi transmit lunar Ministerului Sănătăţii raportul privind activitatea desfăşurată la nivel de judeţ.

(2)Modalitatea de înregistrare şi de raportare a serviciilor de asistenţă medicală comunitară către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi către Unitatea de incluziune socială din cadrul Ministerului Sănătăţii este stabilită prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3)Modalitatea de prezentare şi de informare a autorităţilor publice locale cu privire la activitatea de asistenţă medicală comunitară este stabilită prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4)Prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgentă se stabilesc standardele minime de dotare pentru activitatea de asistenţă medicală comunitară.

Articolul 18

Ministerul Sănătăţii monitorizează, analizează şi evaluează periodic şi ori de câte ori este nevoie serviciile furnizorilor de asistenţă medicală comunitară, prin intermediul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru analiza eficienţei şi eficacităţii acestor servicii în scopul adaptării activităţii de asistenţă medicală comunitară la nevoile de sănătate ale membrilor comunităţii, în special cele ale persoanelor vulnerabile, pentru îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate şi a indicatorilor stării de sănătate a acestora.

Articolul 19

Ministerul Sănătăţii exercită controlul privind respectarea legislaţiei specifice organizării, funcţionării şi finanţării activităţii de asistenţă medicală comunitară.

Articolul 20

Atribuţiile Unităţii de incluziune socială din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi cele ale autorităţilor publice locale privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţei de urgenţă.

Capitolul VIDispoziţii finale

Articolul 21

Normele metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară se aprobă prin hotărâre a Guvernului, elaborată de Ministerul Sănătăţii în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Articolul 22

La data intrării în vigoare a normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:

a)capitolul II "Asistenţa medicală comunitară", cuprinzând articolele 4-11, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2008, aprobată prin Legea nr. 174/2011, cu modificările ulterioare;

b)capitolul I "Asistenţa medicală comunitară", cuprinzând articolele 1-9, din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 16 februarie 2009, cu modificările ulterioare;

c)Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 619/2002 pentru aprobarea funcţionării ocupaţiei de mediator sanitar şi a Normelor tehnice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii mediatorilor sanitari în anul 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 3 septembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale,

administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

Ministrul educaţiei naţionale,

Pavel Năstase

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Bucureşti, 27 februarie 2017.

Nr. 18.