Hotărâre nr. 1.570 din 19 decembrie 2007

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

(1)Se înfiinţează Sistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, denumit în continuare SNEEGHG, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice - UNFCCC, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001.

(2)SNEEGHG reglementează totalitatea aspectelor de natură instituţională şi procedurală în scopul estimării nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, al raportării, precum şi al arhivării şi stocării informaţiilor cuprinse în inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră.

Articolul 2

În înţelesul prezentei hotărâri, expresiile şi termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)asigurarea calităţii (QA) - sistemul de proceduri de revizuire conduse de persoane fizice sau juridice, care nu sunt implicate în mod direct în întregul proces de elaborare a inventarului, în scopul verificării atingerii obiectivelor cu privire la calitatea datelor, al confirmării faptului că inventarul reprezintă cea mai bună posibilă estimare a nivelului emisiilor şi a sechestrarilor, având în vedere datele şi cunoştinţele ştiinţifice existente şi disponibile; totodată, aceasta contribuie la asigurarea eficienţei programelor de control al calităţii;

b)autoritatea competentă - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile;

c)autorităţi şi instituţii publice responsabile - autorităţile şi instituţiile publice centrale sau aflate sub autoritatea, în coordonarea sau în subordinea autorităţilor publice centrale şi care, potrivit prezentei hotărâri, deţin responsabilităţi cu privire la SNEEGHG;

d)bune practici - setul de proceduri care asigură faptul că inventarele emisiilor de gaze cu efect de seră sunt realizate cu acurateţe, în sensul că nu sunt nici supraestimate şi nici subestimate sistematic, şi că gradul de incertitudine este redus atât cât este posibil. Bunele practici constituie opţiunea pentru metodele de estimare corespunzătoare circumstanţelor naţionale, asigurarea şi controlul calităţii la nivel naţional, cuantificarea gradului de incertitudine, precum şi arhivarea anuală a inventarului şi a documentaţiei care a stat la baza elaborării inventarului şi raportarea, în scopul respectării principiului transparenţei;

e)categoria-cheie - categoria de sursă sau sechestrare determinată din punctul de vedere al emisiilor absolute, al tendinţelor privind emisiile sau al ambelor puncte de vedere, care este prioritizată în cadrul inventarului naţional, datorită faptului că emisiile estimate pentru categoria respectivă constituie o contribuţie importantă la totalul emisiilor cuprinse în inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră;

f)controlul calităţii (QC) - sistemul de instrucţiuni şi activităţi tehnice pentru determinarea şi controlul calităţii inventarului pe parcursul elaborării acestuia. Controlul calităţii include metode generale, cum ar fi controlul acurateţii cu privire la obţinerea datelor şi calcularea estimărilor, precum şi utilizarea procedurilor standardizate aprobate pentru calcularea emisiilor, măsurări, estimări ale incertitudinilor, arhivarea informaţiilor şi raportare (nivel 1). Un nivel superior de QC include revizuiri tehnice ale categoriilor-cheie, datelor de activitate şi factorilor de emisie, precum şi ale metodelor de estimare utilizate. QC trebuie să asigure:

a)verificarea constantă şi temeinică a inventarului, pentru a confirma faptul că datele sunt integre, corecte şi complete;

b)identificarea şi corectarea erorilor sau omisiunilor;

c)documentarea şi arhivarea tuturor informaţiilor ce stau la baza elaborării inventarului, precum şi înregistrarea tuturor activităţilor de control al calităţii;

g)emisiile de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, denumite în continuare GHG - emisiile de gaze cu efect de seră prevăzute în anexa A la Protocolul de la Kyoto, rezultate din surse antropice sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon;

h)factor de emisie - factorul utilizat la calcularea emisiilor în conformitate cu Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG , precum şi cu Ghidul IPCC de bune practici privind folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură;

i)Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice, denumit în continuare IPCC - organismul internaţional înfiinţat în anul 1988 de către Organizaţia Mondială de Meteorologie şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, format din experţi în domeniul schimbărilor climatice, care publică rapoarte periodice de evaluare recunoscute la nivel mondial ca fiind cele mai credibile surse de informare existente în domeniul schimbărilor climatice;

j)incertitudine - parametrul care exprimă lipsa de certitudine a unor date privind activitatea, a unor factori de emisie şi a unor estimări privind emisiile, în concordanţă cu Ghidul IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG;

k)inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră-instrumentul de raportare a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră estimate la nivel naţional, în conformitate cu prevederile UNFCCC şi ale Protocolului de la Kyoto, precum şi ale deciziilor subsecvente, realizat în cadrul Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon;

l)Raportul Inventarului Naţional (NIR) - componentă a inventarului, care prezintă detaliat şi transparent modalitatea de parcurgere a procedurii de realizare a inventarului naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, în conformitate cu Protocolul de la Kyoto, incluzând informaţii privind tendinţele emisiilor, categoriile-cheie, datele privind activitatea, factorii de emisie, metodele de estimare, asigurarea şi controlul calităţii, incertitudinile, recalculările şi îmbunătăţirile prevăzute, pentru fiecare categorie de sursă sau sechestrare inclusă în inventarul naţional;

m)recalculare - procedura pentru reestimarea emisiilor de gaze cu efect de seră cuprinse în inventarele raportate anterior, ca urmare a modificărilor aduse cu privire la metodele de estimare şi/sau la maniera în care au fost obţinute şi prelucrate datele privind activitatea şi factorii de emisie şi/sau la includerea unor noi categorii de surse sau sechestrări.

Capitolul IISistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto

Articolul 3

(1)SNEEGHG reprezintă un sistem de colectare, procesare şi prezentare corespunzătoare a datelor şi informaţiilor necesare elaborării inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto. SNEEGHG este astfel realizat şi administrat de către autoritatea competentă încât să asigure transparenţa, consistenţa, comparabilitatea, caracterul complet şi acurateţea inventarului, astfel cum sunt definite în Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG, revizuite în 1996, în conformitate cu Protocolul de la Kyoto şi cu deciziile subsecvente relevante.

(2)Procedura specifică pentru elaborarea şi administrarea SNEEGHG asigură calitatea inventarelor naţionale prin parcurgerea a 3 etape, după cum urmează: planificare, pregătire şi management al activităţilor pentru realizarea inventarului.

(3)Etapele precizate la alin. (2) includ colectarea de date privind activitatea, selectarea corespunzătoare a metodelor de estimare şi a factorilor de emisie, estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, implementarea analizei incertitudinilor, activităţi pentru asigurarea şi controlul calităţii, precum şi parcurgerea unor proceduri pentru verificarea datelor incluse în inventar la nivel naţional.

(4)SNEEGHG este astfel realizat şi administrat încât să asigure respectarea prevederilor şi obligaţiilor asumate prin Protocolul de la Kyoto şi/sau prevăzute de legislaţia comunitară în vigoare cu privire la estimarea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră şi să permită estimarea în mod consecvent a emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG, precum şi cu Ghidul IPCC de bune practici privind folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură.

Articolul 4

(1)Autoritatea competentă este responsabilă cu privire la administrarea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto.

(2)Autorităţile şi instituţiile publice care au obligaţia să furnizeze autorităţii competente informaţiile, datele privind activitatea, prevăzute în anexele nr. 1-4, şi factorii de emisie necesari estimării emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, precum şi gradul de incertitudine a datelor privind activitatea şi a factorilor de emisie, după caz, sunt următoarele:

a)autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului;

b)autoritatea publică centrală pentru economie şi finanţe;

c)autoritatea publică centrală pentru agricultură, păduri şi dezvoltare rurală;

d)autoritatea publică centrală pentru transport;

e)autoritatea publică centrală pentru sănătate publică;

f)autoritatea publică centrală pentru apărare;

g)organul de specialitate al administraţiei publice centrale responsabil pentru aplicarea politicii vamale a statului;

h)organul de specialitate al administraţiei publice centrale responsabil pentru organizarea şi coordonarea statisticii oficiale în România;

i)organul de specialitate al administraţiei publice centrale responsabil pentru cadastru şi publicitate imobiliară;

j)autorităţi şi instituţii publice, institute de cercetare şi dezvoltare, precum şi alte organisme publice aflate sub autoritatea, în subordinea şi în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

k)institute de cercetare şi dezvoltare aflate sub autoritatea, în subordinea şi în coordonarea autorităţilor menţionate la lit. b)-f), precum şi din domeniile pajişti, viticultură şi pomicultură;

l)alte autorităţi, instituţii, institute sau organisme publice, după caz, identificate de către autoritatea competentă.

(3)Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la alin. (2) sunt responsabile pentru furnizarea datelor privind activitatea şi factorii de emisie, precum şi a informaţiilor necesare evaluării şi estimării nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, colectate, prelucrate, după caz, şi asumate de către autorităţile şi instituţiile publice respective, prevăzute la alin. (2), ţinând cont de prevederile anexelor nr. 1-4, la termenele stabilite în cuprinsul prezentei hotărâri, precum şi la cererea autorităţii competente.

(4)Colectarea şi prelucrarea datelor stabilite la alin. (3) constituie obligaţii ale autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (2) în condiţiile includerii lor în Programul anual al cercetărilor statistice conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)Pentru datele şi informaţiile necesare evaluării şi estimării nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru care nu se poate defini o procedură de colectare inclusă în Programul anual al cercetărilor statistice, autoritatea competentă împreună cu autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la alin. (2) stabilesc proceduri de elaborare a studiilor specifice şi responsabilităţile pentru acestea.

(6)Operatorii economici, precum şi asociaţiile patronale/profesionale, identificate de către autoritatea competentă ca potenţiali furnizori de date care sunt relevante pentru evaluarea şi estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, au obligaţia să furnizeze aceste informaţii şi date în condiţiile respectării prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul IIIInventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră

Articolul 5

(1)Pentru implementarea corespunzătoare a SNEEGHG, autoritatea competentă are obligaţia, cu sprijinul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, de a asigura şi a îmbunătăţi cadrul instituţional, juridic şi procedural, prin colaborare directă şi, după caz, pe bază de convenţii, cu autorităţile publice centrale responsabile, precum şi cu alte persoane juridice.

(2)Pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (1), autoritatea competentă are următoarele obligaţii generale:

a)asigurarea resurselor necesare şi stabilirea responsabilităţilor corespunzătoare pentru personalul propriu implicat în realizarea inventarului naţional, inclusiv cu privire la colectarea datelor pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, la termenele stabilite prin prezenta hotărâre;

b)elaborarea şi pregătirea, la termenele stabilite de prezenta hotărâre, a inventarului naţional şi a informaţiilor suplimentare solicitate în conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, ale deciziilor subsecvente relevante ale Deciziei 280/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 49 din 19 februarie 2004, şi ale Deciziei 166/2005/CE a Comisiei privind stabilirea normelor de aplicare a Deciziei 280/2004/CE , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 55 din 1 martie 2005;

c)furnizarea tuturor informaţiilor necesare pentru îndeplinirea cerinţelor specifice de raportare către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, ale deciziilor subsecvente relevante ale Deciziei 280/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 49 din 19 februarie 2004, şi ale Deciziei 166/2005/CE a Comisiei privind stabilirea normelor de aplicare a Deciziei 280/2004/CE , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 55 din 1 martie 2005.

Articolul 6

(1)În scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 5, autoritatea competentă are următoarele obligaţii specifice:

a)să publice pe propria pagină de internet adresele de corespondenţă electronică şi poştală, precum şi adresa la care sunt puse la dispoziţie informaţiile cuprinse în inventarul naţional, inclusiv documentaţia ce a fost utilizată la elaborarea acestuia, conform art. 8 lit. b);

b)să aprobe, prin decizie a conducătorului autorităţii competente, proceduri cu privire la selectarea metodelor de estimare şi a factorilor de emisie necesari estimării nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră;

c)să aprobe, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, proceduri cu privire la procesarea, arhivarea şi stocarea datelor;

d)să aprobe, prin decizie a conducătorului autorităţii competente, un plan cu privire la asigurarea şi controlul calităţii (QA/QC), care să cuprindă atât proceduri specifice pentru controlul calităţii ce urmează a fi parcurse în mod obligatoriu în procesul de elaborare a inventarului naţional, proceduri pentru asigurarea calităţii ulterior elaborării inventarului naţional, precum şi stabilirea unor criterii privind calitatea;

e)să aprobe, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, proceduri cu privire la procesul de raportare a inventarului naţional, inclusiv a recalculărilor, înainte de transmiterea acestuia, precum şi a unei modalităţi de răspuns la observaţiile şi întrebările survenite în urma procesului de revizuire.

(2)Autoritatea competentă urmăreşte creşterea calităţii inventarului naţional prin obţinerea şi prelucrarea datelor privind activitatea, prin utilizarea factorilor de emisie naţionali, respectiv a metodelor naţionale de estimare, precum şi prin îmbunătăţirea altor elemente tehnice ale inventarului naţional. Informaţiile rezultate în urma aplicării procedurii de QA/QC, ca urmare a procesului de revizuire a SNEEGHG, precum şi alte studii relevante sunt luate în considerare în procesul de implementare şi/sau revizuire a procedurii de QA/QC, precum şi a criteriilor privind calitatea.

(3)Termenele pentru îndeplinirea obligaţiilor de furnizare a informaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) sunt:

a)data de 15 noiembrie a anului în curs pentru raportarea datelor din anul precedent de către autoritatea prevăzută la art. 4 alin. (2) lit. h);

b)data de 15 septembrie a anului în curs pentru raportarea datelor din anul precedent de către autorităţile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. a)-g), i) şi j);

c)la termenul comunicat de către autoritatea competentă sau de către autorităţile şi instituţiile prevăzute la art. 4 alin. (2), pentru operatorii economici.

(4)Autoritatea competentă utilizează datele şi informaţiile oficiale la nivel naţional, furnizate de autoritatea prevăzută la art. 4 alin. (2) lit. h), în cazul în care constată diferenţe între informaţiile şi datele obţinute pentru acelaşi indicator.

(5)Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 4 alin. (2), obligate să furnizeze autorităţii competente date privind activitatea şi factori de emisie, după caz, răspund pentru acurateţea, corectitudinea şi caracterul complet al acestora, precum şi pentru validarea primară a acestora.

Articolul 7

(1)În vederea pregătirii inventarului naţional, autoritatea competentă are următoarele obligaţii şi responsabilităţi generale:

a)identificarea categoriilor-cheie, prin aplicarea metodelor de estimare prevăzute în Ghidul IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG;

b)colectarea datelor privind activitatea şi factorii de emisie, precum şi procesarea informaţiilor, într-o manieră corespunzătoare, astfel încât să asigure aplicarea metodelor de estimare selectate pentru estimarea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră;

c)pregătirea estimărilor privind nivelul emisiilor şi al sechestrărilor, în conformitate cu metodele de estimare prevăzute în Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG şi Ghidul IPCC de bune practici privind folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură, aplicând categoriilor-cheie metode de estimare mai elaborate;

d)realizarea inventarului naţional în conformitate cu art. 7 alin. (1) din Protocolul de la Kyoto şi cu deciziile subsecvente relevante;

e)estimarea cantitativă a gradului de incertitudine a inventarului pe ansamblu şi pentru fiecare categorie în parte - surse şi sechestrări -, conform Ghidului IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG;

f)implementarea procedurilor generale QC (nivel 1) în conformitate cu planul de QA/QC aprobat, urmând recomandările Ghidului IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG;

g)asigurarea recalculării estimărilor privind nivelul emisiilor şi al sechestrărilor, în conformitate cu Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG şi Ghidul IPCC de bune practici privind folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură.

(2)În vederea pregătirii inventarului naţional, autoritatea competentă are următoarele obligaţii şi responsabilităţi specifice:

a)să aplice proceduri specifice QC (nivel 2) pentru categoriile-cheie şi pentru acele categorii la care au avut loc revizuiri de metode de estimare şi/sau date privind activitatea şi/sau factorii de emisie, în conformitate cu recomandările prevăzute de Ghidul IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG;

b)să asigure, în conformitate cu art. 6 alin. (1) lit. d), o revizuire primară a inventarului de către terţi, persoane fizice şi/sau juridice, care nu au fost implicate în elaborarea inventarului;

c)să asigure, în condiţiile prevăzute la lit. b), o revizuire mai consistentă a inventarului pentru categoriile-cheie şi pentru acele categorii la care au avut loc revizuiri de metode de estimare şi/sau date privind activitatea şi/sau factorii de emisie;

d)pe baza revizuirilor prevăzute la lit. b) şi c) şi a unor evaluări interne periodice a procesului de pregătire a inventarului, să reevalueze procesul de planificare a inventarului, în scopul respectării criteriilor privind calitatea, stabilite conform art. 6 alin. (1) lit. d).

Articolul 8

Autoritatea competentă are următoarele obligaţii şi responsabilităţi cu privire la managementul inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră:

a)arhivarea şi stocarea anuală a inventarului şi a informaţiilor care au stat la baza elaborării inventarului, în conformitate cu Protocolul de la Kyoto şi cu deciziile subsecvente relevante. Aceste informaţii includ toţi factorii de emisie dezagregaţi, datele privind activitatea, documentaţia, precum şi modalitatea în care aceste date, respectiv factori, au fost generaţi şi procesaţi în scopul pregătirii elaborării inventarului. Aceste informaţii cuprind inclusiv documentaţia internă cu privire la aplicarea procedurilor QA/QC, documentaţia ce a stat la baza revizuirilor interne şi/sau externe, documentarea şi identificarea categoriilor-cheie anuale, precum şi planificarea modalităţilor de îmbunătăţire a inventarului;

b)asigurarea accesului echipelor de revizuire la întreaga documentaţie şi informaţie arhivată, utilizată pentru elaborarea inventarului, precum şi la informaţiile cu privire la SNEEGHG, în cel mai scurt timp posibil. Informaţia este pusă la dispoziţia echipelor de revizuire la sediul autorităţii competente;

c)comunicarea răspunsurilor la solicitările de clarificare cu privire la informaţiile cuprinse în inventar, ce ar putea apărea în diferite faze ale procesului de revizuire, în cel mai scurt timp posibil.

Articolul 9

(1)Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră este elaborat anual de către autoritatea competentă, în conformitate cu Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG, Ghidul IPCC de bune practici privind folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură, precum şi cu ajutorul software-ului de raportare CRF Reporter.

(2)Autoritatea competentă elaborează anual raportul inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, în limbile română şi engleză, utilizând structura prevăzută în deciziile subsecvente ale Protocolului de la Kyoto.

Capitolul IVCerinţele generale de informare şi raportare

Articolul 10

(1)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului comunică atât Comisiei Europene, Agenţiei Europene de Mediu, cât şi altor organisme internaţionale, conform legislaţiei în vigoare, pe baza datelor furnizate de autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an (an X), următoarele:

a)nivelul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră prevăzute în anexa A la Protocolul de la Kyoto - dioxid de carbon [CO(2)], metan [CH(4)], protoxid de azot [N(2)O], hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorură de sulf [SF(6)], - înregistrat cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X - 2);

b)date provizorii cu privire la nivelul emisiilor de monoxid de carbon (CO), dioxid de sulf [SO(2)], oxizi de azot [NO(x)], precum şi compuşi organici volatili (COV), înregistrat cu 2 ani anteriori anului în care se realizează raportarea (anul X - 2) şi date finale pentru anul care precedă ultimii doi ani încheiaţi (anul X - 3);

c)nivelul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, în urma folosinţei terenurilor, schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură, înregistrat cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X - 2);

d)informaţii cu privire la contabilizarea emisiilor şi sechestrărilor în urma folosinţei terenurilor, schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură, precum şi orice informaţii relevante în conformitate cu art. 3 alin. (3) şi (4) din Protocolul de la Kyoto şi cu deciziile relevante subsecvente acestuia, pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1989) şi 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X - 2);

e)orice recalculări şi/sau modificări asupra informaţiilor prevăzute la lit. a)-d), referitoare la perioada cuprinsă între anul de bază (1989) şi 3 ani anterior anului în care se face raportarea (X - 3);

f)elementele cuprinse în Raportul Inventarului Naţional, necesare pentru pregătirea Raportului inventarului emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel comunitar, precum informaţiile cu privire la planul de asigurare şi control al calităţii (QA/QC) prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. d), o evaluare generală a gradului de incertitudine, o evaluare generală asupra caracterului complet al inventarului, precum şi informaţii cu privire la orice recalculări realizate;

g)informaţii din registrul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, cu privire la emiterea, achiziţionarea, deţinerea, transferul, anularea, retragerea şi reportarea unităţilor cantităţii atribuite (AAU), unităţilor de reducere a emisiilor (ERU), reducerilor de emisii certificate (CER) şi a unităţilor de eliminare (RMU) înregistrate în anul precedent anului în care se realizează raportarea (X - 1);

h)informaţii cu privire la persoanele juridice în drept să participe la mecanismele prevăzute la art. 6, 12 şi 17 ale Protocolului de la Kyoto, în condiţiile legii; informaţiile includ lista persoanelor juridice autorizate să deţină AAU, ERU, CER şi RMU;

i)măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea estimărilor nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, în principal estimările care au fost recalculate;

j)informaţii cu privire la indicatorii înregistraţi cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (X - 2), în conformitate cu listele de indicatori prevăzute în anexa II la Decizia 166/2005/CE a Comisiei privind stabilirea normelor de aplicare a Deciziei 280/2004/CE privind mecanismul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 55 din 1 martie 2005;

k)orice alte modificări cu privire la SNEEGHG, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Protocolul de la Kyoto.

(2)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului transmite atât Secretariatului UNFCCC, cât şi Comisiei Europene, respectiv Agenţiei Europene de Mediu, pe baza datelor furnizate de autoritatea competentă, până la data de 15 martie a fiecărui an (an X), inventarul naţional complet pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1989) şi anul X - 2. (3) Autoritatea competentă este obligată să furnizeze autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului informaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de termenele stabilite pentru raportare.

(4)Autoritatea competentă, precum şi autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 4 alin. (2) pun la dispoziţie publicului informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, în condiţiile legii.

Capitolul VDispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 11

Ordinele şi deciziile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b)-d) şi e) se aprobă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 12

(1)Colectarea şi prelucrarea datelor, precum şi întocmirea de rapoarte şi studii specifice, conform prevederilor prezentei hotărâri, constituie obligaţii ale autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 4 alin. (2).

(2)Fondurile necesare desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (1) se menţionează distinct în bugetul anual al fiecărei autorităţi şi instituţii publice, putând fi suplimentate prin finanţări internaţionale.

(3)Schimbul de date dintre autoritatea competentă şi autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 4 alin. (2), reglementat prin prezenta hotărâre, se efectuează gratuit şi la termenele prevăzute, în condiţiile respectării prevederilor cap. IV "Confidenţialitatea datelor statistice" din Ordonanţa Guvernului nr. 9/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Autoritatea competentă, în vederea asigurării acurateţii şi identificării corespunzătoare a gradului de incertitudine pentru datele de activitate şi pentru factorii de emisie procesaţi, poate contracta servicii de consultanţă, studii pentru dezvoltarea factorilor de emisie, pentru dezvoltarea de programe informatice specifice, precum şi orice alte studii, analize şi cercetări necesare pentru a asigura buna funcţionare a SNEEGHG.

Articolul 13

(1)Datele privind activitatea din sectorul energie, necesare întocmirii inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 1. (2) Datele privind activitatea din sectorul procese industriale şi utilizarea solvenţilor, necesare întocmirii inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Datele privind activitatea din sectorul agricultură şi din sectorul folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură, necesare întocmirii inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 3. (4) Datele privind activitatea din sectorul deşeuri, necesare întocmirii inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 4. (5) Autoritatea competentă solicită Institutului Naţional de Statistică datele necesare întocmirii inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, potrivit anexelor nr. 1 şi 2, conform codurilor CAEN şi/sau PRODROM.

Articolul 14

Datele prevăzute în anexele la prezenta hotărâre se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, luându-se în considerare dinamica şi evoluţia datelor şi informaţiilor, precum şi modificările cadrului instituţional sau de orice altă natură.

Articolul 15

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului şi

dezvoltării durabile,

Attila Korodi

p. Ministrul agriculturii

şi dezvoltării rurale,

Gheorghe Albu,

secretar de stat

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzaşu,

secretar de stat

Ministrul internelor

şi reformei administrative,

Cristian David

p. Secretarul de stat

al Departamentului

pentru Afaceri Europene,

Aurel Ciobanu-Dordea

p. Ministrul economiei

şi finanţelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

Bucureşti, 19 decembrie 2007.

Nr. 1.570.

Anexa 1

Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului

naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră - sectorul energie

┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐

│Nr. │Parametrul solicitat │Unitatea de │Autoritatea │

│crt.│ │măsură │sau │

│ │ │aferentă │instituţia │

│ │ │parametrului│publică │

│ │ │ │responsabilă│

│ │ │ │cu │

│ │ │ │furnizarea │

│ │ │ │datelor │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│ Sectorul: Energie │

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Subsectorul: Emisii CO(2) din energie │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Producţie, import, export, stoc la 1 ianuarie, │ │ │

│ │stoc la 31 decembrie, consum neenergetic, │ │ │

│ │pentru următorii combustibili: │ │ │

│ │● ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale; │ │ │

│ │● benzină, kerosen folosit în domeniul │ │ │

│ │aviaţiei, alte tipuri de kerosen, ulei de şist,│ │ │

│ │motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, │ │ │

│ │etan, benzină grea, bitum, lubrifianţi, cocs │ │ │

│ │de petrol, materie primă pentru rafinărie, │ │ │

│ │alte produse petroliere; │tone şi GJ │Institutul │

│ │● antracit, cărbune de cocserie, alţi cărbuni │ │Naţional │

│ │bituminoşi, cărbune subbituminos, lignit, │ │de │

│ │şist bituminos, turbă; │ │Statistică │

│ │● brichete de cărbune brun şi combustibil │ │(I.N.S.) │

│ │brichetat, cocs de cocserie/cocs de gaz; │ │ │

│ │● gaz natural; │ │ │

│ │● biomasă solidă, biomasă lichidă, biomasă sub │ │ │

│ │formă de gaz. │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Emisii CO(2) rezultat din arderea combustibililor pe tipuri │

│de surse │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantităţile de combustibil utilizat în │ │ │

│ │industria energetică pe tip de centrale │ │ │

│ │(excluzând autoproducătorii), specificând │ │ │

│ │distinct cantităţile utilizate neenergetic, │ │ │

│ │structurate pe următoarele tipuri de │ │ │

│ │combustibili: │ │ │

│ │● ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale; │ │ │

│ │● benzină, kerosen folosit în domeniul │ │ │

│ │aviaţiei, alte tipuri de kerosen, motorină, │ │ │

│ │păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină │ │ │

│ │grea, lubrifianţi, cocs de petrol, gaz de │ │ │

│ │rafinărie, antracit, cărbune cocsificabil, │ │ │

│ │alţi cărbuni bituminoşi, cărbune │tone şi GJ │I.N.S. │

│ │subbituminos, lignit, turbă, combustibil │ │ │

│ │brichetat; │ │ │

│ │● brichete de cărbune brun, cocs de │ │ │

│ │cocserie/cocs metalurgic, cocs de gaz, gaz │ │ │

│ │de cocserie, gaz de furnal, deşeuri solide │ │ │

│ │municipale, deşeuri industriale; │ │ │

│ │● gaz natural; │ │ │

│ │● deşeuri de lemn, mangal; │ │ │

│ │● alte forme de biomasă solidă, biomasă │ │ │

│ │lichidă, biomasă sub formă de gaz. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│2. │Cantităţi de combustibili utilizate de │ │ │

│ │autoproducători, detaliate pe categorii de │ │ │

│ │activitate asociate autoproducătorilor în │ │ │

│ │domeniul industriei de prelucrare şi │ │ │

│ │construcţiilor, specificând distinct │ │ │

│ │cantităţile utilizate neenergetic, │ │ │

│ │structurate pe următoarele tipuri │ │ │

│ │de combustibili: │ │ │

│ │● ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale; │ │ │

│ │● benzină, kerosen utilizat în domeniul │ │ │

│ │aviaţiei, alte tipuri de kerosen, motorină, │ │ │

│ │păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină │ │ │

│ │grea, lubrifianţi, cocs de petrol, gaz de │ │ │

│ │rafinărie, antracit, alţi cărbuni bituminoşi, │ │ │

│ │cărbune subbituminos, lignit, turbă, │tone şi GJ │I.N.S. │

│ │combustibil brichetat; │ │ │

│ │● brichete de cărbune brun, cocs de │ │ │

│ │cocserie/cocs metalurgic, cocs de gaz, gaz │ │ │

│ │de cocserie, gaz de furnal, deşeuri solide │ │ │

│ │municipale, deşeuri industriale; │ │ │

│ │● gaz natural; │ │ │

│ │● deşeuri de lemn, mangal; │ │ │

│ │● alte forme de biomasă solidă, biomasă │ │ │

│ │lichidă, biomasă sub formă de gaz. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│3. │Cantităţi de combustibili utilizate în cadrul │ │ │

│ │procesului, detaliate pe categorii de │ │ │

│ │activitate, în domeniul industriei de │ │ │

│ │prelucrare şi construcţiilor, specificând │ │ │

│ │distinct cantităţile utilizate neenergetic, │ │ │

│ │structurate pe următoarele tipuri de │ │ │

│ │combustibili: │ │ │

│ │● ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale; │ │ │

│ │● benzină, kerosen utilizat în domeniul │ │ │

│ │aviaţiei, alte tipuri de kerosen, motorină, │ │ │

│ │păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină │ │ │

│ │grea, lubrifianţi, cocs de petrol, gaz de │ │ │

│ │rafinărie, antracit, cărbune cocsificabil, alţi│ │ │

│ │cărbuni bituminoşi, cărbune subbituminos, │ │ │

│ │lignit, turbă, combustibil brichetat; │ │ │

│ │● brichete de cărbune brun, cocs de │ │ │

│ │cocserie/cocs metalurgic, cocs de gaz, gaz │ │ │

│ │de cocserie, gaz de furnal, deşeuri solide │ │ │

│ │municipale, deşeuri industriale; │ │ │

│ │● gaz natural; │ │ │

│ │● deşeuri de lemn, mangal; │ │ │

│ │● alte forme de biomasă solidă, biomasă │ │ │

│ │lichidă, biomasă sub formă de gaz. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│4. │Cantităţi de combustibili utilizate în │ │ │

│ │transport, specificând distinct cantităţile │ │ │

│ │utilizate neenergetic, structurate după cum │ │ │

│ │urmează: │ │I.N.S. │

│ ├─┬─────────────────────────────────────────────┤ │ │

│ │ │● rutier: gaz natural, gaz petrolier │ │ │

│ │ │lichefiat, benzină, motorină; │ │ │

│ │ │feroviar: motorină, păcură, antracit, alţi │ │ │

│ │ │cărbuni bituminoşi, cocs de cocserie; │ │ │

│ │ │● transport prin conducte: gaz natural; │ │ │

│ ├─┼─────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│ │ │● rutier: gaz natural, gaz petrolier │ │Operatorii │

│ │ │lichefiat; │ │economici │

│ │ │ │ │sunt │

│ │ │ │ │obligaţi să │

│ │ │ │ │raporteze │

│ │ │ │ │către │

│ │ │ │ │Ministerul │

│ │ │ │ │Economiei şi│

│ │ │ │ │Finanţelor │

│ │ │ │ │(M.E.F.) │

│ ├─┼─────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│ │ │● aviaţie internă: benzină, kerosen; │ │I.N.S., │

│ │ │ │ │Ministerul │

│ │ │ │ │Transportu- │

│ │ │ │ │rilor (M.T.)│

│ ├─┼─────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│ │ │● navigaţie internă maritimă şi fluvială: │ │I.N.S., │

│ │ │benzină, motorină, păcură, lubrifianţi, │ │Operatorii │

│ │ │cărbune subbituminos. │ │economici │

│ │ │ │ │sunt │

│ │ │ │ │obligaţi să │

│ │ │ │ │raporteze │

│ │ │ │ │către │

│ │ │ │ │Autoritatea │

│ │ │ │ │Navală │

│ │ │ │ │Romănâ │

│ │ │ │ │(A.N.R.), │

│ │ │ │ │care la │

│ │ │ │ │rândul său │

│ │ │ │ │raportează │

│ │ │ │ │către M.T. │

├────┼─┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│5. │Cantităţi de combustibili utilizate pentru │ │ │

│ │transportul internaţional*), specificând │ │ │

│ │distinct cantităţile utilizate neenergetic, │ │ │

│ │pentru sectorul aviaţie internaţională, │tone şi GJ │ M.T. │

│ │pentru următoarele tipuri de combustibili: │ │ │

│ │benzină, kerosen. │ │ │

│ ├───────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│ │Cantităţi de combustibili/carburanţi utilizate │ │Operatorii │

│ │pentru transportul internaţional, specificând │ │economici │

│ │distinct cantităţile utilizate neenergetic │ │sunt │

│ │pentru sectorul navigaţie internaţională │ │obligaţi să │

│ │maritimă şi fluvială, pentru următoarele tipuri│ │raporteze │

│ │de combustibili: benzină, motorină, │ │către │

│ │păcură, lubrifianţi, cărbune subbituminos. │ │A.N.R., care│

│ │ │ │la rândul │

│ │ │ │său │

│ │ │ │raportează │

│ │ │ │către M.T. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│6. │Cantităţi de combustibili utilizate de │ │ │

│ │autoproducători, detaliate pe categorii de │ │ │

│ │activitate asociate autoproducătorilor în │ │ │

│ │sectorul comercial/instituţional, specificând │ │ │

│ │distinct cantităţile utilizate neenergetic, │ │ │

│ │structurate pe următoarele tipuri de │ │ │

│ │combustibili: │ │I.N.S. │

│ │● benzină, kerosen utilizat în domeniul │ │ │

│ │aviaţiei, alte tipuri de kerosen, motorină, │ │ │

│ │păcură, gaz petrolier lichefiat, antracit, alţi│ │ │

│ │cărbuni bituminoşi, lignit; │ │ │

│ │● brichete de cărbune brun, cocs de cocserie, │ │ │

│ │gaz de cocserie; │ │ │

│ │● gaz natural; │ │ │

│ │● deşeuri de lemn, mangal; │ │ │

│ │● alte forme de biomasă solidă, biomasă │ │ │

│ │lichidă, biomasă sub formă de gaz. │ │ │

│ ├───────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│7. │Cantităţi de combustibili utilizate în cadrul │ │ │

│ │procesului, detaliate pe categorii de │ │ │

│ │activitate, în sectorul │ │ │

│ │comercial/instituţional, specificând distinct │ │ │

│ │cantităţile utilizate neenergetic, structurate │ │ │

│ │pe următoarele tipuri de combustibili: │ │I.N.S. │

│ │● benzină, kerosen utilizat în domeniul │ │ │

│ │aviaţiei, alte tipuri de kerosen, motorină, │ │ │

│ │păcură, gaz petrolier lichefiat, antracit, alţi│ │ │

│ │cărbuni bituminoşi, lignit; │ │M.T. │

│ │● brichete de cărbune brun, cocs de cocserie, │ │ │

│ │gaz de cocserie; │ │ │

│ │● gaz natural; │ │ │

│ │● deşeuri de lemn, mangal; │ │ │

│ │● alte forme de biomasă solidă, biomasă │ │ │

│ │lichidă, biomasă sub formă de gaz. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│8. │Cantităţi de combustibili utilizate în sectorul│ │ │

│ │rezidenţial, specificând distinct cantităţile │ │ │

│ │utilizate neenergetic, structurate pe │ │ │

│ │următoarele tipuri de combustibili: │ │ │

│ │● benzină, alte tipuri de kerosen, motorină, │ │ │

│ │păcură, gaz petrolier lichefiat, antracit, alţi│ │ │

│ │cărbuni bituminoşi, cărbune subbituminos, │ │ │

│ │lignit, turbă, combustibil brichetat; │ │ │

│ │● brichete de cărbune brun, cocs de cocserie; │ │ │

│ │● gaz natural; │ │ │

│ │● deşeuri de lemn, mangal; │ │ │

│ │● alte forme de biomasă solidă, biomasă │ │ │

│ │lichidă, biomasă sub formă de gaz. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│9. │Cantităţi de combustibili utilizate în │ │ │

│ │agricultură/silvicultură/piscicultură, │ │ │

│ │specificând distinct cantităţile utilizate │ │ │

│ │neenergetic, structurate pe următoarele │ │ │

│ │tipuri de combustibili: │ │ │

│ │● surse mobile: benzină, kerosen utilizat │ │ │

│ │în domeniul aviaţiei, alte tipuri de kerosen, │ │ │

│ │motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, │ │ │

│ │biomasă lichidă; │ │ │

│ │● surse staţionare: benzină, alte tipuri de │ │ │

│ │kerosen, motorină, păcură, gaz petrolier │ │ │

│ │lichefiat, antracit, alţi cărbuni bituminoşi, │ │ │

│ │cărbune cocsificabil, alţi cărbuni bituminoşi, │ │ │

│ │lignit, combustibil brichetat, brichete de │ │ │

│ │cărbune brun, cocs de cocserie; │ │ │

│ │● gaz natural, deşeuri de lemn, mangal, alte │ │ │

│ │forme de biomasă solidă, biomasă lichidă, │ │ │

│ │biomasă sub formă de gaz. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│10. │Cantităţi de combustibili utilizate de │ │ │

│ │autoproducători, detaliate pe categorii de │ │ │

│ │activitate asociate autoproducătorilor în alte │ │ │

│ │categorii de activitate, neincluse în cele │ │ │

│ │enumerate anterior, specificând distinct │ │ │

│ │cantităţile utilizate neenergetic, structurate │ │ │

│ │pe următoarele tipuri de combustibili: │tone şi GJ │I.N.S. │

│ │● ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale; │ │M.T. │

│ │● benzină, kerosen utilizat în domeniul │ │ │

│ │aviaţiei, alte tipuri de kerosen, motorină, │ │ │

│ │păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină │ │ │

│ │grea, lubrifianţi, cocs de petrol, gaz de │ │ │

│ │rafinărie, antracit, cărbune cocsificabil, alţi│ │ │

│ │cărbuni bituminoşi, cărbune subbituminos, │ │ │

│ │lignit, turbă, combustibil brichetat; │ │ │

│ │● brichete de cărbune brun, cocs de cocserie, │ │ │

│ │cocs de gaz, gaz de cocserie, gaz de furnal, │ │ │

│ │deşeuri solide municipale, deşeuri industriale;│ │ │

│ │● gaz natural, deşeuri de lemn, mangal, alte │ │ │

│ │forme de biomasă solidă, biomasă lichidă, │ │ │

│ │biomasă sub formă de gaz. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│11. │Cantităţi de combustibili utilizate în cadrul │ │ │

│ │procesului, detaliate pe categorii de │ │ │

│ │activitate, în alte categorii de activitate, │ │ │

│ │neincluse în cele enumerate anterior, │ │ │

│ │specificând distinct cantităţile utilizate │ │ │

│ │neenergetic, structurate pe următoarele tipuri │ │ │

│ │de combustibili: │ │ │

│ │● ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale; │ │ │

│ │● benzină, kerosen utilizat în domeniul │ │ │

│ │aviaţiei, alte tipuri de kerosen, motorină, │ │ │

│ │păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină │ │ │

│ │grea, lubrifianţi, cocs de petrol, gaz de │ │ │

│ │rafinărie, antracit, cărbune cocsificabil, │ │ │

│ │alţi cărbuni bituminoşi, cărbune subbituminos, │ │ │

│ │lignit, turbă, combustibil brichetat; │ │ │

│ │● brichete de cărbune brun, cocs de cocserie, │ │ │

│ │cocs de gaz, gaz de cocserie, gaz de furnal, │ │ │

│ │deşeuri solide municipale, deşeuri industriale;│ │ │

│ │● gaz natural, deşeuri de lemn, mangal, alte │ │ │

│ │forme de biomasă solidă, biomasă lichidă, │ │ │

│ │biomasă sub formă de gaz. │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Emisii SO(2) din arderea combustibililor pe tipuri de surse │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Pentru industria energetică, industria de │ │ │

│ │prelucrare/construcţii, transport, alte │TJ, %, │ │

│ │sectoare (comercial/instituţional, rezidenţial,│TJ/unitatea │ │

│ │agricultură, altele), consum de combustibil, │de măsură │ │

│ │conţinut de sulf, gradul de reţinere a sulfului│ │ │

│ │în cenuşă, putere calorifică netă, eficienţa │ │ │

│ │reducerii sulfului pentru următoarele tipuri de│ │ │

│ │combustibili: │ │M.E.F. │

│ │● cărbune, păcură (cu conţinut scăzut, mediu, │ │Operatorii │

│ │respectiv ridicat de sulf); │ │economici │

│ │● motorină (cu conţinut scăzut, respectiv │ │sunt │

│ │ridicat de sulf); │ │obligaţi să │

│ │● motorină (rutier); │ │raporteze │

│ │● benzină (rutier); │ │către M.E.F.│

│ │● şist bituminos; │ │ │

│ │● alte produse petroliere; │ │ │

│ │● gaz natural; │ │ │

│ ├───────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│ │● deşeuri municipale; │ │Agenţia │

│ │● deşeuri industriale; │ │Naţională │

│ │ │ │pentru │

│ │ │ │Protecţia │

│ │ │ │Mediului │

│ │ │ │(A.N.P.M.) -│

│ │ │ │Direcţia de │

│ │ │ │specialitate│

│ ├───────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│ │● leşie neagră; │ │Ministerul │

│ │● lemn de foc; │ │Agriculturii│

│ │● alte tipuri de biomasă; │ │şi │

│ │ │ │Dezvoltării │

│ │ │ │Rurale │

│ │ │ │(M.A.D.R.) │

│ ├───────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│ │● kerosen utilizat în domeniul aviaţiei; │ │Operatorii │

│ │● combustibili/carburanţi pentru transportul │ │economici │

│ │internaţional: │ │sunt │

│ │● navigaţie maritimă şi fluvială; │ │obligaţi să │

│ │● aviaţie. │ │raporteze │

│ │ │ │către A.N.R,│

│ │ │ │care la │

│ │ │ │rândul său │

│ │ │ │raportează │

│ │ │ │către │

│ │ │ │M.T. │

│ │ │ │(navigaţie) │

│ │ │ │M.T. │

│ │ │ │(aviaţie) │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Emisii de metan din minerit şi prelucrarea minereului │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea de cărbune extras în funcţie de │ │ │

│ │tipul minei: │milioane │I.N.S. │

│ │● de suprafaţă; │tone │Operatorii │

│ │● subterană. │ │sunt │

│ │Cantitatea de cărbune prelucrat în funcţie de │ │obligaţi să │

│ │tipul minei: │ │raporteze │

│ │● de suprafaţă; │ │către M.E.F.│

│ │● subterană. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│2. │Cantitate de metan recuperat sau ars la faclă │ │ │

│ │din prelucrarea cărbunelui, pe următoarele │milioane mc │Operatorii │

│ │categorii de activităţi: │ │economici │

│ │● mine de suprafaţă: │ │sunt │

│ │- din procesul de extracţie; │ │obligaţi să │

│ │- din procese postextracţie. │ │raporteze │

│ │● mine subterane: │ │către M.E.F.│

│ │- din procesul de extracţie; │ │ │

│ │- din procese postextracţie. │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Emisii de metan din domeniul petrol şi gaze naturale │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Petrol: │ │ │

│ │● lungime puţuri forate │m │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│2. │Cantităţi de petrol pentru următoarele │ │ │

│ │categorii: │ │I.N.S. │

│ │● producţie; │ │Operatorii │

│ │● furnizat/transportat; │ │economici │

│ │● rafinare; │ │sunt │

│ │depozitare (stoc la sfârşitul anului). │ │obligaţi să │

│ │ │ │raporteze │

│ │ │ │către M.E.F.│

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│3. │Gaze naturale: │PJ │ │

│ │Cantităţi de gaz natural pentru următoarele │ │ │

│ │categorii: │ │ │

│ │● producţie/procesare; │ │ │

│ │● lungime puţuri forate; │ │ │

│ │● transport; │ │ │

│ │● livrat (cantitate totală); │ │ │

│ │● cantitate livrată în sector rezidenţial │ │ │

│ │(inclusiv pentru sectorul │ │ │

│ │comercial/instituţional); │ │ │

│ │● cantitate livrată în sector nerezidenţial. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│4. │Cantităţi de petrol, gaze naturale ventilate │ │Operatorii │

│ │sau arse la faclă din rafinarea/prelucrarea │ │economici │

│ │petrolului şi a gazelor naturale │ │sunt │

│ │ │ │obligaţi să │

│ │ │ │raporteze │

│ │ │ │către M.E.F.│

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Emisii de precursori ai ozonului şi SO(2) │

│din rafinarea petrolului │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea totală de ţiţei supusă procesului de│ │Operatorii │

│ │rafinare │kt │economici │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │sunt │

│2. │Cantitatea totală de ţiţei/materie primă │ │obligaţi să │

│ │introduse în procesul de cracare catalitică │ │raporteze │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤către M.E.F.│

│3. │Cantitatea de sulf recuperat din instalaţii de │ │ │

│ │desulfurare │t │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│4. │Cantităţile de ţiţei depozitat: │ │ │

│ │● cu etanşare secundară/dublă; │kt │ │

│ │● cu etanşare primară/simplă; │ │ │

│ │● cu capac fix. │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Date suplimentare │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Produsul intern brut la preţuri de referinţă │milioane │I.N.S. │

│ │din anul 2000 │euro │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│2. │Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │ │ │

│ │preţurilor din anul 2000 în sectoarele: │ │ │

│ │producţie, construcţii şi minerit │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│3. │Numărul de locuinţe ocupate în mod permanent │Locuinţe │ │

│ │ │(multiplu │ │

│ │ │de 1.000) │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│4. │Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │ │ │

│ │preţurilor din anul 2000 în sectorul │milioane │ │

│ │serviciilor (din domeniul comercial şi │euro │ │

│ │instituţional) │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│5. │Producţia brută de electricitate şi căldură │MWh │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│6. │Numărul de pasageri care utilizează │ │ │

│ │transportul aerian │pasageri │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│7. │Consum total de energie în transport │MWh │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│8. │Consum total de energie în sectorul rezidenţial│ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│9. │Preţuri internaţionale şi/sau naţionale ale │ │ │

│ │cărbunelui │euro/tonă │Institutul │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │de │

│10. │Preţuri internaţionale şi/sau naţionale ale │sau │Economie │

│ │petrolului │ │Mondială │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│11. │Preţuri internaţionale şi/sau naţionale ale │ │ │

│ │gazului natural │euro/GJ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│12. │Consum naţional total brut de energie, împărţit│ │ │

│ │pe tipuri de combustibil: petrol, gaze, │PJ │ │

│ │cărbune, regenerabile, nuclear şi altele │ │Operatorii │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤economici │

│13. │Producţie totală de electricitate împărţită pe │ │sunt │

│ │tipuri de combustibil: petrol, gaze, cărbune, │MWh │obligaţi să │

│ │regenerabile, nuclear şi altele │ │raporteze │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤către M.E.F.│

│14. │Cererea de energie electrică şi de energie │ │ │

│ │termică împărţită pe sectoare de activitate: │MWh │ │

│ │energetică, industrie, comercial, rezidenţial │ │ │

│ │şi transport şi pe tipuri de combustibil │ │ │

│ │(livrat) în sectoarele enumerate mai sus │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│15. │Număr de kilometri parcurşi de autovehicule │ │ │

│ │pentru transport de pasageri │km │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│16. │Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │ │ │

│ │preţurilor din anul 2000 în sectoarele: │milioane │ │

│ │● producerea de fontă şi oţel; │euro │ │

│ │● producerea feroaliajelor; │ │I.N.S. │

│ │● producerea de ţevi, conducte; │ │ │

│ │● alte forme de prelucrare primară a fontei şi │ │ │

│ │a oţelului; │ │ │

│ │● turnarea în forme a oţelului; │ │ │

│ │● turnarea în forme a fontei. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│17. │Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │ │ │

│ │preţurilor din anul 2000 în sectorul: │milioane │I.N.S. │

│ │● producerea de substanţe chimice şi derivaţi │euro │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│18. │Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │ │ │

│ │preţurilor din anul 2000 în sectorul: │milioane │ │

│ │● producerea de substanţe minerale nemetalice │euro │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│19. │Producţia de ciment │t │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│20. │Număr de kilometri parcurşi de autovehiculele │ │ │

│ │pentru transport de persoane ce utilizează │ │ │

│ │motorină │km │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│21. │Număr de kilometri parcurşi de autovehiculele │ │ │

│ │pentru transport de persoane ce utilizează │ │ │

│ │benzină │km │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│22. │Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │ │ │

│ │preţurilor din anul 2000 în sectoarele: │milioane │ │

│ │● produse alimentare şi băuturi; │euro │ │

│ │● producerea tutunului şi a produselor derivate│ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│23. │Valoarea adaugată brută la nivelul constant al │ │ │

│ │preţurilor din anul 2000 în sectoarele: │milioane │ │

│ │● producerea celulozei, hârtiei şi a │euro │ │

│ │produselor derivate; │ │ │

│ │● tipografie şi reproducerea informaţiei pe │ │ │

│ │suport informaţional │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│24. │Suprafaţă totală a locuinţelor ocupate │ │ │

│ │permanent │mý │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│25. │Suprafaţă totală a clădirilor din domeniul │ │ │

│ │prestărilor de servicii │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│26. │Producţia totală de hârtie şi hârtie de tipar │kt │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│27. │Consum total de energie al gospodăriilor, │ │ │

│ │incluzând toate sursele de energie │MWh │ │

│ │(biomasă şi consumul de energie electrică) │ │ │

└────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘

─────────

Notă *) Rezerve internaţionale - consum de combustibil în domeniul transportului internaţional aviatic şi naval.Anexa 2

Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului

naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră - sectorul

procese industriale şi utilizarea solvenţilor

┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐

│Nr. │Parametrul solicitat │Unitatea de │Autoritatea │

│crt.│ │măsură │sau │

│ │ │aferentă │instituţia │

│ │ │parametrului│publică │

│ │ │ │responsabilă│

│ │ │ │care │

│ │ │ │furnizează │

│ │ │ │informaţiile│

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Sectorul: Procese Industriale │

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Subsectorul: Producţia de ciment │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea produsă de ciment │t/an │I.N.S. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │Operatorii │

│2. │Cantitatea produsă de clincher │ │economici │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │sunt │

│3. │Praful de electrofiltru din cuptorul de ciment │ │obligaţi să │

│ │(CKD)*) │ │raporteze │

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Producţia de var │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea produsă de var nestins (CaO) │t/an │I.N.S. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │Operatorii │

│2. │Cantitatea produsă de var dolomitic (CaOxMgO) │ │economici │

│ │ │ │sunt │

│ │ │ │obligaţi să │

│ │ │ │raporteze │

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│3. │Conţinutul de CaO şi CaO xMgO din ieşiri │ │Operatorii │

│ │produse │% │economici │

│ │ │ │sunt │

│ │ │ │obligaţi să │

│ │ │ │raporteze │

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Consumul de calcar şi dolomită │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea extrasă / produsă de calcar │ │ │

│ │[CaCO(3)] │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │I.N.S. │

│2. │Cantitatea extrasă / produsă de dolomită │ │ │

│ │[CaCO(3)xMgCO(3)] │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤t/an ├────────────┤

│3. │Cantitatea utilizată de calcar [CaCO(3)] │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │M.E.F │

│4. │Cantitatea utilizată de dolomită │ │ │

│ │[CaCO(3)xMgCO(3)] │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Producţia şi consumul de sodă calcinată │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea produsă de sodă calcinată │ │I.N.S. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤t/an ├────────────┤

│2. │Cantitatea utilizată de sodă calcinată │ │M.E.F. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Producţia şi consumul altor produse minerale │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea produsă de bitum utilizată la │ │ │

│ │fabricarea materialelor izolatoare │ │ │

│ │(în construcţii) │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│2. │Cantitatea de asfalt folosită pentru pavarea │ │ │

│ │drumurilor │t/an │I.N.S. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│3. │Cantitatea de sticlă produsă │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│4. │Cantitatea de geam produsă │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│5. │Suprafaţa drumurilor asfaltate la nivel │ │Compania │

│ │naţional │ │Naţională │

│ │ │ │Autostrăzi │

│ │ │ │şi Drumuri │

│ │ │ │Naţionale │

│ │ │ │din │

│ │ │ │România │

│ │ │ │(CNADNR) │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Producţia de amoniac │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea de amoniac produsă │t/an │I.N.S. │

│ │ │ │Operatorii │

│ │ │ │economici │

│ │ │ │sunt │

│ │ │ │obligaţi să │

│ │ │ │raporteze │

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│2. │Cantitatea de gaz consumată în procesul de │ │Operatorii │

│ │obţinere a amoniacului │mc │economici │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤sunt │

│3. │Conţinutul de carbon în gaz │kg carbon/mc│obligaţi să │

│ │ │ gaz │raporteze │

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Producţia de acid azotic │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea de acid azotic produsă │t/an │I.N.S. │

│ │ │ │Operatorii │

│ │ │ │economici │

│ │ │ │sunt │

│ │ │ │obligaţi să │

│ │ │ │raporteze │

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│2. │Tipul procesului tehnologic │- │Operatorii │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤economici │

│3. │Tipul sistemului de reducere a emisiilor de │ │sunt │

│ │NO(x) │- │obligaţi să │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤raporteze │

│4. │Eficienţa sistemului de reducere a emisiilor │ │către │

│ │de NO(x) │% │A.N.P.M. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Producţia de acid adipic │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea produsă de acid adipic │t/an │I.N.S. │

│ │ │ │Operatorii │

│ │ │ │economici │

│ │ │ │sunt │

│ │ │ │obligaţi │

│ │ │ │să raporteze│

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Producţia de carbid │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea de carbură de siliciu produsă │t/an │I.N.S. │

│ │ │ │Operatorii │

│ │ │ │economici │

│ │ │ │sunt │

│ │ │ │obligaţi să │

│ │ │ │raporteze │

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│2. │Cantitatea de cocs consumată în proces │t/an │Operatorii │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤economici │

│3. │Conţinutul de carbon din cocs │% │sunt │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │obligaţi să │

│4. │Conţinutul de carbon în produsul final │ │raporteze │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤către │

│5. │Cantitatea de cocs de petrol consumată în │ │A.N.P.M. │

│ │proces │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│6. │Cantitatea de carbid produsă │t/an │I.N.S. │

│ │ │ │Operatorii │

│ │ │ │economici │

│ │ │ │sunt │

│ │ │ │obligaţi să │

│ │ │ │raporteze │

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Producţia de substanţe chimice │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea de substanţe chimice produsă: │ │ │

│ │● negru de fum; │ │ │

│ │● etilenă; │ │ │

│ │● propilenă; │ │ │

│ │● dicloretilenă; │ │ │

│ │● stiren; │ │ │

│ │● metanol; │ │ │

│ │● cocs; │ │ │

│ │● acrilonitril; │ │ │

│ │● etilbenzen; │ │ │

│ │● farmaldehidă; │t/an │I.N.S. │

│ │● polipropilenă; │ │ │

│ │● polistiren; │ │ │

│ │● polietenă cu densitate joasă; │ │ │

│ │● polietenă cu densitate crescută; │ │ │

│ │● policlorură de vinil; │ │ │

│ │● 1,2 dicloretan; │ │ │

│ │● acid sulfuric; │ │ │

│ │● 1,2 dicloretenă; │ │ │

│ │● anhidridă catalitică; │ │ │

│ │● dioxid de titaniu; │ │ │

│ │● clorură de vinil. │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Producţia metalelor │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea de cocs metalurgic utilizată ca │ │ │

│ │agent reducător pentru intensificarea │ │ │

│ │procesului de topire a încărcăturii │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│2. │Cantitatea de cocs de petrol utilizată ca agent│ │Operatorii │

│ │reducător pentru intensificarea procesului de │ │economici │

│ │topire a încărcăturii │ │sunt │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │obligaţi să │

│3. │Cantitatea de praf de cărbune utilizată ca │ │raporteze │

│ │agent reducător pentru intensificarea │ │către │

│ │procesului de topire a încărcăturii │ │A.N.P.M. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│4. │Conţinutul de carbon în fonta obţinută [%] │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│5. │Conţinutul de carbon în oţelul brut obţinut [%]│ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│6. │Cantitatea de minereu de fier şi pelete │ │ │

│ │utilizată pentru producerea fontei în furnale │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│7. │Cantitatea de fontă produsă în furnale │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│8. │Cantitatea de fontă produsă în alte instalaţii │ │ │

│ │(cubilouri, cuptoare cu inducţie etc.) │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤t/an │ │

│9. │Cantitatea de fontă utilizată pentru producerea│ │ │

│ │oţelului brut de convertizor │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│10. │Cantitatea de fier vechi utilizată în │ │ │

│ │convertizoare pentru producţia oţelului brut de│ │Operatorii │

│ │convertizor │ │economici │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │sunt │

│11. │Cantitatea de oţel brut de convertizor obţinută│ │obligaţi să │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │raporteze │

│12. │Cantitatea de fier vechi utilizată în │ │către │

│ │cuptoarele electrice pentru producţia oţelului │ │M.E.F. │

│ │brut electric │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│13. │Cantitatea de oţel brut electric obţinută │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│14. │Cantitatea de feroaliaje produsă │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│15. │Cantitatea de aluminiu primar produsă │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│16. │Cantitatea de SF(6) utilizată în topitoriile │ │ │

│ │de aluminiu şi magneziu │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Celuloză şi hârtie │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea de celuloză produsă: │ │I.N.S. │

│ │● procedeu Kraft (sulfat); │ │Operatorii │

│ │● procedeu Sulfit │t/an │economici │

│ │ │ │sunt │

│ │ │ │obligaţi să │

│ │ │ │raporteze │

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Agroalimentare │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Producţie de băuturi alcoolice: │ │ │

│ │● vin; │ │ │

│ │● bere; │ │ │

│ │● whisky; │hl/an │ │

│ │● brandy - distilat de vin; │ │ │

│ │● alte băuturi alcoolice nespecifice. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│2. │Producţie de produse de panificaţie şi alte │ │ │

│ │produse alimentare: │ │I.N.S. │

│ │● pâine şi alte produse de panificaţie; │ │ │

│ │● carne şi preparate din carne (conserve); │ │ │

│ │● zahăr; │ │ │

│ │● hrană/preparate/alimente pentru animale; │t/an │ │

│ │● cafea prăjită; │ │ │

│ │● produse zaharoase de cofetărie şi patiserie │ │ │

│ │şi cereale pentru micul dejun; │ │ │

│ │● margarină, unt. │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Producţia şi consumul de halocarburi şi hexaflorură de sulf │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Producţia de halocarburi [HFC-23; HFC-32; │ │ │

│ │HFC-41; HFC-43-10; HFC-125; HFC-134; │ │ │

│ │HFC-134a; HFC-152a; HFC-143; HFC-143a; │ │ │

│ │HFC-227ea; HFC-236fa; HFC-245ca; CF(4); │ │ │

│ │C(2)F(6); C(3)F(8); C(4)F(10); c-C(4)F(8); │ │ │

│ │C(5)F(12); C(6)F(14)] şi hexaflorură de sulf │ │ │

│ │[SF(6)] │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│2. │2. Cantitatea consumată de halocarburi [HFC-23;│ │ │

│ │HFC-32; HFC-41; HFC-43-10; HFC-125; HFC-134; │ │ │

│ │HFC-134a; HFC-152a; HFC-143; HFC-143a; │ │ │

│ │HFC-227ea; HFC-236fa; HFC-245ca; CF(4); │ │ │

│ │C(2)F(6); C(3)F(8); C(4)F(10); c-C(4)F(8); │ │ │

│ │C(5)F(12); C(6)F(14).] şi hexaflorură de sulf │ │ │

│ │[SF(6)] în următoarele sectoare: │ │ │

│ │● sector refrigerare şi echipamente de aer │ │ │

│ │condiţionat: │ │ │

│ │● frigidere - sector domestic; │ │ │

│ │● frigidere - sector comercial; │ │ │

│ │● frigidere - sector transporturi (camioane, │ │ │

│ │trenuri, vapoare, cu compartimente │ │ │

│ │frigorifice); │ │ │

│ │● frigidere - sector industrial; │ │Operatorii │

│ │● aparate de aer condiţionat staţionare │ │economici │

│ │(rezidenţiale, comerciale, instituţionale) │ │sunt │

│ │● aparate de aer condiţionat mobile │kg/an │obligaţi să │

│ │(autoturisme, autobuze, trenuri etc.); │ │raporteze │

│ │● sector spume: │ │către │

│ │● celule deschise; │ │A.N.P.M. │

│ │● celule închise; │ │ │

│ │● extinctoare: │ │ │

│ │● portabile; │ │ │

│ │● fixe; │ │ │

│ │● aerosoli; │ │ │

│ │● solvenţi; │ │ │

│ │● alte activităţi unde se folosesc substituenţi│ │ │

│ │ODS (substituenţi ai substanţelor care │ │ │

│ │degradează stratul de ozon); │ │ │

│ │● semiconductori; │ │ │

│ │● echipamente electrice; │ │ │

│ │● alte utilizări. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│3. │Cantitatea importată de substituenţi ODS │ │ │

│ │(substituenţi ai substanţelor care degradează │ │ │

│ │stratul de ozon): halocarburi [HFC-23; HFC-32; │ │ │

│ │HFC-41; HFC-43-10; HFC-125; HFC-134; HFC-134a; │ │ │

│ │HFC-152a; HFC-143; HFC-143a; HFC-227ea; HFC- │ │M.E.F. │

│ │236fa; HFC-245ca; CF(4); C(2)F(6); C(3)F(8); │ │- Agenţia │

│ │C(4)F(10); c-C(4)F(8); C(5)F(12); C(6)F(14)] şi│ │Naţională de│

│ │hexaflorură de sulf [SF(6)]: │ │Administrare│

│ │● vrac; │kg/an │Fiscală - │

│ │● alte produse. │ │Autoritatea │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │Naţională │

│4. │Cantitatea exportată de halocarburi [HFC-23; │ │a Vămilor │

│ │HFC-32; HFC-41; HFC-43-10; HFC-125; HFC-134; │ │(M.E.F. - │

│ │HFC-134a; HFC-152a; HFC-143; HFC-143a; │ │A.N.A.F. - │

│ │HFC-227ea; HFC-236fa; HFC-245ca; CF(4); │ │A.N.V.) │

│ │C(2)F(6); C(3)F(8); C(4)F(10); c-C(4)F(8); │ │Operatorii │

│ │C(5)F(12); C(6)F(14)] şi hexaflorură de sulf │ │economici │

│ │[SF(6)]: │ │sunt │

│ │● vrac; │ │obligaţi să │

│ │● alte produse. │ │raporteze │

│ │ │ │către │

│ │ │ │A.N.P.M. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Sectorul: Solvenţi │

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Subsectorul: Consumul de solvenţi în următoarele procese: │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Aplicarea vopselelor: │ │ │

│ │● construcţii de automobile; │ │ │

│ │● reparaţii de maşini; │ │ │

│ │● construcţii şi clădiri; │ │A.N.P.M. │

│ │● utilizare casnică; │ │ - direcţia │

│ │● lemn; │ │de │

│ │● strat protector bobine; │ │specialitate│

│ │● construcţia ambarcaţiunilor; │kt │Operatorii │

│ │● în alte industrii; │ │economici │

│ │● în activităţi nonindustriale. │ │sunt │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │obligaţi să │

│2. │Spălare, degresare, curăţare uscată: │ │raporteze │

│ │● degresarea suprafeţelor metalice; │ │către │

│ │● curăţare uscată; │ │A.N.P.M. │

│ │● alte curăţări industriale. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│3. │Fabricarea, procesarea produselor chimice: │ │ │

│ │● prelucrarea poliesterilor; │ │ │

│ │● prelucrarea policlorurii de vinil; │ │ │

│ │● prelucrarea poliuretanilor; │ │ │

│ │● prelucrarea spumei polistirenice; │ │ │

│ │● prelucrarea cauciucului; │ │ │

│ │● fabricarea produselor farmaceutice; │ │ │

│ │● fabricarea vopselelor; │ │ │

│ │● fabricarea cernelurilor; │ │ │

│ │● fabricarea cleiurilor; │ │ │

│ │● turnarea asfaltului; │ │ │

│ │● fabricarea benzilor adezive, casetelor │ │ │

│ │magnetice, benzilor de filme şi fotografice; │ │ │

│ │● finisarea produselor textile; │ │ │

│ │● tăbăcirea pielii; │ │ │

│ │● fabricarea şi prelucrarea altor produse │ │ │

│ │chimice. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│4. │Alte activităţi de utilizare a solvenţilor │ │ │

│ │şi activităţi conexe: │ │ │

│ │● mineralizarea lemnului; │ │ │

│ │● industria tipografică; │ │ │

│ │● extracţia grăsimilor din uleiuri comestibile │ │ │

│ │şi necomestibile; │ │ │

│ │● aplicarea cleiurilor şi a adezivilor; │ │ │

│ │● conservarea lemnului; │ │ │

│ │● folosirea casnică a solvenţilor; │ │ │

│ │● fabricarea produselor farmaceutice; │kt │ │

│ │● utilizarea casnică a produselor farmaceutice;│ │ │

│ │● utilizarea de N(2)O pentru anestezie; │ │ │

│ │● N(2)O de la aerosolii din tuburile de spray; │ │ │

│ │● alte utilizări ale N(2)O; │ │ │

│ │● extinctoare; │ │ │

│ │● deceruirea vehiculelor; │ │ │

│ │● activităţi de terosonare şi izolare a │ │ │

│ │vehiculelor. │ │ │

└────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘

────────

Notă *) CKD - praful din cuptorul de ciment care nu este reintrodus în sistem.Anexa 3

Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului naţional

al emisiilor de gaze cu efect de seră - sectorul agricultură

şi sectorul folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei

de folosinţă a terenurilor şi silvicultură

┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐

│Nr. │Parametrul solicitat │Unitatea de │Autoritatea │

│crt.│ │măsură │sau │

│ │ │aferentă │instituţia │

│ │ │parametrului│publică │

│ │ │ │responsabilă│

│ │ │ │care │

│ │ │ │furnizează │

│ │ │ │informaţiile│

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Sectorul: Agricultură │

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Subsectorul: Fermentaţia enterică şi gestionarea gunoiului de grajd │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Efective de animale (aprilie, mai-iunie, │ │ │

│ │decembrie, după caz), diferenţiate conform │ │ │

│ │următoarelor categorii: │ │ │

│ │● vaci de lapte, alte bovine, bubaline; │ │ │

│ │● oi; │ │I.N.S. │

│ │● capre; │capete │M.A.D.R. │

│ │● cabaline; │ │ │

│ │● catâri şi măgari; │ │ │

│ │● porcine; │ │ │

│ │● păsări. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│2. │Procentajul producţiilor de gunoi de grajd pe │ │ │

│ │fiecare sistem de gestionare a deşeurilor, │ │ │

│ │pentru fiecare categorie menţionată la pct. 1, │ │ │

│ │astfel: │ │ │

│ │● depozitare în lagune, în condiţii anaerobe; │ │ │

│ │● sistem lichid; │ │ │

│ │● răspândit zilnic; │% │M.A.D.R. │

│ │● depozitat în stare solidă; │ │ │

│ │● depozitat în urma păşunatului; │ │ │

│ │● folosit ca şi combustibil; │ │ │

│ │● alte sisteme. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│3. │Cantitatea totală de gunoi de grajd generată │t │I.N.S. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Cultivarea orezului │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Suprafaţa cultivată cu orez, diferenţiată │ │ │

│ │conform următoarelor categorii: │ │ │

│ │● irigată - continuu inundată; │ │ │

│ │● irigată - intermitent inundată - cu o singură│ │ │

│ │aerare; │ │ │

│ │● irigată - intermitent inundată - cu aerări │ │ │

│ │multiple; │ │ │

│ │● cu aport de apă din ploi - predispusă │ │ │

│ │inundării; │ │ │

│ │● cu aport de apă din ploi - predispusă │ha │ │

│ │secetei; │ │ │

│ │● cu regim de apă adâncă - adâncimea apei între│ │M.A.D.R. │

│ │50-100 cm; │ │ │

│ │● cu regim de apă adâncă - adâncimea apei │ │ │

│ │> 100 cm. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│2. │Numărul anual de recolte pe fiecare tip de │ │ │

│ │suprafaţă specificată la pct. 1 │număr │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│3. │Suprafaţa amendată cu fertilizanţi organici, │ │ │

│ │diferenţiată conform categoriilor definite │ │ │

│ │la pct. 1 │ha │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Arderea în câmp a reziduurilor vegetale │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│ │Producţiile agricole vegetale diferenţiate pe │ │ │

│ │următoarele categorii şi subcategorii: │ │ │

│ │● cereale pentru boabe: │ │ │

│ │ ● grâu; │ │ │

│ │ ● secară; │ │ │

│ │ ● orz şi orzoaică; │ │ │

│ │ ● ovăz; │ │ │

│ │ ● porumb; │ │ │

│ │ ● sorg; │ │ │

│ │ ● orez; │ │ │

│ │ ● alte cereale; │ │ │

│ │● leguminoase pentru boabe: │ │ │

│ │ ● mazăre; │ │ │

│ │ ● fasole; │ │ │

│ │ ● alte leguminoase; │ │ │

│ │● rădăcinoase: │ │ │

│ │ ● cartofi de toamnă; │ │ │

│ │ ● alţi cartofi; │ │ │

│ │ ● sfeclă de zahăr; │ │ │

│ │ ● rădăcinoase furajere; │ │ │

│ │● plante industriale: │ │ │

│ │ ● textile - în pentru fibră; │ │ │

│ │ ● cânepă pentru fibră; │ │ │

│ │ ● alte plante textile; │ │ │

│ │● uleioase: │ │ │

│1. │ ● floarea-soarelui; │t │I.N.S. │

│ │ ● rapiţă; │ │M.A.D.R. │

│ │ ● soia boabe; │ │ │

│ │ ● în pentru ulei; │ │ │

│ │ ● alte plante uleioase; │ │ │

│ │● alte plante industriale: │ │ │

│ │ ● tutun; │ │ │

│ │ ● plante medicinale şi aromatice; │ │ │

│ │ ● alte plante industriale; │ │ │

│ │● legume: │ │ │

│ │ ● tomate; │ │ │

│ │ ● ceapă uscată; │ │ │

│ │ ● usturoi uscat; │ │ │

│ │ ● varză; │ │ │

│ │ ● ardei; │ │ │

│ │ ● pepeni verzi; │ │ │

│ │ ● pepeni galbeni; │ │ │

│ │ ● alte legume; │ │ │

│ │● furaje verzi din teren arabil: │ │ │

│ │ ● furaje verzi anuale; │ │ │

│ │ ● plante pentru însilozare; │ │ │

│ │ ● plante furajere perene: │ │ │

│ │ - lucernă; │ │ │

│ │ - trifoi; │ │ │

│ │ ● alte plante furajere perene │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│2. │Suprafeţele cultivate, diferenţiate pe │ │ │

│ │categoriile şi subcategoriile de la pct. 1 │ha │I.N.S. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│3. │Conţinutul de apă al producţiilor agricole │ │ │

│ │vegetale diferenţiat şi conţinutul de apă al │ │ │

│ │reziduurilor, conform categoriilor şi │ │ │

│ │subcategoriilor menţionate la pct. 1 │ │M.A.D.R. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤% ├────────────┤

│4. │Conţinutul de apă al producţiilor de cereale │ │I.N.S. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ │Următoarele fracţii: │ │ │

│ │● fracţia reziduuri/recoltă; │ │ │

│ │● fracţia arsă în câmp; │ │ │

│ │● fracţia arsă drept combustibil; │ │ │

│ │● fracţia oxidată: │ │ │

│5. │ ● folosită pentru furajare; │ │M.A.D.R. │

│ │ ● folosită drept combustibil; │fracţie │ │

│ │ ● alte folosinţe; │ │ │

│ │● fracţia de carbon din reziduuri; │ │ │

│ │● fracţia azot/carbon pentru fiecare dintre │ │ │

│ │categoriile şi subcategoriile enumerate │ │ │

│ │la pct. 1. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│6. │Fracţia reziduuri/recoltă pentru fiecare dintre│ │ │

│ │categoriile şi subcategoriile enumerate la │ │ │

│ │pct. 1 │ │I.N.S. │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Soluri agricole │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea totală de fertilizanţi pe bază de │ │I.N.S. │

│ │azot utilizată │t │M.A.D.R. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│2. │Suprafeţele de soluri organice cultivate │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│3. │Zone umede drenate: soluri organice drenate şi │ │ │

│ │soluri minerale drenate │ha │M.A.D.R. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│4 │Cantităţi de calcar şi dolomită aplicate pentru│ │ │

│ │amendarea solurilor agricole │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Sectorul: Folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a │

│terenurilor şi silvicultură │

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Subsectorul: Folosinţa terenurilor şi schimbarea categoriei de folosinţă a │

│terenurilor │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│ │Fondul funciar, structurat pe următoarele │ │ │

│ │categorii şi subcategorii: │ │ │

│ │● suprafaţă agricolă: │ │ │

│ │ ● arabil; │ │ │

│ │ ● păşuni; │ │ │

│ │ ● fâneţe; │ │ │

│ │ ● vii şi pepiniere viticole; │ │ │

│ │ ● livezi şi pepiniere pomicole; │ │ │

│ │● păduri şi alte terenuri cu vegetaţie │ │ │

│ │ forestieră: │ │ │

│ │ ● păduri de folosinţă forestieră; │ │ │

│ │ ● păduri de folosinţă silvopastorală; │ │ │

│ │ ● alte terenuri cu vegetaţie forestieră; │ │ │

│1. │● construcţii; │ha │I.N.S. │

│ │ ● drumuri şi căi ferate; │ │M.A.D.R. │

│ │ ● ape şi bălţi; │ │ │

│ │alte suprafeţe │ │ │

│ │Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie │ │ │

│ │forestieră, structurate pe următoarele │ │ │

│ │categorii de specii: │ │ │

│ │● răşinoase; │ │ │

│ │● fag; │ │ │

│ │● stejar; │ │ │

│ │● diverse specii tari; │ │ │

│ │● diverse specii moi. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ │Schimbarea folosinţei terenurilor de la un an │ha │ │

│ │la altul, între subcategoriile menţionate la │(care trec │ │

│ │pct. 1 │de la o │ │

│ │ Observaţie: Se precizează elementele de │subcategorie│ │

│2. │ producţie şi productivitate pe fiecare tip de│la alta, cu │M.A.D.R. │

│ │ vegetaţie asociat folosinţei anterioare, │specificarea│ │

│ │ respectiv ulterioare schimbării categoriei de│tipurilor de│ │

│ │ folosinţă │folosinţă: │ │

│ │ │anterior şi │ │

│ │ │ulterior) │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│3. │Numărul de titluri de proprietate eliberate şi │ │A.N.C.P.I. │

│ │suprafaţa pe care o acoperă │nr./ha │(Agenţia │

│ │ │ │Naţională │

│ │ │ │de Cadastru │

│ │ │ │şi │

│ │ │ │Publicitate │

│ │ │ │Imobiliară) │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│4. │Suprafeţe împădurite (includ numai suprafeţe │ │ │

│ │provenind de la o altă folosinţă), pe fiecare │ │ │

│ │subcategorie specificată la pct. 2, respectiv │ │ │

│ │în sensul art. 3 alin. (3) al │ │ │

│ │Protocolului de la Kyoto cu deciziile │ │ │

│ │subsecvente: │ │ │

│ │ ● suprafaţă împădurită - terenuri care nu │ │ │

│ │ au avut vegetaţie forestieră timp de │ │ │

│ │ minimum 50 de ani; │ │ │

│ │ ● suprafaţă reîmpădurită - terenuri fără │ │ │

│ │ vegetaţie forestieră, care au avut pădure │ │ │

│ │ în ultimii 50 de ani, dar erau │ │ │

│ │ despădurite/defrişate la data de │ │ │

│ │ 31 decembrie 1989. │ │ │

│ │Observaţie: Se precizează şi următoarele date: │ │ │

│ │ ● tipul de folosinţa anterior; │ │ │

│ │ ● compoziţia pe specii; │ │ │

│ │ ● clasa de producţie; │ │ │

│ │ ● vârsta actuală a arboretului; │ │ │

│ │ ● elementele precise de localizare şi │ │ │

│ │ identificare a acestor categorii: direcţia │ │ │

│ │ silvică, ocolul silvic, unitate de │ │ │

│ │ producţie/bază, unitate │ │ │

│ │ administrativ-teritorială, parcelă │ │ │

│ │ cadastrală, parcelă silvică, subparcelă │ │ │

│ │ cadastrală, subparcelă silvică, proprietar şi│ │ │

│ │ deţinător cu orice titlu, localitate, judeţ, │ │ │

│ │ după caz; acolo unde sunt disponibile, │ │ │

│ │ coordonatele geografice ale perimetrului: │ │ │

│ │ latitudine, longitudine. │ha │M.A.D.R. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│5. │Suprafeţe despădurite/defrişate (includ numai │ │ │

│ │suprafeţe care trec la altă folosinţă), în │ │ │

│ │sensul art. 3 alin. (3) al Protocolului de la │ │ │

│ │Kyoto şi al deciziilor subsecvente. │ │ │

│ │Observaţie: Se precizează şi următoarele date: │ │ │

│ │● tipul de folosinţă ulterior │ │ │

│ │despăduririi/defrişării; │ │ │

│ │● datele specifice folosinţei vechi: │ │ │

│ │ ● compoziţia pe specii; │ │ │

│ │ ● volumul la hectar; │ │ │

│ │ ● diametrul mediu al arboretului defrişat │ │ │

│ │ şi înălţimea; │ │ │

│ │ ● vârsta arboretului; │ │ │

│ │ ● tipul de sol; │ │ │

│ │ ● elementele precise de localizare şi │ │ │

│ │ identificare a acestor categorii: direcţia │ │ │

│ │ silvică, ocolul silvic, unitate de │ │ │

│ │ producţie/bază, unitate │ │ │

│ │ administrativ-teritorială, parcelă │ │ │

│ │ cadastrală, parcelă silvică, subparcelă │ │ │

│ │ cadastrală, subparcelă silvică, proprietar │ │ │

│ │ şi deţinător cu orice titlu, localitate, │ │ │

│ │ judeţ, după caz; acolo unde sunt │ │ │

│ │ disponibile, coordonatele geografice ale │ │ │

│ │ perimetrului: latitudine, longitudine. │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Silvicultură │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │● Creşterea netă anuală în volum a pădurilor în│mc/an/ha │M.A.D.R. │

│ │total şi pe specii │kg/mc │Regia │

│ │● Densitatea medie a lemnului, în total şi pe │adimensional│Naţională a │

│ │specii │adimensional│Pădurilor - │

│ │● Factorii de expansiune ai biomasei, în total │% │Romsilva │

│ │şi pe specii │ │(R.N.P.- │

│ │● Alocarea creşterii în rădăcini relativ la │ │Romsilva) │

│ │tulpină, în total şi pe specii │ │Institutul │

│ │● Conţinutul mediu de carbon │ │pentru │

│ │● Procentul de biomasă lemnoasă rămas în păduri│ │Cercetări şi│

│ │pentru fiecare dintre speciile menţionate în │ │Amenajări │

│ │subsectorul: Folosinţa terenurilor şi │ │Silvice │

│ │schimbarea categoriei de folosinţă a │ │(I.C.A.S.) │

│ │terenurilor, pct. 2 │ │Institutul │

│ │ │ │Naţional al │

│ │ │ │Lemnului │

│ │ │ │(I.N.L.) │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│2. │Volumul de lemn recoltat pentru fiecare dintre │ │ │

│ │speciile menţionate în subsectorul: │ │ │

│ │Folosinţa terenurilor şi schimbarea categoriei │ │ │

│ │de folosinţă a terenurilor, pct. 2, cu │ │I.N.S. │

│ │precizarea pe specii a componentelor recoltate:│ │M.A.D.R. │

│ │● tulpină - ax principal; │ │R.N.P.- │

│ │● ramuri integral; │mc │Romsilva │

│ │● ramuri până la anumite dimensiuni etc. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤

│3. │Volumul de lemn recoltat ilegal pentru fiecare │ │M.A.D.R. │

│ │dintre speciile menţionate în subsectorul: │ │R.N.P. - │

│ │Folosinţa terenurilor şi schimbarea categoriei │ │Romsilva │

│ │de folosinţă a terenurilor, pct. 2. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│4. │Suprafaţa de pădure afectată de incendii pe │ │ │

│ │fiecare specie menţionată în subsectorul: │ │ │

│ │Folosinţa terenurilor şi schimbarea categoriei │ha │ │

│ │de folosinţă a terenurilor, pct. 2. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │M.A.D.R. │

│5. │Cantitatea de fertilizanţi pe bază de azot │ │ │

│ │aplicată în pădure şi pe alte suprafeţe │ │ │

│ │aferente altor folosinţe convertite către │ │ │

│ │pădure │t │ │

│ │Observaţie: Se raportează la acest subpunct în │ │ │

│ │măsura în care nu a fost raportat la │ │ │

│ │subsectorul: Soluri agricole, pct. 1 │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│6. │Suprafeţe împădurite drenate: soluri organice │ │ │

│ │drenate şi soluri minerale drenate │ │ │

│ │Observaţie: Se raportează la acest subpunct în │ha │ │

│ │măsura în care nu a fost raportat la │ │ │

│ │subsectorul: Soluri agricole, pct. 3 │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│7. │Cantităţi de calcar şi cantităţi de dolomită │ │ │

│ │aplicate pentru amendarea pădurilor şi │ │ │

│ │terenurilor cu vegetaţie forestieră │ │ │

│ │Observaţie: Se raportează la acest subpunct în │t │ │

│ │măsura în care nu a fost raportat la │ │ │

│ │subsectorul: Soluri agricole, pct. 4 │ │ │

└────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘

Anexa 4

Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului

naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră - Sectorul deşeuri

┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐

│Nr. │Parametrul solicitat │Unitatea de │Autoritatea │

│crt.│ │măsură │sau │

│ │ │aferentă │instituţia │

│ │ │parametrului│publică │

│ │ │ │responsabilă│

│ │ │ │care │

│ │ │ │furnizează │

│ │ │ │informaţiile│

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Sectorul: Deşeuri │

├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Subsectorul: Deşeuri solide depozitate │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Populaţia totală a României │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│2. │Populaţia din mediul urban │locuitor │I.N.S. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│3. │Populaţia din mediul rural │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│4. │Cantitatea de deşeuri municipale generate │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│5. │Cantitatea de deşeuri menajere depozitate │ │ │

│ │provenite din gospodării │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤t │ │

│6. │Cantitatea de deşeuri menajere depozitate │ │ │

│ │provenite de la operatorii economici │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│7. │Cantitatea de deşeuri depozitate provenite din │ │ │

│ │servicii municipale (deşeuri stradale, din │ │ │

│ │pieţe şi spaţii verzi) │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│8. │Valoarea medie de generare a deşeurilor │ │ │

│ │municipale în mediul urban │kg/locuitor │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ /zi │ │

│9. │Valoarea medie de generare a deşeurilor │ │ │

│ │municipale în mediul rural │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│10. │Cantitatea de deşeuri municipale depozitate │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│11. │Cantitatea de deşeuri municipale depozitate în │ │ │

│ │depozite conforme │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤ │ │

│12. │Cantitatea de deşeuri municipale depozitate în │t │A.N.P.M - │

│ │depozite neconforme: │ │Direcţia de │

│ │ a) cu adâncimi mai mari sau egale de 5 m; │ │specialitate│

│ │ b) cu adâncimi mai mici de 5 m. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│13. │Compoziţia procentuală a deşeurilor municipale │ │ │

│ │generate: │ │ │

│ │a) hârtie şi textile; │ │ │

│ │b) deşeuri provenite din grădinărit, amenajarea│% │ │

│ │parcurilor, precum şi alte deşeuri organice │ │ │

│ │biodegradabile (cu excepţia celor alimentare); │ │ │

│ │c) deşeuri alimentare; │ │ │

│ │d) lemne şi paie. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│14. │Cantitatea de metan colectat din depozitele de │ │ │

│ │deşeuri conforme │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤t │ │

│15. │Cantitatea de deşeuri municipale solide │ │ │

│ │utilizate sub formă de compost │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│16. │Procentul de deşeuri municipale care se │ │ │

│ │depozitează din deşeurile municipale generate │% │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Tratarea apelor uzate │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Volumul total de ape uzate (anual): │ │ │

│ │1. menajere; │mc │ │

│ │2. industriale. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│2. │Volumul de ape uzate tratate din volumul total │ │ │

│ │de ape uzate: │ │ │

│ │1. menajere: │ │ │

│ │ a) tratate aerob; │ │ │

│ │ b) tratate anaerob; │% │ │

│ │2. industriale: │ │ │

│ │ a) tratate aerob; │ │M.M.D.D. - │

│ │ b) tratate anaerob. │ │Administra- │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ţia │

│3. │Cantitatea de nămoluri rezultată în urma │ │Naţională │

│ │epurării apelor uzate: │ │Apele │

│ │1. municipale; │t │Române │

│ │2. industriale. │ │(A.N.A.R.) │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│ │Cantitatea de nămoluri tratate din cantitatea │ │ │

│ │de nămoluri rezultată în urma epurării │ │ │

│ │apelor uzate: │ │ │

│ │1. menajere: │ │ │

│4. │ a) tratate aerob; │% │ │

│ │ b) tratate anaerob; │ │ │

│ │2. industriale: │ │ │

│ │ a) tratate aerob; │ │ │

│ │ b) tratate anaerob. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│5. │Producţiile în următoarele sectoare şi │ │ │

│ │subsectoare industriale: │ │ │

│ │1. producţia de metale neferoase (aluminiu, │ │ │

│ │cupru, plumb, nichel, mangan, altele); │ │ │

│ │2. producţia de îngrăşăminte chimice │ │ │

│ │(azotoase, fosfatice, potasice); │ │ │

│ │3. producţii agroalimentare: producţiile de │ │ │

│ │cafea; producţiile de băuturi răcoritoare; │ │ │

│ │producţiile de uleiuri comestibile; produse din│ │ │

│ │peşte; produse lactate (lapte de consum, lapte │ │ │

│ │praf, brânzeturi, smântână, altele); preparate │ │ │

│ │din carne de pasăre; │ │ │

│ │producţiile de conserve; │t; kg; hl; │ │

│ │4. producţiile de hârtie; │mc; │ │

│ │5. producţiile de cauciuc; │10^3 Wh; │I.N.S. │

│ │6. producţiile de materiale textile (bumbac, │Gcal; mý │ │

│ │în, cânepă, mătase, poliester, altele); │ │ │

│ │7. producţiile de materiale lemnoase; │ │ │

│ │8. producţia de lână spălată şi degresată; │ │ │

│ │9. producţiile de energie electrică şi energie │ │ │

│ │termică; │ │ │

│ │10. producţia de piele. │ │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│6. │Fracţia de componentă organică degradabilă │ │ │

│ │îndepărtată sub formă de nămol │% │ │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │

│7. │Cantitatea de metan recuperata şi/sau arsa în │ │ │

│ │procesul de tratare a apelor uzate: │ │ │

│ │a) menajere; │ │ │

│ │b) industriale. │ │A.N.A.R. │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤t │ │

│8. │Cantitatea de metan recuperata şi/sau arsa în │ │ │

│ │procesul de tratare a namolului: │ │ │

│ │a) menajer; │ │ │

│ │b) industrial. │ │ │

├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤

│Subsectorul: Incinerarea deşeurilor │

├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤

│1. │Cantitatea de deşeuri medicale periculoase │ │Ministerul │

│ │generate │ │Sănătăţii │

├────┼───────────────────────────────────────────────┤t │Publice │

│2. │Cantitatea de deşeuri medicale periculoase │ │(M.S.P.). - │

│ │incinerate │ │direcţiile │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤de │

│3. │Cantitatea de deşeuri medicale periculoase │ │specialitate│

│ │incinerate din cantitatea totala de deşeuri │% │(D.S:P.) │

│ │medicale periculoase generate │ │şi │

│ │ │ │Institutul │

│ │ │ │de Sănătate │

│ │ │ │Publică │

│ │ │ │Bucureşti │

│ │ │ │(I.S.P.B.) │

├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│4. │Cantitatea de deşeuri periculoase industriale │ │A.N.P.M. - │

│ │incinerate │t │Direcţia de │

│ │ │ │specialitate│

└────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘