Decizie nr. 446 din 29 octombrie 2013

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 3 alin. (1) şi art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, excepţie ridicată de Dan Moleanu în Dosarul nr. 4.663/63/2012 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 471D/2013.

La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei. Lipsesc părţile Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale şi Comisia Centrală de Contestaţii Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că la recalcularea pensiilor în temeiul Legii nr. 119/2010 nu s-a ţinut cont de prevederea art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 referitoare la păstrarea în plată a cuantumului pensiei celui mai avantajos. De asemenea, arată că art. 3 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu prevede păstrarea stagiului de cotizare stabilit în urma aplicării Legii nr. 119/2010, astfel că, după aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 a rezultat un stagiu mai mic. Totodată, susţine că este discriminat, deoarece nu beneficiază de dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, asemănător persoanelor al căror venit nu a putut fi identificat şi pentru care se ia în calcul solda corespunzătoare gradului şi funcţiei minime. În acest sens, arată că, potrivit actelor doveditoare ale veniturilor realizate, a obţinut venituri mai mici decât cuantumul soldei arătate mai sus, fapt nereal însă, pentru că, în practică, nu putea realiza venituri sub această limită.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.663/63/2012, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 3 alin. (1) şi art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

Excepţia a fost ridicată de Dan Moleanu cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 7.518 din 7 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 4.663/63/2012.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 şi ale art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 sunt discriminatorii, întrucât nu se aplică decât persoanelor care au obţinut o pensie în sistemul public de pensii. De asemenea, art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 este neconstituţional în condiţiile în care prin sintagma "vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare" nu se înţelege vechimea luată în considerare la calculul pensiei în ultima decizie de pensionare. Totodată, art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 este neconstituţional în condiţiile în care nu se aplică şi persoanelor cărora li s-au identificat unele venituri pentru anumite perioade, dar acestea sunt mai mici decât cuantumul soldei de grad şi de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut. Referitor la dispoziţiile art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale art. 19 din anexa nr. 3 la această ordonanţă, arată că acestea sunt neconstituţionale prin raportare la art. 31 alin. (2) din Constituţie, în măsura în care veniturile realizate lunar de pensionari ce au fost identificate de instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora aceştia şi-au desfăşurat activitatea nu sunt comunicate beneficiarilor anterior revizuirii pensiei. De asemenea, susţine că art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 încalcă art. 47 alin. (2) din Constituţie în măsura în care prin sintagma "documente doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar" nu se au în vedere şi statele de plată.

Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie următoarele dispoziţii de lege:

–Art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, în forma acestui text de lege la data intrării în vigoare a legii.

Curtea constată însă că, în urma modificărilor şi completărilor ulterioare aduse acestei legi, textul de lege criticat a fost preluat în cuprinsul art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, în următoarea redactare: "În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos."

Totodată, Curtea constată că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, a căror aplicabilitate o invocă în cauză autorul excepţiei de neconstituţionalitate;

–Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora: "Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.";

–Art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, dispoziţii potrivit cărora: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeaşi lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.[...]

(4)În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puţin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie.";

–Art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011: "Constituie stagiu de cotizare vechimea în serviciu şi, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv perioadele în care beneficiarul:

a)a avut calitatea de cadru militar în activitate;";

–Art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011: "Documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de către centrele militare judeţene/zonale/de sector sau de către unităţile militare, instituţiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz.";

–De asemenea, deşi dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu se regăsesc în dispozitivul încheierii de sesizare, Curtea reţine, din considerentele acestei încheieri, precum şi din motivarea criticii de neconstituţionalitate, că obiect al excepţiei îl constituie şi aceste dispoziţii, având următorul cuprins: "(2) Obligaţia identificării şi transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea.

(3)Instituţiile prevăzute la alin. (2) transmit datele necesare revizuirii la casele de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textele de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 31 alin. (2) privind dreptul la informaţie şi art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie. De asemenea, invocă încălcarea dispoziţiilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al analizei de constituţionalitate în raport cu aceleaşi prevederi din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză.

Astfel, în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 şi celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, reţinând că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos "a fost prevăzut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat". Prin urmare, a reţinut că "nu se poate vorbi despre o identitate de situaţii între prevederile Legii nr. 19/2000 şi dispoziţiile de lege criticate ale Legii nr. 119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificaţia unei încălcări a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor ori a principiului neretroactivităţii legii civile".

De asemenea, referitor la critica de neconstituţionalitate adusă dispoziţiilor art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 în raport cu prevederile art. 31 alin. (2) din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 192 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 14 iunie 2013, a arătat că procedura reglementată de aceste texte de lege "nu poate fi interpretată, însă, ca reprezentând o piedică pentru persoana interesată de a solicita instituţiilor în care şi-a desfăşurat activitatea date care privesc situaţia sa personală. În plus, corectitudinea datelor avute în vedere în procesul de revizuire a pensiei poate fi verificată şi contestată ulterior stabilirii pensiei revizuite la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, şi apoi în justiţie, după cum dispune art. 22 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011".

Prin aceeaşi decizie, referindu-se la actele doveditoare ce sunt avute în vedere la stabilirea pensiei, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 nu disting între natura documentelor care fac dovada veniturilor realizate de cadrele militare în activitatea profesională.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Analizând în continuare critica de neconstituţionalitate adusă dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Curtea constată că, în realitate, autorul excepţiei solicită ca instanţa de contencios constituţional să confirme ceea ce textul de lege arată în mod expres, şi anume că vechimea în muncă ce va fi luată în calcul la stabilirea pensiei este cea stabilită prin decizia de pensionare emisă până la data încheierii procesului de recalculare prevăzut de Legea nr. 119/2010, cu alte cuvinte acea vechime stabilită anterior finalizării procedurii stabilite de această lege. Or, această solicitare nu pune în evidenţă un aspect de neconstituţionalitate, ci mai degrabă relevă o problemă de aplicare a legii, ce revine competenţei instanţei de judecată.

În sfârşit, referitor la criticile care vizează dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Curtea constată că autorul excepţiei doreşte, în realitate, extinderea acestor dispoziţii şi asupra persoanelor pentru care s-au identificat veniturile realizate, dar pentru anumite perioade acestea sunt mai mici decât cuantumul soldei de grad şi de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut. Or, ipoteza acestui text de lege se referă doar la persoanele pentru care nu au putut fi identificate veniturile realizate în timpul activităţii şi pentru care legiuitorul a înţeles să stabilească un nivel al veniturilor care va fi luat în calcul la stabilirea pensiei. Aceste persoane, în mod evident, nu se află în aceeaşi situaţie cu persoanele ale căror venituri au putut fi identificate şi a căror pensie se stabileşte, în conformitate cu principiul contributivităţii, în funcţie de aceste venituri. Aşadar, nu există niciun temei constituţional pentru care Curtea ar putea reţine existenţa vreunei discriminări generate de textul de lege criticat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan Moleanu în Dosarul nr. 4.663/63/2012 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 1 alin. (1)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi ale art. 3 alin. (1) şi art. 19 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 29 octombrie 2013.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea