Decizie nr. 164 din 24 martie 2016

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 raportat la art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea "F M Bunkering Services" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 667/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.256D/2015.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.839D/2015 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Dumitru în Dosarul nr. 3.326/120/2015 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

4.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Costel Gâlcă, din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, domnul consilier juridic Ionică Cătănescu, cu delegaţie depusă la dosar.

5.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.896D/2015 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Valentina Lungu în Dosarul nr. 1.123/114/2015 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

6.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

7.Magistratul-asistent referă asupra faptului că părţile Carmen Mihaela Zaman şi Alina Gabriela White, moştenitoarele legale ale autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, au depus o cerere scrisă prin care solicită judecarea în lipsă.

8.Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.839D/2015 şi nr. 1.896D/2015 la Dosarul nr. 1.256D/2015.

9.Atât reprezentanţii părţilor prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.839D/2015 şi nr. 1.896D/2015 la Dosarul nr. 1.256D/2015, care este primul înregistrat.

10.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul domnului avocat Costel Gâlcă, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că deciziile Curţii Constituţionale trebuie să se aplice tuturor dosarelor, întrucât Legea fundamentală conţine norme de principiu. În continuare, preşedintele acordă cuvântul domnului consilier juridic Ionică Cătănescu, care apreciază că excepţia este inadmisibilă.

11.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, şi ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

12.Prin Decizia civilă nr. 845/CA din 1 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 667/36/2014, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 raportat la art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea F M Bunkering Services - S.R.L. din Constanţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.

13.Prin Încheierea din 5 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.326/120/2015, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Dumitru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire a unei sentinţe.

14.Prin Încheierea din 26 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.123/114/2015, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Valentina Lungu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei hotărâri de respingere a unei cereri de revizuire.

15.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale întrucât instituie o discriminare între cei care au invocat excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale şi cei care nu au invocat o astfel de excepţie, având ca efect declararea căii de atac extraordinare a revizuirii ca fiind inadmisibilă. Acest lucru este de natură să conducă la înlăturarea garanţiei constituţionale potrivit căreia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. Autoarea excepţiei mai arată că este fără îndoială că voinţa legiuitorului nu a fost una de restrângere a beneficiului declarării ca neconstituţională a unei prevederi legale numai pentru cei care au ridicat în cauzele lor excepţii de neconstituţionalitate, care, admise fiind, le deschid şi le oferă şansa revizuirii unei hotărâri. Chiar dacă s-ar putea pune problema principiului retroactivităţii, precum şi problema principiului securităţii juridice, aceste principii sunt subsecvente principiului egalităţii în faţa legii. Altfel, se ajunge la concluzia că toate persoanele sunt egale în faţa legii, însă doar în anumite condiţii, nestipulate în Constituţie.

16.Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat în mod clar opinia asupra dispoziţiilor legale criticate.

17.Tribunalul Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat în mod clar opinia asupra dispoziţiilor legale criticate.

18.Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa a menţionat considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 48 din 4 februarie 2014, apreciind că acestea îşi găsesc aplicarea în cauza de faţă.

19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

20.Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţia României, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege. Iar, potrivit prevederilor art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii. În virtutea acestui mandat constituţional, legiuitorul are competenţa de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situaţii, în mod egal, pentru toţi cei interesaţi în exercitarea aceloraşi categorii de drepturi sau în îndeplinirea aceloraşi categorii de obligaţii. Guvernul mai menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 636 din 14 iunie 2012, Decizia nr. 48 din 4 februarie 2014 şi Decizia nr. 616 din 4 noiembrie 2014.

21.Avocatul Poporului şi-a exprimat punctul de vedere în dosarele nr. 1.839D/2015 şi nr. 1.896D/2015, apreciind că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 866 din 10 decembrie 2015.

22.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

23.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

24.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat în Dosarul nr. 1.256D/2015 îl reprezintă dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 raportat la art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat în dosarele nr. 1.839D/2015 şi nr. 1.896D/2015 îl reprezintă dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. În consecinţă, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele conexate îl constituie prevederile art. 509 alin. (1) pct. 11 şi cele ale art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

–art. 509 alin. (1) pct. 11: Obiectul şi motivele revizuirii: "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...]

11.după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii."

–art. 509 alin. (2): "Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul."

25.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 alin. (1) şi (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 124 alin. (2) şi (3) privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, se mai invocă şi încălcarea art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

26.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate prin Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, dar dintr-o altă perspectivă, şi a constatat că sintagma "pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul" din cuprinsul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituţională cu referire la motivul de revizuire prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora. În condiţiile în care doar această sintagmă a fost declarată ca fiind neconstituţională, Curtea Constituţională poate proceda la analiza art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, care cuprinde analiza soluţiei legislative criticate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi în privinţa cărora nu s-a pronunţat prin prisma criticilor astfel formulate.

27.Curtea reţine faptul că s-a pronunţat însă, în jurisprudenţa sa, asupra aceleiaşi soluţii legislative din Codul de procedură civilă din 1865, soluţie cuprinsă în prevederile art. 322 pct. 10 (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 636 din 14 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 7 august 2012, şi Decizia nr. 48 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014). Astfel, Curtea a statuat, prin raportare la faptul că deciziile de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate pronunţate de instanţa de contencios constituţional nu îşi produc efectele cu privire la procese soluţionate înainte de pronunţarea şi publicarea unor astfel de decizii, că soluţia adoptată de legiuitor este justă, în alte condiţii ajungându-se la afectarea siguranţei circuitului juridic. Atât timp cât partea nu manifestă diligenţă şi nu înţelege să ridice o excepţie de neconstituţionalitate în faţa instanţei competente, potrivit legii, şi atât timp cât nu există o decizie de constatare a neconstituţionalităţii publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dispoziţiile legale aplicabile acelui litigiu beneficiază de prezumţia de constituţionalitate. În momentul în care Curtea constată ca fiind neconstituţionale aceste dispoziţii legale, prezumţia de constituţionalitate este răsturnată, iar dispoziţiile legale respective nu mai pot fi aplicate în acel proces.

28.De asemenea, Curtea a statuat în cadrul considerentelor deciziilor sale că revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865 poate fi exercitată de cel căruia i s-a admis excepţia şi de cel căruia excepţia i-a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, fără a face distincţie că hotărârea a cărei revizuire se cere vizează sau nu fondul. În cadrul procesului judiciar, excepţia de neconstituţionalitate se înscrie în rândul excepţiilor de procedură prin care se urmăreşte împiedicarea unei judecăţi care s-ar întemeia pe o dispoziţie legală neconstituţională. Constatarea neconstituţionalităţii unui text de lege ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite autorilor acesteia şi nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât şi-ar pierde caracterul concret. Neconstituţionalitatea unei dispoziţii legale nu are numai o funcţie de prevenţie, ci şi una de reparaţie, întrucât ea vizează, în primul rând, situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 29 şi 30).

29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei la care s-a făcut mai sus referire, se constată că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă.

30.În aceste condiţii, Curtea Constituţională nu poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 alin. (1) şi (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 124 alin. (2) şi (3) privind înfăptuirea justiţiei şi nici ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată de Societatea "F M Bunkering Services" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 667/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ion Dumitru în Dosarul nr. 3.326/120/2015 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Valentina Lungu în Dosarul nr. 1.123/114/2015 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 şi ale art. 509 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 martie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae