Codul silvicFormă consolidată
Codul silvic din 24 aprilie 1996 (actualizata)
(Legea nr. 26/1996) (actualizata până la data de 20 octombrie 2005
- Emitent
- Parlamentul
(Legea nr. 26/1996) (actualizata până la data de 20 octombrie 2005
*)Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 93 din 8 mai 1996. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 20 octombrie 2005, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 17 octombrie 2002; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005.
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, iazurile, albiile pârâielor, precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier naţional.
Abrogat.
Art. 2 a fost abrogat de art. 18 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 939 din 20 octombrie 2005.
Terenurile din fondul forestier naţional destinate impaduririi şi cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica sunt:
a)terenurile în curs de regenerare, terenurile degradate şi poienile stabilite, prin amenajamentele silvice, să fie impadurite;
b)pepinierele, solariile, plantajele, culturile de rachita şi cele cu arbusti ornamentali şi fructiferi;
c)terenurile destinate asigurarii hranei vinatului şi animalelor din dotarea unităţilor silvice;
e)terenurile ocupate de constructii şi cele aferente acestora, drumuri şi cai ferate forestiere, fazanerii, pastravarii, crescatorii de animale, dotari tehnice specifice sectorului forestier.
Fondul forestier naţional este, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de interes naţional.
Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier naţional se exercită în conformitate cu dispozitiile prezentului Cod silvic.
Identificarea terenurilor care constituie fondul forestier naţional se face pe baza amenajamentelor silvice existente la data adoptarii prezentului Cod silvic.
Vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier naţional, supusă prevederilor prezentului Cod silvic, este constituita din:
a)vegetatia forestiera de pe pasunile impadurite;
b)perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole;
c)plantatiile forestiere de pe terenurile degradate;
d)plantatiile forestiere şi arborii din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de imbunatatiri funciare, precum şi cei situaţi de-a lungul cursurilor de apa şi al canalelor de irigatie;
e)perdelele forestiere de protecţie şi arborii situaţi de-a lungul cailor de comunicatie din extravilan;
f)zonele verzi din jurul oraşelor, comunelor, altele decit cele cuprinse în fondul forestier, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum şi jnepenisurile din zona alpina;
g)parcurile dendrologice, altele decit cele cuprinse în fondul forestier naţional.
Raporturile juridice, organizatorice, economice şi tehnice privind fondul forestier naţional, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum şi cele privind vegetatia forestiera de pe terenurile situate în afara fondului forestier naţional sunt supuse dispoziţiilor prezentului Cod silvic şi se completeaza, după caz, cu celelalte dispozitii în materie.
Statul, prin autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, elaboreaza politici în domeniul fondului forestier naţional şi al vegetatiei forestiere din afara acestuia, indiferent de natura proprietăţii, şi exercită controlul asupra modului de gospodarire a acestora.
Fondul forestier naţional este supus regimului silvic.
Regimul silvic constituie un sistem de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia şi paza acestui fond, având ca finalitate asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemelor forestiere.
Elaborarea normelor ce constituie regimul silvic revine autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura, care exercită şi controlul aplicarii acestui regim.
Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului se realizează prin Regia Naţionala a Pădurilor.
Regia Naţionala a Pădurilor funcţionează pe bază de gestiune economica şi autonomie financiară.
Regia Naţionala a Pădurilor exercita şi atribuţii de servicii publice cu specific silvic şi de autoritate hipica naţionala.
Potrivit acestui specific, activitatea Regiei Naţionale a Pădurilor se desfăşoară pe baza unui regulament de organizare şi functionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Statutul personalului silvic se aproba prin lege, la propunerea autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Cod silvic.
Alineatul (2) al art. 11 a fost modificat de art. 11 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 17 octombrie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 29 octombrie 2002.
Veniturile Regiei Naţionale a Pădurilor provin din:
a)valorificarea produselor fondului forestier şi din alte activităţi economice specifice;
b)prestări de servicii, executari de lucrari pentru terti, închirieri, concesionari de bunuri, cu excepţia pădurilor şi a celorlalte terenuri din fondul forestier, despăgubiri şi altele de acest fel, în condiţiile legii;
c)contravaloarea efectelor functiilor de protecţie ale pădurilor;
c^1)vanzarile de cabaline la intern şi extern, vanzarile de produse agricole excedentare, precum şi alte activităţi şi servicii;
d)alte venituri.
Litera c^1) a art. 12 a fost introdusa de art. 12 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 17 octombrie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 29 octombrie 2002.
Persoanele fizice, juridice şi instituţiile publice care beneficiaza, sub raport economic, de efectele functiilor de protecţie ale pădurilor au obligaţia sa plateasca unităţilor silvice contravaloarea acestor efecte.
Tarifele corespunzătoare efectelor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Ministerului Finanţelor, la propunerea autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Cod silvic.
Regia Naţionala a Pădurilor aplica regimul silvic la fondul forestier pe care îl administreaza.
Regia Naţionala a Pădurilor presteaza, la cerere, contra cost, servicii de specialitate în padurile proprietate privată, ale altor deţinători, precum şi în vegetatia forestiera din afara fondului forestier.
Modul de gospodarire a fondului forestier proprietate publică se reglementeaza prin amenajamentele silvice. Acestea constituie baza a cadastrului forestier şi a titlului de proprietate a statului şi stabilesc, în raport cu obiectivele ecologice şi social-economice, telurile de gospodarie şi masurile necesare pentru realizarea lor.
Amenajamentele silvice se elaboreaza pe ocoale silvice şi unităţi de productie, cu respectarea metodologiei unitare şi a prevederilor normelor tehnice de amenajare a pădurilor, urmarind asigurarea continuitatii functiilor ecologice şi social-economice ale acestora.
Pe baza datelor din amenajamentele silvice şi din alte lucrari tehnice de specialitate se întocmeşte periodic inventarul fondului forestier, la nivel naţional şi teritorial.
Elaborarea amenajamentelor silvice se va face în concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Amenajamentele silvice se intocmesc pe perioade de 10 ani, cu excepţia celor care privesc padurile de plop, salcie şi alte specii repede crescatoare, la care perioadele respective pot fi de 5-10 ani.
Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi controlul autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura, prin unitatile specializate pe care le autorizeaza în acest scop.
Amenajamentele silvice şi modificarea prevederilor acestora se aproba de către conducatorul autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura.
În raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se încadrează în doua grupe functionale:
a)grupa I cuprinde paduri cu functii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, paduri pentru recreere, paduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului, precum şi padurile declarate monumente ale naturii şi rezervatii;
b)grupa a II-a cuprinde paduri cu functii de productie şi de protecţie în care se urmareste să se realizeze, în principal, masa lemnoasa de calitate superioara şi alte produse ale padurii şi, concomitent, protectia calităţii factorilor de mediu.
Pentru fiecare grupa şi subgrupa functionala, prin amenajamentele silvice se stabilesc măsuri de gospodarire diferentiate, în vederea realizării de structuri care să asigure indeplinirea corespunzătoare a functiilor atribuite.
Reconstructia ecologica, regenerarea şi ingrijirea pădurilor se realizează, în concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale studiilor de specialitate, de către Regia Naţionala a Pădurilor.
La regenerarea pădurilor se va aplica regimul codrului, urmarindu-se conservarea genofondului şi realizarea de arborete de calitate superioara, precum şi exercitarea cu continuitate a functiilor de protecţie a mediului.
Regimul cringului este admis numai în arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm şi de zavoaie.
În scopul asigurarii permanentei, stabilitatii, biodiversitatii padurii, se va acordă prioritate regenerarii speciilor din tipul natural fundamental, prin aplicarea unor tratamente cu interventii repetate.
Taierile rase sunt admise numai în padurile de molid, pin, salcâm, plop, salcie şi în zavoaie, precum şi în cazul refacerii unor arborete în care nu este posibila aplicarea altor tratamente. În aceste condiţii, marimea parchetelor va fi de maximum 3 hectare; în situaţiile în care pentru reimpadurire este necesară pregătirea mecanizata a solului, suprafaţa parchetului poate fi de cel mult 5 hectare.
Regia Naţionala a Pădurilor este obligata sa organizeze şi să asigure impadurirea tuturor terenurilor neregenerate şi a poienilor din fondul forestier pe care îl administreaza, destinate acestui scop.
Lucrarile de reimpadurire şi de completare a regenerarilor naturale se executa în termen de cel mult 2 ani după taierea definitivă.
Compozitia, schemele şi tehnologiile de impadurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de specialitate.
În lucrarile de impadurire se vor folosi materiale de reproducere provenite din rezervatii de seminte, plantaje şi plantatii-mama de butasi şi din arborete sursa de seminte inscrise în catalogul naţional al materialelor de reproducere admise în cultura.
Conservarea resurselor genetice forestiere, cu atributul lor fundamental: genofondul valoros şi variabilitatea genetica intraspecifica, este o obligaţie permanenta a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Padurile care constituie resurse genetice forestiere, determinate ca atare, sunt excluse de la taieri de produse principale.
Regia Naţionala a Pădurilor este obligata să execute toate lucrarile de reconstructie ecologica, regenerare, întreţinere a semintisului şi a plantatiilor şi de ingrijire a arboretelor, astfel incit să se realizeze compozitiile tel stabilite prin amenajamentele silvice. Urmarirea realizării acestora se face prin sistem informational adecvat.
Regenerarea pădurilor, ingrijirea semintisurilor, a plantatiilor şi a arboretelor se asigura prioritar din veniturile Regiei Naţionale a Pădurilor.
Starea de sănătate a pădurilor se asigura de către Regia Naţionala a Pădurilor, prin masurile de prevenire şi de combatere a daunatorilor şi a bolilor, indiferent de forma de proprietate a pădurilor.
Regia Naţionala a Pădurilor, prin sisteme de supraveghere specifice, întocmeşte anual statistica şi prognoza daunatorilor vegetatiei forestiere pentru intregul fond forestier naţional şi ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea acestora.
În scopul protectiei faunei şi florei, se aplică metode biologice şi integrate de combatere a bolilor şi daunatorilor vegetatiei forestiere, care să asigure echilibrul ecologic.
Masurile pentru prevenirea şi combaterea daunatorilor şi a bolilor care prezinta pericol atit pentru paduri cit şi pentru culturile agricole se stabilesc, în comun, de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura şi de către Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei.
Persoanele juridice şi fizice, care desfăşoară activităţi ce pot aduce prejudicii, prin poluare, fondului forestier naţional şi vegetatiei forestiere din afara acestui fond, sunt obligate sa ia toate masurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate a aerului, apei şi solului.
Pagubele aduse prin nerespectarea acestor prevederi se recupereaza integral de la cei care le-au produs, deosebit de sanctiunile penale sau administrative ce se aplică, după caz.
Regia Naţionala a Pădurilor asigura şi exercită paza fondului forestier pe care îl administreaza, împotriva taierilor ilegale de arbori, furtunilor, distrugerilor, degradarilor, pasunatului, braconajului şi altor fapte pagubitoare, precum şi masurile de prevenire şi stingere a incendiilor.
Prefectii, consiliile judetene şi locale, precum şi unitatile de politie şi jandarmerie, potrivit atribuţiilor ce le revin în temeiul legii, au obligaţia de a sprijini actiunile de paza a fondului forestier.
Regia Naţionala a Pădurilor, persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activităţi în fondul forestier, precum şi în zonele limitrofe acestuia, sunt obligate să aplice şi să respecte reglementarile de prevenire şi stingere a incendiilor.
Instrucţiunile privind prevenirea şi stingerea incendiilor din paduri se emit de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, în concordanta cu reglementarile Ministerului de Interne.
Aducerea acestora la cunoştinţa populatiei şi punerea lor în aplicare se vor face de către Regia Naţionala a Pădurilor.
Prefectii, consiliile judetene şi locale, unitatile Ministerului Apararii Naţionale, ale Ministerului de Interne şi formatiile civile de pompieri, potrivit atribuţiilor legale ce le revin, au obligaţia sa sprijine actiunile de prevenire şi stingere a incendiilor în zonele cu vegetatie forestiera.
Persoanele fizice aflate în zonele cu vegetatie forestiera în care s-au produs incendii sunt obligate sa participe la stingerea acestora.
Se interzice pasunatul în padurile care fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului, pe terenurile degradate impadurite şi în perdelele forestiere de protecţie.
Este permisa recoltarea ierbii cu secera din plantatii şi paduri, cu excepţia celor cu functii speciale de protecţie.
Se permite, cu aprobarea organelor silvice, la recomandarea Asociaţiei crescatorilor de albine, amplasarea în mod gratuit a stupilor în vederea valorificarii surselor nectaropolenifere.
Prin excepţie de la prevederile alin. 1, autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura poate aproba pasunatul pe durata limitata în unele perimetre ale fondului forestier proprietate publică a statului, pe baza propunerilor autorităţilor publice locale, cu avizul unităţilor silvice teritoriale, temeinic justificate.
Trecerea animalelor domestice prin padure spre zonele de pasune, adapat şi adapostire se aproba anual de către unitatile silvice teritoriale, cu respectarea normelor tehnice pe baza propunerilor autorităţilor prevăzute la alineatul precedent.
Nu poate fi autorizat accesul animalelor domestice în arboretele în curs de regenerare, în plantatiile şi regenerarile tinere, în padurile care indeplinesc functii speciale de protecţie, în perimetrele de ameliorare, precum şi în perdelele de protecţie.
În parcelele în curs de regenerare, în plantatiile şi culturile forestiere cu inaltimi mai mici de 5 metri, în parchetele în curs de exploatare, în zonele de refugiu al vinatului, în rezervatiile naturale şi în padurile declarate monumente ale naturii, în rezervatii stiintifice, precum şi în parcelele din jurul izvoarelor de apa minerala şi potabila, captate pentru exploatare industriala sau pentru consum distributiv centralizat pe o raza de 100 de metri, accesul este permis numai pentru gospodarirea şi administrarea pădurilor.
Accesul în padure cu autovehicule şi vehicule tractate de animale este permis numai pe drumurile forestiere permanente, în condiţiile respectarii indicatoarelor de circulatie. Fac excepţie utilajele forestiere, vehiculele tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parchetele în curs de exploatare, precum şi vehiculele care transporta stupi.
Sunt produse ale fondului forestier bunurile ce se recolteaza din acesta.
Produsele lemnoase ale padurii sunt:
a)produse principale, rezultate din taieri de regenerare a pădurilor;
b)produse secundare, rezultate din taieri de ingrijire a arboretelor tinere;
c)produse accidentale, rezultate în urma calamitatilor şi din defrisari de padure legal aprobate;
d)produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala;
e)alte produse: arbori şi arbusti ornamentali, rachita, puieti şi diferite produse din lemn.
Produsele nelemnoase specifice fondului forestier sunt: vinatul din cuprinsul acestuia, pestele din apele de munte, din crescatorii, balti şi iazuri din fondul forestier, fructele de padure, semintele forestiere, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale şi aromatice, rasina şi altele de acest fel.
Volumul maxim de masa lemnoasa ce se poate recolta anual din paduri se aproba prin hotărâre a Guvernului, în limita posibilităţii stabilite prin amenajamentele silvice pe fiecare unitate de productie şi pe natura produselor.
Volumul produselor accidentale, rezultate din doborituri de vint, rupturi de zapada, defrisari legale, uscari de arbori în masa, se va precompta din posibilitate.
Produsele lemnoase ale padurii se recolteaza pe bază de autorizatie de exploatare şi caiet de sarcini, eliberate de unitatile silvice. Estimarea acestor produse se face prin acte de punere în valoare intocmite de unitatile silvice şi se valorifica, potrivit legii, pe bază de licitaţie, cu excepţia celor exploatate în regie proprie. Masa lemnoasa care nu s-a putut valorifica prin licitaţie se poate vinde prin negociere directa.
Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recolteaza în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura.
Vinatul şi pestele din apele de munte se recolteaza pe bază de autorizaţii emise potrivit legii.
Personalul din silvicultura nu poate exercita functii de reprezentare profesionala în cadrul unităţilor cu profil comercial care liciteaza, prelucreaza sau valorifica produse specifice fondului forestier.
Exploatarea produselor lemnoase ale padurii se face în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale instructiunilor privind termenele, modalitatile şi epocile de recoltare, scoatere şi transport al materialului lemnos, emise de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura.
Arborii destinati a fi taiati se vor marca, în prealabil, cu ciocane silvice, de către personalul silvic, în conformitate cu normele tehnice.
Forma şi modul de utilizare a ciocanelor silvice, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat de conducatorul autorităţii centrale care raspunde de silvicultura.
Ciocanele silvice de marcat au regimul marcilor şi al sigiliilor. Tiparele lor se înregistrează şi se păstrează la birourile notariale.
Pentru aceste operaţiuni se plateste taxa de timbru prevăzută de lege pentru primirea în depozit la birourile notariale a inscrisurilor sau documentelor.
La exploatarea masei lemnoase, ocoalele silvice, agentii economici şi persoanele fizice autorizate au obligaţia sa foloseasca tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din padure care să nu produca degradarea solului şi a malurilor apelor, distrugerea sau vatamarea semintisului utilizabil, a arborilor nedestinati exploatarii, peste limitele admise prin instrucţiunile prevăzute la art. 42.
Pentru parchetele primite spre exploatare, titularii lor raspund pe toata durata exploatarii, de la primire până la predare, pentru daunele cauzate fondului forestier.
Masa lemnoasa care se exploateaza şi se transporta din padure va fi marcată şi inventariata conform normelor tehnice emise de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura.
În scopul asigurarii fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor legate de eventualele prejudicii de natura celor menţionate la art. 45 alin. 1, titularii autorizaţiilor de exploatare vor depune la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizatiei de exploatare, o garantie echivalenta cu 5% din valoarea lemnului, stabilita prin contractul de furnizare a masei lemnoase.
Masa lemnoasa neexploatata, rămasă pe picior sau doborâtă şi nescoasa din parchete până la sfirsitul anului, constituie cu prioritate resursa, prin precomptare, pentru anul următor, cu obligaţia respectarii posibilităţii stabilite prin amenajamentele silvice.
Pentru scosul şi transportul lemnului din fondul forestier se construiesc cai de transport forestier, pe baza unor norme privind amplasarea, proiectarea, construirea, întreţinerea şi exploatarea acestora, aprobate de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura.
Fondurile necesare pentru construirea acestor cai de transport forestier se vor asigura anual, potrivit legii.
Când transportul lemnului este condiţionat de trecerea prin terenuri apartinind altor proprietari, acestia vor fi despagubiti de către persoana fizica sau juridica care executa exploatarea masei lemnoase. Despăgubirea se va stabili prin înţelegere între părţi. În caz de dezacord, despăgubirea se va stabili de către o comisie formata din reprezentanti ai Regiei Naţionale a Pădurilor şi ai administraţiei publice locale sau prin justiţie.
Până la pronuntarea unei sentinte judecătorești definitive, transportul lemnului nu poate fi impiedicat dacă s-a depus, pe seama proprietarului de teren, despăgubirea stabilita de comisia prevăzută la alin. 1.
Ocrotirea, asigurarea integritatii şi dezvoltării fondului forestier naţional constituie o preocupare fundamentala, de interes naţional, a autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura, menita să asigure dezvoltarea durabila a acestuia.
Autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Naţionala a Pădurilor, ia măsuri de lichidare a enclavelor şi de corectare a perimetrului pădurilor prin schimburi de terenuri ori prin cumparare, pe bază de acte autentice.
Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobândeşte situaţia juridica a terenului pe care îl inlocuieste. Operaţiunea de înregistrare în evidentele cadastrale revine fiecarei părţi pentru terenul primit, cu plata taxelor de timbru potrivit prevederilor legale.
Statul, prin autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, are drept de preemptiune la toate vânzările de bunavoie sau silite, la pret şi în condiţii egale, pentru enclavele din fondul forestier proprietate publică şi terenurile limitrofe acestuia, precum şi pentru terenurile acoperite cu vegetatie forestiera.
Proprietarul vinzator este obligat sa instiinteze, în scris, unitatea silvica teritoriala în raza careia se afla terenul respectiv, în legătură cu intentia de instrainare. Unitatea silvica sesizata îşi va manifesta opţiunea în termen de 30 de zile, după care dreptul de preemptiune inceteaza. Vinzarea facuta cu incalcarea dispoziţiilor de mai sus este nula de drept.
Regia Naţionala a Pădurilor poate cumpara terenuri degradate proprietate privată sau poate prelua asemenea terenuri, dacă ele sunt donate de deţinători, în vederea impaduririi.
Cheltuielile de cumparare şi de impadurire se suporta din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la art. 63.
Dobindirea terenurilor degradate se va face în numele statului, prin act autentic scutit de taxe de timbru, înregistrat în amenajamentele silvice şi în evidentele de cadastru general, fără plata, şi intră în domeniul public al statului.
De asemenea, Regia Naţionala a Pădurilor preia în administrare terenurile degradate proprietate publică, incluse în perimetre de ameliorare şi prevăzute a fi impadurite. Cheltuielile pentru lucrarile necesare se suporta din fondul de ameliorare a fondului funciar sau din alocatii de la bugetul de stat, potrivit legii.
Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publică este interzisa.
În mod excepţional, pentru constructii cu destinatie militara, pentru cai ferate, sosele de importanţa deosebită, linii electrice de înaltă tensiune, mine, forari, sonde şi echipamente aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze sau petrol ori pentru lucrari de imbunatatiri funciare, de gospodarire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apa, obiective turistice, ocuparea definitivă de terenuri din fondul forestier în alte scopuri decit cele silvice, cu defrisarea padurii sau fără, se aproba potrivit legii.
Ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier se face, de regula, pe bază de schimb. Terenurile preluate trebuie să fie apte a fi impadurite şi echivalente ca suprafaţa şi bonitate.
În cazul în care terenul din fondul forestier este acoperit cu padure, valorificarea masei lemnoase se face de către ocolul silvic, iar beneficiarul schimbului datorează, pe linga taxa legala pentru scoaterea definitivă din producţia silvica, şi contravaloarea pierderii de crestere determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, precum şi cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la incheierea stării de masiv, stabilite pe bază de deviz.
Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobândeşte situaţia juridica a celui pe care îl inlocuieste.
Inregistrarea în evidentele de cadastru general este obligatorie pentru ambele părţi, cu plata taxelor de timbru, potrivit legii.
Beneficiarul scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier, care nu dispune de teren echivalent pentru schimb, va plati deţinătorului de teren contravaloarea acestuia, taxa legala pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decit producţia silvica, precum şi contravaloarea pierderii de crestere precizata la art. 55, dacă terenul este acoperit cu padure.
Transmiterea temporara de terenuri din fondul forestier proprietate publică pentru folosirea în alte scopuri decit producţia silvica, cu defrisarea sau fără defrisarea vegetatiei existente, se aproba potrivit legii.
Pentru folosirea temporara de terenuri din fondul forestier, titularul aprobării va plati Regiei Naţionale a Pădurilor chiria pentru terenul respectiv şi, după caz: contravaloarea pierderii de crestere ca urmare a taierii masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii stabilita în amenajamentele silvice, cheltuielile corespunzătoare reinstalarii vegetatiei forestiere şi intretinerii acesteia până la realizarea stării de masiv, precum şi valoarea obiectivelor existente care se dezafecteaza ca urmare a transmiterii terenului.
Titularul aprobării va depune, de asemenea, la Regia Naţionala a Pădurilor, înainte de preluarea terenului, o garantie echivalenta cu taxa legala prevăzută pentru ocuparea definitivă de terenuri din circuitul silvic. După indeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. 1 şi după repredarea terenurilor în fondul forestier în condiţii apte pentru impadurire, titularul aprobării va primi garantia depusa.
Metodologia de calcul al pretului terenului, al chiriei, al contravalorii pierderii de crestere şi al celorlalte cheltuieli precizate la art. 55, 56 şi 58 se va elabora de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentului Cod silvic în Monitorul Oficial al României.
Folosirea temporara a unor terenuri din fondul forestier pentru interventii cu caracter urgent privind remedierea unor deranjamente sau avarii la liniile de telecomunicatii, de transport şi distribuire a energiei electrice, la conductele de apa, canalizare sau gaze, precum şi la alte instalaţii similare, se aproba de către Regia Naţionala a Pădurilor. Durata interventiilor cu caracter urgent nu trebuie să depăşească 30 de zile.
Valoarea prejudiciilor produse prin lucrarile de remediere menţionate la alin. 1, stabilite de unitatea silvica pe bază de deviz, se suporta de executantul lucrărilor.
Schimbarea categoriei de folosinţă silvica, inclusiv defrisarea padurii, în scopul executarii de lucrari necesare gospodăririi fondului forestier se aproba de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura şi este scutita de plată oricăror taxe.
La amplasarea la distante mai mici de 1,0 km de liziera padurii a unor obiective industriale, unităţi comerciale sau de alta natura, care prin functionare pot aduce prejudicii padurii, beneficiarii acestora vor obtine, în prealabil, avizul Regiei Naţionale a Pădurilor.
La Regia Naţionala a Pădurilor se constituie un fond de conservare şi regenerare a pădurilor, purtator de dobinda, din urmatoarele resurse:
a)contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier;
b)contravaloarea pierderilor de crestere determinate de exploatarea arborilor înainte de vârsta exploatabilitatii stabilita prin amenajamentele silvice în cazul terenurilor prevăzute la lit. a), precum şi despăgubirile pentru daune produse fondului forestier;
c)tarifele pentru efectele favorabile determinate de functiile de protecţie ale pădurilor; d) 20-25% din încasările realizate din valorificarea masei lemnoase pe picior provenita din produse principale şi secundare;
e)alocatii de la bugetul de stat.
Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor se va folosi pentru impadurirea unor terenuri goale, pentru regenerarea suprafeţelor parcurse cu taieri, gospodarirea cu prioritate a unor paduri cu functii speciale de protecţie, acoperirea cheltuielilor ocazionate de eventualele calamitati asupra pădurilor şi pentru cumpararea de terenuri potrivit prevederilor art. 51 şi 53 din prezenta lege;
f)sumele rămase disponibile la finele anului, menţionate la lit. a)-d), vor fi utilizate în exercitiul financiar al anului următor, în acelasi scop.
Administrarea fondului forestier proprietate privată se face de către proprietarii acestuia, individual sau în asociaţii.
Proprietarii de paduri şi de alte terenuri din fondul forestier proprietate privată au obligaţia să le gospodareasca în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protectia mediului.
Veniturile proprietarilor fondului forestier proprietate privată, obtinute cu respectarea regimului silvic, provin din:
a)valorificarea produselor padurii şi din alte activităţi economice proprii;
b)închirieri, concesionarea pădurilor şi a celorlalte terenuri din fondul forestier, despăgubiri şi altele de acest fel;
c)contravaloarea efectelor functiilor de protecţie ale pădurilor şi alte venituri.
Modul de gospodarire a fondului forestier proprietate privată este stabilit prin amenajamente silvice. Acestea se intocmesc pe trupuri de padure şi pe ansamblul localităţii, fără a afecta dreptul de proprietate. Nerespectarea prevederilor acestora constituie contraventie sau infractiune, după caz.
Intocmirea amenajamentelor silvice se face în condiţiile art. 18 şi ale normelor tehnice privind gospodarirea pădurilor proprietate privată.
Abrogat.
Alin. (3) al art. 66 a fost abrogat de art. 18 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 939 din 20 octombrie 2005.
Proprietarii fondului forestier proprietate privată sunt obligati să respecte prevederile amenajamentelor silvice şi să asigure permanenta padurii.
Regenerarea pădurilor proprietate privată, după taiere, se va realiza de către proprietari în cel mult 2 ani. În acest scop, Regia Naţionala a Pădurilor acorda, la cerere, sprijin tehnic.
În cazul în care proprietarul nu-şi indeplineste oblibaţiile prevăzute în alineatul precedent din motive imputabile lui, autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, după somatie, va dispune Regiei Naţionale a Pădurilor executarea, prin ocolul silvic, pe contul proprietarului, a lucrărilor de impadurire şi de întreţinere până la regenerarea definitivă. Devizul lucrărilor întocmit de ocolul silvic şi aprobat de forul ierarhic superior al acestuia se comunică proprietarului. Devizul poate fi contestat de proprietar în termen de 30 de zile de la comunicare la judecatoria în a carei raza teritoriala se afla padurea. Împotriva hotărârii judecatoriei se pot exercita caile de atac prevăzute de Codul de procedură civila. Devizul acceptat de proprietar, în mod expres sau tacit, prin necontestare în termen, constituie titlu executoriu şi temei al executarii silite. Pe perioada executarii lucrărilor de regenerare şi până la închiderea stării de masiv, folosirea în alte scopuri a zonei de regenerare este interzisa.
În situaţia unor calamitati naturale, actiunea de reimpadurire va fi sprijinita de Regia Naţionala a Pădurilor, prin acordarea de material saditor şi asistenţa tehnica, în mod gratuit.
Compozitia, schemele şi tehnologiile de impadurire sunt cele prevăzute în normele tehnice elaborate de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura.
Persoanele juridice sau fizice pot înfiinţa, în condiţiile legii, plantatii forestiere pe terenuri care le apartin din afara fondului forestier.
Recoltarea lemnului din aceste plantatii şi valorificarea lui sunt la latitudinea proprietarului.
Detinatorii de paduri proprietate privată au obligaţia să le menţină în stare buna de sănătate şi să execute la timp lucrarile de igiena, precum şi cele de protecţie, cu sprijinul tehnic al Regiei Naţionale a Pădurilor.
Acestia vor semnala ocolului silvic, imediat ce constata, aparitia de boli şi daunatori şi vor executa lucrarile de combatere cu mijloace proprii sau prin unităţi specializate, contra cost.
Detinatorii de paduri proprietate privată au obligaţia să asigure paza acestora împotriva taierilor ilegale de arbori, distrugerilor de semintis, incendiilor, furtunilor, pasunatului neautorizat, precum şi altor fapte pagubitoare.
Organele silvice, prefectii, consiliile judetene şi locale, unitatile de politie, jandarmerie, unitatile şi formatiunile de pompieri, unitatile Ministerului Apararii Naţionale, potrivit atribuţiilor ce le revin prin lege, vor sprijini pe detinatorii de paduri proprietate privată în actiunile de paza a pădurilor şi de stingere a incendiilor de padure.
La solicitarea asociaţiilor de proprietari şi a unor proprietari individuali, Regia Naţionala a Pădurilor, prin unitatile sale teritoriale, poate prelua asupra sa paza pădurilor respective pe bază de contracte sau conventii incheiate cu solicitanţii.
Pasunatul este interzis în arboretele în curs de regenerare şi în padurile cu functii speciale de protecţie, precum şi în semintisuri şi plantatii cu virste mai mici de 10 ani şi cu înălţime sub 3 metri, în paduri de plopi şi salcie sub vârsta de 5 ani.
Autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura organizeaza controlul asupra modului în care se aplică regimul silvic în padurile proprietate privată, constata faptele care contravin acestuia şi aplica, potrivit legii, sancţiuni ori sesizeaza, după caz, organele de urmărire penala.
Detinatorii de paduri proprietate privată şi persoanele juridice sau fizice care executa exploatarea masei lemnoase sunt obligate sa recolteze numai arbori marcati de personalul silvic, să respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase şi cele referitoare la circulatia materialului lemnos prevăzute de prezentul Cod silvic.
Marcarea şi evaluarea arborilor destinati taierii se fac, la cerere, de către personalul silvic autorizat. O dată cu plata acestor prestatii, proprietarii vor primi documentele legale pentru exploatarea şi transportul materialului lemnos respectiv.
Reducerea suprafetei pădurilor proprietate privată este interzisa, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 54 alin. 2.
De asemenea, este interzisa defrisarea lenta, prin secuiri de arbori ori prin alte procedee care duc la reducerea treptata a consistentei padurii.
Impadurirea terenurilor degradate constituite în perimetre în ameliorare potrivit legii se executa de către Regia Naţionala a Pădurilor, prin unitatile sale teritoriale, cheltuielile suportindu-se din fondul de ameliorare a fondului funciar ori alocatii de la bugetul de stat, potrivit legii.
Schimbarea destinatiei terenurilor nu afectează dreptul de proprietate asupra acestora.
Materialele lemnoase vor putea fi transportate de la locul de recoltare sau de depozitare numai insotite de documente de provenienţă, pe toata durata transportului, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenientei acestora.
Prin materiale lemnoase se înţelege lemnul rotund sau despicat de lucru şi lemnul de foc, obtinute ca rezultat al aplicarii taierilor autorizate de produse principale, secundare, accidentale şi din acţiuni de igienizare a pădurilor, cheresteaua, precum şi lemnul ecarisat sau cioplit, lemnul brut, prelucrat sau semifabricat.
De asemenea, este supus prevederilor alin. 1 şi transportul pomilor de iarna.
Organele silvice sunt imputernicite sa controleze circulatia materialelor lemnoase şi să le retina pe cele neinsotite de documente legale de provenienţă şi de transport.
Organele de politie şi cele vamale sunt obligate sa exercite controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi să le retina pe cele neinsotite de documente legale.
Este interzisa primirea spre încărcare, în orice mijloc de transport, a materialelor lemnoase neinsotite de documente legale de provenienţă.
Materialele lemnoase gasite în curs de transport fără documentele prevăzute la art. 77 vor fi reţinute de către organele silvice imputernicite, de organele de politie şi vamale, în vederea stabilirii provenientei lor.
Transportatorul va refuza primirea materialelor lemnoase prezentate spre expediere, dacă acestea nu au documente de însoţire conform prevederilor menţionate la art. 77.
Materialele lemnoase reţinute în baza prevederilor art. 78 alin. 1 vor fi date în custodie, după împrejurări, unităţii silvice celei mai apropiate, care va asigura depozitarea şi paza lemnului retinut.
Transportatorul gasit fără documente legale de însoţire este obligat sa transporte materialul lemnos la locul de predare în custodie.
Materialele lemnoase reţinute în statiile de cale ferata, porturi sau puncte vamale vor fi transportate, pe cheltuiala expeditorului, la unitatile silvice cele mai apropiate, dindu-se în custodia acestora.
Dacă în termenul stabilit de organul constatator sau ca urmare a hotărârii judecătorești nu se poate stabili provenienţă materialelor lemnoase reţinute, acestea vor fi confiscate potrivit prevederilor din legea penala sau din actele normative referitoare la sanctionarea contraventiilor silvice.
În cazul în care s-a stabilit provenienţă legala, materialele lemnoase reţinute vor fi restituite proprietarului, care va suporta cheltuielile de depozitare.
Se interzice efectuarea operaţiunilor de prelucrare a lemnului rotund în cherestea de către detinatorii de instalaţii, dacă nu exista documente de provenienţă legala a acestuia.
Modul de aducere la indeplinire a prevederilor referitoare la circulatia şi prelucrarea în cherestea a materialelor lemnoase se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Mamiferele, păsările salbatice, pestele din apele de munte, precum şi alte specii de animale care prin rolul lor ecologic, economic şi social constituie avutie de interes naţional sunt ocrotite de lege.
Administrarea, ocrotirea, gospodarirea unitara şi rationala a fondului cinegetic şi a fondului piscicol din apele de munte se asigura de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura.
În indeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. 1, autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura emite norme tehnice pentru ocrotirea şi gospodarirea fondurilor de vinatoare şi a fondurilor piscicole din apele de munte, care sunt obligatorii pentru toţi detinatorii acestora, indiferent de forma de proprietate.
În executarea atribuţiilor de serviciu, personalul silvic care raspunde de ocrotirea, selecţia şi paza vinatului practica vânătoarea, pe fondurile de vinatoare gospodarite de unitatile silvice, pe baza permisului de portarma şi a autorizatiei date de către ocolul silvic care are în gestiune fondul respectiv.
Activitatea de vinatoare recreativa şi pescuitul sportiv se reglementeaza prin lege.
Autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura stabileste norme tehnice obligatorii pentru reglementarea efectivelor optime de vinat, în special a celor care produc pagube culturilor agricole, iar unitatile detinatoare ale fondurilor de vinatoare raspund de aplicarea acestora şi pentru pagubele produse.
Vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier naţional, precizata la art. 6, se administreaza de către proprietarii acestora, se gospodaresc potrivit scopului pentru care a fost creata şi este supusă unor norme tehnice silvice şi de paza, precum şi de circulatie şi transport pentru materialul lemnos recoltat, emise de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, care controlează aplicarea şi respectarea lor.
Transformarea pasunilor impadurite se face pe baza studiilor intocmite de unităţi specializate abilitate de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura.
Este interzisa defrisarea vegetatiei forestiere pe terenuri din afara fondului forestier în urmatoarele situaţii:
a)în zonele în care vegetatia forestiera indeplineste functiile speciale de protecţie, prevăzute la art. 20;
b)pe terenurile cu inclinare mai mare de 30 de grade;
c)înainte de atingerea virstei exploatabilitatii, stabilita prin norme tehnice.
Se interzic taierea, incendierea şi distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jnepenisurilor.
Detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier naţional au obligaţia să asigure paza acesteia, sa ia măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor, să respecte dispozitiile cu privire la protectia pădurilor şi circulatia materialelor lemnoase, cuprinse în prezentul Cod silvic.
Valorificarea lemnului de pe terenurile cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier naţional se face de către proprietarii acestora.
Recoltarea materialului lemnos de pe terenurile situate în afara fondului forestier, prevăzute la art. 6, este permisa numai cu marcarea prealabila de către ocolul silvic a arborilor de extras. Contravaloarea cheltuielilor ocazionate de marcarea materialului lemnos se suporta de către detinatorii de terenuri şi se constituie venit la Regia Naţionala a Pădurilor.
Autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura organizeaza controlul asupra modului în care se aplică regulile silvice şi de paza pe terenurile cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier naţional, precum şi cele referitoare la circulatia materialului lemnos rezultat de pe aceste terenuri.
Statul, prin autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, va incuraja crearea de perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole, plantarea cu specii forestiere a unor terenuri degradate, proprietate privată, neconstituite în perimetre de ameliorare, precum şi a altor terenuri disponibile, asigurind gratuit, la cererea proprietarilor, material de plantat şi asistenţa tehnica necesară. Cheltuielile pentru prestaţiile respective se suporta din fondul de ameliorare a fondului funciar constituit potrivit legii şi din alocatii de la bugetul de stat.
Pentru zonele afectate de seceta şi eroziune, unde se manifesta puternice dezechilibre ecologice, actiunea de realizare a perdelelor forestiere de protecţie constituie lucrare de utilitate publică.
Incalcarea prevederilor prezentului Cod silvic atrage, după caz, raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala a persoanei vinovate, potrivit legii.
Ocuparea fără drept, în intregime sau în parte, a unor paduri, terenuri sau ape din fondul forestier naţional, precum şi distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de hotar, a imprejmuirilor ori a reperelor de marcare, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Taierea sau scoaterea din radacini, fără drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decit preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior sau dacă valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost savirsita de cel puţin două ori în intervalul de 2 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.
Dacă fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decit preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani.
Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decit preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Maximul pedepselor prevăzute la alin. 1-3 se majoreaza cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost savirsite în urmatoarele împrejurări:
a)de doua sau mai multe persoane împreună;
b)de o persoană având asupra sa o arma sau substante chimice periculoase;
c)în timpul noptii;
d)în arii forestiere protejate.
Tentativa se pedepseste.
Furtul de arbori doboriti sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, cu sau fără drept, din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decit preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, ori dacă valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost savirsita de cel puţin două ori în interval de 2 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.
Dacă fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 20 de ori mai mare decit preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decit preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.
În cazul în care furtul a fost savirsit în imprejurarile menţionate la art. 97 alin. 4, maximul pedepselor prevăzute în alineatele precedente se majoreaza cu 3 ani.
Mijloacele de transport şi uneltele folosite care au servit la savirsirea infractiunii sunt supuse confiscarii speciale în condiţiile prevăzute la art. 118 din Codul penal.
Tentativa se pedepseste.
Falsificarea ciocanului silvic de marcat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Folosirea fără drept sau contrar dispoziţiilor legale specifice a ciocanului silvic de marcat se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Dacă, pentru marcare, s-a folosit un ciocan silvic de marcat fals ori alte obiecte sau mijloace potrivite, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani.
Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neintrebuintare, prin incendiere, a unor paduri de pe suprafete intinse de terenuri constituie infractiune de distrugere calificata care a avut ca urmare un dezastru şi se pedepseste potrivit dispoziţiilor prevăzute în Codul penal.
Distrugerea sau vatamarea arborilor, puietilor ori lastarilor prin pasunare în paduri sau zone în care pasunatul este interzis, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decit preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Distrugerea sau vatamarea, în orice mod, a jnepenisurilor se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani şi cu amendă.
Când infractiunile prevăzute la art. 97 şi 98 sunt savirsite de personalul silvic cu atribuţii de constatare a infracţiunilor şi a contraventiilor, maximul pedepselor prevăzute se majoreaza cu 2 ani.
Pe linga organele de urmărire penala, sunt competenti să constate infractiunile prevăzute la art. 96-103 padurarii, brigadierii, sefii districtelor silvice, inginerii şi tehnicienii silvici, de la ocoalele silvice, unitatile silvice, Regia Naţionala a Pădurilor şi autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, precum şi alti angajaţi împuterniciţi de Regia Naţionala a Pădurilor şi de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura.
Organele prevăzute la art. 105 au oblibaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevăzute de Codul de procedură penala.
Organele de constatare, insotite de un politist, sunt autorizate sa identifice şi sa inventarieze, la locurile unde se afla materialele lemnoase provenite din infractiuni, cu respectarea dispoziţiilor Codului de procedura penala privind perchezitia.
Procesul-verbal de constatare a infractiunii se trimite, în termen de cel mult 5 zile de la data constatarii, ocolului silvic de pe raza teritoriala a locului unde a fost savirsita fapta, pentru calcularea pagubei.
Seful ocolului silvic trimite procesul-verbal de constatare a infractiunii, împreună cu calculul valorii pagubei, procurorului competent, în termen de cel mult 5 zile de la primirea acestuia de la organul constatator.
Evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infractiuni şi contraventii se face potrivit criteriilor şi cuantumurilor stabilite de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura şi aprobate prin lege.
De asemenea, se stabilesc prin lege şi criteriile de evaluare a pagubelor care se produc din cauza personalului unităţilor silvice, care nu constituie infractiuni sau contraventii, în ceea ce priveste arborii pe picior, puietii sau lastarii şi pentru care raspunderea materiala este reglementata potrivit legislaţiei muncii.
Valoarea pagubelor se recupereaza prin organele Ministerului Finanţelor şi se varsă la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor.
Stabilirea şi sanctionarea contraventiilor silvice se reglementeaza prin lege speciala.
Prevederile prezentului titlu de completeaza cu dispozitiile Codului penal şi ale Codului de procedura penala.
Autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura coordonează, organizeaza şi îndrumă activitatea de cercetare stiintifica şi inginerie tehnologica în domeniu, sprijina dezvoltarea acestora şi urmareste folosirea eficienta a rezultatelor obtinute, în vederea fundamentarii tehnico-stiintifice a masurilor de gospodarire a pădurilor.
De asemenea, autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura sprijina iniţiativa şi actiunile instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale vizind apararea şi dezvoltarea fondului forestier naţional, precum şi gospodarirea rationala, durabila a ecosistemelor forestiere.
Conservarea biodiversitatii şi a peisajului forestier se asigura, în principal, prin constituirea de parcuri naţionale şi alte arii protejate în fondul forestier şi în vegetatia forestiera din afara acestuia, după caz.
Constituirea acestora se face la propunerea institutelor de specialitate şi a altor foruri stiintifice, pe baza cercetarilor intreprinse în acest scop, şi se aproba prin lege.
Constituirea, administrarea şi gospodarirea parcurilor naţionale şi a celorlalte arii protejate din fondul forestier se fac de către Regia Naţionala a Pădurilor.
Personalul din silvicultura, de toate gradele, este obligat sa poarte, în exercitiul atribuţiilor de serviciu, uniforma şi insemnele distinctive stabilite de autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, care se atribuie gratuit, fără a fi impozitate.
Gradele profesionale şi modul de promovare se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege.
Personalul tehnic silvic este dotat cu armament de serviciu, în conformitate cu reglementarile legale în vigoare.
În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, constatarea contraventiilor şi a infracţiunilor silvice, personalul silvic este asimilat personalului care indeplineste functii ce implica exercitiul autorităţii publice.
Unitatile de politie şi de jandarmerie sunt obligate sa sprijine unitatile silvice în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire şi de combatere a fenomenului infractional şi contraventional din silvicultura.
Terenurile din fondul proprietate publică de stat sunt scutite de taxe şi impozite.
Pentru cladirile amplasate în fondul forestier se achită taxele şi impozitele prevăzute de lege.
Autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura emite regulamente şi instrucţiuni privind gospodarirea durabila a pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, precum şi norme tehnice specifice.
Autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura prezinta anual Guvernului un raport asupra stării pădurilor.
Prezentul Cod silvic intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial al României.
Pe data intrarii în vigoare a Codului silvic, se abroga: Legea nr. 3/1962 - Codul silvic; art. 18 din Legea nr. 8/1971 pentru organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a statiunilor comunale de monta; cap. I-III şi prevederile din cap. V - Raspunderi şi sancţiuni - referitoare la regimul vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, din Decretul nr. 257/1982 privind regimul vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier şi functionarea instalaţiilor de prelucrat lemn rotund în cherestea; Legea nr. 2/1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rationala, economica şi menţinerea echilibrului ecologic, cu modificările ulterioare, excepţind art. 9, art. 35-39 şi anexa nr. 2, precum şi orice alte dispozitii contrare.
Această lege a fost adoptata în sedinta comuna a Camerei Deputatilor şi Senatului din 4 aprilie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE
p. PRESEDINTELE SENATULUI
CONSTANTIN DAN VASILIU
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.