Hotărâre nr. 367 din 18 aprilie 2002

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 4 alin. 2 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Statutul de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", prevăzut în anexa nr. 1.

Articolul 2

Se aprobă componenta nominală a Consiliului ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", prevăzută în anexa nr. 2.

Articolul 3

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga art. 2 şi 3, precum şi anexele nr. 2 şi 3 din Hotărârea Guvernului nr. 248/1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 4 iulie 1994, cu modificările ulterioare.

Articolul 4

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NASTASE

Contrasemnează:

Ministrul apelor

şi protecţiei mediului,

Petru Lificiu

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul muncii

şi solidarităţii sociale,

Marian Sarbu

Anexa 1

STATUTUL

de organizare şi funcţionare a Administraţiei

Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Activitatea Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", denumita în continuare Administraţia Rezervatiei, se desfăşoară în temeiul prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe baza prevederilor prezentului statut.

Articolul 2

(1)Teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", denumita în continuare Rezervatie, cuprinde: Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoie, Dunarea maritima până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, saraturile Murighiol-Plopu şi litoralul Marii Negre de la bratul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20 m. (2) Limita vestica continentala a Rezervatiei este reprezentată de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede şi palustre.

(3)Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale Rezervatia este extinsă pe teritoriile a 3 judeţe: Tulcea, Constanta şi Galaţi.

Articolul 3

Valoarea patrimoniului natural al Rezervatiei este recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internationala a rezervaţiilor biosferei, în cadrul programului "Omul şi Biosfera" (1980), prin declararea ei ca zona umeda de importanţa internationala, în special ca habitat al pasarilor de apa, Convenţia Ramsar (septembrie 1991), şi prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991).

Articolul 4

(1)Patrimoniul natural al Rezervatiei, domeniul public de interes naţional, este constituit din suprafeţele terestre şi acvatice din perimetrul Rezervatiei împreună cu resursele naturale pe care le generează.

(2)Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):

a)terenurile din perimetrul Rezervatiei care, potrivit legii, sunt proprietate privată a persoanelor fizice;

b)terenurile din perimetrul Rezervatiei care, potrivit legii, sunt proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale;

c)terenurile din perimetrul Rezervatiei, ocupate de amenajările agricole şi piscicole, care, potrivit legii, constituie domeniu public de interes judeţean şi care sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea.

(3)Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi în perimetrul Rezervatiei sunt obligate sa folosească numai mijloace ecologice admise, atât traditionale, cat şi noi, în condiţiile de reglementare şi autorizare stabilite de Administraţia Rezervatiei.

Articolul 5

Patrimoniul Administraţiei Rezervatiei se compune din patrimoniul natural definit la art. 4, aflat în administrarea Administraţiei Rezervatiei, şi din patrimoniul propriu al Administraţiei Rezervatiei.

Articolul 6

(1)Administraţia Rezervatiei deţine în patrimoniul sau clădiri, mijloace de transport pe apa şi pe uscat, alte mijloace fixe şi fonduri circulante, care îi permit desfăşurarea întregii activităţi.

(2)Obiectul de activitate al Administraţiei Rezervatiei îl constituie crearea şi aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea şi protecţia diversitatii biologice din ecosistemele naturale ale Rezervatiei, pentru dezvoltarea aşezărilor umane şi organizarea activităţilor economice în corelatie cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme. În realizarea obiectului sau de activitate Administraţia Rezervatiei îndeplineşte funcţia de autoritate de mediu, în condiţiile legii, pe întregul teritoriu al Rezervatiei.

Capitolul 2Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Administraţiei Rezervatiei

Articolul 7

Administraţia Rezervatiei este instituţie publică cu personalitate juridică şi funcţionează în subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, având regimul juridic de serviciu descentralizat al acestuia, cu sediul în municipiul Tulcea.

Articolul 8

(1)Administraţia Rezervatiei are următoarele atribuţii principale:

a)evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizând cercetarea ştiinţifică, elaborează strategia de conservare şi redresare şi, după aprobarea acesteia de către Consiliul ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei, asigura măsurile necesare pentru conservarea şi protecţia biodiversitatii;

b)stabileşte şi aplica măsurile de reconstrucţie ecologica a ecosistemelor deltaice şi dispune măsurile legale corespunzătoare pentru protecţia, ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat;

c)administrează în mod direct domeniul public de interes naţional din perimetrul Rezervatiei şi ia măsuri pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice componente; organizează şi exercită supravegherea şi controlul modului în care sunt puse în aplicare şi respectate dispoziţiile legale în vigoare privind măsurile de protecţie stabilite în statutul Administraţiei Rezervatiei şi alte aspecte care, potrivit legii, sunt de competenţa Administraţiei Rezervatiei;

d)în exercitarea atribuţiilor sale Administraţia Rezervatiei poate solicita instituţiilor statului cu atribuţii în combaterea practicilor ilegale sprijin pentru controlul şi sancţionarea, potrivit legii, a faptelor săvârşite pe teritoriul Rezervatiei, ce contravin reglementărilor legale în vigoare. Instituţiile solicitate au obligaţia de a răspunde cererii Administraţiei Rezervatiei;

e)stabileşte, împreună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, regulile de circulaţie şi acces pe bratele Dunării pentru barci, şalupe, nave fluviale şi maritime, iar pentru canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervatiei propune spre aprobare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului regulile de acces şi circulaţie, exercitând controlul asupra modului de respectare a acestora. Căpitănia Portului Tulcea şi Inspectoratul Poliţiei de Frontiera, prin subunitatile din teritoriu, vor asigura, la solicitarea Administraţiei Rezervatiei, sprijin pentru aplicarea măsurilor legale asupra navelor care au produs poluari ale apelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

f)în cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale şi în parteneriat cu alte instituţii publice locale şi cu sectorul privat:

–elaborează obiectivele de management pentru conservarea biodiversitatii şi dezvoltarea durabila în Rezervatie (Planul de management al Administraţiei Rezervatiei), prin care se promovează realizarea obiectivelor prioritare pentru mediu şi dezvoltare durabila, în conformitate cu obiectivele Strategiei naţionale pentru protecţia mediului, ale Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabila şi ale Planului naţional de aderare la Uniunea Europeană;

–elaborează şi pune în aplicare strategii locale pentru mediu şi dezvoltare durabila, în conformitate cu obiectivele şi recomandările Agendei 21, ale strategiilor şi programelor de acţiuni elaborate şi puse în aplicare în cadrul Procesului Mediu pentru Europa;

–participa la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, asigurând integritatea dimensiunii de mediu şi a cerinţelor ecologice în politicile şi strategiile zonale şi locale privind planificarea utilizării, organizarea şi amenajarea teritoriului şi a aşezărilor umane, cu luarea în considerare a structurii şi valorii capitalului natural din teritoriu şi utilizarea acestuia pe principiile dezvoltării durabile;

–participa la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi a programelor pentru protejarea intereselor populaţiei locale, pentru conservarea patrimoniului cultural, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizatie;

–participa la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi a catastrofelor;

g)emite acordul şi autorizaţia de mediu pentru desfăşurarea activităţilor în perimetrul Rezervatiei de către persoanele fizice şi juridice, în condiţiile legii şi în concordanta cu cerinţele conservării biodiversitatii şi a structurilor ecologice specifice, incluzând şi procedurile de stabilire a obligaţiilor de mediu în procesul de privatizare;

h)evalueaza starea resurselor naturale şi a nivelului de valorificare a acestora, în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor, scop în care elaborează şi pune în aplicare reglementări privind valorificarea resurselor naturale regenerabile şi a tuturor celorlalte resurse din Rezervatie;

i)poate concesiona, în condiţiile legii, activităţile de valorificare a resurselor naturale regenerabile şi de utilizare a terenurilor, în scopul desfăşurării de activităţi economice;

j)colaborează cu autorităţile administraţiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizatie;

k)susţine şi impune prin mijloacele prevăzute de lege, în special prin aplicarea procedurilor de autorizare, promovarea tehnologiilor curate, schimbarea modelelor de producţie şi de consum, în sensul utilizării durabile a resurselor materiale şi energetice şi al reducerii impactului negativ asupra mediului;

l)participa, potrivit atribuţiilor şi competentelor legale, la elaborarea şi punerea în aplicare a programelor şi proiectelor de cooperare cu organismele interne şi internaţionale în context transfrontier, regional şi internaţional;

m)elaborează şi publică rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervatiei;

n)acţionează prin toate mijloacele prevăzute de lege şi pe întregul teritoriu al Rezervatiei pentru protecţia şi ameliorarea stării mediului şi a calităţii vieţii, cu luarea în considerare a necesităţii punerii în aplicare pe plan local a prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, precum şi pentru realizarea obiectivelor, programelor şi planurilor de acţiune dezvoltate în baza acestor convenţii şi acorduri;

o)încurajează şi dezvolta parteneriatul cu toate sectoarele societăţii civile, cu organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu instituţiile publice sau private care militează în interesul sustinerii şi atingerii obiectivelor pentru mediu şi dezvoltare durabila;

p)organizează activităţi cu scop instructiv, formativ şi educaţional, asigura informarea curenta a populaţiei şi a autorităţilor locale cu privire la starea şi evoluţia calităţii mediului în Rezervatie, dezvolta cooperarea cu mass-media şi publică materiale având ca scop sensibilizarea opiniei publice, angajarea populaţiei şi a comunităţilor locale în susţinerea şi aplicarea măsurilor privind protecţia mediului, conservarea naturii şi a diversitatii biologice, reconstructia ecologica a zonelor deteriorate şi ameliorarea calităţii vieţii, combaterea acţiunilor de capturare, deţinere şi ucidere a faunei sălbatice în perioadele de prohibitie;

q)identifica, delimiteaza şi propune declararea zonelor functionale ale rezervatiei şi introduce marcaje şi semnale avertizoare pentru limitarea acţiunilor perturbatoare;

r)avizează, sub raportul protecţiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism de pe teritoriul Rezervatiei, elaborate potrivit legii;

s)conlucreaza cu Compania Naţionala "Apele Române" - S.A. în vederea gospodăririi apelor şi efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare.

(2)În cadrul activităţilor pe care le desfăşoară în limitele competentelor legale Administraţia Rezervatiei încasează sume provenite din tarife pentru lucrările şi serviciile prestate la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, sume care se gestionează în regim extrabugetar; nivelul tarifelor se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului.

Articolul 9

Administraţia Rezervatiei este condusă de Consiliul ştiinţific în subordinea căruia se afla Colegiul executiv ca organ de aplicare a hotărârilor Consiliului ştiinţific. Preşedintele Consiliului ştiinţific şi al Colegiului executiv este guvernatorul Administraţiei Rezervatiei, numit de Guvern la propunerea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, cu avizul prefectului judeţului Tulcea.

Articolul 10

Activitatea Consiliului ştiinţific se desfăşoară în baza prezentului statut şi a regulamentului propriu de funcţionare aprobat în prima şedinţa a consiliului.

Articolul 11

Consiliul ştiinţific are 15 membri, după cum urmează:

–preşedinte, guvernatorul Administraţiei Rezervatiei;

–membru, reprezentant al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului;

–2 membri, reprezentanţi ai Academiei Române;

–membru, reprezentant al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;

–membru, reprezentant al Universitatii "Spiru Haret" Bucureşti;

–membru, reprezentant al Consiliului Judeţean Tulcea;

–membru, reprezentant al Consiliului Judeţean Constanta;

–membru, reprezentant al Prefecturii Judeţului Tulcea;

–membru, reprezentant al Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A.;

–membru, reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor;

–membru, reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului;

–membru, reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea;

–membru, reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanta;

–membru, reprezentant al societăţii civile.

Articolul 12

Membrii Consiliului ştiinţific sunt numiţi de Guvern, la propunerea organelor din care fac parte.

Articolul 13

Calitatea de membru al Consiliului ştiinţific se poate pierde prin demisia titularului sau prin revocarea sa de către Guvern.

Articolul 14

Consiliul ştiinţific se reuneste semestrial în şedinţe ordinare, iar guvernatorul Administraţiei Rezervatiei poate convoca şedinţe extraordinare ale Consiliului ştiinţific ori de câte ori este nevoie. Şedinţele extraordinare ale Consiliului ştiinţific pot fi convocate şi la solicitarea unei treimi din numărul membrilor acestuia.

Articolul 15

Consiliul ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei are următoarele atribuţii:

a)aproba programele de conservare a genofondului (biodiversitatii) şi ecofondului;

b)propune modificarea perimetrelor zonelor cu regim de protecţie integrală, ale zonelor tampon şi ale zonelor economice;

c)aproba programul de realizare a reconstructiei ecologice şi a lucrărilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop;

d)aproba strategia ştiinţifică privitoare la administrarea Rezervatiei;

e)stabileşte speciile de plante şi animale ce necesita protecţie totală pe teritoriul Rezervatiei;

f)analizează periodic modul de administrare a patrimoniului natural, gradul de valorificare a resurselor regenerabile pe zone de districte şi stabileşte măsuri de respectare a criteriilor de valorificare a acestora;

g)aproba nivelurile anuale de valorificare a resurselor naturale regenerabile, tehnologiile, ca modalităţi şi mijloace tehnice de valorificare a acestora, precum şi zonele de valorificare;

h)aproba, în condiţiile legii, cerinţele de cercetare pentru cunoaşterea mediului deltaic, precum şi realizarea temelor de cercetare, indiferent de instituţia care le efectuează şi de sursa de finanţare;

i)receptioneaza, analizează şi stabileşte modul de valorificare a rezultatelor cercetărilor desfăşurate, în scopul îndeplinirii obiectivelor Administraţiei Rezervatiei;

j)aproba programul unitar de cercetare ştiinţifică a fenomenelor deltaice;

k)analizează modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor şi ale altor documente încheiate între Administraţia Rezervatiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun;

l)aproba raportul anual de activitate şi programul de activitate pentru anul următor ale Administraţiei Rezervatiei şi avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul următor, care se aproba de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului;

m)aproba norme interne de consumuri şi normative care nu sunt în competenţa de aprobare a altor organe;

n)face propuneri de norme tehnice privind desfăşurarea activităţilor economico-productive, de turism şi agrement pe teritoriul Rezervatiei şi le supune aprobării Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului;

o)aproba programul de realizare a lucrărilor de reconstrucţie ecologica şi a lucrărilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop.

Articolul 16

Şedinţele de lucru ale Consiliului ştiinţific se convoacă de către preşedintele acestuia cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită, prin scrisoare, telex sau fax care conţine informaţii privind ordinea de zi, data, locul, ora începerii şedinţei şi modul în care se pot consulta documentele supuse dezbaterii.

Articolul 17

Consiliul ştiinţific este legal constituit şi poate adopta hotărâri dacă numărul membrilor prezenţi este de cel puţin două treimi din numărul total al membrilor.

Articolul 18

(1)Consiliul ştiinţific adopta hotărâri cu votul favorabil al majorităţii simple a membrilor săi.

(2)Hotărârile cu privire la propunerile de modificare a perimetrelor zonelor cu regim de protecţie integrală şi a zonelor tampon se iau cu votul favorabil a două treimi din numărul membrilor Consiliului ştiinţific.

Articolul 19

Colegiul executiv al Administraţiei Rezervatiei este format din 5 membri numiţi prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului.

Articolul 20

Colegiul executiv are următoarele atribuţii:

a)pune în aplicare hotărârile Consiliului ştiinţific;

b)supune avizării Consiliului ştiinţific şi aprobării conducerii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul următor şi propunerile de modificare a prevederilor bugetare pentru anul în curs;

c)propune reglementări pentru valorificarea resurselor naturale de pe teritoriul Rezervatiei, precum şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor economice, propuneri pe care le supune aprobării Consiliului ştiinţific;

d)coordonează procesul de concesionare, în conformitate cu prevederile legale;

e)propune spre aprobare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului tarifele pentru prestaţiile de servicii efectuate de Administraţia Rezervatiei;

f)adopta măsuri pentru aplicarea programelor de conservare a ecosistemelor, de marcare şi împrejmuire a zonelor cu regim de protecţie integrală, de respectare a normelor de protecţie a Rezervatiei;

g)identifica posibilităţile de valorificare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice finanţate de Administraţia Rezervatiei;

h)urmăreşte îndeplinirea programului de realizare a reconstructiei ecologice şi a lucrărilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop;

i)urmăreşte modul de încadrare a activităţilor desfăşurate de Administraţia Rezervatiei în prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli şi ia măsuri pentru încadrarea în nivelurile planificate şi aprobate;

j)stabileşte măsuri de organizare şi desfăşurare a activităţilor din sistemul informaţional intern, de organizare a circulaţiei documentelor, gestionare şi păstrare a lor;

k)analizează periodic modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor şi ale altor documente încheiate între Administraţia Rezervatiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun.

Articolul 21

(1)Colegiul executiv îşi desfăşoară activitatea în şedinţe de lucru bilunare, ordinare sau în şedinţe extraordinare.

(2)Hotărârile Colegiului executiv sunt valabile dacă se adoptă cu votul favorabil al majorităţii absolute.

(3)Guvernatorul Administraţiei Rezervatiei are drept de veto, acesta votand ultimul. În cazul în care guvernatorul Administraţiei Rezervatiei îşi exercită dreptul de veto, problema supusă dezbaterii Colegiului executiv va fi înaintată spre dezbatere Consiliului ştiinţific.

Articolul 22

(1)Şedinţele Colegiului executiv se organizează şi se convoacă de preşedintele acestuia pe baza programului trimestrial de lucru.

(2)Şedinţele extraordinare se pot convoca la cererea preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor Colegiului executiv, cu condiţia prezentării ordinii de zi, a problematicii sau a documentelor ce urmează să fie analizate şi care sunt în competenţa de soluţionare a Colegiului executiv.

Articolul 23

(1)Dezbaterile din cadrul şedinţelor ordinare sau extraordinare se consemnează în registrul de procese-verbale al Colegiului executiv, care este ţinut de secretarul acestuia, desemnat în prima şedinţa a Colegiului executiv dintre salariaţii Administraţiei Rezervatiei. Documentele supuse dezbaterii fiecărei şedinţe se păstrează în copii, în dosarul respectivei şedinţe, de către secretarul Colegiului executiv.

(2)Hotărârile adoptate se comunică celor vizati prin secretarul Colegiului executiv, iar originalul rămâne în păstrare în dosarul de hotărâri ale acestuia.

Articolul 24

(1)Guvernatorul Administraţiei Rezervatiei are următoarele atribuţii:

a)asigura conducerea curenta a activităţii Administraţiei Rezervatiei;

b)reprezintă Administraţia Rezervatiei în raporturile acesteia cu persoane juridice şi fizice, cu autorităţile locale şi centrale ale autorităţii publice, cu organizaţiile guvernamentale sau neguvernamentale din domeniul propriu de activitate;

c)are calitatea de ordonator secundar de credite pentru activităţile din domeniul sau de activitate, finanţate de la bugetul de stat;

d)emite dispoziţii pentru aplicarea hotărârilor Consiliului ştiinţific şi ale Colegiului executiv;

e)propune modificarea sau îmbunătăţirea organizării activităţii, a organigramei, a statului de funcţii şi a structurii de personal;

f)propune îmbunătăţirea dotării Administraţiei Rezervatiei cu mijloace fixe necesare desfăşurării activităţii;

g)analizează şi urmăreşte activitatea de contractare, finanţare şi realizare a lucrărilor de cercetare ştiinţifică;

h)face propuneri conducerii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului pentru numiri în funcţiile de conducere din subordine;

i)analizează şi propune organelor competente modificarea nivelurilor taxelor şi tarifelor;

j)constata şi sancţionează contravenţii potrivit competentei legale, în domeniul sau de activitate;

k)controlează modul în care se respecta regulile de circulaţie şi accesul pe bratele Dunării pentru barci, şalupe, nave fluviale şi maritime, stabilite de Administraţia Rezervatiei împreună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei; efectuează împreună cu organele de poliţie controale ale vehiculelor aflate în circulaţie, când exista indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni în domeniul mediului.

(2)Guvernatorul Administraţiei Rezervatiei poate delega unele dintre atribuţiile sale, pe termen limitat, unor membri ai Colegiului executiv şi altor cadre de conducere sau execuţie care lucrează în cadrul Administraţiei Rezervatiei.

Articolul 25

Din structura organizatorică a Administraţiei Rezervatiei fac parte următoarele direcţii:

a)management ecologic;

b)relaţii externe, informare, educaţie;

c)Corpul de inspecţie şi paza - Comisariatul Gărzii de Mediu;

d)economică.

Articolul 26

Atribuţiile direcţiilor prevăzute la art. 25 se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Colegiul executiv al Administraţiei Rezervatiei.

Articolul 27

(1)Controlul aplicării prevederilor acordului şi autorizaţiilor de mediu, al modului de valorificare a resurselor, de prestare a serviciilor şi de exercitare a unor drepturi acordate populaţiei locale se realizează de Corpul de inspecţie şi paza - Comisariatul Gărzii de Mediu şi de alte persoane din cadrul serviciilor de specialitate, împuternicite de conducerea Administraţiei Rezervatiei.

(2)În exercitarea atribuţiilor de serviciu personalul împuternicit este asimilat cu personalul care îndeplineşte funcţii ce implica exerciţiul autorităţii de stat.

Articolul 28

Personalul Corpului de inspecţie şi paza - Comisariatul Gărzii de Mediu va purta pe durata exercitării atribuţiilor de serviciu uniforma aprobată.

Articolul 29

Uniforma se atribuie celor în drept, potrivit legii.

Articolul 30

Personalul care are dreptul sa poarte uniforma pe timpul exercitării atribuţiilor de serviciu trebuie să posede şi sa poarte asupra sa legitimatia de serviciu şi/sau de control, după caz, eliberate în conformitate cu reglementările în vigoare.

Capitolul 3Zonarea Rezervatiei

Articolul 31

Teritoriul Rezervatiei este delimitat în 3 categorii de zone: zone cu regim de protecţie integrală, zone tampon şi zone economice. Acestea sunt definite şi delimitate conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 248/1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării".

Articolul 32

Zonele cu regim de protecţie integrală de pe teritoriul Rezervatiei cuprind:

a)formaţiunile fizice şi biologice sau gruparile de asemenea formaţiuni, care au o valoare universala excepţionala din punct de vedere ştiinţific sau estetic;

b)habitatele speciilor de animale şi vegetale amenintate, care au o valoare universala excepţionala din punct de vedere ştiinţific sau al conservării lor;

c)siturile naturale care au o valoare excepţionala din punct de vedere ştiinţific, istoric, estetic sau conservativ.

Articolul 33

(1)Zonele cu regim de protecţie integrală se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei, cu avizul Academiei Române şi al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

(2)Pentru declararea ca zona cu regim de protecţie integrală zona va trebui sa îndeplinească una dintre condiţiile prevăzute la art. 32. (3) Zonele cu regim de protecţie integrală sunt în administrarea directa a Administraţiei Rezervatiei.

Articolul 34

În cadrul zonelor cu regim de protecţie integrală se pot desfăşura activităţi care au următoarele obiective:

a)cercetarea evoluţiei zonei, menţinerea şi conservarea calităţilor acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evoluţie;

b)cercetarea biologiei zonei;

c)realizarea acţiunilor de paza şi control asupra zonei de către personalul Administraţiei Rezervatiei.

Articolul 35

Accesul în interiorul zonelor cu regim de protecţie integrală şi desfăşurarea activităţilor prevăzute în statut se realizează în baza autorizaţiei şi a permisului emise de Administraţia Rezervatiei.

Articolul 36

(1)Zonele tampon de pe teritoriul Rezervatiei cuprind suprafeţe de teren sau de ape ce inconjoara zonele cu regim de protecţie integrală. Zonele tampon prezintă caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o inconjoara, indeplinind funcţia de limitare a impactului activităţilor umane asupra zonelor cu regim de protecţie integrală.

(2)Zonele tampon sunt în administrarea directa a Administraţiei Rezervatiei.

Articolul 37

Declararea unei suprafeţe ca zona tampon aferentă unei zone cu regim de protecţie integrală se realizează prin actul de declarare a zonei cu regim de protecţie integrală căreia i se asociaza.

Articolul 38

Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfăşura, pe baza autorizaţiilor şi a permiselor emise de Administraţia Rezervatiei, următoarele activităţi:

a)valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;

b)pescuitul comercial cu mijloace şi tehnologii traditionale;

c)pasunatul animalelor;

d)practicarea turismului;

e)cercetarea ştiinţifică a fenomenelor deltaice;

f)realizarea de filme.

Articolul 39

(1)Accesul în zonele tampon şi practicarea activităţilor prevăzute la art. 38 se vor face în baza autorizaţiilor şi a permiselor emise de Administraţia Rezervatiei.

(2)Pentru practicarea activităţilor autorizate în aceste zone se vor percepe tarife şi taxe stabilite prin acte normative în vigoare.

Articolul 40

(1)Zonele economice sunt constituite din suprafeţele din Rezervatie rămase după delimitarea zonelor cu regim de protecţie integrală şi a zonelor tampon aferente acestora.

(2)În cadrul zonelor economice se desfăşoară activităţi economico-sociale traditionale, în concordanta cu normele de protecţie şi conservare a patrimoniului natural al Rezervatiei.

Articolul 41

În zonele economice se pot desfăşura, în baza acordurilor, autorizaţiilor de mediu şi a permiselor emise de Administraţia Rezervatiei, activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului şi a altor specii vegetale de interes, pescuit sportiv şi de recreere, vânătoare, pasunat, recoltarea fanului, exploatarea masei lemnoase, apicultura, recoltarea ciupercilor şi a plantelor medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.), turism, precum şi alte activităţi economice specifice zonei (piscicultura şi acvacultura, agricultura, silvicultura, zootehnie, transport naval şi rutier, prestări de servicii etc.).

Articolul 42

(1)Populaţia cu domiciliul stabil în perimetrul Rezervatiei beneficiază de prioritate în ocuparea locurilor de muncă create prin activităţile economice ce se desfăşoară în perimetrul Rezervatiei.

(2)Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodăreşti populaţia care are domiciliul stabil în perimetrul Rezervatiei poate recolta gratuit o cantitate totală de doua tone de stuf şi papura de familie pe an, în zone anume stabilite de Administraţia Rezervatiei, zone care nu se vor suprapune zonelor de valorificare economică a resursei stuficole, în baza permisului eliberat de Administraţia Rezervatiei. Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodăreşti persoanele cu domiciliul în localităţile limitrofe Rezervatiei, cu excepţia municipiului Tulcea, pot recolta contra cost, în baza permisului eliberat de Administraţia Rezervatiei, o cantitate de doua tone de stuf şi papura de familie pe an, în zone stabilite de Administraţia Rezervatiei, zone ce nu trebuie să se suprapuna zonelor valorificabile economic.

(3)Populaţia cu domiciliul în perimetrul Rezervatiei poate să pescuiasca, fără taxe, cu mijloace proprii traditionale, în baza permisului eliberat de Administraţia Rezervatiei, o cantitate de peste destinată consumului propriu, în perioadele şi din speciile admise.

(4)În cazul încălcării condiţiilor stabilite în permis pentru desfăşurarea activităţilor menţionate anterior persoana pierde dreptul de a mai beneficia de facilităţile enumerate pe o perioadă de 5 ani.

Articolul 43

Zonele de reconstrucţie ecologica sunt suprafeţe de teren situate în teritoriul Rezervatiei în cadrul cărora impactul produs de activitatea umană sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, la apariţia unor dezechilibre sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice, în cadrul cărora Administraţia Rezervatiei desfăşoară activităţi de refacere a echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.

Articolul 44

Declararea unei zone ca zona de reconstrucţie ecologica se face de către Consiliul ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei pe baza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, a datelor de monitorizare prelucrate sau a studiilor de impact.

Articolul 45

În zonele de reconstrucţie ecologica se pot desfăşura activităţile specifice zonelor tampon sau economice, în funcţie de zona de baza în care se executa lucrările de reconstrucţie ecologica, în baza autorizaţiei şi permisului emise de Administraţia Rezervatiei.

Capitolul 4Finanţarea activităţilor Administraţiei Rezervatiei

Articolul 46

(1)Cheltuielile Administraţiei Rezervatiei vor fi acoperite din subvenţii de la bugetul de stat, din donaţii şi din surse proprii. Administraţia Rezervatiei va deschide un cont, în condiţiile legii, pentru derularea fondurilor extrabugetare.

(2)Sursele extrabugetare ale Administraţiei Rezervatiei se evidenţiază într-un cont distinct, se gestionează în regim extrabugetar şi se constituie din:

a)tarife pentru lucrări şi servicii prestate la solicitarea persoanelor fizice şi juridice în cadrul activităţilor pe care le desfăşoară în limitele competentelor legale;

b)venituri rezultate din comercializarea materialelor de informare, educaţie şi prezentare ale Rezervatiei.

Articolul 47

(1)Administraţia Rezervatiei este abilitata sa deruleze programe şi proiecte referitoare la Rezervatie, ce sunt finanţate de instituţii financiare şi bancare internaţionale.

(2)În acest scop Administraţia Rezervatiei poate deschide un cont în lei şi unul în valută, cu respectarea legislaţiei în vigoare, pentru constituirea unor fonduri în vederea finanţării activităţilor de interes pentru rezervatie.

(3)Utilizarea fondurilor astfel constituite va fi aprobată de către Colegiul executiv.

Capitolul 5Dispoziţii finale

Articolul 48

Editarea de materiale publicitare sau informationale cu privire la patrimoniul natural al Rezervatiei, precum şi producerea de filme documentare şi a hartilor Rezervatiei sunt permise numai în baza avizului obţinut de la Administraţia Rezervatiei, care va certifica veridicitatea datelor publicate.

Articolul 49

(1)Administraţia Rezervatiei va institui o diploma de onoare ce va fi conferita anual persoanelor din afară Administraţiei Rezervatiei sau instituţiilor care au contribuit în mod deosebit, voluntar şi dezinteresat la obţinerea unor rezultate de excepţie.

(2)Acordarea diplomei de onoare se va face în şedinţa deschisă a Consiliului ştiinţific, conform unor criterii speciale aprobate de acesta.

Articolul 50

(1)Administraţia Rezervatiei are dreptul de a edita unele publicaţii şi materiale de informare ce tratează problemele Rezervatiei. Administraţia Rezervatiei are dreptul de a comercializa materialele de informare produse.

(2)Administraţia Rezervatiei elaborează şi publică rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervatiei.

Articolul 51

Administraţia Rezervatiei organizează sesiuni de lucru, comunicări ştiinţifice şi schimburi de experienta cu participare naţionala şi internationala în domeniul protecţiei şi conservării patrimoniului natural.

Anexa 2

COMPONENTA

Consiliului ştiinţific al Administraţiei Rezervatiei

Biosferei "Delta Dunării"

Preşedinte:

1.ing. Virgil Munteanu - guvernatorul Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"

Membri:

2.prof. dr. Dan Balteanu - Academia Română, membru corespondent

3.prof. Cristian Herra - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, membru corespondent al Academiei Române

4.prof. dr. Marian-Traian Gomoiu - Academia Română, membru corespondent

5.ing. Trifon Belacurencu - preşedinte, Consiliul Judeţean Tulcea

6.Vladimir Manastireanu - subprefect, Prefectura Judeţului Tulcea

7.prof. dr. doc. Grigore Posea - prorector, Universitatea "Spiru Haret" Bucureşti

8.prof. dr. Angheluta Vadineanu - Universitatea Bucureşti, Departamentul de ecologie sistemica şi managementul capitalului natural

9.Adriana Baz - Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, director Direcţia protecţie şi conservare a biodiversitatii, arii protejate şi monumente ale naturii

10.dr. Mircea Staras - director ştiinţific, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea

11.dr. ing. Simion Nicolaev - director general, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanta

12.ing. Hristu Uzun - director, Direcţia apelor Dobrogea-Litoral, Compania Naţionala "Apele Române" - S.A.

13.ing. Gheorghe Pislaru - director general adjunct, Regia Naţionala a Pădurilor

14.dr. ing. Octavian Ciobota - preşedinte, Fundaţia Ecologista din România

15.Dumitru Bedivan - director, Direcţia urbanism, amenajarea teritoriului, Consiliul Judeţean Constanta.