Regulamentul din 13 decembrie 2012 Educaţiei Fizice Militare

Regulamentul din 13 decembrie 2012 Educaţiei Fizice Militare · Legislație

Notă *) Aprobat prin ORDINUL nr. M.149 din 13 decembrie 2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 11 februarie 2013.

Anexă

REGULAMENTUL EDUCAŢIEI FIZICE MILITARE CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1.  Educaţia fizică militară este o componentă fundamentală a procesului de instrucţie/învăţământ care valorifică sistematic ansamblul formelor de activitate colectivă sau individuală ce se desfăşoară în vederea formării, dezvoltării şi menţinerii capacităţii motrice, contribuind la îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi psihică a personalului armatei.

Art. 2

Educaţia fizică militară se fundamentează pe următoarele principii:

a)centralizarea planificării educaţiei fizice militare şi descentralizarea execuţiei acesteia, în funcţie de specificul şi misiunile fiecărei unităţi militare;

b)orientarea obiectivelor spre formarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice specifice luptătorului, în concordanţă cu solicitările câmpului de luptă modern;

c)individualizarea pregătirii, în funcţie de nivelul de dezvoltare a capacităţii motrice a fiecărui individ;

d)asigurarea autonomiei în alegerea sistemelor de acţionare pe parcursul instruirii. Art. 3.  Educaţia fizică militară se evidenţiază prin următoarele caracteristici:

a)este obligatorie, fiind parte integrantă a procesului instructiv-educativ şi constituind fundamentul motric şi psihic al celorlalte categorii de instrucţie;

b)se desfăşoară continuu şi sistematic, având obiective riguros precizate;

c)are volum, intensitate şi complexitate superioare educaţiei fizice, datorită structurilor motrice generate de acţiunile de luptă;

d)presupune un consum energetic, fizic şi psihic, uneori la limita adaptabilităţii organismului uman;

e)este domeniul care contribuie cu mijloace eficiente la recuperarea fizică şi la pregătirea fizică şi psihică pentru luptă a personalului armatei.

Art. 4.  Obiectivele educaţiei fizice militare prin care se realizează modelul luptătorului

sunt: sănătate;

a)dezvoltarea fizică armonioasă a organismului şi menţinerea unei stări optime de

b)dezvoltarea calităţilor motrice de bază, a unor trăsături şi calităţi moral-volitive şi

afective necesare pentru a acţiona în câmpul de luptă;

c)formarea şi perfecţionarea unui sistem complex de deprinderi şi priceperi motrice utilitar-aplicative;

d)conştientizarea personalului armatei de necesitatea practicării sistematice a exerciţiilor fizice în vederea instruirii, menţinerii sănătăţii şi ca mijloc de recreere;

e)dezvoltarea rezistenţei şi stabilităţii psihice a personalului armatei.

Capitolul IIOrganizarea educaţiei fizice militare.

Noţiuni generale privind metodica educaţiei fizice militare

Secţiunea 1Organizarea educaţiei fizice militare

Art. 5.  (1) Managementul educaţiei fizice militare sub întreaga gamă a formelor de organizare şi desfăşurare, exceptând înviorarea, este asigurat de specialişti şi structuri de specialitate.

(2)În vederea executării programului anual de educaţie fizică militară de către întregul personal care participă la evaluările periodice, Ministerul Apărării Naţionale coordonează în mod unitar activităţile, prin personalul specializat, şi asigură condiţii pentru desfăşurarea acestora, în mod eficient şi cu respectarea regulilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, impuse de legislaţia naţională în vigoare, prin:

a)identificarea şi repartizarea bazei materiale corespunzătoare fiecărei structuri militare, potrivit cerinţelor de pregătire: terenuri şi săli de sport utilate cu echipamentele şi materialele necesare, mijloace de transport pentru deplasarea centralizată la/de la locurile stabilite pentru specificul şedinţelor;

b)amenajarea şi dotarea necesară respectării regulilor de igienă individuală şi colectivă şi de recuperare impuse de trecerea organismului de la efort la starea de repaus: duşuri, saună, masaj, aparate pentru gimnastică medicală;

c)planificarea corespunzătoare a activităţilor asfel încât durata transportului să nu afecteze intervalul de timp alocat programului de educaţie fizică militară.

Art. 6.  Specialiştii în educaţie fizică militară, respectiv ofiţerii/subofiţerii, profesorii, antrenorii, instructorii sportivi de performanţă şi instructorii de educaţie fizică militară realizează programe de pregătire în concordanţă cu nivelul dezvoltării motrice a grupului şi cu misiunile pe care acesta urmează să le îndeplinească. Ei se preocupă, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie, de recuperarea fizică a personalului, după executarea misiunii, astfel încât aceştia să fie pregătiţi să poată executa în timp scurt, cu aceeaşi eficacitate, o nouă misiune.

Art. 7.  Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, educaţia fizică militară presupune:

a)planificarea şi organizarea unitară a activităţii de către specialiştii în domeniu, din structurile abilitate;

b)adaptarea la orarul săptămânal a formelor de organizare a educaţiei fizice militare şi a timpului alocat pe categorii de personal, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1;

c)evaluarea rezultatelor obţinute şi studierea aspectelor ce derivă din acestea;

d)folosirea materialelor, echipamentelor şi metodelor de instruire corespunzătoare pentru optimizarea performanţelor fizice şi sportive;

e)cooperarea în domeniu cu structurile de specialitate din ţară şi străinătate.

Art. 8.  Educaţia fizică militară se organizează şi se desfăşoară în cadrul tuturor structurilor Ministerului Apărării Naţionale, conform planurilor şi programelor de pregătire specifice, conţinutul acestora fiind determinat de cerinţele generale ale procesului instructiv- educativ, de specificul fiecărei arme şi specialităţi militare şi cuprinde:

a)educaţia fizică militară a tuturor categoriilor de personal din armată;

b)planificarea educaţiei fizice militare pe tipuri/ani de instrucţie/învăţământ;

c)îndrumarea, controlul şi aprecierea educaţiei fizice militare.

Art. 9

Formele prin care se realizează activitatea de educaţie fizică militară sunt:

a)şedinţa/lecţia de educaţie fizică militară, pentru temele din programele de instrucţie/învăţământ specifice fiecărei unităţi/instituţie de învăţământ militare;

b)antrenamentul fizic individual;

c)înviorarea.

Art. 10. – (1) Şedinţa/lecţia de educaţie fizică militară reprezintă unitatea organizatorică şi funcţională principală a procesului instructiv-educativ. Ea se desfăşoară pe baza unor programe de specialitate cu un grup/subunitate/clasă, relativ omogen(ă), sub conducerea unui specialist în domeniu, numit prin ordin de zi pe unitate.

(2)Conţinutul şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară vizează calităţile motrice precum viteza, îndemânarea, forţa şi rezistenţa, deprinderile motrice de bază şi utilitaraplicative precum mersul, alergarea, săritura, escaladarea, aruncarea, prinderea, ridicarea şi transportul de greutăţi, deprinderile motrice din gimnastică, autoapărare, schi, înot şi trecerea înot a cursurilor de apă, jocuri sportive, precum şi cunoştinţele teoretice de specialitate, care sunt componente ale procesului instructiv-educativ al educaţiei fizice militare.

(3)Potrivit etapelor formării deprinderilor şi/sau priceperilor motrice, şedinţele/lecţiile de educaţie fizică militară pot fi:

a)de învăţare/„iniţiere” primară;

b)de fixare, consolidare, automatizare;

c)de perfecţionare;

d)de verificare;

e)mixte/combinate.

Art. 11. - (1) În vederea îndeplinirii obiectivelor, fiecare specialist în educaţie fizică militară stabileşte sistemele de acţionare, în funcţie de măiestria, experienţa pedagogică, nivelul de instruire al personalului şi recomandările medicale individuale. Acestea trebuie să fie ordonate şi aplicate într- o succesiune logică care să asigure o eficienţă maximă.

(2)Sistemele de acţionare trebuie să fie complet descrise şi însoţite de următoarele elemente:

a)distanţă;

b)amplitudine;

c)tempo de execuţie;

d)volumul efortului în timp sau numărul de repetări;

e)durata şi natura pauzei între repetări;

f)formaţiile de lucru.

Art. 12. – Antrenamentul fizic individual este o formă clasică de organizare care stimulează practicarea independentă a exerciţiilor fizice, asigură adaptarea efortului la particularităţile individuale ale practicantului, dezvoltă calităţile motrice, consolidează şi perfecţionează deprinderile şi priceperile motrice.

Art. 13

(1)Înviorarea constituie o formă prin care se realizează activitatea de educaţie fizică militară şi se execută în scopul îmbunătăţirii în mod sistematic a capacităţii de efort fizic.

(2)Înviorarea se execută zilnic, timp de 20 de minute, mai puţin sâmbăta, duminica şi în zilele de sărbători legale, în aer liber sau în încăperi bine aerisite când condiţiile meteo sunt nefavorabile. La această activitate participă elevii şi studenţii din instituţiile militare de învăţământ, soldaţii/gradaţii profesionişti pe timpul instrucţiei individuale precum şi personalul militar aflat la cursuri de formare continuă şi tabere de instruire.

(3)Timpul afectat pentru înviorare este prevăzut în orarul zilnic al unităţii militare. Aceasta începe după 7-10 minute de la deşteptare.

(4)Locurile pentru executarea programului de înviorare se repartizează pe subunităţi, de specialistul în educaţie fizică militară, indicându-se limitele acestora. Iarna, pentru executarea înviorării se repartizează locuri bine iluminate şi ferite de vânt.

(5)Ţinuta pentru înviorare se stabileşte de specialistul în educaţie fizică militară şi este aprobată de comandantul/şeful unităţii/instituţiei militare în funcţie de anotimp, de temperatură, de particularităţile climaterice ale regiunii şi de gradul de călire fizică al militarilor. Aceasta poate fi sportivă sau militară de instrucţie, după caz.

(6)Înviorarea se execută pe subunităţi, fiind condusă de instructorul sportiv.

(7)Îndatoririle ofiţerului de serviciu privind organizarea înviorării sunt:

a)să anunţe din timp, prin personalul de serviciu din subordine, ţinuta pentru înviorare;

b)să asigure prin personalul de serviciu din subordine, începerea şi terminarea înviorării, conform orarului zilnic aprobat;

c)să verifice prezenţa subunităţilor la înviorare.

(8)Principalele sisteme de acţionare prin care se realizează înviorarea sunt:

a)mers şi alergare uşoară;

b)exerciţii libere şi cu partener pentru îmbunătăţirea elasticităţii şi flexibilităţii articulaţiilor şi stimularea tonicităţii şi troficităţii musculare;

c)exerciţii complexe -16 timpi;

d)alergare pe distanţa de 1-2 km în tempo moderat;

e)mers cu exerciţii de respiraţie.

Secţiunea a 2-aAtribuţiile ofiţerului/subofiţerului care gestionează activitatea de educaţie fizică militară din unităţi/instituţii de învăţământ militare

Art. 14

Atribuţiile ofiţerului/subofiţerului cu educaţia fizică militară din unităţi/instituţii de învăţământ militare sunt:

a)să participe la elaborarea planului de instrucţie/învăţământ al unităţii/instituţiei de învăţământ militare, să îndrume şi să controleze îndeplinirea acestuia pe linia specialităţii sale;

b)să elaboreze calendarul sportiv anual al unităţii/instituţiei de învăţământ militare, să organizeze, să conducă personal competiţiile sportive în unitatea/instituţia de învăţământ militară şi să participe la concursurile prevăzute în calendarul sportiv al Ministerului Apărării Naţionale;

c)să elaboreze şi să controleze modul de desfăşurare a educaţiei fizice militare şi a activităţii „sportul pentru toţi” la unitatea/instituţia de învăţământ militară - domeniu complex ce se execută sistematic şi continuu în mod organizat, în cadrul competiţiilor sportive locale şi naţionale, stimulând în acelaşi timp pe cei cu aptitudini fizice deosebite pentru sportul de performanţă;

d)să conducă şedinţele/lecţiile de educaţie fizică militară cu personalul unitatea/instituţia de învăţământ militară, ajutat de instructorii specializaţi în acest domeniu;

e)să urmărească şi să răspundă de aplicarea prevederilor actelor normative în domeniu;

f)să colaboreze cu ofiţerii/subofiţerii cu educaţia fizică militară de la celelalte eşaloane, precum şi cu autorităţile publice cu atribuţii în domeniu, cluburi şi asociaţii sportive;

g)să îndrume şi să controleze activitatea asociaţiilor sportive militare din unităţile/instituţiile de învăţământ militare subordonate;

h)să întocmească periodic şi ori de câte ori este necesar documentări, informări, analize şi rapoarte privind desfăşurarea activităţii de educaţie fizică militară;

i)să conceapă tipuri de programe de pregătire specifice personalului din unităţile/instituţiile de învăţământ militare subordonate şi să întocmească la începutul fiecărui an calendaristic, fişe individuale de pregătire a personalului care participă la evaluările periodice, necesare pentru evidenţa prezenţei la şedinţe/lecţii, a recomandărilor şi a progreselor înregistrate lunar;

j)să cunoască şi să coordoneze organizarea şi desfăşurarea testării tuturor categoriilor de

militari;

k)să organizeze şi să conducă şedinţele/lecţiile de învăţare a înotului şi de instrucţie pe schiuri, potrivit programelor de instruire/învăţământ;

l)să selecţioneze personalul militar şi civil pentru echipele sportive şi loturile reprezentative ale unităţii/instituţiei de învăţământ militare şi să conducă antrenamentul acestora;

m)să întocmească planurile tematice anuale şi cele calendaristice - pe tipuri de instrucţie/ani de învăţământ - însoţite de anexa cu sistemele de acţionare pe teme;

n)să selecţioneze şi să propună comandantului/şefului unităţii/instituţiei de învăţământ militare, personal militar pentru a fi trimis la cursul de formare, perfecţionare şi specializare instructori de educaţie fizică militară;

o)să coordoneze lucrările pentru amenajarea şi întreţinerea bazei sportive a unităţii/instituţiei de învăţământ militare;

p)să întocmească programul/planul de înviorare;

q)să selecţioneze şi să pregătească instructorii sportivi pe subunităţi, să-i îndrume în vederea desfăşurării în bune condiţii a programului de înviorare şi să urmărească executarea lui;

r)să verifice periodic modul de organizare şi desfăşurare a programului de înviorare din unitatea/instituţia de învăţământ militară;

s)să cunoască existentul de materiale şi echipament sportiv, să ia măsuri pentru asigurarea la timp a unităţilor/subunităţilor/instituţiilor de învăţământ militare cu materiale sportive necesare şi să urmărească întreţinerea, repararea şi păstrarea acestora;

ş) să ia măsuri pentru verificarea instalaţiilor şi materialelor folosite la şedinţele/lecţiile de educaţie fizică militară şi activităţile „sportul pentru toţi”, precum şi pentru prevenirea accidentelor pe timpul desfăşurării acestora;

t)să ţină evidenţa militarilor care au practicat sportul de performanţă;

ţ) să ţină evidenţa recordurilor sportive obţinute în unitatea militară şi a militarilor care au clasificare sportivă pe diferite categorii sportive;

u)să identifice factorii de risc care ar putea duce la producerea accidentelor, iar pentru prevenirea acestora să aducă la cunoştinţă întregului personal al unităţii/instituţiei de învăţământ militare, normele de securitate şi sănătate în muncă la începutul fiecărei etape de instrucţie/învăţământ şi la începutul fiecărei şedinţe/lecţii de educaţie fizică militară;

v)să cunoască situaţia personalului cu afecţiuni medicale;

w)să cunoască situaţia stării fizice individuale a personalului, să îl consilieze corespunzător în vederea creşterii capacităţii de efort, iar împreună cu medicul unităţii/instituţiei de învăţământ militare, să îi introducă pe cei cu un indice necorespunzător în programul de normalizare a parametrilor înălţime/greutate;

x)să urmărească, împreună cu medicul unităţii, asigurarea măsurilor de igienă individuale şi colective după desfăşurarea şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară şi să precizeze

personalului noţiunile generale referitoare la alimentaţia corespunzătoare, în vederea menţinerii şi întăririi sănătăţii.

Art. 15

Ofiţerul/subofiţerul cu educaţia fizică militară are obligaţia să consemneze în ordinul de zi pe unitate, la începutul anului de instrucţie/învăţământ militar următoarele:

a)consiliul sportiv al unităţii/instituţiei de învăţământ militare;

b)repartiţia bazei sportive pe subunităţi/structuri de învăţământ militare, în vederea întreţinerii acesteia;

c)comisia de verificare a bazei sportive - verificarea bazei sportive se execută la începutul fiecărei etape de instrucţie/an de învăţământ;

d)instructorii sportivi pe subunităţi/structuri de învăţământ militare;

e)zilele, orele şi locul unde se execută şedinţele/lecţiile de educaţie fizică militară cu personalul unităţii/instituţiei de învăţământ militare;

f)locul de desfăşurare a înviorării.

Art. 16. - La fiecare subunitate/structură de învăţământ militară, se numesc prin ordin de zi pe unitate, din rândul subofiţerilor şi maiştrilor militari, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, absolvenţi ai cursurilor de specialitate, 2 instructori de educaţie fizică militară - unul de bază şi celălalt de rezervă, cu următoarele atribuţii:

a)să organizeze şi să conducă şedinţele/lecţiile de educaţie fizică militară cu personalul din subunităţile/structurile de învăţământ militare şi să cunoască permanent nivelul de pregătire a acestuia;

b)să participe la organizarea şi conducerea competiţiilor sportive din cadrul subunităţilor/structurilor de învăţământ militare şi a concursurilor prevăzute în calendarul sportiv al Ministerului Apărării Naţionale;

c)să participe la selecţionarea personalului pentru echipele sportive şi pentru loturile reprezentative ale unităţii/instituţiei de învăţământ militare şi să conducă antrenamentul acestora;

d)să coordoneze lucrările pentru amenajarea şi întreţinerea bazelor sportive din subunităţile/structurile de învăţământ militare;

e)să cunoască existentul de materiale şi echipament sportiv din subunităţi/structuri de învăţământ militare şi să urmărească folosirea corectă, întreţinerea, repararea şi păstrarea acestora;

f)să ia măsuri pentru verificarea instalaţiilor, aparatelor şi materialelor subunităţii/structurii de învăţământ militare care se folosesc în şedinţele/lecţiile de educaţie fizică militară şi a activităţilor „sportul pentru toţi”, precum şi pentru prevenirea accidentelor înaintea fiecărei şedinţe, pe parcursul acesteia şi după încheierea ei.

Art. 17. - Pentru organizarea şi desfăşurarea programului de înviorare, la fiecare subunitate/structură de învăţământ militară, se numesc prin ordin de zi pe unitate, la începutul fiecărei etape de instrucţie/an de învăţământ, câte 2 instructori sportivi - unul de bază şi celălalt de rezervă - din rândul militarilor/studenţilor/elevilor, selecţionaţi şi pregătiţi prin instructaje metodice

de către specialistul în educaţie fizică militară al unităţii/instituţiei de învăţământ militare, care au următoarele responsabilităţi:

a)să conducă zilnic programul de înviorare;

b)să cunoască conţinutul programului şi conducerea practică a exerciţiilor;

c)să cunoască ţinuta ordonată;

d)să respecte schema cu locurile de desfăşurare a programului de înviorare şi schema traseelor de alergare ale subunităţii/structurii de învăţământ militare.

Secţiunea a 3-aŞedinţa / lecţia de educaţie fizică militară

Art. 18 – Şedinţa/lecţia de educaţie fizică militară este forma de bază a procesului de practicare a exerciţiilor fizice. Aceasta este structurată pe secvenţe necesare pentru îndeplinirea obiectivelor.

Art. 19

(1)Secvenţele unei şedinţe/lecţii de educaţie fizică militară sunt:

a)organizarea colectivului;

b)pregătirea organismului pentru efort/încălzirea organismului;

c)influenţarea selectivă/prelucrarea analitică a aparatului locomotor;

d)dezvoltarea/educarea calităţilor motrice „viteză” sau „îndemânare”;

e)învăţarea, consolidarea, perfecţionarea sau verificarea deprinderilor şi/sau priceperilor motrice de bază şi utilitaraplicative, a deprinderilor şi/sau priceperilor motrice din gimnastică, autoapărare, schi, înot şi jocuri sportive;

f)dezvoltarea/educarea calităţilor motrice „forţă” sau „rezistenţă”;

g)revenirea organismului după efort/revenirea indicilor funcţionali;

h)concluzii şi aprecieri asupra desfăşurării şedinţei/lecţiei de educaţie fizică militară şi recomandări.

(2)Şedinţele/lecţiile de educaţie fizică militară pot fi planificate a se desfăşura pe durata a 50 de minute sau 100 de minute, în funcţie de conţinutul acestora.

Art. 20

(1)Organizarea colectivului are ca durată 3-5 minute.

(2)Obiectivele organizării colectivului sunt:

a)disciplinarea comportamentului;

b)captarea atenţiei;

c)cunoaşterea „variabilelor” de moment - efectiv, echipament, stare de sănătate;

d)conştientizarea subiecţilor privind ceea ce urmează să se desfăşoare.

(3)Conţinutul activităţii de organizare a colectivului este constituit din:

a)raport;

b)verificarea prezenţei, echipamentului şi executarea instructajului pe linie de securitate şi sănătate în muncă;

c)anunţarea temelor şedinţei/lecţiei de educaţie fizică militară;

d)exerciţii de front şi formaţii - dacă este cazul;

e)jocuri şi exerciţii de atenţie - dacă este cazul.

Art. 21

(1)Pregătirea/încălzirea organismului pentru efort are ca durată 5-7 minute la şedinţele cu durata de 50 de minute sau 8-10 minute la şedinţele cu durata de 100 de minute.

(2)Obiectivele pregătirii/încălzirii organismului pentru efort sunt:

a)stimularea treptată a marilor funcţiuni ale organismului;

b)asigurarea unei stări de excitabilitate corespunzătoare pentru activitatea care urmează;

c)educarea percepţiilor spaţio-temporale.

(3)Conţinutul pregătirii/încălzirii organismului pentru efort este reprezentat de:

a)exerciţii de front şi formaţii;

b)variante de mers şi alergare;

c)jocuri de mişcare.

Art. 22. – (1) Influenţarea selectivă a aparatului locomotor/prelucrarea analitică a aparatului locomotor are o durată de 6 -7 minute la şedinţele cu durata de 50 de minute sau 10-12 minute la şedinţele cu durata de 100 de minute.

(2)Obiectivele influenţării selective a aparatului locomotor/prelucrării analitice a aparatului locomotor sunt:

a)creşterea tonicităţii şi troficităţii musculare segmentare;

b)educarea atitudinii corporale, globale sau parţiale;

c)prevenirea sau corectarea unor atitudini sau deficienţe fizice;

d)educarea specială a marilor funcţiuni, mai ales a respiraţiei.

(3)Conţinutul influenţării selective a aparatului locomotor/prelucrării analitice a aparatului locomotor este reprezentat de:

a)exerciţii - grupate în complexe - libere, cu obiecte, cu partener, executate simultan sau în ritm propriu;

b)exerciţii pentru educarea actului respirator voluntar.

Art. 23. – (1) Dezvoltarea/educarea calităţilor motrice „viteză” sau „îndemânare” are o durată de 7 - 8 minute pentru şedinţele cu durata de 50 de minute şi 12 - 15 minute la şedinţele cu durata de 100 de minute.

(2)Obiectivul dezvoltării/educării calităţilor motrice „viteză” sau „îndemânare” este de a îmbunătăţi indicii diferitelor forme de manifestare a vitezei sau îndemânării.

(3)Conţinutul dezvoltării/educării calităţilor motrice „viteză” sau „îndemânare” este reprezentat de:

a)exerciţii speciale - deprinderi motrice de bază şi utilitar-aplicative „izolate” sau sub formă de ştafete, parcursuri, jocuri de mişcare „supuse” condiţiilor specifice de dezvoltare/educare a celor două calităţi;

b)exerciţii sub forma deprinderilor specifice unor ramuri de sport - atletism, jocuri sportive, gimnastică - efectuate în condiţiile specifice dezvoltării/educării celor două calităţi.

Art. 24. – (1) Învăţarea, consolidarea, perfecţionarea sau verificarea deprinderilor şi/sau priceperilor motrice de bază şi utilitaraplicative, a deprinderilor şi/sau priceperilor motrice din gimnastică, autoapărare, schi, înot şi jocuri sportive, au o durată de 12 - 14 minute pentru şedinţele cu durata de 50 de minute şi 35 - 40 de minute la şedinţele cu durata de 100 de minute.

(2)Obiectivele învăţării, consolidării, perfecţionării sau verificării deprinderilor şi/sau priceperilor motrice de bază şi utilitaraplicative, a deprinderilor şi/sau priceperilor motrice din gimnastică, autoapărare, schi, înot, trecerea înot a cursurilor de apă şi jocuri sportive sunt:

a)formarea reprezentărilor corecte a deprinderilor motrice;

b)iniţierea în mecanismul de bază a deprinderilor motrice;

c)automatizarea parţială sau totală a deprinderilor motrice;

d)testarea nivelului de manifestare şi de executare a deprinderilor motrice.

(3)Conţinutul acestei activităţi este reprezentat de exerciţii atent selecţionate în vederea realizării obiectivelor.

Art. 25. – (1) Dezvoltarea/educarea calităţilor motrice „forţă” sau „rezistenţă” are o durată de 5 -7 minute pentru şedinţele cu durata de 50 de minute şi 15 - 20 minute la şedinţele cu durata de 100 de minute.

(2)Obiectivul dezvoltării/educării calităţilor motrice „forţă” sau „rezistenţă” este de a îmbunătăţii indicii diferitelor forme de manifestare a forţei sau rezistenţei.

(3)Conţinutul dezvoltării/educării calităţilor motrice „forţă” sau „rezistenţă” este reprezentat de:

a)exerciţii speciale - pentru întregul corp sau pentru unele segmente/grupe musculare;

b)acţiuni motrice - sub formă de deprinderi şi priceperi de bază, utilitar-aplicative sau sportive efectuate în condiţiile specifice dezvoltării/educării celor două calităţi motrice.

Art. 26

(1)Revenirea organismului după efort/revenirea indicilor funcţionali are o durată de 3-4 minute.

(2)Obiectivele revenirii organismului după efort/revenirea indicilor funcţionali sunt:

a)revenirea treptată a marilor funcţiuni ale organismului;

b)întărirea reflexului de postură.

(3)Conţinutul revenirii organismului după efort/revenirea indicilor funcţionali este reprezentat prin:

militară;

a)exerciţii de mers sau alergare uşoară;

b)exerciţii de relaxare musculară;

c)exerciţii respiratorii;

d)exerciţii de postură.

Art. 27

(1)Concluziile, aprecierile şi recomandările au o durată de 2-3 minute.

(2)Obiectivele concluziilor, aprecierilor şi recomandărilor sunt:

a)conştientizarea modului de participare a colectivului la şedinţa/lecţia de educaţie fizică

b)stimularea activităţii din timpul liber.

(3)Conţinutul concluziilor, aprecierilor şi recomandărilor este reprezentat prin:

a)evidenţieri pozitive şi negative privind comportarea în şedinţa/lecţia de educaţie fizică

b)formularea temei pentru acasă sau a altor recomandări pentru şedinţa/lecţia de educaţie

fizică militară următoare sau activitatea independentă;

c)salutul.

Art. 28

(1)Secvenţele şedinţei/lecţiei de educaţie fizică militară prevăzute la art. 20, 21, 22, 26 şi 27 se planifică şi se desfăşoară permanent.

(2)Secvenţele prevăzute la art. 23, 24 şi 25 sunt tematice şi se pot planifica a se desfăşura una, două sau trei în aceeaşi şedinţă/lecţie de educaţie fizică militară.

Capitolul IIIComponentele procesului instructiv-educativ în domeniul educaţiei fizice militare

Secţiunea 1Calităţile motrice

Art. 29

(1)Calităţile motrice sunt însuşiri ale organismului uman care se dezvoltă pe parcursul vieţii până la o anumită vârstă şi care pot fi „educate” prin procesul special de instruire.

(2)Calităţile motrice sunt în strânsă interdependenţă cu deprinderile motrice. În şedinţa/lecţia de educaţie fizică militară fiecare calitate motrică îşi are un loc special de amplasare.

(3)Durata restabilirii după efortul pentru educarea calităţilor motrice variază de la o calitate la alta. Această durată este mai mare pentru forţă şi mai mică pentru îndemânare şi rezistenţă.

Art. 30

Calităţile motrice de bază sunt următoarele:

a)viteza;

b)îndemânarea – capacitatea coordinativă;

c)rezistenţa;

d)forţa.

Art. 31

(1)Viteza este capacitatea organismului de a executa acte şi acţiuni motrice, cu întregul corp sau numai cu anumite segmente/părţi ale acestuia, într-un timp cât mai scurt.

(2)Forme de manifestare a vitezei:

a)viteza de reacţie - reacţia la acţiunea unui stimul;

b)viteza de execuţie - timpul consumat de la începerea efectuării unui act sau acţiuni motrice până la terminarea acestora;

c)viteza de repetiţie - frecvenţa unei mişcări pe o unitate de timp;

d)viteza de deplasare - parcurgerea prin alergare sau alte modalităţi, a unui spaţiu prestabilit, a unei distanţe, contratimp;

e)viteza în regimul altor calităţi motrice - viteza în regim de forţă, de îndemânare sau rezistenţă.

(3)Procedee metodice pentru dezvoltarea vitezei:

a)executarea unor acte sau acţiuni motrice în tempouri maxime/cu intensitate maximă, folosindu-se condiţii normale;

b)efectuarea unor acte sau acţiuni motrice cu intensitate supramaximală, folosindu-se condiţii uşurate;

c)efectuarea unor acte sau acţiuni motrice cu intensitate submaximală, folosindu-se condiţii îngreuiate;

d)efectuarea unor acte sau acţiuni motrice în tempouri alternative, submaximale şi maximale.

Art. 32. – (1) Îndemânarea reprezintă capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia în întregime pentru efectuarea unor acte sau acţiuni motrice. Ea este reprezentată prin echilibru, precizie, orientare spaţio-temporală, ritm, amplitudine, supleţe, elasticitate musculară, toate acestea determinând obţinerea unei eficienţe maxime cu un consum minim de energie.

(2)Forme de manifestare a îndemânării:

a)îndemânarea generală - necesară efectuării tuturor actelor şi acţiunilor motrice;

b)îndemânarea specifică, îndemânarea în regimul altor calităţi motrice - îndemânarea în regim de viteză, în regim de forţă, în regim de rezistenţă.

(3)Procedee metodice pentru dezvoltarea îndemânării:

a)efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii relativ constante;

b)efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii îngreuiate: îndepărtarea centrului de greutate faţă de sol, îngustarea suprafeţei de sprijin, micşorarea dimensiunilor spaţiului de lucru, execuţia cu segmentele „neîndemânatice”;

c)efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii variabile, schimbătoare: aer liber, interior, suprafeţe mici, mijlocii şi mari.

Art. 33

(1)Rezistenţa este capacitatea organismului de a depune eforturi cu o durată relativ lungă şi o intensitate relativ mare, menţinând indicii constanţi de eficacitate optimă.

(2)Formele de manifestare a rezistenţei în funcţie de ponderea participării grupelor musculare sunt:

a)rezistenţa generală - efectuarea timp îndelungat a unor acte sau acţiuni motrice care angrenează principalele grupe musculare - aproximativ 70% din capacitate;

b)rezistenţa specifică: locală - când în efort se angrenează mai puţin de 1/3 din musculatură; regională - când în efort se angrenează între 1/3 şi 2/3 din musculatura corpului.

(3)Formele de manifestare a rezistenţei, în funcţie de sursele energetice şi durata efortului

sunt:

a)rezistenţa anaerobă, specifică pentru eforturile cuprinse între 45 secunde şi 2 minute-

eforturi de scurtă durată;

b)rezistenţa aerobă, specifică pentru eforturile care depăşesc 8 minute - eforturi de lungă

durată;

c)rezistenţa mixtă, specifică pentru eforturile cuprinse între 2 şi 8 minute - eforturi de

durată medie.

(4)Formele de manifestare a rezistenţei, în funcţie de modul cum se combină cu alte calităţi motrice, sunt:

a)rezistenţa în regim de viteză;

b)rezistenţa în regim de forţă.

(5)Formele de manifestare a rezistenţei în funcţie de natura efortului sunt:

a)rezistenţa în efort constant;

b)rezistenţa în regim variabil.

(6)Procedeele metodice pentru dezvoltarea rezistenţei bazate pe variaţia volumului efortului, sunt:

a)procedeul eforturilor uniforme - efortul îşi menţine permanent aceeaşi intensitate, se modifică în sensul creşterii volumului – durata, distanţa, număr de repetări;

b)procedeul eforturilor repetate - se efectuează aceeaşi „unitate”/distanţă/repriză/serie de efort cu un număr variabil de repetări.

(7)Procedeele metodice pentru dezvoltarea rezistenţei bazate pe variaţia intensităţii efortului sunt:

a)procedeul eforturilor variabile, presupune modificarea tempoului de lucru, a intensităţii efortului, pe parcursul repetării unei porţiuni de distanţă şi/sau a unei reprize;

b)procedeul eforturilor progresive, presupune variaţia intensităţii efortului, dar numai în sensul creşterii acesteia.

(8)Procedeul metodic pentru dezvoltarea rezistenţei cu intervale presupune atât variaţia volumului - de la o şedinţă la alta -, cât şi a intensităţii, în cadrul aceleiaşi şedinţe.

Art. 34

(1)Forţa este capacitatea organismului de a învinge o „rezistenţă” - internă sau externă - prin intermediul contracţiei musculare.

(2)Formele de manifestare a forţei, în funcţie de participarea grupelor musculare, sunt:

a)forţa generală - prin contracţie participă principalele grupe musculare, pentru a învinge o „rezistenţă”;

b)forţa specifică - prin contracţie participă una sau mai multe grupe musculare, pentru a învinge o „rezistenţă”.

(3)Formele de manifestare a forţei, în funcţie de caracterul contracţiei musculare, sunt:

a)forţa statică sau izometrică - prin contracţie nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort;

b)forţa dinamică - prin contracţie se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în

efort;

c)forţa mixtă/combinată.

(4)Formele de manifestare a forţei după capacitatea de efort, în relaţie cu „puterea”

individuală, sunt:

a)forţa absolută sau maximă - manifestată într-o mişcare, independent de greutatea corporală proprie; ea creşte, de regulă, odată cu mărirea greutăţii corporale;

b)forţa relativă - exprimă valoarea care revine în raport cu greutatea corporală proprie; scade, de regulă, odată cu mărirea greutăţii corporale.

(5)Formele de manifestare a forţei, în funcţie de modul în care se combină cu celelalte calităţi motrice, sunt:

a)forţa în regim de viteză;

b)forţa în regim de rezistenţă;

c)forţa în regim de îndemânare.

(6)Procedeele metodice pentru dezvoltarea forţei sunt:

a)procedeul „ridicării de greutăţi” - inclusiv propriul corp sau segmente ale acestuia;

b)procedeul „izometriei” - se foloseşte pentru dezvoltarea masei musculare-prin contracţie musculară trebuie învinsă o „rezistenţă imobilă”;

c)procedeul „în circuit” - pentru dezvoltarea principalelor grupe musculare, alternându-se angajarea acestora în efort;

d)procedeul eforturilor dinamice - contracţii izotonice intense şi rapide;

e)procedeul eforturilor repetate până la refuz - număr mare de repetări, cu greutăţi medii, aproximativ 35% din greutatea maximă care se poate ridica, de către personalul începător şi 60-65% din greutatea maximă care se poate ridica, de către personalul avansat.

(7)Procedeul „ridicării de greutăţi”, inclusiv propriul corp sau segmente ale acestuia, se realizează prin:

a)creştere continuă a încărcăturii: 60%-70%-80%-90% din greutatea maximă care se poate ridica;

b)creşterea şi descreşterea continuă a încărcăturii: 60%-70%-80%-90%-80%-70%-60% din greutatea maximă care se poate ridica;

c)creşterea încărcăturii în „trepte”: 60%-60%; 70%-70%; 80%-80%; 90%-90% din greutatea maximă care se poate ridica;

d)creşterea încărcăturii în „val”, unde descreşterea este întotdeauna ½ din rata creşterii: 60%-70%-65%-75%-70%-80%-75%-85% din greutatea maximă care se poate ridica.

Art. 35. – (1) Pentru întregul personal, se planifică şi organizează şedinţe/lecţii de educaţie fizică militară în funcţie de obiectivele specifice ale unităţilor/instituţiilor de învăţământ militare, armelor şi specialităţilor militare.

(2)Cadrele militare încadrate la subunităţi/structuri de învăţământ militare, execută cu acestea şedinţele/lecţiile de educaţie fizică militară, planificate cu teme din calităţi motrice.

(3)Pentru elevii, studenţii şi cursanţii militari, şedinţele/lecţiile de educaţie fizică militară planificate cu teme din calităţi motrice se desfăşoară potrivit programelor de educaţie fizică militară, întocmite de către instituţiile de învăţământ militar.

Secţiunea a 2a

Alergarea în teren variat, deplasarea rapidă şi aruncarea grenadelor de mână de exerciţiu

Art. 36

În cadrul şedinţelor/lecţiilor de alergare în teren variat, deplasare rapidă şi aruncarea grenadelor de mână de exerciţiu se realizează:

a)învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea bazelor tehnicii alergărilor - sprijin, pendulare, oscilaţii ale corpului - dezvoltarea rezistenţei cardiorespiratorie;

b)învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea bazelor tehnicii săriturilor - elanul, bătaia, zborul şi aterizarea;

c)învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea bazelor tehnicii aruncărilor - faza pregătitoare, faza de elan, faza efortului final, faza de încheiere a aruncării.

Art. 37. – (1) La alergarea în teren variat, se pune accent pe învăţarea tehnicii alergării de semifond şi fond care să permită militarului să realizeze o eficienţă şi o economie energetică cât mai mare în mişcările efectuate.

(2)Parcursurile sunt trasate, pe cât posibil, pe terenuri deschise: câmp, păşuni, porţiuni mici de arătură.

(3)Traseul se stabileşte în aşa fel încât să evite obstacolele foarte înalte, şanţurile adânci, urcuşurile sau coborâşurile foarte abrupte şi periculoase, crângurile dese.

(4)Alergarea în teren variat se caracterizează prin adaptarea pasului alergător de fond la caracteristicile terenului, în vederea asigurării unei alergări relaxate, de mare eficienţă şi cu un echilibru general al corpului foarte bun.

Art. 38

Trecerea obstacolelor ivite pe parcursul alergării necesită respectarea următoarelor condiţii prealabile:

a)menţinerea tempoului general de alergare;

b)executarea unei accelerări uşoare, înaintea obstacolelor înalte;

c)folosirea unor tehnici specifice de trecere a obstacolelor;

d)evitarea accidentărilor.

Art. 39

Alergarea în teren variat se execută pe distanţe cuprinse între 1000 şi 3000 m.

Art. 40

(1)Ţinuta militarilor la alergarea în teren variat este cea sportivă sau ţinuta de instrucţie corespunzătoare anotimpului.

(2)Probele, normele, baremele şi calificativele sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 41. – (1) Deplasarea rapidă constă în parcurgerea unui traseu în teren variat de către o subunitate/structură de învăţământ militară, alternând mersul cu alergarea, astfel încât a zecea parte din distanţă să se efectueze cu masca contra gazelor pe figură în prima jumătate a traseului.

(2)Dozarea efortului trebuie făcută în aşa fel încât, după parcurgerea traseului, subunitatea/structura de învăţământ militar să fie în măsură să execute o nouă misiune de luptă.

Art. 42Deplasarea rapidă se execută pe distanţa de: 1 km, 2 km, 3 km, 4 km, 5 km şi 6

km.

Art. 43

(1)Ţinuta militarilor care execută deplasarea rapidă pe distanţele de 1 km, 2 km

şi 3 km este ţinuta de instrucţie corespunzătoare anotimpului, cu masca contra gazelor şi armamentul individual din dotare.

(2)Ţinuta militarilor care execută deplasarea rapidă pe distanţele de 4 km, 5 km şi 6 km este ţinuta de instrucţie corespunzătoare anotimpului, cu casca, masca contra gazelor, lopata mică de infanterie cu port, sacul de merinde, două grenade de mână de exerciţiu şi armamentul individual din dotare.

Art. 44. – (1) Evaluarea militarilor la deplasarea rapidă se face în funcţie de timpul rezultat după parcurgerea traseului de către subunitatea/structura de învăţământ militară, la care se aplică eventualele penalizări în funcţie de respectarea sau nu, de către participanţi, a regulilor stabilite pentru desfăşurarea probei.

(2)Timpul realizat pe traseu se cronometrează din momentul plecării subunităţii/structurii de învăţământ militare de la linia de start până la trecerea liniei de sosire de către ultimul militar care parcurge traseul, respectând regulile stabilite pentru desfăşurarea probei. Diferenţa dintre primul şi ultimul militar din subunitatea/structura de învăţământ militară, în momentul trecerii liniei de sosire, nu trebuie să fie mai mare de 1 minut.

(3)La timpul realizat după parcurgerea traseului de către subunitatea/structura de învăţământ militară, se adaugă următoarele penalizări:

a)3 minute pentru lipsa la sosire a comandantului de pluton, companie/similare;

b)1 minut pentru lipsa la sosire a fiecărui comandant de grupă;

c)30 secunde pentru lipsa la sosire a fiecărui militar din subunitate;

d)15 secunde pentru lipsa la sosire a unei componente din echipamentul şi armamentul individual al fiecărui membru din subunitate/structură de învăţământ militară.

(4)Probele, normele, baremele şi calificativele sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 45. – (1) Aruncarea grenadelor de mână de exerciţiu reprezintă un complex de acţiuni motrice stilizate, de proiectare a unei grenade de mână de exerciţiu/obiect complementar la precizie sau la o distanţă cât mai mare. Valoarea rezultatelor este dată de nivelul calităţilor motrice dominante precum forţa maximă, forţa explozivă, viteza de execuţie, îndemânarea şi capacitatea de accelerare.

(2)Instruirea şi antrenamentul se execută prin aruncarea grenadelor de mână de exerciţiu sau folosindu-se obiecte complementare, cum ar fi mingile de oină sau cele asociate altor discipline sportive, respectându-se succesiunea distinctă a următoarelor faze:

a)pregătirea aruncării;

b)elanul;

c)efortul final;

d)încheierea aruncării.

Art. 46. – (1) Aruncarea grenadelor de mână la distanţă constă în aruncarea a 3 grenade de mână, recunoscute de Consiliul Internaţional al Sportului Militar sau a 3 grenade de mână defensive, de exerciţiu, într-un culoar lat de 10 m, iar aprecierea va corespunde rezultatului obţinut pentru cea mai bună aruncare.

(2)Probele, normele, baremele şi calificativele sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 47. – (1) Aruncarea grenadelor de mână la precizie constă în aruncarea a 5 grenade de mână, recunoscute de Consiliul Internaţional al Sportului Militar sau a 5 grenade de mână ofensive, de exerciţiu, într-un cerc cu diametrul de 3 m, centrul acestuia fiind situat la distanţa de 25 m de aliniamentul de aruncare pentru personalul masculin, respectiv 20 m pentru personalul feminin.

(2)Probele, normele, baremele şi calificativele sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 48

Ţinuta militarilor la aruncarea grenadelor de mână este cea de instrucţie corespunzătoare anotimpului, cu armamentul individual din dotare.

Art. 49

(1)Alergarea în teren variat, deplasarea rapidă şi aruncarea grenadelor de mână la distanţă şi precizie se execută cu militarii din toate armele şi specialităţile militare.

(2)Cadrele militare încadrate la subunităţi/structuri de învăţământ militare execută şedinţele/lecţiile de alergare în teren variat, deplasarea rapidă şi aruncarea grenadelor de mână, cu subunităţile/structurile de învăţământ militare, la aceleaşi teme.

(3)Pentru elevii, studenţii şi cursanţii militari, şedinţele/lecţiile planificate de alergare în teren variat, deplasare rapidă şi aruncare a grenadelor de mână se desfăşoară potrivit programelor de educaţie fizică militară, întocmite de către instituţiile de învăţământ militar.

Secţiunea a 3a

Autoapărarea - judo, karate şi taekwondo, lupta corp la corp cu armamentul individual din dotare

Art. 50

În cadrul şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară se realizează:

a)formarea deprinderilor de a ataca, bloca şi contraataca oportun, cu mâna goală şi cu armamentul din dotare;

b)formarea deprinderilor necesare executării eficiente a elementelor şi procedeelor tehnice de judo, karate şi taekwondo;

c)creşterea combativităţii prin dezvoltarea calităţilor motrice şi psihice, de coordonare şi autostăpânire în faţa factorilor care provoacă durere şi frică, a curajului şi încrederii în forţele proprii;

d)formarea deprinderilor de luptă contra unuia sau a mai multor adversari înarmaţi.

Art. 51

(1)Judo-ul se învaţă în următoarea succesiune: poziţia fundamentală, amortizarea căderilor, prize, dezechilibrări, secerări, aruncări, lupta la sol.

(2)Pentru însuşirea corectă a unui procedeu de judo, se învaţă la început părţile componente, după care se trece la executarea în întregime a procedeului respectiv.

(3)Învăţarea procedeelor şi a modalităţilor de a contraataca acţiunile unor procedee de bază se execută pe perechi de militari având aproximativ aceeaşi înălţime şi greutate astfel ca fiecare dintre ei să execute procedeul de însuşit sau să repete, pe rând, combinaţiile de procedee şi contraatacuri cunoscute.

Art. 52

Elementele de bază din judo care se învaţă în cadrul şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară sunt:

a)poziţii de gardă – SHIZENTAI;

b)salutul – REI;

c)deplasările – SHINTAI;

d)prizele – KUMI - KATA;

e)dezechilibrările – KUZUSHI;

f)căderile – UKEMI.

Art. 53

(1)Procedeele tehnice din judo care se execută în cadrul şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară sunt:

a)procedee tehnice de picior;

b)procedee tehnice de şold;

c)procedee tehnice de umăr;

d)procedee tehnice de sacrificiu;

e)procedee tehnice de imobilizare;

f)procedee tehnice de strangulare;

g)procedee tehnice articulare;

h)procedee tehnice de braţe.

(2)Procedeele tehnice de picior sunt:

a)secerarea mare exterioară „O-SOTO-GARI”;

b)secerarea mare interioară „O-UCHI-GARI”;

c)secerarea mică interioară „KO-UCHI-GARI”;

d)secerarea mică exterioară „KO-SOTO-GARI”;

e)măturarea piciorului care înaintează „DE-ASHI-BARAI”.

(3)Procedeele tehnice de şold sunt:

a)aruncarea peste şold „UCHI-GOSHI”;

b)roata peste şold „KOSHI-GURUMA”;

c)măturarea şoldului „HARAI-GOSHI”.

(4)Procedeele tehnice de umăr sunt:

a)aruncarea peste umăr cu un braţ „IPPON-SEOI-NAGE”;

b)aruncarea peste umăr cu două braţe „MOROTE-SEOI-NAGE”.

(5)Procedeele tehnice de sacrificiu sunt:

a)aruncarea prin cădere laterală „YOKO-OTOSHI”;

b)aruncarea circulară înapoi „TOMOE-NAGE”.

(6)Procedeele tehnice de imobilizare sunt:

a)imobilizarea din lateral prin fixarea capului „HON-KESA-GATAME”;

b)imobilizarea laterală „YOKO-SHIHO-GATAME”;

c)imobilizarea în prelungire „KAMI-SHIHO-GATAME”;

d)imobilizarea deasupra „TATE-SHIHO-GATAME”.

(7)Procedeele tehnice de strangulare sunt:

a)strangularea prin alunecare „OKURI-ERI-JIME”;

b)strangulare prin cheia braţelor „HADAKA-JIME”;

c)strangulare prin imobilizarea umărului „KATA-HA-JIME”.

(8)Procedeele tehnice articulare sunt:

a)luxarea braţului în cruce „UDE-HISIGI-JUJI-GATAME”;

b)luxarea cu cheia braţelor „UDE-GARAMI”;

c)luxarea cotului cu ambele mâini „UDE-HISIGI”;

d)luxarea braţului cu ajutorul piciorului „ASHI-GATAME”.

Art. 54

Procedeele tehnice care se verifică şi calificativele care se acordă sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 55

Elementele de bază din karate şi taekwondo care se învaţă în cadrul şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară sunt:

a)poziţiile de bază;

gardă;

b)deplasările;

c)întoarcerile.

Art. 56

(1)Procedeele tehnice care se execută în karate şi taekwondo sunt:

a)loviturile de pumn;

b)loviturile cu muchia palmei;

c)loviturile cu cotul;

d)loviturile de picior;

e)loviturile de genunchi;

f)blocarea loviturilor.

(2)Loviturile de pumn sunt:

a)lovitura cu braţul înainte de pe loc;

b)lovitura cu braţul de aceeaşi parte a piciorului, din deplasare;

c)lovitura cu pumnul opus piciorului din faţă;

d)lovitura de pumn dată prin întinderea braţului din faţă şi revenirea acestuia în poziţia în

e)lovitura cu dosul pumnului;

f)lovitura cu pumnul de sus în jos.

(3)Loviturile cu muchia palmei sunt:

a)lovitura circulară cu muchia cubitală a palmei de la interiorul corpului către exterior;

b)lovitura circulară cu muchia cubitală a palmei de la exteriorul corpului către interior;

c)lovitura circulară cu muchia interioară a palmei.

(4)Loviturile cu cotul sunt:

a)lovitura laterală cu cotul;

b)lovitura frontală cu cotul;

c)lovitura circulară cu cotul;

d)lovitură cu cotul înapoi.

(5)Loviturile de picior sunt:

a)lovitura de picior în faţă;

b)lovitura de picior laterală;

c)lovitura de picior circulară;

d)lovitura de picior înapoi.

(6)Loviturile de genunchi sunt:

a)lovitura de genunchi înainte;

b)lovitura de genunchi circulară.

(7)Blocarea loviturilor poate fi:

a)blocaj pentru zona inferioară;

b)blocaj ascendent cu antebraţul pentru nivel superior;

c)blocaj pentru zonă medie de la exteriorul corpului către interior;

d)blocaj pentru zonă medie de la interiorul corpului către exterior;

e)blocaj cu muchia palmei;

f)blocaj cu două braţe.

(8)Procedeele tehnice care se verifică şi calificativele care se acordă sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 57

(1)Lupta corp la corp se execută cu pistolul mitralieră şi baioneta.

(2)Procedeele de luptă corp la corp cu pistolul mitralieră şi baioneta sunt:

a)poziţia „în gardă”;

b)poziţia „repaus”;

c)deplasările: pas înainte-înapoi, săritură înainte - înapoi;

d)schimbarea frontului/întoarcerile;

e)împungerea - cu baioneta;

f)loviturile cu pisolul mitralieră de sus în jos, din lateral şi parările.

(3)Procedeele de dezarmare sunt:

a)dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul mitralieră;

b)dezarmarea adversarului care atacă cu baioneta;

c)dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul.

(4)Elementele, procedeele tehnice şi calificativele sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 58

Ţinuta militarilor este cea de instrucţie corespunzătoare anotimpului sau cea sportivă specifică disciplinelor judo, karate şi taekwondo.

Art. 59

(1)Pentru personalul militar, se planifică şi execută şedinţe/lecţii de autoapărare, în funcţie de obiectivele specifice ale fiecărei arme şi specialităţi militare.

(2)Cadrele militare încadrate la subunităţile/structurile de învăţământ militare execută şedinţele/lecţiile de autoapărare cu subunităţile/structurile de învăţământ militare, în acelaşi timp cu acestea şi la aceleaşi teme.

(3)Pentru elevii, studenţii şi cursanţii militari, şedinţele/lecţiile de autoapărare se planifică şi desfăşoară potrivit programelor de educaţie fizică militară, întocmite de instituţiile de învăţământ militar.

(4)Modul de executare a elementelor şi procedeelor tehnice se derulează conform manualelor de specialitate.

Secţiunea a 4a

Gimnastica

Art. 60

Prin mijloacele de care dispune, gimnastica realizează următoarele:

a)aduce contribuţii importante la asigurarea dezvoltării corecte şi armonioase a organismului militarilor;

b)contribuie la dezvoltarea calităţilor motrice de bază;

c)dezvoltă capacitatea de relaxare a diferitelor grupe musculare sau a întregului organism;

d)contribuie la însuşirea tehnicii de bază a oricăror mişcări;

e)dezvoltă marile funcţiuni ale organismului uman care stau la baza sănătăţii şi a capacităţii de efort;

f)formează, dezvoltă şi menţine o atitudine corporală corectă a militarilor;

g)asigură un suport fizic corespunzător şi necesar practicării altor discipline sportive şi aplicativ-militare;

h)asigură dezvoltarea curajului şi a stăpânirii de sine. Art. 61. – Mijloacele gimnasticii sunt următoarele:

a)exerciţii de front şi formaţii, executate cu subunităţile/structurile de învăţământ militare şi cuprind diferite acţiuni de pe loc şi din deplasare, alcătuiri şi desfaceri de formaţii;

b)complexe de dezvoltare fizică generală care pot fi realizate fără aparate, sub formă de exerciţii libere simple, pentru diferite părţi ale corpului şi exerciţii libere compuse, atunci când în acelaşi timp exerciţiul respectiv acţionează asupra a două sau mai multor grupe musculare, sau pot fi executate la diferite aparate sau cu diverse obiecte precum mingi, gantere, extensoare. Aparatele la care se pot executa exerciţiile de dezvoltare fizică generală pot fi: bară fixă, scară fixă, bancă de gimnastică, portic de gimnastică, aparat multifuncţional, precum şi aparate improvizate;

c)exerciţii aplicative - mers, alergare, târâre, transport de greutăţi - care prin înlănţuirea lor, sunt folosite ca mijloace specifice, de bază în instruirea şi antrenarea militarilor la parcurgerea pistelor cu obstacole;

d)exerciţii acrobatice, executate individual, în doi sau în grup, cu caracter static sau dinamic, pe unele aparate speciale - plasă elastică, roată acrobatică, trambulină, cadre rotative, bărci, diverse simulatoare.

Art. 62

(1)Ţinuta militarilor pentru şedinţele/lecţiile de gimnastică este cea sportivă sau cea militară de instrucţie adecvată sezonului.

(2)Asigurarea şi ajutorul în şedinţele/lecţiile de gimnastică se fac de către instructori sau militari numiţi în acest scop şi cuprind măsurile de prevenire a accidentelor şi uşurarea însuşirii exerciţiilor dificile. Persoana care execută asigurarea trebuie să cunoască tehnica executării exerciţiului şi să urmărească pe executant de la începutul până la terminarea exerciţiului, gata să intervină, dacă este nevoie, la dezechilibrări sau căderi.

2 şi 3.

(3)Exerciţiile, procedeele, elementele tehnice şi calificativele sunt prevăzute în anexele nr.

Art. 63

(1)Din gimnastică, se pot planifica şi şedinţe/lecţii care să cuprindă complexe de

dezvoltare fizică generală şi exerciţii de coordonare şi acrobatice, în funcţie de specificul fiecărei unităţi militare sau de învăţământ.

(2)Cadrele militare încadrate la subunităţi execută şedinţele/lecţiile de gimnastică cu subunităţile, în acelaşi timp cu acestea şi la aceleaşi teme.

(3)Pentru elevii, studenţii şi cursanţii militari, şedinţele/lecţiile de gimnastică, se planifică şi desfăşoară potrivit programelor de educaţie fizică militară, întocmite de instituţiile de învăţământ militar.

Secţiunea a 5a

Pista cu obstacole pentru militarii din toate armele

Art. 64. – (1) Pista cu obstacole pentru militarii din toate armele reprezintă un ansamblu format dintr-un teren de alergare pe parcursul căruia sunt dispuse instalaţii, aparate, mijloace improvizate şi obiecte.

(2)Parcurgerea pistei cu obstacole pentru militarii din toate armele se realizează într-o anumită succesiune prestabilită, începând cu obstacolul nr. 1.

(3)Prin şedinţele/lecţiile care se execută la pista cu obstacole pentru militarii din toate armele, se realizează:

a)învăţarea procedeelor de trecere a obstacolelor;

b)formarea deprinderilor de a acţiona rapid şi cu precizie;

c)dezvoltarea forţei, îndemânării şi vitezei, sub toate formele de manifestare, pe fondul rezistenţei fizice la eforturi de mare intensitate şi complexitate.

(4)Pista cu obstacole pentru militarii din toate armele are următoarele detalii tehnice de construcţie:

a)lungime: 500 de metri măsuraţi de la coarda interioară, fiecare pistă având o lăţime de 2

metri;

b)traseul: are 20 de obstacole fixe, puse la o distanţă de cel puţin 5 metri unul de celălalt;

c)primul obstacol este amplasat la minimum 5 metri de linia de start.

(5)Denumirea fiecărui obstacol, caracteristicile, modul şi condiţiile de trecere a acestora

sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 65

(1)Parcurgerea pistei cu obstacole se execută cu militarii din toate armele.

(2)Procedeele, normele, baremele şi calificativele sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3)Cadrele militare încadrate la subunităţi execută şedinţele/lecţiile de parcurgere a pistei cu obstacole pentru militarii din toate armele cu subunităţile, în acelaşi timp cu acestea şi la aceleaşi teme.

(4)Pentru elevii, studenţii şi cursanţii militari, şedinţele/lecţiile de parcurgere a pistei cu obstacole pentru militarii din toate armele, se planifică şi desfăşoară potrivit programelor de educaţie fizică militară, întocmite de către instituţiile de învăţământ militar.

(5)Ţinuta militarilor pentru şedinţele/lecţiile de parcurgere a pistei cu obstacole pentru militarii din toate armele este cea sportivă sau cea militară de instrucţie adecvată sezonului, cu încălţăminte sport.

(6)Personalul militar feminin va parcurge doar 16 obstacole din cadrul pistei - mai puţin obstacolele 1, 8, 12 şi 16.

Art. 66. – În cadrul şedinţelor/lecţiilor de parcurgere a pistei cu obstacole pentru militarii din toate armele se pot planifica şi teme care să cuprindă exerciţii fizice cu materialul din înzestrare şi teme care se execută la poligoane pentru călirea fizică şi psihică, în funcţie de specificul armei, nivelul de pregătire al militarilor, obiectivul propus şi de situaţia tactică în care se acţionează.

Secţiunea a 6a

Instrucţia pe schiuri

Art. 67. – Instrucţia pe schiuri se execută în scopul învăţării de către militari a procedeelor tehnice de deplasare pe zăpadă, în teren muntos, împădurit, cu diferite înclinaţii, pentru a executa ulterior acţiuni de luptă pe schiuri, în condiţii de siguranţă şi cu rezultate eficiente în câmpul tactic.

Art. 68

Prin instrucţia pe schiuri se realizează:

a)învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea mişcărilor de front cu/pe schiuri;

b)învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor de controlare a vitezei de alunecare pe pantă;

c)învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor de deplasare pe schiuri;

d)învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor de ocolire şi de trecere a diferitelor obstacole pe schiuri;

e)antrenarea militarilor pentru executarea acţiunilor militare pe schiuri;

f)călirea fizică şi întărirea sănătăţii prin folosirea factorilor naturali de călire, precum şi adaptarea organismului la condiţiile naturale în care se desfăşoară activitatea.

Art. 69

(1)Instrucţia pe schiuri se planifică în cadrul şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară şi activitatea „sportul pentru toţi”.

(2)Şedinţele/lecţiile de instrucţie pe schiuri au durata de minimum 2 ore până la maximum

6 ore.

(3)Şedinţele/lecţiile de instrucţie pe schiuri se desfăşoară sub conducerea specialistului de

educaţie fizică militară şi comandantului de subunitate/structură de învăţământ militară.

(4)Ţinuta militarilor la instrucţia pe schiuri se alege în funcţie de starea vremii, conţinutul şedinţei/lecţiei, distanţa de parcurs şi depărtarea unităţii/taberei militare faţă de terenul de instrucţie.

Art. 70

Pentru executarea antrenamentului la deplasarea în teren variat şi a marşurilor pe schiuri, armamentul şi echipamentul se ajustează şi se poartă astfel:

a)pistolul mitralieră la spate;

b)mantaua/scurta în bandulieră sau îmbrăcată cu pulpanele ridicate şi prinse sub centură;

c)sacul de merinde, masca contra gazelor şi lopata mică de infanterie sunt fixate la spate pentru a nu împiedica mişcarea braţelor pe timpul deplasării.

Art. 71

Poligonul de instrucţie pe schiuri cuprinde:

a)terenul de instruire;

b)panta de instruire;

c)terenul cu obstacole.

Art.72. – (1) Terenul de instruire este destinat pentru învăţarea procedeelor de mers pe schiuri şi se amenajează pe un teren plat de formă dreptunghiulară, pe care se marchează cu fanioane sau alte materiale, două sau mai multe pârtii închise, la distanţa de 3-5 metri una de alta. Instruirea se face pe pârtia interioară, iar cea exterioară se foloseşte pentru corectarea personalului militar care îşi însuşeşte mai greu unele procedee de mers pe schiuri.

(2)Panta de instruire se foloseşte pentru învăţarea procedeelor de urcare, coborâre, frânare şi ocolire pe schiuri şi se alege pe un teren înclinat, în funcţie de procedeele ce se execută şi de nivelul de pregătire al militarilor.

Art. 73

(1)Terenul cu obstacole se amenajează pe una din laturile poligonului şi cuprinde unul sau mai multe din următoarele elemente:

a)2 şanţuri cu lăţimea de 0,80 metri şi 2 metri;

b)gard mic sau trunchi de copac înalt de 0,60 metri;

c)gard de lemn sau nuiele, înalt de 1,10 metri;

d)porţiune de pantă abruptă pentru derapaje;

e)două trunchiuri de copac aşezate peste o viroagă;

f)copac căzut.

(2)După însuşirea procedeelor de trecere a obstacolelor, se execută antrenament pe trasee cu diferite obstacole naturale, introducându-se sarcini specifice de rezolvat.

Art. 74

(1)Organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a instrucţiei pe schiuri se realizează prin:

a)alegerea şi pregătirea atentă a materialelor de schi – lungimea schiurilor, calitatea lor, elasticitatea, montarea corectă a legăturilor, fixarea bocancilor, alegerea beţelor;

b)alegerea şi pregătirea corespunzătoare a terenului pe care se desfăşoară activitatea;

c)respectarea unei succesiuni metodice în învăţarea diferitelor procedee tehnice;

d)însuşirea temeinică a fiecărui element nou;

e)schimbarea terenului de lucru, în funcţie de obiectivele şedinţei;

f)o bună pregătire a organismului pentru efort;

sunt:

g)înlăturarea cauzelor care pot provoca greşeli uşor de evitat.

(2)Cauzele care pot provoca greşeli, sunt:

a)material necorespunzător – schiuri prea lungi, prea rigide sau strâmbe;

b)legături greşit montate, bocanci reglaţi necorespunzător pe schiuri;

c)teren necorespunzător ca înclinaţie, formă sau amenajare;

d)pregătire fizică insuficientă;

e)oboseală prea mare;

f)neînţelegere a modalităţii de execuţie a procedeului care urmează a fi executat.

Art. 75

(1)Mijloacele de bază folosite în şedinţele/lecţiile de educaţie fizică militară

a)exerciţii fizice pentru schiul fond;

b)exerciţii fizice pentru schiul alpin.

(2)Exerciţiile fizice pentru schiul fond şi alpin sunt stabilite de specialişti în educaţie fizică

militară, pentru fiecare procedeu în parte.

Art. 76

Procedeele tehnice ce se învaţă la instrucţia pe schiuri sunt:

a)deplasarea prin alunecare şi împingere simultană;

b)mersul cu un pas şi împingere simultană;

c)mersul alternativ cu doi paşi;

d)mersul cu doi paşi şi împingere simultană;

e)căderea şi ridicarea din căzătură;

f)urcările - deplasări în teren înclinat;

g)frânările - în plug şi jumătate plug;

h)ocolirile prin frânare - în plug şi jumătate plug;

i)coborârile - directă, oblică;

j)trecerea denivelărilor/obstacolelor din teren;

k)oprirea şi ocolirea prin păşiri succesive;

l)pivotarea simplă;

m)mersul cu pas de patinaj;

n)cristiania spre vale prin rotaţie;

o)cristiania spre vale cu deschidere.

Art. 77

Mişcări de front care se execută cu schiurile şi pe schiuri sunt următoarele:

a)poziţia „Drepţi” şi „Pe loc repaus” cu schiurile şi pe schiuri;

b)mânuirea schiurilor de la picior pe umăr şi de pe umăr la picior, de la picior sub braţ şi de sub braţ la picior;

c)punerea schiurilor la picioare, scoaterea şi prinderea lor;

d)punerea şi luarea schiurilor pe şi de pe zăpadă;

e)întoarcerile de pe loc;

f)onorul cu formaţia de pe loc şi din mişcare;

g)formaţiile subunităţilor pe schiuri.

Art. 78

Acţiunile militare pe schiuri sunt:

a)poziţiile pentru luptă;

b)aruncarea grenadelor de pe loc şi din mişcare;

c)mersul târâş şi salturile;

d)deplasarea pe diferite distanţe cu masca contra gazelor pe figură.

Art. 79. – După însuşirea procedeelor tehnice de deplasare pe schiuri, subunităţile/structurile de învăţământ militare pot executa marşuri pe distanţe diferite, cu echipamentul pentru luptă şi în condiţii variate de teren şi stare a vremii.

Art. 80

Pe timpul executării marşului pe schiuri cu subunităţi/structuri de învăţământ militare, trebuie respectate următoarele reguli:

a)subunităţile/structurile de învăţământ militare se deplasează pe schiuri în coloană - câte unul, câte doi sau câte trei - în funcţie de dificultatea şi configuraţia traseului;

b)când subunitatea/structura de învăţământ militară parcurge un itinerar cu zăpadă mare sau nebătătorită, în faţă se deplasează la 50-100 metri o grupă pentru a deschide şi a alege cel mai bun traseu;

c)după fiecare oră de marş, grupa care deschide traseul se schimbă cu o altă grupă;

d)după parcurgerea unei distanţe de 200-600 metri, militarii care deschid traseul se schimbă cu alţi militari;

e)la fiecare subunitate/structură de învăţământ militară se numesc doi-trei încheietori dintre militarii buni schiori, care sunt în măsură să intervină şi să ajute pe militarii rămaşi în urmă;

f)deplasarea pe teren plat se execută în coloană, distanţa între militari fiind de 4-6 paşi, distanţa între aceştia mărindu-se la coborâre direct proporţional cu înclinaţia pantei;

g)coborârea pe pante înclinate şi periculoase, se face pe una sau mai multe direcţii, în funcţie de lăţimea pantei, păstrându-se o distanţă mai mare între militari, iar dacă panta este scurtă, militarul nu începe coborârea până când cel din faţa sa nu a ajuns la piciorul pantei;

h)după trecerea porţiunilor de teren greu accesibile, după coborârea sau urcarea pantelor, se fac scurte opriri pentru regruparea subunităţii/structurii de învăţământ militare;

i)pe timpul deplasării, militarii au în raniţă lenjerie de schimb, pansamente individuale, soluţii dezinfectante, iar pentru fiecare grupă se asigură o rezervă de 1-2 perechi de schiuri şi beţe;

j)pentru executarea marşurilor pe distanţe mari, transportul armamentului mai greu - mitraliere, aruncătoare, muniţii şi diferite materiale din dotare, se face pe sănii sau schiuri;

k)dacă starea vremii se înrăutăţeşte pe timpul marşului - temperaturi scăzute, viscol - se iau măsuri de adăpostire a militarilor în cabane, refugii, cantoane, saivane, stâne sau în locuri ferite de viscol, precum şi măsuri pentru prevenirea degerăturilor;

l)pe timpul haltelor şi al odihnei de noapte, se iau măsuri pentru uscarea încălţămintei şi echipamentului;

m)pentru evitarea rosăturilor şi a degerăturilor nu se foloseşte încălţăminte nouă sau

strâmtă.

Art. 81

(1)Pentru personalul militar se planifică şi se execută şedinţe/lecţii de educaţie

fizică militară în funcţie de obiectivele specifice ale unităţilor/instituţiilor de învăţământ militare, armelor şi specialităţilor militare.

(2)Cadrele militare încadrate la subunităţi/structuri de învăţământ militare execută şedinţele/lecţiile de instrucţie pe schiuri cu subunităţi/structuri de învăţământ militare în acelaşi timp cu acestea şi la aceleaşi teme.

(3)Pentru elevii, studenţii şi cursanţii militari, şedinţele/lecţiile de instrucţie pe schiuri se planifică şi desfăşoară potrivit programelor de educaţie fizică militară, întocmite de instituţiile de învăţământ militar.

(4)Modul de executare a elementelor şi procedeelor tehnice se face conform manualelor de specialitate.

(5)Exerciţiile, procedeele, elementele tehnice şi calificativele sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Secţiunea a 7a

Înotul şi trecerea înot a cursurilor de apă

Art. 82. – (1) Înotul se execută în scopul învăţării personalului a procedeelor tehnice pentru trecerea cursurilor de apă, liber sau cu echipamentul din dotare, putându-se folosi în acest scop şi mijloacele improvizate.

(2)Şedinţele/lecţiile de înot şi trecerea înot a cursurilor de apă se desfăşoară în orele planificate pentru educaţie fizică militară, activitatea „sportul pentru toţi” şi pe timpul taberelor de instruire la cursurile de apă.

(3)Şedinţele/lecţiile de înot şi trecerea înot a cursurilor de apă se execută în bazine sau în sectoare de înot amenajate pe cursuri de apă, în lacuri şi la mare.

Art. 83

În cadrul şedinţelor/lecţiilor de înot şi trecerea înot a cursurilor de apă se realizează următoarele:

a)învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor de înot;

b)învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor de trecere a cursurilor de apă, echipat şi/sau cu mijloace improvizate şi pentru transportul armamentului şi materialelor individuale din dotare;

c)antrenarea militarilor la înotul echipat;

d)învăţarea procedeelor de salvare de la înec.

Art. 84

(1)Când în garnizoană sau în unitatea/instituţia de învăţământ militară nu există bazine, înotul se învaţă în sectoare special amenajate pe cursurile de apă, lacuri şi la mare.

(2)Sectoarele de înot se aleg de specialiştii în educaţie fizică militară şi se aprobă de comandantul/şeful unităţii/instituţiei de învăţământ militare.

(3)Sectorul pentru înot are forma unui dreptunghi cu latura mare paralelă cu malul/plaja apei, având dimensiuni aproximative de 25 x 10 metri, în funcţie de lăţimea cursului de apă, viteza curentului, adâncimea şi natura fundului apei.

(4)La stabilirea şi amenajarea sectorului pentru înot, se ţine seama de următoarele:

a)situarea acestuia în apropierea unei plaje şi într-un cadru cât mai igienic;

b)să nu fie în apropierea canalelor de scurgere;

c)adâncimea apei să crească progresiv şi să nu depăşească 1,50 metri, iar fundul apei să nu aibă denivelări şi gropi;

d)viteza apei să nu fie mai mare de 0,50 metri/secundă şi să nu aibă vârtejuri sau ochiuri;

e)pe fundul apei să nu existe rădăcini, bolovani sau diferite plante agăţătoare;

f)cursurile de apă puţin adânci se pot zăgăzui.

(5)Delimitarea sectorului pentru înot şi marcarea adâncimii apei se fac astfel:

a)cu pontoane, bărci, bile din lemn;

b)cu frânghii fixate pe ţăruşi dacă apa este mai mică;

c)cu frânghii pe plutitori dacă apa este adâncă;

d)cu geamanduri/balize şi fanioane vopsite în culori cât mai vizibile;

e)adâncimea apei se marchează cu indicatoare.

(6)Personalul care participă la şedinţele/lecţiile de înot este echipat în costum de baie. Art. 85. – Pentru învăţarea înotului, se asigură următoarele materiale ajutătoare:

a)scânduri de antrenament sau plutitori;

b)colaci confecţionaţi din plută, camere pentru pneuri, bucăţi de scândură prinse între ele cu pânză sau material plastic, centuri sau veste de salvare;

c)bănci instalate pe mal pentru învăţarea exerciţiilor pregătitoare pe uscat. Art. 86. – (1) Procedeele de înot care se învaţă sunt: craul şi bras.

(2)Elementele tehnice de învăţare a unui procedeu de înot sunt:

a)poziţia corpului;

b)mişcarea braţelor;

c)mişcarea picioarelor;

d)coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare;

e)coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare cu respiraţia.

Art. 87. – (1) Trecerea cursurilor de apă se execută înotând echipat cu ţinuta şi arma din dotare, cu/fără mijloace improvizate, sau dezechipat, având ţinuta şi arma din dotare sub formă de plutitor, aşezate în foaia de cort.

(2)Pentru trecerea înot a cursurilor de apă, echipat şi cu mijloace improvizate se recunosc din timp adâncimea şi lăţimea, viteza şi temperatura apei, natura fundului apei şi înălţimea malurilor.

(3)Pentru trecerea înot a cursurilor de apă, echipat şi cu mijloace improvizate, se folosesc procedeele de înot bras şi craul.

Art. 88. – Înotul echipat şi cu arma se execută cu militarii după ce şi-au însuşit unul dintre procedeele de înot. Pentru instruirea militarilor, se folosesc mijloace de sprijin sau de plutire speciale sau improvizate dintre cele mai sigure şi înotători buni pentru asigurare. La înotul echipat şi cu arma, militarii trebuie să înveţe mai întâi să ajusteze corect şi repede echipamentul.

Art. 89

Ajustarea echipamentului pentru înotul echipat şi cu arma se face în următoarea succesiune:

a)se scot bocancii, se desfac legăturile de jos ale pantalonilor, se descheie primul nasture de la bluză sau cămaşă şi nasturii de la mâneci şi se întorc buzunarele pe dos;

b)se scoate cămaşa din pantaloni;

c)se desface centura şi se prind bocancii cu vârfurile în jos trecând centura pe sub tocuri şi cu tălpile în afară iar apoi se ajustează şi se închide;

d)se ajustează cureaua de la armă şi se trece arma la spate - dacă se înoată pe partea stângă – cu ţeava spre dreapta şi invers dacă se înoată pe partea dreaptă.

Art. 90

(1)Înotul dezechipat, având echipamentul şi armamentul împachetate în foaie de cort sub formă de plutitor, se execută cu militarii care stăpânesc bine un procedeu de înot.

(2)Împachetarea echipamentului şi armamentului în foaia de cort se face în următoarea succesiune:

a)foaia de cort se întinde pe pământ, se pune un strat de fân, paie sau alte materiale plutitoare;

b)se aşează raniţa şi se pune deasupra ei masca contra gazelor;

c)lateral se aşează bocancii, centura, baioneta, lopata mică de infanterie şi geanta portîncărcătoare;

d)pantalonii, cămaşa, bluza, boneta şi obiectele personale se aşează deasupra, astfel ca o parte din ele să intre în cască, care se aşează apoi cu gura în jos;

e)dacă mantaua se află asupra militarului, se face sul şi se aşează în jurul căştii, peste care se pune fân sau paie;

f)se ridică marginile foii de cort care se strâng şi se leagă cu o curea/centură sau sfoară, astfel ca apa să nu pătrundă în interior;

g)deasupra plutitorului se fixează arma cu cureaua de purtare a acesteia sau cu o sfoară.

(3)În timpul înotului, plutitorul poate fi remorcat cu o frânghie sau militarul se poate sprijini cu o mână şi picioarele sau numai cu picioarele pe plutitor.

Art. 91. – (1) La trecerea cursurilor de apă cu mijloace improvizate, este obligatoriu ca pe lângă un militar care nu ştie să înoate să fie un militar bun înotător, în măsură să-l ajute şi să conducă mijlocul de plutire.

(2)Când trecerea se execută cu mijloace improvizate, militarii se sprijină cu mâinile pe acestea sau se culcă cu pieptul pe ele, întind picioarele înapoi şi execută mişcările la fel ca şi la înotul pe o parte, bras sau craul. Dacă mijloacele improvizate pot fi ţinute bine cu o singură mână, atunci cu mâna liberă se execută mişcări de vâslire, care ajută la deplasarea înainte.

(3)Înainte de folosirea mijloacelor improvizate, se verifică în ce măsură acestea pot suporta la plutire greutatea militarilor.

(4)Mijloacele de plutire pentru trecerea înot a cursurilor de apă se pot improviza din bârne, scânduri, fascine din nuiele uscate, baloţi din paie, bidoane, frânghii/cablu cu plutitori.

(5)Folosirea şi conducerea mijloacelor improvizate pe timpul înotului se face cu atenţie.

(6)Pentru trecerea înot cu mijloace improvizate, militarul execută mai întâi ajustarea şi împachetarea echipamentului. Ajustarea echipamentului se face ca la înotul echipat cu arma, iar aşezarea şi împachetarea materialelor şi obiectelor individuale în raniţă se face astfel:

a)se aşează masca contra gazelor, iar lateral se aşează lopata mică de infanterie cu coada

în sus;

b)se aşează centura cu geanta portîncărcătoare şi baioneta, apoi bocancii;

c)obiectele personale se aşează în cască, care se aşează cu gura în jos ;

d)în jurul căştii şi în locurile libere din raniţă se pun paie sau fân şi se strânge bine sfoara

de la gura raniţei;

e)mantaua şi foaia de cort se fac sul - mantaua fiind în interiorul foii de cort - şi se aşează pe gura raniţei peste care se pune capacul care se prinde în catarama respectivă;

f)capetele sulului se leagă de o parte şi de alta a raniţei cu cureluşe sau sfoară.

(7)Când se execută trecerea cursului de apă cu ajutorul unei frânghii/cablu, se leagă de ea plutitori la fiecare 7-10 metri. Pe timpul trecerii cursului de apă, militarii, la distanţă de 6-7 metri unul de celălalt, schimbă alternativ apucarea cu mâinile de frânghie şi execută mişcări de înot cu picioarele.

Art. 92. – (1) Pentru întregul personal se planifică şi se execută şedinţe/lecţii de educaţie fizică militară în funcţie de obiectivele specifice ale unităţilor/instituţiilor de învăţământ militare, armelor şi specialităţilor militare.

(2)Cadrele militare încadrate la subunităţi/structuri de învăţământ militare execută şedinţele/lecţiile de înot şi trecerea înot a cursurilor de apă cu subunităţile/structurile de învăţământ militare, în acelaşi timp cu acestea şi la aceleaşi teme.

(3)Pentru elevii, studenţii şi cursanţii militari, şedinţele/lecţiile de înot şi trecerea înot a cursurilor de apă, se planifică şi desfăşoară potrivit programelor de educaţie fizică militară, întocmite de instituţiile de învăţământ militar.

(4)Modul de executare a elementelor şi procedeelor tehnice se face conform manualelor de specialitate.

(5)Exerciţiile, procedeele, elementele tehnice şi calificativele sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Capitolul IVAntrenament în sistem circuit

Art. 93. – (1) Antrenamentul în sistem circuit constă în executarea de către militari a unui număr de exerciţii, trecând pe rând şi într-o anumită ordine, de la un exerciţiu la altul, locul, numărul de repetări, timpul de lucru şi durata pauzelor fiind stabilite dinainte.

(2)Schema de antrenament a circuitului constă dintr-un grup de posturi sau zone, unde sunt efectuate exerciţii cu sarcini specifice pentru a realiza un anumit obiectiv.

(3)Ţinuta militarilor pentru şedinţele/lecţiile prevăzute pentru exerciţiile în sistem circuit este cea sportivă sau cea militară de instrucţie adecvată sezonului.

Art. 94

Tipurile de scheme de antrenament în sistem circuit sunt:

a)scheme libere, în cadrul cărora nu sunt stabiliţi timpi pentru staţionare la fiecare post şi nu sunt specificate semnale pentru deplasarea de la un post la altul;

b)scheme fixe, în cadrul cărora este stabilit un anumit interval de timp pentru fiecare post iar militarii se rotesc între posturi, la comandă sau la diferite semnale stabilite anterior de cel care conduce antrenamentul.

Art. 95

Avantajele schemei de antrenament în sistem circuit sunt:

a)angrenarea unui număr mare de militari pe unitate de timp;

b)activitate de mare intensitate într-o perioadă scurtă de timp;

c)asigurarea unei încărcări progresive a postului, într-o manieră organizată;

d)posibilitatea de a folosi diverse facilităţi;

e)asigură diversitate, amuzament, participare activă şi spirit de competiţie;

f)experimentarea cu succes a metodelor de lucru folosite, prin participarea fiecărui militar în cadrul circuitului.

Art. 96

Etapele de bază ale proiectării schemei de antrenament în sistem circuit sunt:

a)determinarea obiectivului;

b)selecţionarea exerciţiilor, în funcţie de grupele musculare propuse pentru a fi dezvoltate;

c)aranjarea posturilor de lucru astfel încât acestea să cuprindă secvenţe de exerciţii ce prevăd o influenţare fizică echilibrată, cu timp de recuperare adecvat pentru fiecare grupă de muşchi;

d)selectarea zonei/ariei de antrenament şi întocmirea unei scheme de antrenament în sistem circuit;

e)amplasarea posturilor, stabilirea semnalelor şi a echipamentului;

f)stabilirea numărului de repetări în unitatea de timp şi a duratei acestora;

g)instruirea ajutoarelor pentru organizarea şi desfăşurarea şedinţelor/lecţiilor prevăzute pentru exerciţiile în sistem circuit;

h)asigurarea şi pregătirea bazei materiale;

i)stabilirea timpului pentru explicaţii şi detalii asupra exerciţiilor ce se execută la fiecare

post.

Art. 97În proiectarea schemei de antrenament în sistem circuit se ţine cont de

următoarele:

a)se aleg 10-20 de posturi. Dacă se doreşte evidenţierea unei anumite grupe de muşchi se aleg mai multe exerciţii pentru acea grupă, fără a se deregla întregul echilibru al corpului;

b)să nu se lucreze asupra aceloraşi grupe musculare la posturi consecutive, permiţând relaxarea acestora prin alternarea tipurilor de exerciţii;

c)amplasarea posturilor de lucru la distanţă dacă şedinţele/lecţiile prevăzute pentru exerciţiile în sistem circuit se desfăşoară în aer liber.

Capitolul VFactorii de risc care favorizează producerea accidentelor şi măsurile de securitate şi sănătate în muncă ce se impun pe timpul desfăşurării şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară

Art. 98. – Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a personalului armatei pe timpul desfăşurării activităţii de educaţie fizică militară, cei implicaţi în conducerea nemijlocită a şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară, trebuie să cunoască factorii de risc care conduc la producerea accidentelor şi să ia măsuri de asigurare a unei instruiri suplimentare privind activităţile, riscurile şi măsurile specifice ce se impun pentru înlăturarea cauzelor traumatismelor şi pentru prevenirea acestora.

Art. 99. – (1) Conducătorii nemijlociţi ai şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară trebuie să aibă în vedere următorii factori de risc care apar la alergarea în teren variat, deplasarea rapidă şi aruncarea grenadelor de mână:

a)starea terenului şi dificultatea traseului de alergare care pot provoca accidente;

b)verificarea stării de sănătate a militarilor;

c)echipamentul şi armamentul purtat necorespunzător;

d)organizarea defectoasă a şedinţelor de aruncare a grenadelor de mână;

e)pregătirea necorespunzătoare a organismului pentru efort.

(2)Măsurile de siguranţă ce se iau pe timpul desfăşurării lecţiilor de alergare în teren variat, deplasare rapidă şi aruncarea grenadelor de mână sunt:

a)pregătirea corespunzătoare a organismului pentru efort;

b)verificarea medicală a participanţilor;

c)verificarea echipamentului şi armamentului şi precizarea modului de purtare a acestora pe timpul deplasării;

d)aruncarea grenadelor de mână se execută numai în sectoare special amenajate, iar pe timpul instruirii, aruncarea şi strângerea acestora se execută numai la comanda celui care conduce şedinţa/lecţia de alergare în teren variat, deplasare rapidă şi aruncarea grenadelor de mână.

Art. 100. – (1) Conducătorii nemijlociţi ai şedinţelor/lecţiilor trebuie să aibă în vedere următorii factori de risc care apar la autoapărare – karate şi taekwondo, judo şi lupta corp la corp cu armamentul individual din dotare:

a)indisciplina pe timpul desfăşurării şedinţei/lecţiei de autoapărare;

b)suprafaţa de luptă necorespunzătoare;

c)mânuirea necorespunzătoare a armamentului individual din dotare care poate provoca răniri sau accidente.

(2)Măsurile de siguranţă ce se iau pe timpul desfăşurării şedinţelor/lecţiilor de autoapărare

–karate şi taekwondo, judo şi lupta corp la corp cu armamentul individual din dotare sunt:

a)suprafaţa de luptă este pe saltele de gimnastică, gropi cu rumeguş sau nisip, acoperite cu prelate;

b)la învăţarea procedeelor de luptă cu armamentul individual se folosesc numai arme machete de exerciţiu şi pumnale confecţionate din lemn sau cauciuc care nu au muchii tăioase sau vârfuri ascuţite;

c)baioneta se pune la pistolul mitralieră numai pe timpul antrenamentelor fără partener;

d)elementele şi procedeele tehnice executate sunt numai cele ordonate de persoana care conduce şedinţa/lecţia de autoapărare.

Art. 101

(1)Conducătorii nemijlociţi ai şedinţelor/lecţiilor trebuie să aibă în vedere următorii factori de risc care apar la gimnastică:

a)metodica greşită de predare şi antrenament, precum şi în organizarea şi desfăşurarea şedinţelor/lecţiilor de gimnastică;

b)starea de uzură a aparatelor şi instalaţiilor;

c)lipsa totală sau folosirea insuficient de eficace a procedeelor de asigurare;

d)organizarea nesatisfăcătoare a muncii educative dusă cu cei care participă la şedinţa/lecţia de gimnastică;

e)pregătirea necorespunzătoare a organismului pentru efort;

f)organizarea necorespunzătoare a controlului medical.

(2)Măsurile de siguranţă ce se iau pe timpul desfăşurării şedinţelor/lecţiilor de gimnastică

sunt:

a)executarea numai a exerciţiilor prevăzute în cadrul şedinţei/lecţiei de gimnastică

respective;

b)alegerea unei succesiuni riguroase în predare şi de trecere treptată de la simplu la complex;

c)folosirea exerciţiilor pregătitoare care se execută la aparate cu înălţime mai mică;

d)dozarea riguroasă a efortului şi folosirea unor metode individuale pentru fiecare executant;

e)aparatele şi instalaţiile de gimnastică trebuie să corespundă cerinţelor tehnice, acestea fiind instalate solid şi temeinic;

f)starea aparatelor şi instalaţiilor de gimnastică trebuie să fie controlată înaintea fiecărei şedinţe/lecţii de gimnastică;

g)asigurarea securităţii celor care lucrează la aparatele de gimnastică;

h)admiterea la şedinţele/lecţiile de gimnastică numai a celor ce sunt apţi din punct de vedere medical pentru efort fizic.

Art. 102

(1)Conducătorii nemijlociţi ai şedinţelor/lecţiilor trebuie să aibă în vedere următorii factori de risc care apar la pista cu obstacole pentru militarii din toate armele:

a)starea de uzură a aparatelor şi instalaţiilor;

b)lipsa gropilor cu nisip la locurile de sărituri;

c)starea de sănătate a militarilor;

d)obstacole la care se execută escaladări şi mers în echilibru care pe timp de iarnă sau ploaie pot provoca accidente.

(2)Măsurile de siguranţă ce se iau pe timpul desfăşurării şedinţelor/lecţiilor la pista cu obstacole pentru militarii din toate armele sunt:

a)respectarea ordinii şi a disciplinei;

b)verificarea stării de uzură a instalaţiilor;

c)urmărirea ca exerciţiile şi procedeele cu un grad de dificultate ridicat să se execute sub supravegherea instructorilor şi cu poziţionarea unor militari pentru sprijin la aparate, în scopul prevenirii şi evitării accidentărilor;

d)verificarea gropilor cu nisip la locurile de sărituri şi se pune nisip dacă se constată lipsa

acestuia;

e)verificarea obstacolelor la care se execută escaladări şi mers în echilibru pe timp

nefavorabil-ploaie sau îngheţ, astfel încât acestea să fie curăţăte şi presărate cu nisip, după caz;

f)urmărirea ca trecerea pe cabluri înclinate, paralele şi punţi suspendate să se execute numai individual şi numai după ce instalaţia respectivă este complet liberă;

g)folosirea armamentului sub formă de machete confecţionate din lemn sau cauciuc, iar atunci când se foloseşte pistolul mitralieră, nu se pune baioneta;

h)asigurarea asistenţei medicale pe timpul şedinţei/lecţiei la pista cu obstacole pentru militarii din toate armele.

Art. 103

(1)Conducătorii nemijlociţi ai şedinţelor/lecţiilor trebuie să aibă în vedere următorii factori de risc care apar la instrucţia pe schiuri:

a)metodica greşită de predare şi antrenament, precum şi în organizarea şi desfăşurarea şedinţelor/lecţiilor la instrucţia pe schiuri;

b)gradul de antrenament al executanţilor;

c)temperatura şi starea vremii;

d)echipamentul de schi;

e)oboseala;

f)pârtiile periculoase şi cele expuse la avalanşe.

(2)Măsurile de siguranţă ce se iau pe timpul desfăşurării şedinţelor/lecţiilor la instrucţia pe schiuri sunt:

a)alegerea terenurilor de instrucţie corespunzătoare gradului de pregătire al executanţilor;

b)stabilirea ţinutei şi a duratei şedinţei/lecţiei la instrucţia pe schiuri, în funcţie de temperatura şi starea vremii şi alegerea traseelor şi a pantelor, astfel încât acestea să fie ferite de viscol;

c)învăţarea căderilor şi ridicărilor din căzături, la prima şedinţă/lecţie la instrucţia pe schiuri, înainte de învăţarea altor procedee tehnice;

d)verificarea stării de funcţionare a materialelor/echipamentului de schi şi pregătirea organismului pentru efort, pentru a preveni accidentările şi îmbolnăvirile, la începerea fiecarei şedinţe/lecţie la instrucţia pe schiuri;

e)urcarea şi coborârea militarilor pe pantă în circuit, într-un singur sens;

f)evitarea deplasărilor pe distanţe mari, când militarii manifestă semne de oboseală;

g)evitarea pârtiilor periculoase şi a cele expuse la avalanşe;

h)asigurarea asistenţei medicale pe timpul şedinţei/lecţiei la instrucţia pe schiuri.

Art. 104

(1)Conducătorii nemijlociţi ai şedinţelor/lecţiilor trebuie să aibă în vedere următorii factori de risc care apar la înot şi trecerea înot a cursurilor de apă:

a)temperatura apei;

b)starea de sănătate a militarilor;

c)gradul de poluare a apei;

d)lipsa unei echipe de salvare;

e)lipsa frânghiei/cablului cu plutitori pentru asigurare;

f)durata mare de stat în apă.

(2)Măsurile de siguranţă ce se iau înainte de începerea şedinţelor/lecţiilor de înot şi trecerea înot a cursurilor de apă sunt:

a)verificarea delimitării sectorului de înot, stării fundului apei şi existenţei indicatoarelor de marcare a adâncimii apei;

b)verificarea existenţei şi stării mijloacelor necesare pentru salvarea de la înec - bărci, colaci, frânghii, prăjini;

c)verificarea temperaturii apei şi executarea şedinţei/lecţiei de înot numai în cazul când aceasta este de cel puţin 160C;

d)cunoaşterea stării sănătăţii executanţilor şi interzicerea intrării în apă a acelora care au anumite afecţiuni - eczeme, furunculoze, stări virotice;

e)numirea unui observator şi a unei echipe de salvare formată din 2-3 participanţi;

f)cunoaşterea efectivului celor care se instruiesc, stabilirea grupelor de începători şi avansaţi, a instructorilor şi locurilor de instruire pentru fiecare grupă;

g)precizarea regulilor ce trebuie respectate pe timpul desfăşurării şedinţelor/lecţiilor de înot şi trecerea înot a cursurilor de apă;

h)verificarea membrilor echipei de salvare în privinţa cunoaşterii atribuţiilor ce le revin;

i)verificarea, împreună cu medicul unităţii militare, a gradului de poluare al apei şi executarea înotului şi trecerea înot a cursurilor de apă numai dacă sănătatea executanţilor nu este periclitată.

(3)Măsurile de siguranţă ce se iau pe timpul desfăşurării şedinţelor/lecţiilor de înot şi trecerea înot a cursurilor de apă sunt:

a)scoaterea din apă a celor la care apar semne de răcire a corpului - învineţirea buzelor, fiori de frig, tremurături – şi executarea cu aceştia de exerciţii pentru încălzirea organismului;

b)învăţarea înotului de către grupa de începători să se execute de-a lungul malului/peretelui bazinului, iar când înotul se execută în apă adâncă să se folosească materiale ajutătoare;

c)intrarea şi ieşirea din sectorul/bazinul de înot să se facă numai prin locul stabilit;

d)învăţarea înotului echipat şi cu arma să se facă la o adâncime de cel mult 1,20 metri, iar în apă mai adâncă să se întindă o frânghie/cablu cu plutitori pentru asigurare;

e)repartizarea înotătorilor buni pe lângă cei mai puţin pregătiţi pentru a-i supraveghea şi a-i ajuta la nevoie atunci când se execută înotul echipat şi cu mijloace improvizate în apă adâncă sau la trecerea cursurilor de apă;

f)se interzicerea intrării/ieşirii în/din apă fără aprobare, depăşirii limitelor sectorului de înot şi executării de acţiuni care ar pune în pericol pe ceilalţi militari;

g)luarea şi a altor măsuri de prevenire a accidentelor, de către cei care conduc şedinţele/lecţiile de înot şi trecerea înot a cursurilor de apă, în funcţie de condiţiile concrete.

Capitolul VIAfecţiuni care pot interveni în timpul desfăşurării activităţilor de educaţie fizică militară.

Acordarea primului ajutor

Art. 105

(1)Personalul participant la activitatea de educaţie fizică militară trebuie să se prezinte într-o stare de sănătate foarte bună.

(2)Starea de sănătate şi aptitudinea/inaptitudinea de a participa la activitatea de educaţie fizică militară va fi stabilită şi consemnată de medic.

Art. 106

Conducătorii nemijlociţi ai activităţilor de educaţie fizică militară trebuie să aibă în vedere următoarele afecţiuni medicale care pot să apară:

a)traumatismele părţilor moi: contuziile, plăgile, crampele musculare, contracturile musculare şi rupturile de tendon;

b)traumatismele articulaţiilor: entorsele şi luxaţiile;

c)traumatismele oaselor/fracturile;

d)stopul cardiorespirator/sincopa;

e)înecul;

f)lipotimia;

g)comoţia cerebrală;

h)şocul caloric;

i)hipotermia.

Art. 107 – În cazul în care activitatea de educaţie fizică militară nu este asistată de personal medical, conducătorii nemijlociţi ai activităţilor de educaţie fizică militară acordă primul ajutor medical în situaţia apariţiei unei afecţiuni medicale, dintre cele prevăzute la art. 106 sau alte situaţii.

Capitolul VIIEvaluarea nivelului de pregătire fizică a personalului militar

Art. 108

(1)Evaluarea nivelului de pregătire fizică se face de către specialiştii în educaţie fizică militară.

(2)Comandanţii/şefii unităţilor militare din Armata României răspund de organizarea şi desfăşurarea activităţii şi de prezenţa tuturor subordonaţilor.

(3)Evaluarea nivelului de pregătire fizică presupune:

a)verificarea;

b)aprecierea;

c)notarea.

Art. 109

Evaluarea nivelului de pregătire fizică pentru elevii şi studenţii din instituţiile de învăţământ militar cuprinde:

a)verificarea pe timpul desfăşurării activităţii didactice, la probe pentru dezvoltarea calităţilor motrice, a însuşirii deprinderilor motrice de bază, utilitaraplicative şi a celor din gimnastică, autoapărare, schi, înot, jocuri sportive, cuprinse în temele şi şedinţele din programele de educaţie fizică militară, întocmite de către instituţiile de învăţământ militar;

b)aprecierea şi notarea se realizează de către cei ce conduc nemijlocit activitatea de educaţie fizică militară, potrivit normelor şi baremelor prevăzute în programele de educaţie fizică militară, întocmite de instituţiile de învăţământ militar.

Art. 110

(1)Evaluarea nivelului de pregătire fizică pentru personalul militar se face obligatoriu de două ori pe an, în lunile aprilie şi octombrie, pe grupe de vârstă, astfel:

a)grupa I - personalul militar cu vârsta de până la 31 ani;

b)grupa a II-a - personalul militar cu vârsta cuprinsă între 31 şi 35 de ani;

c)grupa a III-a - personalul militar cu vârsta cuprinsă între 36 şi 40 de ani;

d)grupa a IV-a - personalul militar cu vârsta cuprinsă între 41 şi 45 de ani;

e)grupa a V-a - personalul militar cu vârsta cuprinsă între 46 şi 50 de ani;

f)grupa a VI-a - personalul militar cu vârsta cuprinsă între 51 şi 55 de ani;

g)grupa a VII-a - personalul militar cu vâsta de peste 55 ani.

(2)Verificarea se face prin executarea probelor prevăzute în testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică a personalului militar iar aprecierea şi notarea se efectuează pe baza baremelor stabilite prin prezentul regulament, în funcţie de gen, grupa de vârstă şi tipul de unitate/subunitate/structură militară. Tipurile de probe, modul de execuţie a probelor, precum şi baremele structurate pe gen, grupe de vârstă şi tipul de unitate/subunitate/structură militară, sunt prevăzute în anexa nr. 5.

(3)Excepţiile de la prevederile alin. (2) se analizează de către o comisie constituită la nivelul Ministerului Apărării Naţionale din câte un reprezentant al Direcţiei medicale, Direcţiei management resurse umane, Secţiei educaţie fizică, statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de armă de care aparţine personalul militar, precum şi un consilier juridic din cadrul structurilor centrale ale ministerului. Componenţa nominală a comisiei şi modul de organizare şi funcţionare se aprobă de către ministrul apărării naţionale.

(4)Pe timpul desfăşurării verificărilor, este obligatoriu să se asigure prezenţa unui medic, asistent medical sau a unui sanitar, în vederea acordării primului ajutor în caz de nevoie.

(5)Pentru a fi notat „admis”, personalul militar trebuie să îndeplinească cel puţin baremul minim prevăzut pentru fiecare probă a testului de evaluare. Personalul militar declarat „respins” la testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică parcurge un program de pregătire individuală cu o durată de până la 6 luni, în funcţie de nivelul de pregătire fizică care trebuie compensat pentru a fi

declarat „admis”. Programul de pregătire individuală se întocmeşte de către specialistul în domeniu, în colaborare cu medicul unităţii militare.

(6)Rezultatele obţinute la evaluările nivelului de pregătire fizică, concluziile şi propunerile reieşite în urma acestora sunt centralizate şi raportate pe cale ierarhică, semestrial, în lunile iunie şi decembrie, la structura de specialitate a Statului Major General, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6.

(7)Rezultatele finale se consemnează de către specialiştii în educaţie fizică militară în fişa individuală cu rezultatele obţinute la testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 7, iar la sfârşitul anului rezultatul final care reprezintă cel mai bun rezultat din cele două evaluări se consemnează în aprecierea anuală de serviciu, în funcţie de rezultatul obţinut, reprezentând un element de departajare în cadrul procesului de selecţie şi promovare a personalului.

(8)Personalul militar detaşat pe timpul executării evaluărilor nivelului de pregătire fizică este testat acolo unde îşi desfăşoară activitatea, iar rezultatele sunt trimise la unitatea/instituţia de învăţământ militară unde este încadrat.

(9)Persoanele scutite medical în perioada planificată pentru evaluarea nivelului de pregătire fizică sunt reprogramate pentru o altă dată, când starea sănătăţii le permite. Reprogramarea este făcută de către specialiştii în educaţie fizică militară, împreună cu medicul unităţii/instituţiei de învăţământ militare, pe o perioada care nu depăşeşte 6 luni.

(10)Personalul militar care, în perioada executării semestriale a evaluării nivelului de pregătire fizică, din motive obiective, nu a susţinut testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică în lunile aprilie şi octombrie, precum şi personalul militar care a fost declarat „respins”, este replanificat pentru evaluare, în lunile mai, respectiv noiembrie. Personalul militar care nu participă la una din evaluările semestriale obligatorii a nivelului de pregătire fizică, este declarat „respins” la acea evaluare, în situaţia în care nu există justificare legală pentru neprezentare.

(11)Cadrele militare declarate „respins” la testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică pe o perioadă de un an calendaristic de la data când au fost evaluate şi declarate „respins” suportă consecinţe pentru manifestarea dezinteresului în perfecţionarea pregătirii militare, inclusiv posibilitatea trecerii în rezervă, în condiţiile legii. Soldaţii şi gradaţii profesionişti declaraţi „respins” la testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică pe o perioadă de un an calendaristic de la data când au fost evaluaţi şi declaraţi „respins” suportă consecinţe pentru neîndeplinirea criteriilor specifice pentru ocuparea funcţiei, inclusiv posibilitatea încetării contractului şi a trecerii în rezervă, în condiţiile legii.

(12)Rezultatele finale obţinute la evaluarea nivelului de pregătire fizică şi recomandările privind tipul de pregătire asupra căruia să se concentreze efortul fizic, în funcţie de starea de sănătate a personalului, se consemnează în fişa individuală anuală medicală.

Art. 111. – (1) Evaluarea nivelului de pregătire fizică a personalului militar încadrat la subunităţi/structuri de învăţământ militare se face pe timpul etapelor de instrucţie/anilor de învăţământ, la toate temele din cadrul şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară care au fost planificate, în funcţie de obiectivele specifice ale fiecărei arme şi specialităţi militare.

(2)Rezultatele obţinute la verificări se consemnează în caietul comandantului de subunitate/structură de învăţământ militară.

Art. 112. – (1) Pe timpul inspecţiilor şi controalelor la care se evaluează activitatea de educaţie fizică militară, se execută, în mod obligatoriu, evaluarea nivelului de pregătire fizică a personalului militar şi a elevilor şi studenţilor militari, astfel:

a)elevii şi studenţii militari, la probe pentru dezvoltarea calităţilor motrice, a însuşirii deprinderilor motrice de bază, utilitaraplicative şi a celor din gimnastică, autoapărare, schi, înot, jocuri sportive, cuprinse în temele şi şedinţele/lecţiile din programele de educaţie fizică militară, parcurse pe timpul desfăşurării activităţii didactice, până la momentul controlului sau inspecţiei în conformitate cu baremele prevăzute în programele şcolare de învăţământ;

b)personalul militar – mai puţin cel încadrat la subunităţi/structuri de învăţământ militare - şi cel care participă la cursuri, la probele cuprinse în testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică, în conformitate cu baremele prevăzute în anexa nr. 5;

c)personalul militar încadrat la subunităţi/structuri de învăţământ militare: la testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică, în conformitate cu baremele prevăzute la anexa nr. 5 sau la probe pentru dezvoltarea calităţilor motrice, a însuşirii deprinderilor motrice de bază, utilitaraplicative şi a celor din gimnastică, autoapărare, schi, înot şi trecerea înot a cursurilor de apă, jocuri sportive, cuprinse în temele şi şedinţele de educaţie fizică militară, parcurse pe timpul etapelor de instrucţie/anilor de învăţământ, până în momentul controlului sau inspecţiei, în conformitate cu baremele prevăzute în anexa nr. 2;

d)personalul militar încadrat la subunităţi şi are vârsta de peste 45 ani, este evaluat la testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică, în conformitate cu baremele prevăzute în anexa nr. 5.

(2)Stabilirea calificativelor pentru o anumită structură – grupă, pluton, companie, unitate, compartiment, birou, secţie sau direcţie – pe baza rezultatelor înregistrate în urma susţinerii testului de evaluare a nivelului de pregătire fizică individual de către personalul militar încadrat, se realizează astfel:

a)marginal = dacă 60 % din cei verificaţi au obţinut baremul minim la fiecare probă – baremul pentru a fi declarat ”admis”;

b)satisfăcător = dacă 70 % din cei verificaţi au obţinut baremul minim la fiecare probă – baremul pentru a fi declarat ”admis”;

c)excelent = dacă 90 % din cei verificaţi au obţinut baremul minim la fiecare probă – baremul pentru a fi declarat ”admis”.

(3)Stabilirea calificativelor pentru unităţi/structuri militare care au în compunere subunităţi/microstructuri, astfel:

a)„marginal”, dacă minimum 2/3 din calificativele obţinute de către subunităţi/microstructuri sunt marginal;

b)„satisfăcător”, dacă minimum 2/3 din calificativele obţinute de către subunităţi/microstructuri sunt cel puţin „satisfăcător”, iar celelalte „marginal”;

c)„excelent”, dacă minimum 2/3 din calificativele obţinute de către subunităţi/microstructuri sunt „excelent”, iar celelalte „satisfăcător".

Art. 113. – (1) Testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică este obligatoriu pentru personalul civil/militar chemat/rechemat în activitate, fără participarea la cursuri de formare, în rândul ofiţerilor, maiştrilor militari sau subofiţerilor.

(2)Evaluarea nivelului de pregătire fizică se face anterior chemării/rechemării în activitate, de către specialiştii în educaţie fizică militară de la marea unitate/instituţia de învăţământ militar/structura centrală care scoate la concurs sau care, după caz, încadrează posturile.

(3)Pentru a fi notaţi „admis”, candidaţii proveniţi, după caz, din personal civil, soldaţi şi gradaţi profesionişti, subofiţeri şi maiştri militari în activitate, trebuie să îndeplinească cel puţin baremul minim prevăzut pentru fiecare probă a testului de evaluare prevăzut în anexa nr.5.

Art. 114. – Personalul care participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, este verificat la probele specificate în testul de evaluare a nivelului de pregătire fizică, prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 115

Prevederile art. 110-114 se aplică începând cu data de 01.06.2013. Art. 116. – Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa nr. 1

la regulament

FORMELE DE ORGANIZARE A EDUCAŢIEI FIZICE MILITARE ŞI TIMPUL ALOCAT PE CATEGORII DE PERSONAL

Nr. crt.	CATEGORII DE PERSONAL	FORME DE ORGANIZARE	TIMP ALOCAT	OBSERVAŢII
1.	CADRE MILITARE	Şedinţă/lecţie de educaţie fizică militară	4 ore/săptămână	- se desfăşoară 2 şedinţe/lecţii a câte 2 ore fiecare
1.	CADRE MILITARE	Antrenament fizic individual	până la 4 ore pe săptămână	- se desfăşoară în timpul alocat pentru pregătirea personală; - fiecare cadru militar poate opta pentru desfăşurarea acestei activităţi în funcţie de nevoile de pregătire
2.	SOLDAŢI ŞI GRADAŢI PROFESIONIŞTI	Înviorare	20 minute/zi	- nu se execută sâmbăta, duminica şi în zilele de sărbători legale
2.	SOLDAŢI ŞI GRADAŢI PROFESIONIŞTI	Şedinţă/lecţie de educaţie fizică militară	5 ore/săptămână	- se desfăşoară o dată cu subunitatea
3.	PERSONAL CIVIL	Şedinţă/lecţie de educaţie fizică militară	4 ore/săptămână	- se desfăşoară în acelaşi timp cu cadrele din compartimentul unde lucrează
4.	ELEVI, STUDENŢI ŞI PERSONAL MILITAR AFLAT LA CURSURI DE FORMARE CONTINUĂ ŞI TABERE DE INSTRUIRE	Înviorare	20 minute/zi	- nu se execută sâmbăta, duminica şi în zilele de sărbători legale
4.		Şedinţă/lecţie de educaţie fizică militară	cel puţin 3 ore/săptămână	- se desfăşoară conform programelor de învăţământ

Anexa nr. 2

la regulament

TABEL

CU EXERCIŢIILE, PROBELE, ELEMENTELE ŞI PROCEDEELE TEHNICE CE SE VERIFICĂ LA EDUCAŢIA FIZICĂ MILITARĂ, NORMELE, BAREMELE ŞI CALIFICATIVELE PENTRU CADRELE MILITARE ÎNCADRATE LA SUBUNITĂŢI ŞI A SOLDAŢILOR /GRADAŢILOR PROFESIONIŞTI ÎN FUNCŢIE DE ETAPA DE INSTRUCŢIE

Nr. crt.	Exerciţii, probe, elemente şi procedee tehnice care se verifică			Cadre militare încadrate la subunităţi, soldaţi/gradaţi profesionişti în etapa instrucţiei individuale			Cadre militare încadrate la subunităţi, soldaţi/gradaţi profesionişti în etapa instrucţiei colective			Observaţii
				Bareme/Calificative			Bareme/Calificative
				Excelent	Satisfăcător	Marginal	Excelent	Satisfăcător	Marginal
1.	Alergarea în teren variat	1 km	M	4’00”	4’30”	5’00”
		1 km	F	5’00”	5’30”	6’00”
		2 km	M	9’15”	9’45”	10’15”	8’45”	9’15”	9’45”
		2 km	F	11’30”	12’00”	12’30”	11’00”	11’30”	12’00”
		3 km	M	14’30”	15’15”	16’00”	14’00”	14’45”	15’30”
		3 km	F	18’00”	18’30”	19’00”	17’30”	18’00”	18’30”
2.	Deplasarea rapidă	1 km		5’00”	5’15”	5’30”
		2 km		11’00”	11’15”	11’30”
		3 km		19’15”	19’45”	20’15”	19’00”	19’30”	20’45”
		4 km					26’15”	27’00”	27’45”
		5 km					34’15”	35’00”	35’45”
		6 km					43’15”	44’15”	45’15”

Nr. crt.	Exerciţii, probe, elemente şi procedee tehnice care se verifică		Cadre militare încadrate la subunităţi, soldaţi/gradaţi profesionişti în etapa instrucţiei individuale			Cadre militare încadrate la subunităţi, soldaţi/gradaţi profesionişti în etapa instrucţiei colective			Observaţii
			Bareme/Calificative			Bareme/Calificative
			Excelent	Satisfăcător	Marginal	Excelent	Satisfăcător	Marginal
3.	Pista cu obstacole pentru militarii de toate armele	M	6’30”	7’00”	7’30”	6’00’	6’30”	7’00”
3.	Pista cu obstacole pentru militarii de toate armele	F	7’30”	8’00”	8’30”	7’00’	7’30”	8’00”
4.	Gimnastică		Exerciţiile numărul 1 şi numărul 2: - bară fixă; - bare paralele; - căţărarea pe frânghie.			Exerciţiile numărul 1 şi numărul 2: - bară fixă; - bare paralele; - căţărarea pe frânghie.			Se apreciază după calitatea executării procedeelor şi elementelor tehnice
5.	Aruncarea grenadelor de mână la precizie (număr de grenade în cerc)		4	3	1	4	3	1
6.	Aruncarea grenadelor de mână la distanţă	M	40 m	35 m	30 m	45 m	40 m	35 m
6.	Aruncarea grenadelor de mână la distanţă	F	30 m	25 m	20 m	35 m	30 m	25 m
7.	Judo		- secerarea mare exterioară; - secerarea mare interioară; - aruncarea peste şold; - aruncarea prin cădere laterală; - aruncarea peste umăr cu un braţ; - imobilizarea laterală; - ştrangularea prin alunecare; - luxarea braţului în cruce.			- măturarea piciorului care înaintează; - măturarea şoldului; - aruncarea peste umăr cu două braţe; - aruncarea circulară înapoi; - imobilizarea în prelungire; - ştrangularea prin cheia braţelor; - luxarea cu cheia braţelor.			Se apreciază după calitatea executării procedeelor şi elementelor tehnice

Nr. crt.	Exerciţii, probe, elemente şi procedee tehnice care se verifică	Cadre militare încadrate la subunităţi, soldaţi/gradaţi profesionişti în etapa instrucţiei individuale			Cadre militare încadrate la subunităţi, soldaţi/gradaţi profesionişti în etapa instrucţiei colective			Observaţii
		Bareme/Calificative			Bareme/Calificative
		Excelent	Satisfăcător	Marginal	Excelent	Satisfăcător	Marginal
8.	Karate şi taekwondo	- lovitură cu braţul înainte de pe loc; - lovitură cu braţul de aceeaşi parte a piciorului din deplasare; - lovitură de picior în faţă; - lovitură de picior laterală; - blocaj pentru zona inferioară; - blocaj pentru zona medie; - blocaj ascendant cu antebraţul pentru nivel superior.			- lovitură dată de pumn pe contră; - lovitură circulară cu cotul; - lovitură cu cotul înapoi; - lovitură de picior circulară; - lovitură de picior înapoi.			Se apreciază după calitatea executării procedeelor şi elementelor tehnice
9.	Lupta corp la corp cu armamentul individual din dotare	 poziţia „în gardă”;  poziţia „repaus”;  deplasări: - pas înainte-înapoi; - săritură înainte-înapoi; - schimbarea frontului; - împungerea cu baioneta;  lovituri cu patul şi încărcătorul, baioneta, lopata mică de infanterie: - de sus în jos; - înapoi; - lateral.  parările.			 procedee de dezarmare:  dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul mitralieră;  dezarmarea adversarului care atacă cu baioneta;  dezarmarea adversarului care atacă cu pistolul.			Se apreciază după calitatea executării procedeelor şi elementelor tehnice

Nr. crt.	Exerciţii, probe, elemente şi procedee tehnice care se verifică	Cadre militare încadrate la subunităţi, soldaţi/gradaţi profesionişti în etapa instrucţiei individuale			Cadre militare încadrate la subunităţi, soldaţi/gradaţi profesionişti în etapa instrucţiei colective			Observaţii Se apreciază după calitatea executării procedeelor şi elementelor tehnice
		Bareme/Calificative			Bareme/Calificative
		Excelent	Satisfăcător	Marginal	Excelent	Satisfăcător	Marginal
10.	Instrucţia pe schiuri	- deplasarea prin alunecare şi împingere simultană; - mersul cu un pas şi împingere simultană; - mersul alternativ cu doi paşi; - mersul cu doi paşi şi împingere simultană; - frânările: în plug şi jumătate plug; - ocolirile: în plug şi jumătate plug; - coborârile: directă şi oblică. - deplasarea pe schiuri pe distanţa de 5 km Calificative: EXCELENT- 26 minute; SATISFĂCĂTOR- 28 minute; MARGINAL- 30 minute.			- pivotarea simplă; - mersul cu paşi de patinaj; - cristiania la vale cu deschidere - cristiania la vale prin rotaţie; - mersul târâş şi salturile; - deplasarea pe schiuri pe distanţa de 10 km Calificative:EXCELENT- 60 minute; SATISFĂCĂTOR- 65 minute; MARGINAL - 70 minute.
11.	Înot	- procedeul craul; - procedeul bras; - înot pe distanţa de 100 m fără timp; - înot echipat pe distanţa de 50 m fără timp.			- procedeul craul; - procedeul bras; - înot pe distanţa de 200 m fără timp; - înot echipat pe distanţa de 50 m fără timp.			Procedeele craul şi bras se apreciază după calitatea executării acestora

Anexa nr. 3

la regulament

EXERCIŢIILE LA APARATE CE SE EXECUTĂ ÎN CADRUL LECŢIILOR/ŞEDINŢELOR DE GIMNASTICĂ

Secţiunea 1Exerciţii la bară fixă

succesiune:

apucării;

1) exerciţiul nr. 1 – urcarea prin răsturnare - fig. nr. 1 - se desfăşoară în următoarea

a)atârnat;

b)urcare prin răsturnare în sprijin;

c)balans peste bară cu stângul/dreptul în sprijin agăţat la un genunchi în interiorul

d)cădere înapoi;

e)prin balans înapoi cu celălalt picior întins, urcare în sprijin călare;

f)balans peste bară cu piciorul din faţă şi revenire în sprijin;

g)coborâre în arc de cerc înainte.

!image

Fig. nr. 1

înapoi;

2) exerciţiul nr. 2 – atârnat înapoi - fig. nr. 2  se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)atârnat;

b)urcare prin răsturnare în sprijin;

c)coborâre în atârnat;

d)tracţiune în braţe cu ghemuirea picioarelor la piept şi trecerea lor printre braţe în atârnat

e)revenire în atârnat;

f)coborâre prin săritură înainte.

!image

Fig. nr. 2

3) exerciţiul nr. 3 – roata înapoi cu agăţare la genunchi - fig. nr. 3  se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)atârnat;

b)urcare prin răsturnare în sprijin;

c)balans peste bară cu piciorul stâng/drept în sprijin călare;

d)roata înapoi cu agăţare la genunchi şi cădere înapoi în atârnat-agăţat la un genunchi;

e)balans înapoi cu celălalt picior întins şi urcare în sprijin călare;

f)sprijin cu piciorul din faţă pe bară şi coborâre prin săritură înainte, cu întoarcere la stânga sau la dreapta în direcţia mâinii care este în sprijin.

!image

Fig. nr. 3

Secţiunea a 2-aExerciţii la bare paralele

1) exerciţiul nr. 1 – îndoirea şi întinderea braţelor din balans - fig. nr. 4 - se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)apucat la capetele barelor;

b)săritură în sprijin pe mâini cu faţa spre bare;

c)balansare;

d)la balans înainte îndoirea şi întinderea braţelor, se execută de 5 ori;

e)balans înapoi, coborâre prin săritură cu extensie, cu mâinile pe capetele barelor.

!image

Fig. nr. 4

2) exerciţiul nr. 2 – rostogolirea înainte cu corpul îndoit - fig. nr. 5 - se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)sprijin pe braţe;

b)balansare;

c)la balans înainte urcare prin îndreptare în sprijin depărtat şezând;

d)schimbarea apucării în faţă şi rostogolire înainte cu corpul îndoit în sprijin depărtat şezând;

e)sprijin pe mâini;

f)balansare, se execută de 2-3 ori şi la balans înapoi coborâre laterală cu extensie.

!image

Fig. nr. 5

3) exerciţiul nr. 3 – stând pe braţe - fig. nr. 6 - se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)sprijin pe braţe;

b)prin tracţiune în braţe, aducerea umerilor lângă mâini şi urcare din forţă în sprijin depărtat

şezând;

c)schimbarea apucării în faţă şi stând pe braţe cu coatele depărtate, din forţă – menţinut -

revenire la sprijin şi balans înainte;

d)balans înapoi şi la balans înainte coborâre laterală în echer.

!image

Fig. nr. 6

Secţiunea a 3-aExerciţii de căţărare la frânghie

1) exerciţiul nr. 1 – căţărarea pe frânghie în forţa braţelor şi picioarelor  se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)atârnat;

b)tracţiune în braţe cu ridicarea genunchilor la piept;

c)prinderea frânghiei cu labele picioarelor încrucişate - laba unui picior şi călcâiul celuilalt - şi între genunchi;

d)prinderea alternativă a frânghiei cu mâinile până la întinderea completă a corpului;

e)ridicarea genunchilor la piept şi din nou prinderea frânghiei;

f)mişcarea se repetă până la terminarea căţărării.

2) exerciţiul nr. 2  căţărarea pe frânghia înclinată  se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)atârnat agăţat la un genunchi;

b)schimbarea alternativă a mâinilor şi picioarelor - schimbarea se face simultan cu mâna şi piciorul opus;

c)mişcarea se repetă până la terminarea căţărării.

3) exerciţiul nr. 3  căţărarea pe frânghie în forţa braţelor  se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)atârnat;

b)schimbarea alternativă a apucării frânghiei cu mâinile;

c)mişcarea se repetă până la terminarea căţărării.

Secţiunea a 4-aExerciţii de sărituri

1) exerciţiul nr. 1  săritură cu picioarele depărtate peste capră în lungime  se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)elan;

b)bătaie pe ambele picioare;

c)sprijin cu mâinile pe capră şi săritură cu picioarele depărtate;

d)extensie şi aterizare pe ambele picioare îndoite  înălţimea aparatului 110115 cm.

2) exerciţiul nr. 2  săritură cu picioarele depărtate peste cal/ladă în lungime  se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)elan;

b)bătaie pe ambele picioare;

c)sprijin cu mâinile pe cal/ladă, cât mai aproape de capătul depărtat;

d)depărtarea picioarelor şi extensie;

e)aterizare pe ambele picioare îndoite.

3) exerciţiul nr. 3  săritură cu picioarele printre braţe peste cal în lungime  se desfăşoară în următoarea succesiune:

a)elan;

b)bătaie pe ambele picioare;

c)sprijin cu mâinile pe cal, cât mai aproape de capătul depărtat;

d)trecere cu picioarele printre braţe şi extensie;

e)aterizare pe ambele picioare îndoite.

Anexa nr. 4

la regulament

PISTA CU OBSTACOLE PENTRU MILITARII DIN TOATE ARMELE

Secţiunea 1Schema generală a pistei cu obstacole pentru militarii din toate armele şi modul de dispunere a obstacolelor

!image

Secţiunea a 2-aDescrierea obstacolelor

A. OBSTACOLUL NR. 1: SCARA DE FRÂNGHIE

!image

1) CARACTERISTICI:

a)fixată de sol;

b)înălţime: 5 m (±5 cm);

c)nr. de trepte: minimum 8.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE:

a)urcare liberă;

b)trecere pe deasupra porticului şi coborâre prin salt în partea opusă pe un teren amenajat cu nisip.

B. OBSTACOLUL NR. 2: BÂRNE DUBLE

!image

1) CARACTERISTICI:

a)prima bârnă: înălţime – 95 cm (±5 cm);

b)a doua bârnă: înălţime – 135 cm (±5 cm);

c)distanţa între bârne: 65 cm (±5 cm).

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: se sare prima bârnă, se ia contact cu solul, apoi se sare următoarea bârnă.

C. OBSTACOLUL NR. 3: TRECEREA PESTE REŢEA

!image

1) CARACTERISTICI:

a)5 fire de sârmă viu colorate aşezate la 2 m una de alta, foarte vizibil;

b)înălţimea de la sol: 50 – 60 cm;

c)diametrul firului de sârmă: minimum 7 mm.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE:

a)se face în mod liber, succesiv peste cele 5 fire;

b)este valabilă chiar dacă executantul rupe firul.

D. OBSTACOLUL NR. 4: REŢEAUA DE TRECERE PRIN TÂRÂRE

!image

1) CARACTERISTICI:

a)lungimea reţelei: 20 m;

b)înălţimea reţelei: 45 - 50 cm;

c)suprafaţa solului de sub reţea trebuie să fie netedă.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE:

a)se face prin târâre pe sub reţea;

b)modul de târâre se face la alegere.

E. OBSTACOLUL NR. 5: VADUL

!image

1) CARACTERISTICI:

a)5 piloţi cilindrici de 18 cm înălţime şi 18 cm diametru;

b)lungimea vadului: 8 m.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE:

a)este interzis a se lua contact cu solul între piloţii dispuşi în intervalul cuprins între cele 2 linii care limitează vadul (prin contact se înţelege o călcare efectivă a terenului);

b)în caz de contact cu solul, concurentul reîncepe de la prima linie de piloţi;

c)nu este obligatorie întrebuinţarea tuturor piloţilor.

F. OBSTACOLUL NR. 6: SPALIER

!image

1) CARACTERISTICI: 3 bare orizontale:

a)înălţimea barei cele mai înalte: de la 2 m la 2,30 m;

b)înălţimea barei intermediare: de la 1,3 m la 1,60 m;

c)înălţimea barei cele mai joase: de la 60 cm la 80 cm.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE:

toate stilurile sunt permise cu condiţia trecerii peste bara cea mai înaltă.

G. OBSTACOLUL NR. 7: BÂRNĂ DE ECHILIBRU

!image

1) CARACTERISTICI:

a)înălţimea faţă de sol: 90 - 100 cm;

b)lungimea: 8,50 m;

c)distanţa de la extremitatea planului înclinat până la bârnă: minimum 130 cm;

d)bârna este rotundă cu diametrul de 20 - 25 cm;

e)cele două linii care marchează limitele obstacolului: una trasată la începutul planului înclinat iar cealaltă trasată la 0,50 m dincolo de bârnă.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: urcarea pe bârnă, pe planul înclinat - cu sau fără a-l utiliza

–parcurgerea acesteia până la capăt, salt pentru a lua contact cu solul, dincolo de linia trasată în acest scop.

Pierderea echilibrului având ca urmare un contact cu solul între cele 2 linii este considerată eşec şi executantul trebuie să reînceapă trecerea de la prima linie.

H. OBSTACOLUL NR. 8: ESCALADAREA PERETELUI CU AJUTORUL FRÂNGHIEI

!image

1) CARACTERISTICI:

a)înălţimea de trecere: 3,5 m;

b)înălţimea de sărit: 3 m.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE:

a)urcarea liberă cu sau fără ajutorul frânghiei;

b)trecerea pe deasupra şi coborârea cu salt pe partea opusă pe un teren amenajat cu nisip.

I. OBSTACOLUL NR. 9: BÂRNE ORIZONTALE DEASUPRA-DEDESUBT

!image

1) CARACTERISTICI:

a)înălţimea primei şi celei de a 3-a bârne: 120 cm (±5 cm);

b)spaţiul liber de sub cea de a 2-a şi a 4-a bârnă: 60 cm (±5 cm);

c)distanţa între bârne: 160 cm.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: bârnele vor fi trecute succesiv în ordinea: deasupra, dedesubt, deasupra, dedesubt. Stilul este la alegerea executantului.

!image

J. OBSTACOLUL NR. 10: MASA IRLANDEZĂ

1) CARACTERISTICI:

a)înălţimea: 2 m (±5 cm);

b)lăţimea: 40 - 50 cm;

c)grosimea planşei de la masă: maximum 8 cm.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE

TRECERE: toate stilurile sunt permise, cu condiţia ca executantul să nu utilizeze stâlpii de susţinere şi să treacă peste obstacol în direcţia de parcurgere a traseului.

K. OBSTACOLUL NR. 11: CANAL DE TRECERE ŞI BÂRNE DUBLE

!image

1) CARACTERISTICI:

a)canalul de 0,50 m lăţime şi înălţime şi de 1 - 1,2 m adâncime;

b)înălţimea primei bârne: 1,20 m (±5 cm);

c)spaţiul liber sub cea dea doua bârnă: 0,50 cm (±5 cm);

d)distanţa între bârnă şi obstacol şi între bârne este de 1,75 m;

e)este permisă amenajarea suprafeţei solului la intrarea în canal pentru uşurarea trecerii.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: se face în următoarea ordine:

a)traversarea canalului;

b)trecerea primei bârne pe deasupra;

c)trecerea celei de a 2-a bârne pe dedesubt.

L. OBSTACOLUL NR. 12: PATRU BÂRNE ÎN SCARĂ

!image

1) CARACTERISTICI:

a)4 bârne orizontale cu înălţimile de:

1 = 0,75 m (±5 cm);

2 = 1,25 m (±5 cm);

3 = 1,80 m (±5 cm);

4 = 2,30 m (±5 cm).

b)distanţa între bârne (în plan orizontal): 1,30 m.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: se face în stil liber cu condiţia ca un picior, cel puţin, să atingă fiecare bârnă cu excepţia, eventual, a celei de a patra.

M. OBSTACOLUL NR. 13: BANCHETĂ ŞI GROAPĂ

!image

1) CARACTERISTICI:

a)înălţimea banchetei: 1,80 m (±5 cm);

b)înălţimea banchetei cu groapa: 2,30 m (±5 cm);

c)lungimea gropii: 3,5 m;

d)lăţimea superioară a banchetelor: maximum 1 m;

e)lăţimea banchetei la bază: 3 - 3,5 m.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: se face în stil liber.

N. OBSTACOLUL NR. 14: ZID DE ASALT

!image

1) CARACTERISTICI:

a)înălţimea: 1m (±5 cm);

b)lăţimea: maximum 0,35 m;

c)lăţimea banchetei la bază: 3 - 3,5 m.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: se face în stil liber, la alegere.

O. OBSTACOLUL NR. 15: GROAPA - salt în adâncime şi escaladă

!image

1) CARACTERISTICI:

a)adâncimea: 2 m (±5 cm);

b)lungimea: 3 - 4 m;

c)pereţii interiori sunt verticali;

d)solul de pe partea pe unde iese este perfect plan şi nu trebuie să ofere posibilitatea de prindere cu degetele.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: se face în stil liber, la alegere.

P. OBSTACOLUL NR. 16: SCARA VERTICALĂ

!image

1) CARACTERISTICI:

a)înălţimea: 4 m (±5 cm);

b)număr de trepte: minimum 8.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE:

a)urcare liberă;

b)trecere pe deasupra porticului şi coborâre prin salt pe partea opusă pe teren amenajat.

Q. OBSTACOLUL NR. 17: ZID DE ASALT

!image

1) CARACTERISTICI:

a)înălţimea: 1,8 - 2 m;

b)lăţimea: maximum 0,35 m.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: stil liber, la alegere.

R. OBSTACOLUL NR. 18: BÂRNA DE ECHILIBRU

!image

1) CARACTERISTICI:

a)trei bârne aşezate oblic una faţă de cealaltă, formând un unghi de 135°;

b)lungimea fiecărei bârne: 5 m;

c)înălţimea faţă de sol la care sunt dispuse bârnele: 0,50 m (±5 cm);

d)lăţimea părţii superioare a bârnelor: 0,10 - 0,15 m;

e)cele două linii care marchează limitele obstacolului: una trasată la începutul obstacolului iar cealaltă trasată la 0,50 m dincolo de capătul obstacolului.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE:

a)urcare pe bârnă, parcurgerea celor 3 bârne, apoi la capăt, salt pentru a lua contact cu solul, dincolo de linia trasată în acest scop;

b)pierderea echilibrului având ca urmare un contact cu solul între cele 2 linii este considerată eşec şi executantul trebuie să reînceapă trecerea începând de la prima linie.

S. OBSTACOLUL NR. 19: ŞICANE

!image

1) CARACTERISTICI:

a)lungimea: 8 m;

b)înălţimea: 0,8 - 1m.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: parcurs normal cu ajutorul sau fără ajutorul barelor şi stâlpilor de susţinere.

Ş. OBSTACOLUL NR. 20: ZIDURI DE ASALT SUCCESIVE

!image

1) CARACTERISTICI:

a)înălţimile zidurilor:

1 = 0,85 - 1 m;

2 = 1,10 - 1,20 m;

3 = 0,85 - 1 m;

b)lăţimea zidurilor: maximum 0,35 m;

c)lungimea obstacolului: 12 m.

2) MOD ŞI CONDIŢII DE TRECERE: stil liber cu condiţia săririi celor 3 ziduri.

TESTUL DE EVALUARE A NIVELULUI DE PREGĂTIRE FIZICĂ PENTRU PERSONALUL MILITAR

Anexa nr. 5

la regulament

1.Personalul militar din structuri centrale şi structuri subordonate nemijlocit ministrului apărării naţionale, structuri subordonate structurilor centrale, comandamentele statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamente de divizie, flotă (similare), comandamente de brigadă (similar), precum şi personalul militar participant la cursuri.

Vârsta !image Probe/Sex			Grupa I (până la 31 ani)	Grupa a II-a (31-35 ani)	Grupa a III-a (36-40 ani)	Grupa a IV-a (41- 45 ani)	Grupa a V-a (46-50 ani)	Grupa a VI-a (51-55 ani)	Grupa a VII-a (peste 55 ani)
Flotări (repetări)		M	31	27	23	17	15	9	6
Flotări (repetări)		F	12	9	7	6	5	4	3
Abdomene (repetări)		M	40	35	30	25	20	15	10
Abdomene (repetări)		F	35	30	25	20	15	10	8
Alergare (timp – minute, secunde)	3 000 m	M	16’15”	16’45”	17’15”
	2000 m					11’40”	12’00’’
	1000 m							6’20”	6’50”
	2000 m	F	11’45”	12’15”	12’45”
	1000 m	F				6’30”	6’50”	7’20”	7’50”

2.Personalul militar din comandamente de bază (similar), comandamente de regiment (similar), comandamente de batalion (similar), depozite, centre şi alte formaţiuni.

Vârsta !image Probe/Sex			Grupa I (până la 31 ani)	Grupa a II-a (31-35 ani)	Grupa a III-a (36-40 ani)	Grupa a IV-a (41- 45 ani)	Grupa a V-a (46-50 ani)	Grupa a VI-a (51-55 ani)	Grupa a VII-a (peste 55 ani)
Flotări (repetări)		M	31	27	23	17	15	9	6
Flotări (repetări)		F	12	9	7	6	5	4	3
Abdomene (repetări)		M	40	35	30	25	20	15	10
Abdomene (repetări)		F	35	30	25	20	15	10	8
Alergare (timp – minute, secunde)	3 000 m	M	16’15”	16’45”	17’15”	17’45”	18’15”
	2000 m	M						12’30”	13’30’’
	2000 m	F	11’45”	12’15”	12’45”	13’15”	13’45”
	1000 m	F						7’00”	7’30’’

3.Personalul militar din unităţi/subunităţi/structuri pentru operaţii speciale, paraşutişti, cercetare, informaţii, poliţie militară, scafandri etc.:

Vârsta !image Probe/Sex			Grupa I (până la 31 ani)	Grupa a II-a (31-35 ani)	Grupa a III-a (36-40 ani)	Grupa a IV-a (41- 45 ani)	Grupa a V-a (46-50 ani)	Grupa a VI-a (51-55 ani)	Grupa a VII-a (peste 55 ani)
Flotări (repetări)		M	37	32	28	23	21	14	10
Flotări (repetări)		F	17	15	13	12	10	8	6
Abdomene (repetări)		M	45	40	35	30	25	20	15
Abdomene (repetări)		F	40	35	30	25	20	15	10
Alergare (timp – minute, secunde)	3 000 m	M	15’15”	15’45”	16’15”	16’45”	17’15”
	2000 m	M						11’30”	12’30’’
	2000 m	F	10’45”	11’15”	11’45”	12’15”	12’45”
	1000 m	F						6’00”	6’30’’
Tracţiuni (repetări)		M	9	8	7	6	5	4	3
*Înot 500 m (timp – minute, secunde)		M	14’00”	14’15”	14’30”	15’00”	15’30”	16’00”	16’30”
*Înot 500 m (timp – minute, secunde)		F	16’00”	16’15”	16’30”	17’00”	17’30”	18’00”	18’30”

* Proba de înot 500 metri este executată numai de către scafandrii militari din Statul Major al Forţelor Navale în locul probei de tracţiuni.

4.Personalul militar din unităţi/subunităţi/ structuri luptătoare:

Vârsta !image Probe/Sex			Grupa I (până la 31 ani)	Grupa a II-a (31-35 ani)	Grupa a III-a (36-40 ani)	Grupa a IV-a (41- 45 ani)	Grupa a V-a (46-50 ani)	Grupa a VI-a (51-55 ani)	Grupa a VII-a (peste 55 ani)
Flotări (repetări)		M	34	30	26	20	18	12	9
Flotări (repetări)		F	15	12	10	9	8	7	6
Abdomene (repetări)		M	42	37	32	27	22	17	12
Abdomene (repetări)		F	37	32	27	22	17	12	9
Alergare (timp – minute, secunde)	3 000 m	M	15’45”	16’15”	16’45”	17’15”	17’45”
	2000 m	M						11’50”	12’50’’
	2000 m	F	11’00”	11’30”	12’00”	12’30”	13’00”
	1000 m	F						6’15”	6’45’’

5.Personalul militar din unităţi/subunităţi/structuri/sprijin de luptă:

Vârsta !image Probe/Sex			Grupa I (până la 31 ani)	Grupa a II-a (31-35 ani)	Grupa a III-a (36-40 ani)	Grupa a IV-a (41- 45 ani)	Grupa a V-a (46-50 ani)	Grupa a VI-a (51-55 ani)	Grupa a VII-a (peste 55 ani)
Flotări (repetări)		M	33	29	25	19	17	11	8
Flotări (repetări)		F	14	11	9	8	7	6	5
Abdomene (repetări)		M	40	35	30	25	20	15	10
Abdomene (repetări)		F	35	30	25	20	15	10	8
Alergare (timp – minute, secunde)	3 000 m	M	16’00”	16’30”	17’00”	17’30”	18’00”
	2000 m	M						12’10”	13’10’’
	2000 m	F	11’15”	11’45”	12’15”	12’45”	13’15”
	1000 m	F						6’30”	7’00’’
* Înot 100 m (timp – minute, secunde)		M	2’30”	2’45”	3’00”	3’15”	3’30”	4’00”	4’30”
* Înot 100 m (timp – minute, secunde)		F	3’00”	3’15”	3’30”	3’45”	4’00”	4’30”	5’00”

* Proba de înot 100 metri este executată numai de către personalul militar ambarcat la bordul navelor din Statul Major al Forţelor Navale.

6.Personalul militar din unităţi /subunităţi/ structuri sprijin logistic:

Vârsta !image Probe/Sex			Grupa I (până la 31 ani)	Grupa a II-a (31-35 ani)	Grupa a III-a (36-40 ani)	Grupa a IV-a (41- 45 ani)	Grupa a V-a (46-50 ani)	Grupa a VI-a (51-55 ani)	Grupa a VII-a (peste 55 ani)
Flotări (repetări)		M	32	28	24	18	16	10	7
Flotări (repetări)		F	13	10	8	7	6	5	4
Abdomene (repetări)		M	40	35	30	25	20	15	10
Abdomene (repetări)		F	35	30	25	20	15	10	8
Alergare (timp – minute, secunde)	3 000 m	M	16’05”	16’35”	17’05”	17’35”	18’05”
	2000 m	M						12’20”	13’20’’
	2000 m	F	11’30”	12’00”	12’30”	13’00”	13’30”
	1000 m	F						6’45”	7’15’’

NOTE:

1.Toate probele se execută în aceeaşi zi;

2.Ţinuta personalului militar pe timpul desfăşurării probelor de evaluare este cea sportivă;

3.Pentru a fi declarat „admis”, personalul militar trebuie să participe la toate probele, să obţină baremul minim la fiecare probă (baremul specificat în tabele pentru a fi declarat „admis”);

4.Modul de execuţie al probelor:

–Abdomenele – poziţia iniţială: culcat dorsal cu mâinile la ceafă, sprijin la nivelul gleznelor. Se execută flexii ale abdomenului pe coapse, timp de două minute. În intervalul celor două minute se pot face pauze dar sunt permise numai atunci când se ajunge în poziţia iniţială;

–Flotările - poziţia iniţială: sprijin culcat facial, pe ambele braţe. Se execută flexii ale braţelor pe antebraţe până ce acestea fac între ele un unghi de 90°, timp de două minute. În intervalul celor două minute se pot face pauze dar sunt permise numai atunci când se ajunge în poziţia iniţială;

–Alergarea - se execută pe cât posibil în teren plat, startul dându-se din picioare. În condiţii grele de teren şi pe timp nefavorabil - teren moale, cu apă, gheaţă, lapoviţă, ger, caniculă - baremele prevăzute se măresc cu câte 15 secunde pentru fiecare 1000 metri;

–Tracţiunile - poziţia iniţială: atârnat la bara fixă, cu braţele întinse, cu priza palmelor la alegere (în pronaţie sau supinaţie). Se execută tracţiuni cu trecerea bărbiei deasupra barei şi revenire în poziţia iniţială;

–Înotul – se execută în stilul liber.

5.Ordinea de executare a probelor: flotări, abdomene, tracţiuni, alergare şi înot;

6.După testarea unui grup sau colectiv la o probă, se trece imediat la testarea pentru proba următoare, în aceeaşi ordine de execuţie, pentru proba de alergare acordându-se un timp de 15 – 20 de minute pentru încălzirea specifică;

7.Pentru departajarea personalului din punct de vedere al nivelului de pregătire fizică, se va utiliza ca algoritm de calcul pe fiecare probă astfel:

–pentru fiecare repetare executată în plus faţă de baremul minim la proba de abdomene, se adaugă câte 1 punct;

–pentru fiecare repetare executată în plus faţă de baremul minim la proba de flotări, se adaugă câte 2 puncte;

–pentru fiecare repetare executată în plus faţă de baremul minim la proba de tracţiuni, se adaugă câte 3 puncte;

–pentru fiecare 5 secunde obţinute sub baremul minim la proba de alergare, se adaugă câte 1 punct;

–pentru fiecare 5 secunde obţinute sub baremul minim la proba de înot, se adaugă câte 2 puncte;

8.Vârstele cuprinse în tabelele din anexa nr. 5 sunt exprimate în ani împliniţi.

–M O D E L -

TABEL CENTRALIZATOR

Anexa nr. 6

la regulament

(secret de serviciu după completare)

CU REZULTATELE OBŢINUTE DE CĂTRE PERSONALUL MILITAR LA TESTUL DE EVALUARE A NIVELULUI DE PREGĂTIRE FIZICĂ

Nr. crt.

UNITATEA MILITARĂ

CATEGORII DE MILITARI

EFECTIVE

CATEGORII DE VÂRSTĂ

TOTAL

OBSERVAŢII

EFECTIV CONTROL

EFECTIV ABSENT

EFECTIV
PREZENT

Grupa I

Grupa a II-a

Grupa a III-a

Grupa a IV-a

Grupa a V-a

Grupa a VI-a

Grupa a VII-a

ADMIS

RESPINS

ADMIS

RESPINS

ADMIS

RESPINS

ADMIS

RESPINS

ADMIS

RESPINS

ADMIS

RESPINS

ADMIS

RESPINS

ADMIS

RESPINS

U.M………

OFIŢERI

SUBOFIŢERI

MAIŞTRI MILITARI

SOLDAŢI/GRADAŢI
PROFESIONIŞTI

U.M………

…

TOTAL

OFIŢERI

SUBOFIŢERI

MAIŞTRI MILITARI

SOLDAŢI/GRADAŢI
PROFESIONIŞTI

COMANDANTUL/ŞEFUL U.M……………………. ÎNTOCMIT

…………… OFIŢERUL/SUBOFIŢERUL CU EDUCAŢIA FIZICĂ

……………………… ………………

Anexa nr. 7

la regulament

INDIVIDUALĂ CU REZULTATELE OBŢINUTE DE CĂTRE PERSONALUL MILITAR LA TESTUL DE EVALUARE A NIVELULUI DE PREGĂTIRE FIZICĂ

!image

(gradul, numele şi prenumele) (subunitatea)

ANUL:
EVALUARE SEMESTRUL I				EVALUARE SEMESTRUL II
data	grad	vârsta	grupa	data	grad	vârsta	grupa
ABDOMENE	!image (realizat)		!image admis/respins	ABDOMENE	!image (realizat)		!image admis/respins
FLOTĂRI	!image (realizat)		!image admis/respins	FLOTĂRI	!image (realizat)		!image admis/respins
ALERGARE 3000 m/2000 m/1000 m	!image (realizat)		!image admis/respins	ALERGARE 3000 m/2000 m/1000 m	!image (realizat)		!image admis/respins
ÎNOT 100 m / 500 m	!image (realizat)		!image admis/respins	ÎNOT 100 m / 500 m	!image (realizat)		!image admis/respins
TRACŢIUNI	!image (realizat)		!image admis/respins	TRACŢIUNI	!image (realizat)		!image admis/respins
REZULTAT: !image admis/respins				REZULTAT: !image admis/respins
CONCLUZIILE EVALUATORULUI:				CONCLUZIILE EVALUATORULUI:

ANUL:
EVALUARE SEMESTRUL I				EVALUARE SEMESTRUL II
data	grad	vârsta	grupa	data	grad	vârsta	grupa
ABDOMENE	!image (realizat)		!image admis/respins	ABDOMENE	!image (realizat)		!image admis/respins
FLOTĂRI	!image (realizat)		!image admis/respins	FLOTĂRI	!image (realizat)		!image admis/respins
ALERGARE 3000 m/2000 m/1000 m	!image (realizat)		!image admis/respins	ALERGARE 3000 m/2000 m/1000 m	!image (realizat)		!image admis/respins
ÎNOT 100 m / 500 m	!image (realizat)		!image admis/respins	ÎNOT 100 m / 500 m	!image (realizat)		!image admis/respins
TRACŢIUNI	!image (realizat)		!image admis/respins	TRACŢIUNI	!image (realizat)		!image admis/respins
REZULTAT: !image admis/respins				REZULTAT: !image admis/respins
CONCLUZIILE EVALUATORULUI:				CONCLUZIILE EVALUATORULUI:

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului · 68 de articole

Anexă

Capitolul IIOrganizarea educaţiei fizice militare.

Secţiunea 1Organizarea educaţiei fizice militare

Secţiunea a 2-aAtribuţiile ofiţerului/subofiţerului care gestionează activitatea de educaţie fizică militară din unităţi/instituţii de învăţământ militare

Secţiunea a 3-aŞedinţa / lecţia de educaţie fizică militară

Capitolul IIIComponentele procesului instructiv-educativ în domeniul educaţiei fizice militare

Secţiunea 1Calităţile motrice

Secţiunea a 2a

Art. 42Deplasarea rapidă se execută pe distanţa de: 1 km, 2 km, 3 km, 4 km, 5 km şi 6

Secţiunea a 3a

Secţiunea a 4a

Secţiunea a 5a

Secţiunea a 6a

Secţiunea a 7a

Capitolul IVAntrenament în sistem circuit

Art. 97În proiectarea schemei de antrenament în sistem circuit se ţine cont de

Capitolul VFactorii de risc care favorizează producerea accidentelor şi măsurile de securitate şi sănătate în muncă ce se impun pe timpul desfăşurării şedinţelor/lecţiilor de educaţie fizică militară

Capitolul VIAfecţiuni care pot interveni în timpul desfăşurării activităţilor de educaţie fizică militară.

Capitolul VIIEvaluarea nivelului de pregătire fizică a personalului militar

Anexa nr. 1

Anexa nr. 2

Anexa nr. 3

Secţiunea 1Exerciţii la bară fixă

Secţiunea a 2-aExerciţii la bare paralele

Secţiunea a 3-aExerciţii de căţărare la frânghie

Secţiunea a 4-aExerciţii de sărituri

Anexa nr. 4

Secţiunea 1Schema generală a pistei cu obstacole pentru militarii din toate armele şi modul de dispunere a obstacolelor

Secţiunea a 2-aDescrierea obstacolelor

Anexa nr. 5

Anexa nr. 6

Anexa nr. 7