Ordin nr. 139 din 8 iunie 2010

Văzând Referatul de aprobare nr. 80.215 din 4 iunie 2010 al Agenţiei Naţionale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

în baza prevederilor:

–art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

–art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Articolul 1

Prezentul ordin stabileşte măsurile care trebuie luate de către inspectorii fitosanitari din cadrul unităţilor fitosanitare împotriva organismelor dăunătoare Globodera pallida (Stone) Behrens (populaţii europene) şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens (populaţii europene), denumite în continuare nematozi cu chişti ai cartofului, în vederea stabilirii distribuţiei, prevenirii răspândirii şi pentru controlul acestora.

Capitolul IDefiniţii

Articolul 2

În sensul prezentului ordin, termenii folosiţi au următoarele semnificaţii:

a)oficial sau în mod oficial - stabilit, autorizat sau efectuat de către organismele oficiale responsabile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările şi completările ulterioare;

b)soi rezistent de cartof - un soi care atunci când este cultivat inhibă în mod semnificativ dezvoltarea unei anumite populaţii de nematozi cu chişti ai cartofului;

c)investigaţie - o procedură metodică pentru a determina prezenţa nematozilor cu chişti ai cartofului într-un câmp;

d)monitorizare - o procedură metodică desfăşurată pe o perioadă definită de timp în vederea determinării distribuţiei nematozilor cu chişti ai cartofului pe teritoriul României;

e)câmp - suprafaţa de teren de pe care se prelevează o probă de sol, pe care se aplică consecinţele rezultatelor analizelor de laborator şi care se identifică printr-un număr cadastral (1ha).

Articolul 3

(1)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională Fitosanitară, va informa Comisia Europeană şi celelalte state membre cu privire la criteriile detaliate folosite pentru definirea unui câmp.

(2)Dispoziţii suplimentare cu privire la criteriile de definire a unui câmp pot fi adoptate în conformitate cu procedura menţionată la art. 17 alin. (2).

Capitolul IIDepistare

Articolul 4

(1)Unităţile fitosanitare efectuează investigaţii oficiale pentru depistarea nematozilor cu chişti ai cartofului pe câmpul pe care urmează să fie plantate sau depozitate plantele prevăzute în anexa nr. I, pentru producţia de plante destinate plantării, sau cartof de sămânţă destinat producţiei de cartof de sămânţă.

(2)Investigaţiile oficiale prevăzute la alin. (1) se efectuează în perioada cuprinsă între recoltarea ultimei culturi de pe câmp şi plantarea plantelor sau cartofilor de sămânţă prevăzuţi la alin. (1). Aceasta poate fi efectuată mai devreme, caz în care trebuie să fie disponibile documentele justificative cu privire la rezultatele investigaţiei care confirmă că nu au fost depistaţi nematozi cu chişti ai cartofului şi că tuberculii de cartof şi plantele-gazdă cu rădăcini prevăzute la pct. 1 din anexa nr. I nu au fost prezente în momentul investigaţiei şi nici nu au fost cultivate după investigaţie.

(3)Rezultatele investigaţiilor oficiale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi efectuate înainte de 1 iulie 2010, pot fi considerate ca documente justificative în sensul prevederilor alin. (2).

(4)În cazul în care unităţile fitosanitare stabilesc că nu există niciun risc de răspândire a nematozilor cu chişti ai cartofului, investigaţiile oficiale prevăzute la alin. (1) nu sunt necesare pentru:

a)plantarea plantelor prevăzute în anexa nr. I, destinate producţiei de plante destinate plantării, atunci când urmează să fie utilizate în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă delimitată oficial;

b)plantarea cartofilor de sămânţă, destinaţi producţiei de cartofi de sămânţă, atunci când urmează să fie utilizaţi în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă delimitată oficial;

c)plantarea plantelor prevăzute la pct. 2 din anexa nr. I, destinate producţiei de plante destinate plantării, atunci când plantele recoltate sunt supuse măsurilor aprobate oficial prevăzute în secţiunea a III-a lit. A din anexa nr. III.

(5)Organismele oficiale responsabile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură că rezultatele investigaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (3) sunt înregistrate oficial şi accesibile Comisiei Europene.

Articolul 5

(1)În cazul câmpurilor pe care urmează să fie plantaţi sau depozitaţi cartofi de sămânţă sau plantele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. I, destinate producţiei de plante destinate plantării, investigaţiile oficiale prevăzute la art. 4 alin. (1) implică prelevarea de probe şi analiza acestora pentru depistarea nematozilor cu chişti ai cartofului în conformitate cu anexa nr. II.

(2)În cazul câmpurilor pe care urmează să fie plantate sau depozitate plantele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. I, destinate producţiei de plante destinate plantării, investigaţiile oficiale prevăzute la art. 4 alin. (1) implică prelevarea de probe şi analiza acestora pentru depistarea nematozilor cu chişti ai cartofului, în conformitate cu anexa nr. II, sau controlul, aşa cum este stabilit în secţiunea I din anexa nr. III.

Articolul 6

(1)Unităţile fitosanitare se asigură că monitorizările oficiale sunt efectuate pe câmpurile destinate producţiei de cartofi, altele decât cele destinate producţiei de cartofi de sămânţă, în vederea determinării distribuţiei nematozilor cu chişti ai cartofului.

(2)Monitorizările oficiale prevăzute la alin. (1) implică prelevarea de probe şi analiza acestora pentru depistarea nematozilor cu chişti ai cartofului în conformitate cu pct. 2 din anexa nr. II şi se efectuează în conformitate cu secţiunea a II-a din anexa nr. III.

(3)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională Fitosanitară, notifică în scris Comisiei Europene rezultatele monitorizărilor oficiale în conformitate cu secţiunea a II-a din anexa nr. III.

Articolul 7

În cazul în care, în urma investigaţiilor oficiale prevăzute la art. 4 alin. (1) şi a celorlalte investigaţii oficiale prevăzute la art. 4 alin. (3), nu sunt depistaţi nematozi cu chişti ai cartofului, unităţile fitosanitare se asigură că această informaţie este înregistrată oficial.

Articolul 8

(1)Atunci când pe parcursul investigaţiilor oficiale prevăzute la art. 4 alin. (1) se constată că un câmp este infestat cu nematozi cu chişti ai cartofului, unităţile fitosanitare se asigură că această informaţie este înregistrată oficial.

(2)Atunci când pe parcursul monitorizărilor oficiale prevăzute la art. 6 alin. (1) se constată că un câmp este infestat cu nematozi cu chişti ai cartofului, unităţile fitosanitare se asigură că această informaţie este înregistrată oficial.

(3)Tuberculii de cartof sau plantele prevăzute în anexa nr. I, care provin dintr-un câmp înregistrat oficial ca fiind infestat cu nematozi cu chişti ai cartofului în conformitate cu prevederile alin. (1) sau (2) sau care au intrat în contact cu solul în care au fost depistaţi nematozi cu chişti ai cartofului, sunt declaraţi contaminaţi.

Capitolul IIIMăsuri de control

Articolul 9

(1)Unităţile fitosanitare dispun ca pe câmpul care a fost înregistrat oficial ca fiind infestat, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) sau (2):

a)să nu fie plantaţi tuberculi de cartof destinaţi producţiei de cartofi de sămânţă; şi b) să nu fie plantate sau depozitate plantele prevăzute în anexa nr. I, destinate replantării. Plantele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. I pot fi totuşi plantate în acel câmp, cu condiţia ca aceste plante să fie supuse măsurilor aprobate oficial prevăzute în secţiunea a III-a lit. A din anexa nr. III astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a nematozilor cu chişti ai cartofului.

(2)În câmpurile destinate plantării tuberculilor de cartof, alţii decât cei destinaţi producţiei de cartofi de sămânţă, înregistrate oficial ca fiind infestate, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) sau (2), unităţile fitosanitare dispun ca aceste câmpuri să fie supuse unui program oficial de control care vizează cel puţin limitarea răspândirii nematozilor cu chişti ai cartofului.

(3)Programul oficial de control prevăzut la alin. (2) trebuie să ţină cont de sistemele specifice de producţie şi de comercializare pentru plantele-gazdă ale nematozilor cu chişti ai cartofului, caracteristicile populaţiilor de nematozi cu chişti ai cartofului prezente, utilizarea de soiuri de cartofi rezistente, cu cel mai înalt grad de rezistenţă disponibil, după cum se specifică în secţiunea I din anexa nr. IV, şi alte măsuri, după caz.

(4)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională Fitosanitară, notifică în scris Comisiei Europene şi celorlalte state membre programul oficial de control prevăzut la alin. (2), în vederea asigurării unor niveluri comparabile de asigurare între statele membre.

(5)Gradul de rezistenţă a soiurilor de cartofi, altele decât cele deja notificate în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Directiva 69/465/CEE din 8 decembrie 1969 privind combaterea nematodului auriu al cartofului, trebuie cuantificat conform baremului standard de notare stabilit în secţiunea I din anexa nr. IV. Testarea rezistenţei se efectuează în conformitate cu protocolul stabilit în secţiunea a II-a din anexa nr. IV.

Articolul 10

(1)Pentru tuberculii de cartofi sau plantele prevăzute în anexa nr. I, care au fost desemnaţi ca fiind contaminaţi în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3), unităţile fitosanitare dispun ca:

a)cartoful de sămânţă şi plantele-gazdă cu rădăcini prevăzute la pct. 1 din anexa nr. I să se planteze numai dacă au fost decontaminate sub supraveghere oficială, folosind o metodă corespunzătoare adoptată în conformitate cu alin. (2), pe baza unor dovezi ştiinţifice conform cărora nu există niciun risc de răspândire a nematozilor cu chişti ai cartofului;

b)cartoful destinat prelucrării industriale sau sortării să fie supus măsurilor aprobate oficial în conformitate cu secţiunea a III-a lit. B din anexa nr. III;

c)plantele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. I să se planteze numai dacă au fost supuse măsurilor aprobate oficial în conformitate cu secţiunea a III-a lit. A din anexa nr. III, astfel încât să nu mai fie contaminate.

(2)Specificaţiile metodelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la art. 17 alin. (2).

Articolul 11

(1)Fără a încălca prevederile art. 18 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile fitosanitare raportează Agenţiei Naţionale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale apariţia suspectată sau prezenţa confirmată a nematozilor cu chişti ai cartofului, rezultând dintr-o scădere sau o modificare a eficacităţii unui soi rezistent de cartof, care are legătură cu o schimbare neobişnuită a componenţei speciilor de nematozi, a patotipurilor sau a grupului de virulenţă.

(2)Pentru toate cazurile raportate conform alin. (1), Agenţia Naţională Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară, prevede că speciile de nematozi cu chişti ai cartofului şi, după caz, patotipul sau grupul de virulenţă respectiv să fie investigate şi confirmate prin aplicarea metodelor corespunzătoare.

(3)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională Fitosanitară, transmite anual, în scris, Comisiei Europene şi celorlalte state membre, până la 31 decembrie, detaliile confirmărilor prevăzute la alin. (2).

(4)Metodele corespunzătoare prevăzute la alin. (2) pot fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la art. 17 alin. (2).

Articolul 12

Ministerul Agriculturi şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională Fitosanitară, notifică anual, în scris, Comisiei Europene şi celorlalte state membre, cel mai târziu până la 31 ianuarie, lista cu toate soiurile noi de cartofi care au fost descoperite prin testări oficiale ca fiind rezistente la nematozii cu chişti ai cartofului, precizând speciile, patotipurile, grupurile de virulenţă sau populaţiile la care soiurile sunt rezistente, gradul de rezistenţă şi anul determinării acesteia.

Articolul 13

În cazul în care prezenţa nematozilor cu chişti ai cartofului nu se confirmă după luarea măsurilor aprobate oficial prevăzute în secţiunea a III-a lit. C din anexa nr. III, unităţile fitosanitare se asigură că înregistrarea oficială prevăzută la art. 4 alin. (5) şi la art. 8 alin. (1) şi (2) este actualizată şi că orice restricţie impusă câmpului este revocată.

Articolul 14

Fără a încălca prevederile art. 4 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia Naţională Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin unităţile fitosanitare, poate autoriza derogări de la măsurile prevăzute la art. 9 şi 10, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 685/2007 pentru stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România sau în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice şi lucrări pentru selecţii varietale, a anumitor organisme de carantină dăunătoare, plante, produse vegetale şi alte obiecte prevăzute în anexele nr. I-V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Capitolul IVDispoziţii generale şi finale

Articolul 15

(1)Agenţia Naţională Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin unităţile fitosanitare şi Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară, poate adopta, în ceea ce priveşte producţia proprie, măsuri suplimentare sau mai stricte, necesare pentru controlul nematozilor cu chişti ai cartofului sau pentru prevenirea răspândirii acestora, în măsura în care aceste măsuri sunt în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională Fitosanitară, notifică în scris Comisiei Europene şi celorlalte state membre măsurile prevăzute la alin. (1).

Articolul 16

Modificările anexelor din prezentul ordin, care urmează să fie făcute în funcţie de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice sau tehnice, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la art. 17 alin. (2).

Articolul 17

(1)Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru sănătatea plantelor, denumit în continuare Comitet.

(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică prevederile art. 5 şi 7 din Decizia 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei.

(3)Perioada prevăzută la art. 5 alin. (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileşte la trei luni.

Articolul 18

Anexele nr. I-IV fac parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 19

Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 27/1999 privind măsurile pentru prevenirea răspândirii şi diminuarea pagubelor produse de nematozi cu chişti (Globodera spp.) la cultura cartofului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 8 octombrie 1999.

Articolul 20

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 iulie 2010.

Prezentul ordin transpune Directiva 2007/33/CE a Consiliului din 11 iunie 2007 privind combaterea nematozilor cu chisturi ai cartofului şi de abrogare a Directivei 69/465/CE E, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 156 din 16 iunie 2007.

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Mihail Dumitru

Bucureşti, 8 iunie 2010.

Nr. 139.

Anexa I

Lista plantelor prevăzute la art. 4 alin. (1), (2) şi (4), art. 5, art. 8 alin. (3), art. 9 alin. (1) lit. b) şi art. 10 alin. (1) din ordin

1.Plante-gazdă cu rădăcini:

–Capsicum spp.;

–Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw.;

–Solanum melongena L.

2.a) Alte plante cu rădăcini:

–Allium porrum L.;

–Beta vulgaris L.;

–Brassica spp.;

–Fragaria L.;

–Asparagus officinalis L.

b)Bulbi, tuberculi şi rizomi, care nu sunt supuşi măsurilor aprobate oficial prevăzute în secţiunea a III-a lit. A din anexa nr. III, cultivaţi în sol şi destinaţi plantării, cu excepţia celor pentru care trebuie dovedit, prin ambalajul lor sau prin alte mijloace, că sunt destinaţi vânzării către consumatorii finali neimplicaţi în producţia profesională de plante sau de flori tăiate, de:

–Allium ascalonicum L.;

–Allium cepa L.;

–Dahlia spp.;

–Gladiolus Tourn. Ex L.;

–Hyacinthus spp.;

–Iris spp.;

–Lilium spp.;

–Narcissus L.;

–Tulipa L.

Anexa II

1.Prelevarea probelor şi analiza acestora pentru investigaţiile oficiale prevăzute la art. 5 din ordin:

a)prelevarea constă dintr-o probă de sol cu o rată standard de cel puţin 1.500 ml sol/ha colectată din cel puţin 100 de prize/ha, de preferinţă pe raza unei grile dreptunghiulare cu o lăţime de cel puţin 5 metri şi o lungime de maximum 20 de metri între punctele de prelevare care acoperă întregul câmp. Întreaga probă se utilizează pentru o analiză ulterioară, şi anume extracţia chiştilor, identificarea speciilor şi, după caz, determinarea patotipului/grupului de virulenţă;

b)analiza cuprinde metodele de extracţie a nematozilor cu chişti ai cartofului descrise în procedurile fitosanitare relevante sau protocoalele de diagnostic pentru Globodera pallida şi Globodera rostochiensis - standarde OEPP.

2.Prelevarea probelor şi analiza acestora pentru monitorizările oficiale prevăzute la art. 6 alin. (2) din ordin:

a)prelevarea constă în:

–procedura de prelevare descrisă la pct. 1 cu o rată minimă de prelevare de probe de sol de cel puţin 400 ml/ha; sau

–prelevarea de probe de cel puţin 400 ml de sol după examinarea vizuală a rădăcinilor, în cazul în care apar simptome vizibile; sau

–prelevarea de probe de cel puţin 400 ml de sol asociat cu tuberculi de cartofi, după recoltare, cu condiţia ca terenul pe care au fost cultivaţi să poată fi identificat;

b)analiza probelor constă în procedura de analiză prevăzută la pct. 1.

3.Prin derogare, rata de prelevare a probelor standard prevăzută la pct. 1 poate fi redusă la minimum 400 ml de sol/ha, cu condiţia:

a)să existe documente justificative că niciun tubercul de cartof sau nicio altă plantă-gazdă cu rădăcini prevăzută la pct. 1 din anexa nr. I nu a fost cultivată şi nu a fost prezentă pe câmp timp de 6 ani înainte de investigaţia oficială; sau b) să nu fi fost depistaţi nematozi cu chişti ai cartofului pe parcursul ultimelor două investigaţii oficiale succesive prin prelevări de probe de 1.500 ml sol/ha şi după prima investigaţie oficială să nu fi fost cultivat niciun tubercul de cartof sau nicio altă plantă-gazdă cu rădăcini prevăzută la pct. 1 din anexa nr. I, altele decât cele pentru care se solicită investigaţii oficiale în conformitate cu art. 4 alin. (1) din ordin; sau c) să nu fi fost depistaţi nematozi cu chişti ai cartofului sau chişti de nematozi cu chişti ai cartofului fără conţinut viabil, pe parcursul ultimei investigaţii oficiale, care trebuie să fi constat dintr-o probă de cel puţin 1.500 ml sol/ha, şi niciun tubercul de cartof sau nicio altă plantă-gazdă cu rădăcini prevăzută la pct. 1 din anexa nr. I, altele decât cele pentru care se solicită investigaţii oficiale în conformitate cu art. 4 alin. (1) din ordin, să nu fi fost cultivat(ă) pe câmp de la ultima investigaţie oficială;

d)rezultatele altor investigaţii oficiale efectuate înainte de 1 iulie 2010 pot fi considerate investigaţii oficiale în conformitate cu lit. b) şi c).

4.Prin derogare, rata de prelevare a probelor prevăzută la pct. 1 şi 3 poate fi redusă pentru câmpurile mai mari de 8 ha şi, respectiv, 4 ha:

a)în cazul rate-standard prevăzute la pct. 1, de pe primele 8 ha sunt prelevate probe la rata specificată la pct. 1, dar poate fi redusă pentru fiecare hectar suplimentar la minimum 400 ml sol/ha;

b)în cazul ratei reduse prevăzute la pct. 3, de pe primele 4 ha sunt prelevate probe la rata specificată la pct. 3, însă aceasta poate fi redusă pentru fiecare hectar suplimentar, la minimum 200 ml sol/ha.

5.Utilizarea probei de sol de dimensiuni reduse prevăzute la pct. 3 şi 4 poate fi continuată în investigaţiile oficiale următoare prevăzute la art. 4 alin. (1) din ordin până când sunt depistaţi nematozii cu chişti ai cartofului pe câmpul în cauză.

6.Prin derogare, mărimea standard a probei de sol prevăzute la pct. 1 poate fi redusă la minimum 200 ml sol/ha, cu condiţia ca câmpul să fie situat într-o zonă declarată liberă de nematozi cu chişti ai cartofului şi desemnată, menţinută şi monitorizată în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Detaliile cu privire la astfel de zone sunt notificate oficial în scris Comisiei Europene şi celorlalte state membre de Agenţia Naţională Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

7.În toate cazurile, dimensiunea minimă a unei probe de sol este de 100 ml sol/câmp.

Anexa III Secţiunea I Control

Referitor la art. 5 alin. (2) din ordin, investigaţiile oficiale prevăzute la art. 4 alin. (1) din ordin stabilesc că, în momentul efectuării controlului să fie îndeplinite unul dintre următoarele criterii:

–să nu existe un istoric al prezenţei nematozilor cu chişti ai cartofului în ultimii 12 ani, pe baza rezultatelor analizelor aprobate oficial; sau

–prezentarea unui istoric al culturilor din care să reiasă că niciun tubercul de cartof sau nicio altă plantă-gazdă cu rădăcini dintre cele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. I nu a fost cultivată pe câmpul respectiv în ultimii 12 ani.

Secţiunea a II-aMonitorizări

Monitorizările oficiale prevăzute la art. 6 alin. (1) din ordin se efectuează pe cel puţin 0,5 % din suprafaţa utilizată în anul respectiv pentru producţia de cartofi, alta decât cea destinată producţiei de cartofi de sămânţă. Rezultatele monitorizărilor sunt notificate Comisiei Europene până la 1 aprilie pentru perioada precedentă de 12 luni.

Secţiunea a III-aMăsuri oficiale

A. Măsurile aprobate oficial, prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. c), art. 9 alin. (1) lit. b), art. 10 alin. (1) lit. c) din ordin şi la pct. 2 lit. b) din anexa nr. I sunt următoarele:

1.dezinfestarea prin metode corespunzătoare, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a nematozilor cu chişti ai cartofului;

2.îndepărtarea solului prin spălare sau periere până când nu mai există practic nicio particulă de sol, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a nematozilor cu chişti ai cartofului.

B. Măsurile aprobate oficial, prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b) din ordin, sunt:

–livrarea către o fabrica de prelucrare sau de sortare care dispune de proceduri de eliminare a deşeurilor corespunzătoare şi aprobate oficial, pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc de răspândire a nematozilor cu chişti ai cartofului.

C. Măsurile aprobate oficial prevăzute la art. 13 din ordin sunt:

–o nouă prelevare oficială de probe de sol din câmpul înregistrat oficial ca fiind infestat, conform prevederilor art. 8 alin. (1) sau (2) din ordin; şi

–analiza acestora prin una dintre metodele specificate în anexa nr. II, după o perioadă de minimum 6 ani de la confirmarea pozitivă a nematozilor cu chişti ai cartofului sau de la cultivarea ultimei culturi de cartof. Această perioadă poate fi redusă la minimum 3 ani, dacă este cazul, atunci când măsurile de control aprobate oficial au fost aplicate.

Anexa IV Secţiunea I Gradul de rezistenţă

Gradul de sensibilitate a soiurilor de cartof la nematozii cu chişti ai cartofului este cuantificat conform următorului barem standard de notare, prevăzut la art. 9 alin. (5) din ordin.

Nota 9 indică gradul de rezistenţă cel mai ridicat.

Secţiunea a II-aProtocol pentru testarea rezistenţei

1.Testarea se efectuează într-un spaţiu de carantină, fie afară, în sere, fie în camere climatizate.

2.Testarea se efectuează în vase de cel puţin un litru de sol fiecare (sau substrat corespunzător).

3.Temperatura solului pe parcursul testării nu trebuie să depăşească 25 °C şi alimentarea corespunzătoare cu apă.

4.Atunci când se plantează un soi de cartof pentru testare sau control se utilizează un fragment de cartof cu un ochi pentru fiecare soi testat sau de controlat şi se recomandă eliminarea tuturor tulpinilor, cu excepţia uneia.

5.Soiul de cartof "Desiree" este utilizat în fiecare test ca soi de control cu sensibilitate standard. Suplimentar, soiurile de control cu sensibilitate maximă care au relevanţă locală pot fi adăugate ca verificări interne. Soiul de control cu sensibilitate standard poate fi schimbat în cazul în care studiul arată că există alte soiuri mai potrivite ori mai accesibile.

6.Următoarele populaţii standard de nematozi cu chişti ai cartofului trebuie să fie utilizate pentru patotipurile Ro1, Ro 5, Pa1 şi Pa 3:

–Ro1: populaţia Ecosse;

–Ro 5: populaţia Harmerz;

–Pa1: populaţia Scottish;

–Pa 3: populaţia Chavornay.

Alte populaţii de nematozi cu chişti ai cartofului, relevante local, pot fi introduse.

7.Identitatea populaţiei standard utilizată este verificată prin folosirea metodelor corespunzătoare. În experimentele de testare se recomandă utilizarea a cel puţin două soiuri rezistente sau a două clone cu standarde diferenţiate a căror capacitate de rezistenţă este cunoscută.

8.Inoculul de nematozi cu chişti ai cartofului (Pi) este format în total din 5 ouă şi juvenili cu capacitate de infectare pe ml de sol. Se recomandă ca numărul de nematozi cu chişti ai cartofului care trebuie inoculaţi pe ml de sol să fie determinat în cadrul experimentelor de eclozare. Nematozii cu chişti ai cartofului pot fi inoculaţi sub formă de chişti sau combinat sub formă de ouă şi juvenili în suspensie.

9.Viabilitatea conţinutului chistului de nematozi cu chişti ai cartofului utilizat ca sursă de inoculare trebuie să fie de cel puţin 70%. Se recomandă utilizarea unor chişti cu o vârstă cuprinsă între 6 şi 24 de luni şi păstraţi cel puţin 4 luni la o temperatură de 4 °C chiar înainte de utilizare.

10.Se utilizează cel puţin 4 repetiţii pentru fiecare combinaţie de populaţie de nematozi cu chişti ai cartofului şi de soi de cartof supus testării. Se recomandă utilizarea a cel puţin 10 repetiţii pentru soiul de control cu sensibilitate standard.

11.Durata testării este de cel puţin 3 luni, iar maturitatea femelelor în dezvoltare este verificată înainte de întreruperea experimentului.

12.Chiştii nematozilor cu chişti ai cartofului din cele 4 repetiţii sunt extraşi şi număraţi separat pentru fiecare vas.

13.Populaţia finală (Pf) de la sfârşitul testului de rezistenţă din soiul de control cu sensibilitate standard este determinată prin numărarea tuturor chiştilor de la toate repetiţiile şi a ouălor şi juvenililor de la cel puţin 4 repetiţii.

14.Se atinge o rată de multiplicare de cel puţin 20 x (Pf/Pi) la soiul de control cu sensibilitate standard.

15.Coeficientul de variaţie (CV) al soiului de control cu sensibilitate standard nu trebuie să depăşească 35%.

16.Sensibilitatea relativă a soiului de cartof supus testării faţă de soiul de control cu sensibilitate standard este determinată şi exprimată sub formă de procent prin aplicarea următoarei formule:

Pf(soiul testat)/Pf(soiul de control cu sensibilitate standard) x 100%.

17.În cazul în care un soi de cartof testat prezintă o sensibilitate relativă de peste 3%, numărarea chiştilor este suficientă. În cazurile în care sensibilitatea relativă este sub 3%, pe lângă chişti sunt numărate şi ouăle şi juvenilii.

18.În cazul în care rezultatele testelor din primul an indică o sensibilitate maximă a unui soi faţă de un patotip, nu este necesară repetarea testelor în anul următor.

19.Rezultatele testelor sunt confirmate de cel puţin un alt experiment efectuat în alt an. Media aritmetică a sensibilităţii relative din cei 2 ani este utilizată pentru obţinerea punctajului în conformitate cu standardul de notare.