Lege nr. 14 din 24 februarie 1992

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul ICoordonarea, controlul și atribuțiile

Articolul 1

Serviciul Român de Informații este organul de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României, parte componentă a sistemului național de apărare, activitatea sa fiind organizată și coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Activitatea Serviciului Român de Informații este controlată de Parlament. Anual sau cînd Parlamentul hotărăște, directorul Serviciului Român de Informații prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, potrivit legii.

În vederea exercitării controlului concret și permanent, se constituie o comisie comună a celor două Camere.

Organizarea, funcționarea și modalitățile de exercitare a controlului se stabilesc prin hotărîre adoptată de Parlament.

Articolul 2

Serviciul Român de Informații organizează și execută activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale a României.

Articolul 3

Serviciul Român de Informații asigură apărarea secretului de stat și prevenirea scurgerii de date sau informații care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.

În aplicarea prevederilor legale privind apărarea secretului de stat, Serviciul Român de Informații organizează și execută transportul corespondenței oficiale cu asemenea caracter pe întreg teritoriul României.

Articolul 4

La cererea conducătorului instituției publice, regiei autonome sau societății comerciale, Serviciul Român de Informații verifică și oferă date cu privire la persoanele care urmează să ocupe funcții în respectivele unități, ce presupun accesul la informații și activități cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.

Sînt exceptați de la prevederile alin. 1 judecătorii, procurorii, funcționarii publici din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază, care își stabilesc măsuri proprii de apărare a secretului de stat, potrivit legii.

Articolul 5

La cererea persoanelor fizice sau juridice din sectorul privat, Serviciul Român de Informații acordă asistență de specialitate pentru apărarea secretelor aflate în posesia acestora și prevenirea scurgerii de date sau informații ce nu pot fi aduse la cunoștința publicului. Asistența de specialitate se acordă, contra cost, potrivit tarifelor convenite.

Asistența de specialitate se acordă gratuit persoanelor prevăzute la alin. 1, care execută comenzi pentru stat, în limita și pe durata acestora, precum și celor care desfășoară activitate de cercetare ori de producție în probleme sau cu privire la aspecte de interes național.

Articolul 6

Prin unitățile sale, Serviciul Român de Informații:

a)execută activități informative și tehnice de prevenire și combatere a terorismului;

b)execută intervenția antiteroristă asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriști, în scopul capturării sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor și restabilirii ordinii legale. Intervenția antiteroristă se realizează cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Român de Informații;

c)asigură protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, precum și a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Serviciul Român de Informații concură la realizarea protecției antiteroriste a demnitarilor gardați de Serviciul de Protecție și Pază, în situația cînd aceștia sînt vizați de amenințări cu acte de terorism.

Serviciul Român de Informații poate asigura protecție antiteroristă și altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite.

Articolul 7

Serviciul Român de Informații acționează pentru descoperirea și contracararea acțiunilor de inițiere, organizare sau constituire pe teritoriul României a unor structuri informative care pot aduce atingere siguranței naționale, a activităților de aderare la acestea sau de sprijinire a lor în orice mod ori de confecționare, deținere sau folosire ilegală de mijloace de interceptare a comunicațiilor, precum și de culegere și transmitere de informații cu caracter secret sau confidențial.

Articolul 8

Serviciul Român de Informații este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor privitoare la siguranța națională, în condițiile legii.

Articolul 9

În vederea stabilirii existenței amenințărilor la adresa siguranței naționale, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informații pot efectua, cu respectarea legii, verificări prin: solicitarea și obținerea de obiecte, înscrisuri sau relații oficiale de la instituții publice; consultarea de specialiști ori experți; primirea de sesizări sau note de relații, fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice; constatări personale, inclusiv prin operațiuni tehnice.

Articolul 10

În situațiile care constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României, Serviciul Român de Informații, prin cadre stabilite în acest scop, solicită procurorului eliberarea mandatului prevăzut de art. 13 din Legea privind siguranța națională a României pentru desfășurarea activităților autorizate de acesta.

Articolul 11

Activitățile prevăzute la art. 9 și 10 se consemnează în acte de constatare care, întocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, pot constitui mijloace de probă.

Articolul 12

În cazul constatării unei infracțiuni flagrante la regimul siguranței naționale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infracțiuni, dacă sînt pedepsite de lege, cadrele Serviciului Român de Informații pot reține pe făptuitor, predîndu-l de îndată organelor judiciare competente împreună cu actul de constatare și corpurile delicte.

La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informații pot acorda sprijin la realizarea unor activități de cercetare penală pentru infracțiuni privind siguranța națională.

Organele de urmărire penală au obligația să comunice Serviciului Român de Informații orice date sau informații privitoare la siguranța națională, rezultate din activitatea de urmărire penală.

Articolul 13

Organele Serviciului Român de Informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest.

Articolul 14

În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, Serviciul Român de Informații colaborează cu Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Vămilor, precum și cu celelalte organe ale administrației publice.

Organele prevăzute la alin. 1 au obligația să-și acorde reciproc sprijinul necesar în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.

Articolul 15

Cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Serviciul Român de Informații poate stabili relații cu organisme similare din străinătate.

Capitolul IIOrganizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații

Secţiunea 1Consiliul director

Articolul 16

Pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin lege, Serviciul Român de Informații este condus de către Consiliul director, organ deliberativ, compus din directorul Serviciului Român de Informații, primul-adjunct al directorului, adjuncții directorului, șefii unor unități centrale și teritoriale.

Componența Consiliului director se stabilește prin Regulamentul de funcționare a Serviciului Român de Informații, iar încadrarea nominală a acestuia se face de către director.

Președintele Consiliului director este directorul Serviciului Român de Informații. În lipsa directorului, atribuțiile de președinte se îndeplinesc de primul-adjunct, iar în absența acestuia, de un adjunct al directorului anume desemnat.

Articolul 17

Consiliul director al Serviciului Român de Informații se întrunește, de regulă, trimestrial, ședințele fiind convocate de președintele acestuia.

În caz de urgență, la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi sau la solicitarea directorului, Consiliul director se întrunește ori de cîte ori este necesar.

Articolul 18

Consiliul director al Serviciului Român de Informații își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărîri cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

Articolul 19

La ședințele Consiliului director pot fi invitați, după caz, reprezentanți ai unor ministere sau altor organe ale administrației publice, interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii, precum și specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații sau din afara acestuia.

Articolul 20

Pentru analizarea unor probleme de interes general privind siguranța națională, Consiliul director poate constitui colective de lucru cuprinzînd specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații sau din afara acestuia. Desemnarea specialiștilor din afara Serviciului Român de Informații se va face cu acordul conducerilor organelor centrale respective.

Invitații și specialiștii din afara Serviciului Român de Informații prevăzuți la art. 19 și la alin. 1 al prezentului articol se vor conforma dispozițiilor legale privind apărarea secretului de stat.

Secţiunea a 2-aBiroul executiv al Consiliului director

Articolul 21

Conducerea operativă a Serviciului Român de Informații și asigurarea îndeplinirii hotărîrilor Consiliului director se realizează de Biroul executiv al acestuia.

Biroul executiv este alcătuit din director, primul-adjunct al directorului și adjuncții directorului.

Președintele Biroului executiv este directorul Serviciului Român de Informații.

Articolul 22

Biroul executiv al Consiliului director al Serviciului Român de Informații se întrunește bilunar, ședințele fiind convocate de către director.

Dispozițiile art. 18 și art. 19 se aplică în mod corespunzător și Biroului executiv.

Secţiunea a 3-aDirectorul Serviciului Român de Informații

Articolul 23

Serviciul Român de Informații este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, la propunerea Președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului.

La numirea în funcție, directorul depune în fața Parlamentului următorul jurămînt: "Eu, .........., jur că voi îndeplini cu bună-credință și nepărtinire, în deplinul respect al Constituției și legilor țării, atribuțiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informații".

În executarea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, directorul emite, potrivit legii, ordine și instrucțiuni.

Eliberarea din funcție a directorului Serviciului Român de Informații se face de Parlament, în ședință comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.

Articolul 24

Directorul Serviciului Român de Informații are un prim-adjunct, care este și înlocuitorul legal al acestuia, precum și 3 adjuncți.

Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informații și adjuncții directorului au rang de secretari de stat și sînt numiți de Președintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informații.

Secţiunea a 4-aStructura Serviciului Român de Informații

Articolul 25

În componența Serviciului Român de Informații intră unități și subunități, în concordanță cu specificul activității sale, echivalente structurilor din ministere.

Unitățile Serviciului Român de Informații sînt subordonate numai conducerii acestuia.

Articolul 26

Structura, efectivele, mobilizarea rezerviștilor Serviciului Român de Informații, precum și Regulamentul de funcționare a acestuia se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Biroul executiv al Serviciului Român de Informații, în funcție de nevoi, în limitele stabilite de lege și ale efectivelor aprobate, propune Consiliului Suprem de Apărare a Țării îmbunătățirea structurilor Serviciului Român de Informații și redistribuirea efectivelor.

Capitolul IIIPersonalul Serviciului Român de Informații

Articolul 27

Personalul Serviciului Român de Informații se compune din cadre militare permanente și salariați civili, care îndeplinesc atribuții operative și administrative.

Nu pot activa în Serviciul Român de Informații aceia care, făcînd parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Cadrele militare ale Serviciului Român de Informații au toate drepturile și obligațiile prevăzute, pentru militarii armatei române, de reglementările legale, statutele și regulamentele militare.

Salariații civili sînt supuși dispozițiilor Codului muncii și celorlalte prevederi legale și regulamentare ale Serviciului Român de Informații.

Articolul 28

Ofițerii operativi ai Serviciului Român de Informații își desfășoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a siguranței naționale.

Serviciul Român de Informații va asigura protecția și încadrarea în alte unități sau compartimente de muncă a ofițerilor operativi care, lucrînd acoperit, sînt desconspirați în împrejurări care exclud culpa acestora.

Articolul 29

Personalul militar se constituie din absolvenți ai instituțiilor de învățămînt din sistemul propriu, cadre militare selecționate și transferate de la Ministerul Apărării Naționale sau de la Ministerul de Interne, în baza cererilor nominale ale directorului, cu acordul miniștrilor respectivi, precum și din specialiști chemați în cadrele active.

Personalul militar transferat de la Ministerul Apărării Naționale, de la Ministerul de Interne sau din alte sectoare de activitate intră în subordinea exclusivă a conducerii Serviciului Român de Informații.

Articolul 30

Selecționarea, încadrarea, acordarea gradelor și înaintarea în grad și în funcții, transferarea, trecerea în rezervă, încetarea sau desfacerea contractului de muncă se fac potrivit legii, Regulamentului de funcționare a Serviciului Român de Informații, statutelor corpurilor ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor și altor dispoziții legale.

Articolul 31

Pregătirea personalului se realizează prin sistemul de învățămînt propriu sau în instituții de specialitate ale Ministerului de Interne și Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 32

Personalul Serviciului Român de Informații se legitimează cu legitimația de serviciu, iar în misiuni operative, și cu insigna de serviciu. Modelul insignei de serviciu este cel prevăzut în anexa nr. 1.

Articolul 33

Cadrele militare permanente ale Serviciului Român de Informații au dreptul la uniformă, care se asigură gratuit.

Categoriile de personal pentru care portul uniformei în timpul serviciului este obligatoriu se stabilesc de directorul Serviciului Român de Informații.

Uniformele, însemnele de grad și accesoriile se stabilesc în Regulamentul pentru descrierea și portul uniformelor personalului Serviciului Român de Informații, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Articolul 34

Serviciul Român de Informații poate încorpora, pentru paza proprie și activități auxiliare, prin organele militare teritoriale, militari în termen, pe baza cererilor adresate Marelui Stat Major, cu 60 de zile înainte de data încorporării. În situația în care efectivele de pază proprie sînt insuficiente, acestea se vor asigura cu militari în termen din trupele de jandarmi.

Serviciul Român de Informații are organ de mobilizare, execută mobilizarea și ține evidența personalului militar și civil existent la pace, precum și a rezerviștilor.

Normele de funcționare a acestui organ se stabilesc de comun acord cu Marele Stat Major al Ministerului Apărării Naționale.

Evidența situației militare a personalului se ține de către Serviciul Român de Informații, iar pentru rezerviști, și de către organele militare teritoriale.

Articolul 35

Cadrele din sectoarele operative ale Serviciului Român de Informații sînt funcționari publici care îndeplinesc atribuții ce implică exercițiul autorității de stat, avînd toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru această calitate.

Articolul 36

Personalul Serviciului Român de Informații nu poate face parte din partide sau alte organizații cu caracter politic ori secret și nu poate fi folosit în scopuri politice.

Serviciul Român de Informații nu va întreprinde nici o acțiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepția acelor acțiuni ale acestora care contravin siguranței naționale.

Articolul 37

Cadrele militare și angajații civili din Serviciul Român de Informații au obligația de a păstra cu strictețe secretul de stat și profesional, inclusiv după părăsirea în orice mod a serviciului.

Orice divulgare a datelor sau informațiilor cunoscute ca urmare a calității de salariat al Serviciului Român de Informații, cu excepția cazurilor autorizate de lege, este interzisă și se pedepsește conform legii.

Articolul 38

Urmașilor cadrelor Serviciului Român de Informații decedate în timpul și din cauza serviciului, datorită unor acte de devotament excepțional, li se acordă ca pensie salariul integral pe care l-au avut aceste cadre în momentul decesului.

În cazul cînd nu există urmași și nici soț supraviețuitor, dacă cel decedat era singurul sprijinitor al părinților săi, aceștia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaș, stabilită potrivit prevederilor alin. 1.

Pensia pentru invaliditate permanentă, survenită datorită unor acte de devotament excepțional, este egală cu salariul avut în momentul respectiv, iar cei în cauză vor beneficia și de o gratificație, o singură dată, egală cu de cinci ori salariul.

Cadrele Serviciului Român de Informații care au devenit parțial incapabile de muncă, datorită unor acte de devotament excepțional, și nu mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia, în afara drepturilor ce decurg din pensionare, de o gratificație egală cu de trei ori salariul avut în momentul respectiv.

Articolul 39

Pentru merite deosebite în apărarea siguranței naționale a României, cadrelor Serviciului Român de Informații li se pot conferi decorațiile prevăzute de lege pentru militarii forțelor armate române.

Capitolul IVAsigurarea materială

Articolul 40

Serviciul Român de Informații:

a)elaborează și fundamentează bugetul propriu de venituri și cheltuieli, asigură finanțarea unităților, coordonează și controlează activitatea economică a ordonatorilor de Credite, din subordinea sa;

b)aprobă, în limita competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările proprii de investiții și urmărește executarea acestora la termenele stabilite;

c)efectuează activități de import-export de aparatură și tehnică specifică muncii de informații și de asigurare a asistenței tehnice corespunzătoare, potrivit legii;

d)stabilește norme de întrebuințare, întreținere și reparare pentru armament, tehnică și alte bunuri din dotare, precum și norme de consum pentru muniții și alte materiale;

e)stabilește norme privind asigurarea materială și financiară, decontarea, evidența și controlul mijloacelor materiale și bănești necesare unităților subordonate;

f)exercită orice alte atribuții conferite prin lege.

Articolul 41

Serviciul Român de Informații se dotează cu armamentul, muniția și tehnica de luptă necesare îndeplinirii misiunilor de apărare și intervenție antiteroristă, transportului corespondenței secrete, a pazei proprii și a celorlalte misiuni de serviciu.

Articolul 42

Clădirile, mijloacele de transport, aparatura tehnică și celelalte mijloace materiale necesare funcționării Serviciului Român de Informații se asigură de Guvern.

Fondurile bănești necesare desfășurării activității Serviciului Român de Informații sînt prevăzute în cadrul bugetului de stat, aprobat de Parlament.

Serviciul Român de Informații are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central și unitățile din subordine, care se stabilește prin tabelele de înzestrare ale unităților, aprobate de director.

Articolul 43

Sub controlul Parlamentului, în raport cu nevoile proprii și cu respectarea strictă a prevederilor legale, în cadrul Serviciului Român de Informații pot funcționa: o regie autonomă, societăți comerciale de producție, instituții sanitare, precum și asociații cu caracter cultural-sportiv.

Capitolul VDispoziții finale

Articolul 44

În caz de necesitate și cînd folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrîngere nu este posibilă, personalul Serviciului Român de Informații, autorizat să poarte armă, poate folosi forța armelor albe sau a armelor de foc, în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 45

Documentele interne de orice fel ale Serviciului Român de Informații au caracter de secret de stat, se păstrează în arhiva sa proprie și nu pot fi consultate decît cu aprobarea directorului, în condițiile legii.

Documentele, datele și informațiile Serviciului Român de Informații pot deveni publice numai după trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare.

Serviciul Român de Informații preia spre conservare și folosință fondurile de arhivă ce privesc siguranța națională ale fostelor organe de informații cu competență pe teritoriul României.

Fondurile de arhivă ale fostului Departament al Securității Statului, ce privesc siguranța națională, nu pot deveni publice decît după trecerea unei perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi.

Articolul 46

Serviciul Român de Informații folosește, pentru individualizare și recunoaștere, sigla cu modelul și descrierea prevăzute în anexa nr. 2. Sigla este semnul de armă al Serviciului Român de Informații.

Articolul 47

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 48

Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Națională din 26 martie 1990 privind înființarea Serviciului Român de Informații, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 12 februarie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 76 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

MARȚIAN DAN

PREȘEDINTELE SENATULUI

academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

București, 24 februarie 1992.

Nr. 14.

Anexa 1!ImagineAnexa 2!Imagine

Sigla este formată dintr-un pătrat de bază, pe mijlocul laturilor căruia sînt desenate patru triunghiuri isoscele.

Baza triunghiului isoscel este egală cu jumătate din latura pătratului.

Înălțimea triunghiurilor isoscele este egală cu jumătate din latura pătratului.

Bazele triunghiurilor isoscele comune cu laturile pătratului nu sînt desenate.

Pătratul și cele patru triunghiuri isoscele formează o stea în opt colțuri alternativ inegale.

Înălțimile vîrfurilor opuse sînt două cîte două egale, vîrfurile formate de colțurile pătratului fiind mai mici decît vîrfurile formate de cele patru triunghiuri isoscele.

Raportul dintre raza cercului înscris în pătratul de bază și cel în care se înscrie steaua este de 1/2.

În interiorul pătratului de bază sînt înscrise inițialele S.R.I., cu litere de tipar.

Înălțimea literelor este în raport de 2/1 cu lățimea lor.