Decizie nr. 761 din 24 iunie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor - Direcţia Silvică Sibiu în Dosarul nr. 6.079/306/2007 al Judecătoriei Sibiu.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele Curţii Constituţionale dispune apelul şi în Dosarul nr. 1.021D/2008, având ca obiect prevederile art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2000, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor - Direcţia Silvică Sibiu în Dosarul nr. 6.027/306/2007 al Judecătoriei Sibiu.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celor două dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.

Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.021D/2008 la Dosarul nr. 909D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 şi de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la prevederile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, întrucât Curtea a admis excepţia prin Decizia nr. 602 din 20 mai 2008.

CURTEA ,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.079/306/2007, şi Încheierea din 27 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 6.027/306/2007, Judecătoria Sibiu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. Excepţia a fost ridicată de Regia Naţională a Pădurilor - Direcţia Silvică Sibiu în acţiuni civile formulate de Comuna Cristian şi Comuna Răşinari privind reconstituirea dreptului de proprietate, în temeiul art. 31 din Legea nr. 1/2000.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile criticate sunt neconstituţionale, fiind contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 44 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, întrucât permit persoanelor cărora li se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere să dobândească în proprietate şi bunuri, respectiv construcţii cu destinaţie specială care nu le-au aparţinut niciodată şi la edificarea cărora nu au participat. Consideră că textele de lege criticate sunt contrare şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (2) şi (3), deoarece eludează dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil al proprietarilor bunurilor asupra cărora se reconstituie dreptul de proprietate.

Judecătoria Sibiu, având o opinie identică în cele două dosare, apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. Arată că accesul liber la justiţie este garantat prin normele procedurale care permit forme de intervenţie, atunci când se justifică un interes. De asemenea, consideră că principiul egalităţii de tratament poate avea în vedere numai subiecte de drept aflate în situaţii identice. Totodată, apreciază că stabilirea persoanei îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate, în condiţiile art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2000, este un aspect de interpretare şi aplicare a legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale, nefiind contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 şi ale art. 44 alin. (1), (2) şi (3).

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA ,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000. Art. 31 a fost modificat prin art. I pct. 36 din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

Prevederile art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2000 au următorul cuprins:

(1)Construcţiile de pe terenurile forestiere care se retrocedează prin efectul prezentei legi şi care au făcut parte din exploataţia forestieră la data trecerii în proprietatea statului se restituie foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora. [...]

(3)Construcţiile de pe terenurile forestiere, inclusiv cele de corectare a torenţilor, drumurile forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vânătoare, pepinierele, alte amenajări silvice, instalaţii sau mijloace fixe, inclusiv cele aflate în curs de execuţie, amplasate în suprafeţele care fac obiectul retrocedării, trec în proprietatea persoanelor fizice sau juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor.

Autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, ale art. 21 alin. (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi ale art. 44 alin. (1), (2) şi (3) privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.

1.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 31 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 602 din 20 mai 2008 [în curs de publicare*)], Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

Notă *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 20 mai 2008 a fost publicată ulterior pronunţării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2008.

Curtea reţine că, deşi decizia menţionată nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial al României, iar potrivit art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituţie, "(...) De la data publicării, deciziile sunt obligatorii şi au putere numai pentru viitor", sunt aplicabile în cauză prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevăd că "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale". Împrejurarea că decizia anterioară nu a fost încă publicată nu are relevanţă faţă de Curte, soluţia prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 31 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 fiindu-i opozabilă de la data pronunţării deciziei de admitere a excepţiei, respectiv 20 mai 2008.

Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a intervenit după sesizarea Curţii, urmează ca excepţia având ca obiect prevederile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

2.Cât priveşte prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, Curtea observă că, potrivit acestora, se restituie foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor lor şi construcţiile care au făcut parte din exploataţia forestieră la data trecerii în proprietatea statului a terenurilor forestiere ce se retrocedează în temeiul acestei legi. Curtea constată că prevederile criticate nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei juridice, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.

În ceea ce priveşte invocarea art. 21 alin. (2) şi (3) din Constituţie, Curtea reţine că principiul accesului liber la justiţie implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reglementări prin care se pot susţine şi valorifica dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Curtea constată că, în cauză, autorul excepţiei, care are calitatea de intervenient, a avut la îndemână calea procedurală a intervenţiei în interesul uneia dintre părţile procesului aflat pe rolul instanţei de judecată, reglementată de art. 49 alin. 3 şi următoarele din Codul de procedură civilă. Curtea observă că acesta a formulat cerere de intervenţie, admisă de altfel de către instanţă. Aşa fiind, Curtea nu poate reţine contrarietatea textelor de lege criticate în raport de dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (2) şi (3).

Totodată, Curtea constată că art. 31 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 nu contravine nici dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1), (2) şi (3) privind garantarea dreptului de proprietate. În acest sens, soluţia de restituire către foştii proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora a construcţiilor de pe terenurile forestiere ce se retrocedează în temeiul acestei legi este justificată de faptul că acestea au făcut parte din exploataţia forestieră la data trecerii terenurilor forestiere în proprietatea statului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor - Direcţia Silvică Sibiu în dosarele nr. 6.079/306/2007 şi nr. 6.027/306/2007 ale Judecătoriei Sibiu.

2.Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de acelaşi autor în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu