Regulament din 20 aprilie 1999

Regulament din 20 aprilie 1999 · Legislație

Capitolul 1Condiţiile de delimitare teritoriala a arealelor viticole

1.Delimitarea teritoriala a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, se realizează prin intermediul lucrărilor de intocmire a cadastrului viticol potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea viei şi vinului nr. 67/1997, denumita în continuare lege.

2.Prin normele de intocmire a cadastrului viticol care vor fi stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei, împreună cu Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, se va prevedea ca lucrarile de delimitare a arealelor viticole să se faca de către specialistii din domeniul evidentei funciare, în colaborare cu specialisti din domeniul viticulturii şi vinificatiei şi cu reprezentantii producătorilor viticoli, constituiti în comisii judetene, urmand ca acestea să fie definitivate de o comisie centrala constituita la nivelul Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei.

Componenta comisiei centrale şi a comisiilor judetene pentru efectuarea delimitarii teritoriale a arealelor viticole prin intermediul lucrărilor de intocmire a cadastrului viticol şi modul de functionare a lor se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei.

3.Până la finalizarea delimitarii arealelor viticole potrivit prevederilor pct. 2 Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei va realiza actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole, pe podgorii şi centre viticole, şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenta acestora, până la nivel de comune şi sate. Forma actualizata a acestor lucrari va fi aprobata prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei.

Capitolul 2Normele de înfiinţare, întreţinere şi defrisare a plantatiilor de viţă de vie

A. Materialul saditor viticol

4.Definiţiile pentru categoriile de material saditor viticol şi de material de inmultire, prevăzute la art. 6 din lege, sunt indicate în lista nr. 1 din prezentul regulament.

5.Categoriile biologice de material saditor viticol admise pentru producere în România sunt urmatoarele:

a)materialul amelioratorului;

b)material prebaza;

c)material baza;

d)material certificat;

e)material standard.

Definiţiile acestor categorii sunt date în lista nr. 1.

6.Producerea materialului saditor viticol se realizează în urmatoarele tipuri de plantatii viticole:

a)plantatii de conservare;

b)plantatii de preinmultire;

c)plantatii-mama de portaltoi;

d)plantatii-mama de soiuri roditoare;

e)plantatii de productie recunoscute;

f)scoli de vite.

Definiţiile acestor tipuri de plantatii viticole sunt date în lista nr. 2 din prezentul regulament.

7.Producerea materialului saditor viticol se realizează în urmatoarele tipuri de unităţi:

a)unităţi de selecţie;

b)unităţi de preinmultire;

c)unităţi de inmultire;

d)unităţi de productie.

Definiţiile acestor unităţi sunt date în lista nr. 2.

B. Înfiinţarea plantatiilor de viţă de vie

8.Zonarea soiurilor de viţă de vie, recomandate şi autorizate pentru cultura în cadrul fiecarui areal viticol, se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei, cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.), denumit în continuare O.N.V.V.

Actualizarea acestei lucrari se face în baza propunerilor Institutului de Cercetari pentru Viticultura şi Vinificaţie şi ale statiunilor de cercetari vitivinicole, prin consultarea specialistilor din domeniu, cu avizul direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judetene şi al O.N.V.V.

9.Autorizatiile de plantare se elibereaza de către directiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judetene şi a municipiului Bucureşti, în baza cererilor adresate acestora de către producătorii interesati, în condiţiile prevăzute de art. 10 din lege. Autorizatiile de plantare se referă la suprafaţa totala care urmeaza să fie plantata de un producător, persoana fizica sau juridica, esalonat pe mai mulţi ani.

Autorizatia de plantare cuprinde urmatoarele elemente:

a)numele/denumirea producătorului, persoana fizica sau juridica;

b)adresa/sediul producătorului;

c)locul plantarii: podgorie, centru viticol, iar dacă plantatia se infiinteaza în arealul viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela, punctul cu denumirea cunoscuta local;

d)suprafaţa care se planteaza: totala, din care, pe ani;

e)soiul/soiurile folosite la plantare;

f)distantele de plantare între randuri şi pe rand.

10.Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de plantare se depun la directiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judetene şi a municipiului Bucureşti cu cel puţin o luna înainte de data infiintarii plantatiei. Ele vor contine toate informaţiile necesare pentru completarea autorizatiei de plantare şi vor fi vizate de către specialistul de la centrul agricol teritorial şi de reprezentantul din teritoriu al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.

În cazul infiintarii de plantatii pe o suprafaţa mai mare de 3 ha, considerate ca suprafete totale pe un producător viticol, persoana fizica sau juridica, la cererea pentru eliberarea autorizatiei de plantare se va anexa proiectul de înfiinţare a plantatiei viticole, vizat de către unitatea de cercetare vitivinicola din zona.

Proiectele pot fi intocmite de către unităţi de cercetare vitivinicola sau de agenti, specialisti, autorizati de către directiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judetene şi a municipiului Bucureşti, cu avizul unităţii de cercetare vitivinicola din zona.

11.Înfiinţarea de plantatii de viţă de vie sub forma de noi parcele incadrate în masive viticole se va face ţinându-se seama de condiţia adoptarii de solutii privind orientarea randurilor, alegerea distantelor de plantare şi asigurarea zonelor de intoarcere care să nu impiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor, de acces în plantatii, precum şi a celor de întreţinere şi exploatare a lucrărilor hidroameliorative.

12.Prin hibrizi direct producători se înţelege vitele obtinute prin hibridari interspecifice între genitori americani sau euro-americani din prima şi a doua generatie, rezistente la filoxera şi la unele boli criptogamice, cu caracteristici inferioare ale strugurilor şi vinurilor.

Soiurile din aceasta grupa, care intră în categoria celor interzise la plantare, conform prevederilor art. 11 din lege, precum şi cele obtinute prin hibridari complexe, admise pentru cultura, vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei.

C. Întreţinerea plantatiilor de viţă de vie

13.Detinatorii de plantatii de viţă de vie sunt obligati să aplice lucrari de întreţinere a acestora, care să asigure obtinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ.

14.Institutul de Cercetari pentru Viticultura şi Vinificaţie, împreună cu reteaua sa de unităţi zonale, va elabora norme tehnice de cultura a vitei de vie, adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantatii, care vor fi puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei.

15.Cultivatorii de viţă de vie au obligaţia de a asigura conservarea amenajarilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafetele pe care acestia le deţin.

În acest scop ei se vor ingriji de întreţinerea taluzelor pe terenurile terasate, de curatarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanti, de menţinerea în stare de functionare a sistemelor de irigatii, precum şi de conservarea cailor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de intoarcere.

Distrugerea sau deteriorarea amenajarilor pedo- şi hidroameliorative constituie infractiune şi se pedepseste potrivit prevederilor art. 38 lit. a) din lege.

D. Defrisarea plantatiilor de viţă de vie

16.Autorizatiile de defrisare a plantatiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se elibereaza de către directiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judetene şi a municipiului Bucureşti, în baza cererilor adresate acestora de către detinatorii plantatiilor de viţă de vie.

Autorizatia de defrisare cuprinde urmatoarele elemente:

a)numele/denumirea deţinătorului, persoana fizica sau juridica;

b)adresa/sediul deţinătorului;

c)amplasarea plantatiei: podgorie, centru viticol, iar dacă plantatia se afla în areal viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela şi punctul cu denumirea cunoscuta local;

d)suprafaţa supusă defrisarii;

e)data defrisarii: anul, luna, perioada de inceput-sfîrşit;

f)soiul/soiurile din plantatia supusă defrisarii;

g)vârsta plantatiei - numar de ani;

h)procentul de goluri din plantatii;

i)motivele invocate pentru propunerea de defrisare;

j)folosinţă care se da terenului propus pentru defrisare.

17.Condiţia de obtinere a autorizatiei de defrisare a plantatiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi pentru suprafete mai mari de 0,1 ha anual, de fiecare detinator, se referă la suprafaţa totala de plantatii propuse la defrisare pentru o perioadă de 5 ani.

18.Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrisare a plantatiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la directiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judetene şi a municipiului Bucureşti cu cel puţin 6 luni înainte de data defrisarii. Ele vor contine toate informaţiile necesare pentru completarea autorizatiei de defrisare şi vor fi vizate de către specialistul de la centrul agricol teritorial şi de reprezentantul din teritoriu al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.

19.Defrisarea plantatiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători se poate face fără autorizatie de defrisare, indiferent de suprafaţa.

Capitolul 3Condiţiile pe care trebuie să le indeplineasca vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct

A. Clasificarea vinurilor şi a altor produse pe bază de must, vin şi subproduse vinicole

I. Vinurile

20.Vinurile, indiferent de categoria de calitate (de consum curent, de calitate şi speciale), pot avea urmatoarele culori: alb, roz şi rosu, în diferite nuante.

a)Vinurile de consum curent

21.Vinurile de consum curent, în functie de taria alcoolica dobandita, se clasifica astfel:

a)vin de masa, cu taria alcoolica cuprinsa între 8,5% şi 9,5% în volume;

b)vin de masa superior, cu taria alcoolica de peste 9,5% în volume.

Din categoria vinurilor de consum curent face parte şi vinul pelin, a cărui definiţie este data în lista nr. 3.

22.Vinurile de consum curent pot fi obtinute şi din soiuri cu rezistenta sporita la boli, rezultate prin hibridari complexe, admise pentru cultura.

23.Vinurile de hibrizi, obtinute din soiurile de hibrizi direct producători, nu se încadrează în categoria vinurilor de consum curent, ele formand o categorie separata, care se valorifica potrivit prevederilor art. 17 din lege.

Cele destinate comercializarii vor avea o tarie alcoolica dobandita de minimum 8,5% în volume.

b)Vinurile de calitate

24.Vinurile de calitate, în functie de nivelul lor calitativ, determinat de arealul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri şi de tehnologia aplicata, pot fi:

a)vinuri de calitate superioara - VS, având o tarie alcoolica dobandita de minimum 10% în volume;

b)vinuri cu denumire de origine, având o tarie alcoolica dobandita de minimum 10,5% în volume.

Vinurile de calitate superioara - VS pot fi exportate sub denumiri generice de Landwein, Vin de Pays, Country Wine sau altele similare, cu menţionarea indicatiei geografice recunoscute. Pentru aceste vinuri se admite ca nivelul minim al tariei alcoolice totale să fie de 10% în volume, iar cel al tariei alcoolice dobandite, de 9% în volume.

25.Vinurile cu denumire de origine pot fi:

a)vinuri cu denumire de origine controlata - DOC;

b)vinuri cu denumire de origine controlata şi trepte de calitate - DOCC.

Vinurile cu denumire de origine controlata - DOC trebuie să provina din struguri cu continut în zaharuri de minimum 180 g/l.

Vinurile cu denumire de origine şi trepte de calitate - DOCC se pot incadra, în functie de stadiul de maturare a strugurilor la cules şi de caracteristicile lor calitative şi de compozitie, în urmatoarele categorii:

a)cules la maturitatea deplina - DOCC-CMD: vinuri provenite din struguri cu continut în zaharuri de minimum 196 g/l;

b)cules tarziu - DOCC-CT: vinuri provenite din struguri cu continut în zaharuri de minimum 220 g/l.

Pentru producerea de vinuri rosii seci din această categorie recoltarea strugurilor poate fi facuta la un continut în zaharuri de minimum 204 g/l;

c)cules la innobilarea boabelor - DOCC-CIB: vinuri obtinute din struguri cu continut în zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de "mucegai nobil" sau culesi la stafidirea boabelor.

Principalele caracteristici de compozitie şi de calitate pentru fiecare tip de vin cu denumire de origine, din categoriile DOC şi DOCC, precum şi modul lor de obtinere se stabilesc prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine.

26.În functie de conţinutul lor în zaharuri, vinurile de consum curent şi de calitate pot fi:

a)seci, cu un continut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv;

b)demiseci, cu un continut în zaharuri cuprins între 4,01 g/l şi 12 g/l inclusiv;

c)demidulci, cu un continut în zaharuri cuprins între 12,01 g/l şi 50 g/l inclusiv;

d)dulci, cu un continut în zaharuri de peste 50 g/l. c) Vinurile speciale

Din categoria vinurilor speciale fac parte: Vinurile spumante

27.În functie de procesul tehnologic de obtinere, vinurile spumante se impart în:

a)vinuri spumante obtinute prin fermentare în butelii;

b)vinuri spumante obtinute prin fermentare în butelii şi transvazate în rezervoare - procedeul prin transvazare;

c)vinuri spumante obtinute prin fermentare în rezervoare.

28.În functie de conţinutul în zaharuri, vinurile spumante se impart astfel:

a)extra brut - între 0-6 g/l;

b)brut - între 6-15 g/l;

c)extra sec - între 12-20 g/l;

d)sec - între 17-35 g/l;

e)demisec - între 33-50 g/l;

f)dulce - peste 50 g/l.

29.Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant, a cărui definiţie este data în lista nr. 3.

30.Anumite vinuri spumante, produse în condiţii speciale şi caracterizate prin insusiri de înaltă calitate, vor putea purta denumiri de origine.

Vinurile spumoase

31.După conţinutul în zaharuri, vinurile spumoase se grupează în:

a)seci - până la 12 g/l;

b)demiseci - între 12-30 g/l;

c)demidulci - peste 30 g/l.

Vinurile perlante şi petiante

32.Din categoria altor vinuri cu continut în dioxid de carbon, autorizate pentru producere, fac parte vinurile perlante şi vinurile petiante, ale caror definitii sunt date în lista nr. 3.

Vinurile aromatizate

33.Din grupa vinurilor aromatizate fac parte:

a)vermutul;

b)alte vinuri aromatizate.

Definitia vermutului este data în lista nr. 3.

34.După conţinutul în zaharuri, vermuturile se clasifica astfel:

a)extraseci - până la 12 g/l;

b)seci - între 12-40 g/l;

c)demiseci - între 40-80 g/l;

d)dulci - peste 80 g/l.

Vinurile licoroase

35.Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile licoroase, a caror definiţie este data în anexa nr. 2 la lege.

II. Alte produse pe bază de must şi vin a) Produse pe bază de must

36.Din categoria altor produse pe bază de must fac parte:

a)mustul taiat;

b)mustul de struguri concentrat;

c)mustul de struguri concentrat rectificat;

d)sucul de struguri;

e)sucul de struguri concentrat;

f)sucul de struguri impregnat cu dioxid de carbon;

g)bautura spumanta slab alcoolica din struguri - tip petillant de raisins;

h)mistelul;

i)tulburelul.

Definiţiile produselor menţionate sunt indicate în lege şi în lista nr. 3.

b)Produse pe bază de vin

37.Din categoria produselor pe bază de vin fac parte:

a)vinul alcoolizat;

b)distilatul de vin;

c)vinarsul;

d)rachiul de vin;

e)otetul din vin.

Definiţiile produselor menţionate sunt indicate în lege şi în lista nr. 3.

38.Vinarsurile se clasifica în urmatoarele categorii:

a)vinarsuri comune;

b)vinarsuri superioare;

c)vinarsuri cu denumire de origine controlata.

Menţiunile privind nivelul calitativ al acestor categorii, inclusiv durata invechirii vinarsurilor se stabilesc prin standarde.

III. Produsele pe bază de subproduse vinicole

39.Din categoria produselor obtinute din subproduse vinicole fac parte:

a)alcoolul de origine viticola;

b)rachiul de drojdie;

c)spuma de drojdie;

d)rachiul de tescovina;

e)rachiul aromat de tescovina;

f)pichetul.

Pichetul este destinat exclusiv industrializarii, fiind interzisa comercializarea sa pentru consumul uman direct.

Definiţiile produselor menţionate sunt indicate în lege şi în lista nr. 3.

40.Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se pot obtine şi alte produse ca: acid tartric, coloranti naturali, ulei din seminte, tanin, furaje, composturi şi altele asemenea.

B. Caracteristici organoleptice şi de compozitie chimica ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole

41.Vinurile proprii consumului uman direct, altele decat cele speciale, trebuie să prezinte, în momentul comercializarii lor, urmatoarele caracteristici organoleptice şi de compozitie chimica:

a)insusiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin, soiului sau sortimentului de soiuri, podgoriei, centrului viticol sau arealului delimitat pentru cele cu denumire de origine; vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust;

b)taria alcoolica la 20 gr C - minimum 8,5% alcool dobândit în volume şi, respectiv, conţinutul în alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin;

c)aciditate totala - minimum 4,5 g/l, exprimata în acid tartric (60 miliechivalenti pe litru);

d)aciditate volatila mai mica de 18 miliechivalenti pe litru (1,08 g/l, exprimata în acid acetic) pentru vinurile albe şi roze şi mai mica de 20 miliechivalenti pe litru (1,2 g/l, exprimata în acid acetic) pentru vinurile rosii. Aceste limite pot fi depăşite numai pentru unele vinuri vechi, produse după tehnologii speciale;

e)extract sec nereducator, minimum:

1.pentru vinurile de consum curent albe şi roze - 15 g/l;

2.pentru vinurile de consum curent rosii - 16 g/l;

3.pentru vinurile de calitate superioara - VS - albe şi roze - 18 g/l;

4.pentru vinurile de calitate superioara - VS - rosii - 19 g/l;

5.pentru vinurile de calitate superioara cu denumire de origine, albe şi roze - 19 g/l pentru vinurile DOC şi 21 g/l pentru vinurile DOCC;

6.pentru vinurile de calitate superioara cu denumire de origine, rosii - 21 g/l pentru vinurile DOC şi 23 g/l pentru vinurile DOCC.

În anii nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de consum curent şi de calitate superioara - VS, cu un extract nereducator mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate;

f)dioxid de sulf total, în urmatoarele limite maximale determinate în momentul punerii în consum:

1.vinuri rosii, seci - 160 mg/l;

2.vinuri albe şi roze, seci - 210 mg/l;

3.vinuri rosii, demiseci - 210 mg/l;

4.vinuri albe şi roze, demiseci - 260 mg/l;

5.vinuri demidulci şi dulci - 300 mg/l;

6.vinuri provenite din struguri culesi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice, de Cotnari, Murfatlar, Tarnave, Pietroasa - 350 mg/l;

g)aluminiu - maximum 8 mg/l;

h)arsen - maximum 0,2 mg/l;

i)bor (exprimat în acid boric) - maximum 80 mg/l;

j)brom - maximum 1 mg/l;

k)cadmiu - maximum 0,01 mg/l;

l)cupru - maximum 1 mg/l;

m)fluor - maximum 1 mg/l;

n)plumb - maximum 0,2 mg/l;

o)staniu - maximum 1 mg/l;

p)zinc - maximum 5 mg/l;

r)metanol - maximum 150 mg/l pentru vinurile albe

şi roze şi 300 mg/l pentru vinurile rosii;

s)sulfati, exprimati în sulfat de potasiu - maximum 1 g/l, cu urmatoarele excepţii: maximum 1,5 g/l pentru vinurile cu invechire de cel puţin 2 ani, în vase, pentru cele indulcite şi pentru cele obtinute prin adaosul în must sau în vin de alcool sau distilat de vin; maximum 2 g/l pentru vinurile obtinute prin adaos de must concentrat; maximum 2,5 g/l pentru vinurile obtinute prin evolutie sub pelicula;

s(,)) acid citric - maximum 1 g/l;

t)sodiu excedentar - maximum 60 mg/l, limita care poate fi depasita pentru vinurile obtinute din plantatii amplasate pe soluri saraturoase;

u)diglucozidul malvidinei - maximum 15 mg/l pentru vinurile rosii obtinute din struguri proveniti din soiuri nobile.

42.Sunt improprii consumului uman direct:

a)vinurile otetite, manitate, balosite şi cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegai sau cu alte mirosuri straine;

b)lichidul rezultat din spalarea tescovinei - pichet;

c)vinurile produse prin folosirea unor practici şi tratamente neautorizate sau falsificate, precum şi cele ale caror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la pct. 41.

Vinurile improprii consumului uman direct sunt destinate, după caz, distilarii sau producerii otetului.

43.Mustul de struguri concentrat rectificat, definit la pct. 5 din anexa nr. 2 la lege, trebuie să prezinte urmatoarele caracteristici:

a)un pH de maximum 5, determinat la 25 gr Brix;

b)densitate optica, la 425 nm, de maximum 0,100, la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, la 25 gr Brix;

c)un continut în zaharoza nedecelabil;

d)un indice Folin-Ciocalteau de maximum 6, determinat la 25 gr Brix;

e)aciditate titrabila de cel mult 15 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale;

f)un continut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;

g)un continut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale;

h)conductivitate care să nu depăşească 120 micro Simens pe centimetru, la 25 gr Brix şi la 20 gr C;

i)un continut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;

j)prezenta mezoinozitolului.

44.Vinarsul, definit la pct. 15 din anexa nr. 2 la lege, poate fi pus în consum dacă indeplineste urmatoarele condiţii:

a)nu prezinta gusturi particulare neplacute;

b)este obţinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbatori de ioni, raze ultraviolete sau ionizante.

Conţinutul vinarsului în metale nu poate depăşi urmatoarele limite:

a)arsen - 0,05 mg/l;

b)cupru - 5,0 mg/l;

c)plumb - 0,3 mg/l.

Limitele continutului vinarsului în alte componente, raportate la 100 ml alcool anhidru, sunt urmatoarele:

a)alcool metilic - maximum 200 mg;

b)aciditate totala, exprimata în acid acetic - maximum 400 mg;

c)esteri, exprimati în acetat de etil - între 75 mg şi 500 mg;

d)alcooli superiori, exprimati în alcool izoamilic - maxi- mum 400 mg;

e)aldehide, exprimate în aldehida acetica - între 5 mg şi 60 mg;

f)furfural - maximum 2 mg;

g)acid cianhidric - absent.

Aceste limite se vor diferentia, în functie de calitatea şi de vechimea vinarsurilor, prin standarde tehnice.

45.Pentru rachiurile de vin şi cele obtinute din drojdie de vin şi tescovina de struguri se stabilesc urmatoarele limite ale continutului în compusi raportati la 100 ml alcool anhidru:

a)alcool metilic - maximum 1.000 mg;

b)esteri, exprimati în acetat de etil - între 100 mg şi 600 mg;

c)alcooli superiori, exprimati în alcool izoamilic - între 100 mg şi 750 mg;

d)aciditate totala, exprimata în acid acetic - între 100 mg şi 750 mg;

e)aldehide, exprimate în aldehida acetica - între 5 mg şi 80 mg;

f)furfural - maximum 2 mg;

g)acid cianhidric - urme.

Limitele de continut pentru metale sunt cele stabilite pentru vinars la pct. 44.

Capitolul 4Practicile şi tratamentele tehnologice autorizate

46.Practicile şi tratamentele utilizate în obtinerea vinurilor şi a bauturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o buna elaborare, conservare şi evolutie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie să conduca la modificari ale compozitiei acestor bauturi în afara unor limite normale, asigurand pastrarea insusirilor de naturalete, autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs în parte.

47.Practicile şi tratamentele autorizate a se aplică strugurilor proaspeti, mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, mustului de struguri destinat concentrarii şi vinului nou în fermentare sunt urmatoarele:

47.1.trierea, cu ocazia culesului, a strugurilor sanatosi de cei avariati sau cu coacere incompleta. Separarea, la cules, a strugurilor, fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu un grad avansat de stafidire, în vederea obtinerii de vinuri dulci cu denumire de origine;

47.2.spalarea strugurilor, la nevoie, atunci când acestia sunt destinati producerii sucurilor, urmata de zvantare;

47.3.zdrobirea boabelor;

47.4.dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor;

47.5.tratarea strugurilor, mustuielii şi musturilor cu anhidrida sulfuroasa, bisulfit de potasiu sau metabisulfit de potasiu. În cazul folosirii solutiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mica de 5%;

47.6.tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanaza;

47.7.macerarea mustuielii pentru obtinerea de vinuri rosii, roze sau aromate, precum şi a celor rezultate din struguri stafiditi sau atacati de mucegai nobil, prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor;

47.8.macerarea carbonica;

47.9.tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri rosii din struguri slab colorati sau atacati de putregai cenusiu, fără ca prin acest procedeu să se produca o concentrare sau o diluare a mustului. Este interzisa încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apa;

47.10.scurgerea mustului, statica sau dinamica;

47.11.presarea strugurilor nezdrobiti, a mustuielii sau a bostinei;

47.12.limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitationala, cu sau fără racire, prin centrifugare sau filtrare cu sau fără adjuvanti de filtrare inerti;

47.13.pasteurizarea mustului;

47.14.refrigerarea mustului, urmata de stocarea sa la temperaturi scazute, în vederea folosirii sale ca materie prima pentru producerea de bauturi nealcoolice sau slab alcoolice, cu sau fără continut în dioxid de carbon, precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezerva de zahar" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci;

47.15.tratarea musturilor, în vederea limpezirii, cu una sau mai multe dintre urmatoarele substante de uz oenologic: gelatina alimentara, clei de peste, cazeina sau cazeinat de potasiu, albumina de origine animala, bentonita, dioxid de siliciu sub forma de gel sau de solutii coloidale, caolin, tanin;

47.16.insamantarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selectionate sau din microflora spontana;

47.17.adaosul, ca stimulenti ai fermentatiei alcoolice, al unor substante chimice - "factori de crestere". Ca stimulenti se pot folosi:

–fosfat diamoniu sau sulfat de amoniu, singuri sau în amestec, până la limita maxima de 0,3 g/l;

–sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, singuri sau în amestec, până la limita maxima de 0,2 g/l;

–diclorhidrat de tiamina, în limita a 0,6 mg/l exprimata în tiamina;

47.18.folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentatiei malolactice - dezacidifiere microbiologica;

47.19.racirea mustului în fermentare pentru evitarea cresterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic;

47.20.corectarea aciditatii totale a mustului - acidifie- rea musturilor, în anii cu deficit de aciditate, prin adaos de acid tartric în doza de maximum 2,5 g/l;

47.21.reducerea aciditatii totale a musturilor - dezaci- difierea chimica, prin adaos de tartrat neutru de potasiu, carbonat acid de potasiu sau carbonat de calciu. Vinul obţinut din must dezacidifiat trebuie să conţină cel puţin 1 g/l acid tartric. Tratamentul se aplică, în cazuri excepţionale, la musturile cu aciditate totala ridicata;

47.22.folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri, în limita a 40 g/hl;

47.23.în anii cu condiţii nefavorabile, se poate practica, potrivit prevederilor art. 21 din lege, imbogatirea musturilor în zahar, în vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor prin urmatoarele practici:

a)adaos de zaharoza - saptalizare, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat;

b)deshidratare parţială.

Imbogatirea musturilor în zahar poate fi facuta cu respectarea urmatoarelor condiţii:

a)folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizarii celorlalte;

b)adaosul de zaharoza poate fi practicat numai în cazul producerii vinurilor seci;

c)adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect marirea volumului initial al mustului de struguri, al mustului parţial fermentat sau al vinului nou inca în fermentare cu mai mult de 6,5%;

d)concentrarea mustului în vederea deshidratarii sale partiale nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului sau initial;

e)pentru producerea de vinuri cu denumire de origine, mustul trebuie să provina din struguri care să fi avut la recoltare un continut de minimum 170 g/l zahar pentru vinurile DOC şi de minimum 180 g/l zahar pentru vinurile DOCC;

f)adaosurile se fac în must sau în mustul în fermentare;

g)adaosul de zaharoza se face prin dizolvare direct în must.

Musturile care au fost corectate prin adaos de indulcitori nu pot fi supuse concentrarii.

Metodologia de acordare a dreptului de folosire a adaosurilor pentru imbogatirea musturilor în zahar şi controlul legat de executarea acestei operaţiuni vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei;

47.24.aerarea;

47.25.desulfitarea mustului, prin folosirea exclusiva de procedee fizice;

47.26.prelucrarea strugurilor, mustuielii şi a mustului sub atmosfera inerta, prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice;

47.27.tratamentul cu carbune de uz oenologic al musturilor albe patate. Cantitatea de carbune utilizata trebuie să fie mai mica de 100 g/hl must;

47.28.tratarea cu polivinilpolipirolidona, în doza de maximum 80 g/hl;

47.29.adaosul în must de alcool rectificat de origine viticola sau agricola sau de distilat de vin, inaintea sau în timpul fermentatiei alcoolice, în vederea obtinerii de mistel sau de vinuri licoroase;

47.30.adaosul în must al unui agent tensioactiv - amestec de mono- şi digliceride ale acidului oleic - ca procedeu curativ pentru evitarea formarii de spuma în timpul fermentatiei alcoolice;

47.31.oprirea fermentatiei alcoolice a mustului în vederea obtinerii de vinuri cu continut în zaharuri, prin folosire de procedee fizice: frig, căldură, filtrare, centrifugare, precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonita;

47.32.concentrarea mustului proaspat sau taiat prin deshidratarea parţială a mustului proaspat sau taiat, efectuata printr-o metoda autorizata, alta decat cea de incalzire pe foc direct;

47.33.concentrarea mustului prin osmoza inversa, cu condiţia de a nu se provoca reducerea volumului initial al mustului cu mai mult de 20% şi o crestere a tariei sale alcoolice potentiale cu mai mult de 2% în volume;

47.34.folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual continut de mici cantitati de sare dubla de calciu, de acid L(+) tartric şi L(-) malic şi utilizarea rasinilor schimbatoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obtinerii mustului concentrat rectificat.

48.Practicile şi tratamentele autorizate a se aplică vinurilor în etapele de pastrare, condiţionare, maturare şi imbuteliere sunt urmatoarele:

48.1.tragerea vinului de pe drojdie, pritocul vinului;

48.2.adaosul, în vederea conservarii şi protejarii antioxidante a vinurilor, de anhidrida sulfuroasa, bisulfit de potasiu sau metabisulfit de potasiu, astfel ca vinurile sa nu depăşească, la livrarea către consumatori, limitele maxime admise, prevăzute la pct. 41 lit. f). În cazul folosirii solutiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mica de 5%;

48.3.tratamentul cu carbune al vinurilor albe patate, cu condiţia ca doza de carbune utilizata să fie mai mica de 100 g/hl;

48.4.limpezirea vinului prin cleire cu folosirea urmatoarelor produse: bentonita, caolin, gelatina alimentara, clei de peste, albumina, albus de ou, lapte degresat, cazeina, preparate enzimatice de betaglucanaza, dioxid de siliciu coloidal, tanin de uz oenologic, alte substante de limpezire autorizate şi alginati (numai pentru producerea vinurilor spumante, cu fermentare în butelii);

48.5.limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare, cu sau fără adjuvanti de filtrare inerti;

48.6.tratamentul vinului cu guma arabica, înainte de imbuteliere, prin folosirea unei doze care nu poate depăşi 0,3 g/l;

48.7.adaosul în vin de acid citric, cu condiţia ca la punerea sa în consum vinul sa nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric;

48.8.aerarea sau oxigenarea vinului;

48.9.tratamentul vinului cu ferocianura de potasiu pentru eliminarea excesului în metale grele. Tratamentul trebuie efectuat de persoane calificate, cu respectarea condiţiilor prevăzute prin instrucţiunile de aplicare în vigoare;

48.10.tratamentul vinului cu fitat de calciu, pentru prevenirea casării ferice la vinurile cu continut ridicat în fier, dar fără exces de cupru;

48.11.tratamentul vinului cu acid metatartric, pentru impiedicarea precipitarii tartratului monopotasic şi a tartratului de calciu. Adaosul se face înainte de imbuteliere, în doza de cel mult 10 g/hl;

48.12.tratamentul prin frig - refrigerarea vinului, cu sau fără adaugare de cristale de bitartrat de potasiu, urmata de separarea, prin mijloace fizice, a cristalelor şi coloizilor precipitati;

48.13.adaosul în vin de acid ascorbic, în doza de maximum 100 mg/l;

48.14.pasteurizarea vinurilor, în vrac sau în sticle, ca procedeu de stabilizare biologica şi de inactivare a enzimelor prezente în vin;

48.15.adaosul, în vinurile cu continut în zaharuri fermentescibile, de acid sorbic sau sorbat de potasiu, în doza care să nu depăşească 200 mg/l, exprimata în acid sorbic;

48.16.dezacidifierea chimica a vinurilor cu aciditate totala excesiva, prin adaos de tartrat neutru de potasiu, bicarbonat de potasiu, carbonat de calciu conţinând eventuale mici cantitati de sare dubla de calciu a acizilor L(+) tartric şi L(-) malic, tartrat de calciu sau acid tartric. Vinul rezultat trebuie să conţină cel puţin 1 g/l acid tartric. Tratamentul se aplică în mod excepţional;

48.17.dezacidifierea biologica a vinurilor, prin folosirea bacteriilor lactice;

48.18.egalizarea şi cupajarea vinurilor.

Cupajarea vinurilor se poate efectua în urmatoarele condiţii:

a)cupajarea vinurilor albe cu cele rosii este interzisa;

b)pentru vinurile de calitate superioara - VS şi pentru cele cu denumire de origine se admite cupajarea între vinuri aparţinând aceleiasi categorii şi care provin numai din arealele delimitate pentru producerea fiecarui vin în parte. Cupajarea acestor vinuri trebuie facuta în interiorul arealelor destinate producerii lor;

c)cupajarea vinurilor importate din tari diferite este interzisa;

d)vinurile de cupaj care se valorifica sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recolta trebuie să provina în proportie de minimum 85% din soiul sau din anul de recolta mentionat;

48.19.adaosul în vin de parteneri cu rezerva de zahar, care pot fi: must de struguri, must "taiat", must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau vin parţial fermentat, bogat în zaharuri, în vederea obtinerii de vinuri cu continut în zahar. Indulcirea vinurilor poate fi facuta prin adaugarea partenerilor cu rezerva de zahar menţionaţi, în cantitate totala de maximum 35 g/l zaharuri. Pentru producerea vinurilor cu denumire de origine prin acest procedeu partenerul cu rezerva de zahar trebuie să provina din acelasi areal delimitat de producere, iar opera- tiunea de indulcire trebuie executata numai în interiorul arealului rezervat producerii vinului respectiv;

48.20.tratarea vinurilor cu preparate enzimatice;

48.21.adaosul în vin de polivinilpolipirolidona - PVPP, în vederea reducerii continutului vinurilor în tanin şi în alti polifenoli. Doza de PVPP folosita nu poate depăşi 80 g/hl;

48.22.tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat, în scopul indepartarii gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat. Doza de sulfat de cupru nu poate depăşi 1 g/hl, iar conţinutul în cupru al vinului rezultat trebuie adus, prin tratament, la un nivel egal sau mai mic de 1 mg/l;

48.23.stabilizarea tartrica a vinurilor prin electrodializa;

48.24.maturarea vinului, cu sau fără contact cu lemn de stejar;

48.25.utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, separat sau în amestec, numai în scopul crearii unei atmosfere inerte şi a manipularii produsului la adapost de aer;

48.26.imbutelierea vinurilor la cald;

48.27.imbutelierea sterila a vinurilor.

49.Introducerea în vin a unor cantitati reduse de apa, strict reclamate de prepararea solutiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire nu se considera ca fiind frauduloasa.

50.Practicile şi tratamentele autorizate a se aplică în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticola sunt urmatoarele:

50.1.producerea vinurilor spumante cu fermentarea secundara în butelii, prin aplicarea urmatoarelor operaţiuni tehnologice: pregătirea vinului de baza prin asamblare, condiţionare; adaosul licorii de tiraj, a maielei de fermenti selectionati sau preparate din membrane celulare de levuri, eventual de activatori de fermentare, precum şi a produselor de limpezire; tirajul; fermentarea vinului în butelii; remuajul; degorjarea cu sau fără inghetarea depozitului adus pe dop; adaosul eventual al licorii de expeditie; dopuire definitivă. Licoarea de expeditie se prepara din vin, cu adaos de zaharoza, must de struguri sau must de struguri parţial fermentat, must concentrat sau must concentrat rectificat, folosite singure sau în amestec, cu eventual adaos de distilat de vin. În prepararea licorii de expeditie nu se folosesc produse sintetice. Pentru producerea vinurilor spumante vinul materie prima va avea o tarie alcoolica totala de minimum 9% în volume; la comercializare, vinurile spumante vor avea o tarie alcoolica dobandita de minimum 10% în volume;

50.2.producerea vinurilor spumante cu fermentare secundara în rezervoare se face în mod asemanator cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii, cu deosebirea ca fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune, cu inchidere etansa, eliminarea depozitului se face prin filtrare izobara, iar imbutelierea se executa în condiţii izobare;

50.3.producerea vinurilor spumoase prin impregnarea cu anhidrida carbonica de uz alimentar, cu sau fără adaos de licoare de expeditie. Vinurile spumoase au o tarie alcoolica dobandita de minimum 8,5% în volume;

50.4.vinurile spumante cu fermentare în butelii, cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase nu pot fi produse în aceleasi localuri;

50.5.producerea vermutului prin folosirea adaosurilor de must, must concentrat, must concentrat rectificat, zaharoza, alcool alimentar rectificat, distilat din vin, caramel, administrate separat sau în amestec, precum şi din macerate de plante admise de legislatia sanitara;

50.6.producerea vinurilor speciale licoroase prin adaosul în must de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin, precum şi prin adaosul în vin de must concentrat, must concentrat rectificat, mistel, folosite separat sau în amestec;

50.7.producerea vinarsurilor prin aplicarea urmatoarelor operaţiuni tehnologice: cupajarea distilatelor invechite; aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare, prin diluare cu apa dedurizata; adaos eventual de bonificatori, reprezentati prin extracte hidroalcoolice obtinute din fructe şi plante admise de legislatia sanitara; adaugarea eventuala de zaharoza, glicerina alimentara şi caramel;

50.8.producerea rachiurilor de drojdie şi tescovina prin aplicarea urmatoarelor operaţiuni tehnologice: cupajarea distilatelor, aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare prin diluare cu apa dedurizata, adaugarea, eventual, de zaharoza şi caramel. Pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie şi tescovina aromatizate se pot folosi adaosuri de extracte hidroalcoolice obtinute din fructe şi plante admise de legislatia sanitara;

50.9.pentru condiţionarea şi stabilizarea produselor menţionate la acest punct este admisa aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la pct. 47.

51.Utilajele, uneltele şi recipientele folosite la vinificaţie, precum şi în procesul maturarii, condiţionarii, imbutelierii şi transportului produselor vinicole vor fi confectionate din materiale care să indeplineasca urmatoarele condiţii:

a)sa nu imbogateasca produsele cu care vin în contact în compusi daunatori calităţii acestora. În acest sens este interzisa folosirea utilajelor, uneltelor şi recipientelor, confectionate din staniu, zinc, plumb, fier, precum şi a unor rasini şi lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic şi sanitar sau în compozitia cărora intervin acesti compusi;

b)sa nu conţină compusi solubili care, ajunsi în masa bauturilor, sa puna în pericol sănătatea omului;

c)sa nu influenteze nefavorabil insusirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact.

52.În producerea otetului din vin trebuie respectate urmatoarele condiţii:

a)sa nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici, de substante toxice sau esente sintetice;

b)la prelucrarea lui sa nu fie folosite materii colorante straine de natura vinului.

La fabricarea otetului sunt interzise urmatoarele practici:

a)folosirea vinurilor care au suferit, o dată cu fermentatia acetica, şi alte fermentatii paralele, cu excepţia celor malo- sau citrolactice;

b)folosirea uneltelor şi a recipientelor confectionate din alte materiale decat cele acido-rezistente.

Fabricile de otet din vin nu au voie să deţină în incinta lor materii şi materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs.

Otetul din vin destinat comercializarii poate fi produs numai pe bază de licenţă de fabricatie.

53.Condiţiile de calitate ale materialelor tehnologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic international, elaborat de Oficiul International al Viei şi Vinului.

54.Principalele caracteristici de calitate şi compozitie ale diferitelor produse de origine vitivinicola destinate comercializarii se stabilesc prin standarde elaborate de Asociaţia de Standardizare din România şi de Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei.

Capitolul 5Normele de realizare, evidenta şi atestare a produselor vitivinicole

A. Evidenta productiei vitivinicole

55.Declaratia de stocuri, care se depune de către producătorii, depozitarii şi comerciantii de vinuri cu ridicata înainte de data de 15 august a fiecarui an, trebuie să conţină:

a)numele şi adresa declarantului;

b)calitatea declarantului: producător, depozitar, comerciant;

c)cantitatea de vin şi de alte produse vinicole din stoc, pe categorii;

d)locul în care se afla depozitate produsele.

Declaratia se depune la primaria pe a carei raza teritoriala sunt depozitate produsele.

56.Declaratia de recolta care se depune de producătorii de vin după terminarea fermentarii mustului, dar nu mai tarziu de 1 decembrie a anului de recolta, trebuie să conţină:

a)numele şi adresa producătorului;

b)suprafaţa de vie de pe care a provenit vinul; cei care au cumparat strugurii trebuie să declare furnizorul, fără indicarea suprafetei de vie;

c)cantitatea de vin şi de alte produse vinicole, pe categorii. Se va menţiona, dacă vinul a fost tras de pe drojdie, şi cantitatea de drojdie rezultata. Cantitatea totala de drojdie de vin va reprezenta, în functie de modul de vinificare, maximum 15% pentru presare cu prese continue şi maximum 10% pentru presare cu alte tipuri de prese;

d)cantitatea de struguri, must, vin şi de alte produse vinicole din recolta anului respectiv, primita sau expediata.

La declaratia de recolta se admite o abatere cantitativa de ±10% .

Declaratia de recolta se depune la primaria pe a carei raza teritoriala este depozitat vinul, iar în cazul solicitarii unei denumiri de origine, un exemplar din aceasta declaratie va fi depus şi la oficiul teritorial al Oficiului Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.); denumit în continuare O.N.D.O.V.

B. Condiţii de obtinere şi atestare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin cu denumire de origine

57.Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine pe un anumit teritoriu este acordat prin decizii emise pentru fiecare denumire de origine în parte, eliberate de O.N.D.O.V., avizate de O.N.V.V. şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei.

Decizia de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine cuprinde urmatoarele elemente:

a)denumirea de origine;

b)arealul delimitat pentru producerea vinurilor, cu indicarea comunelor şi satelor care intră în areal şi a limitelor sale teritoriale;

c)soiurile sau sortimentele de soiuri;

d)categoriile şi tipurile de vin prevăzute a se obtine;

e)sistemul de cultura, numărul de butuci la hectar, formele de conducere şi sistemele de taiere, regimul de fertilizare, irigare şi altele asemenea;

f)nivelul productiei maxime de struguri la hectar, pe soiuri;

g)conţinutul minim de zaharuri al strugurilor la cules;

h)procedeele tehnologice de producere a vinurilor;

i)principalele caracteristici fizico-chimice şi organoleptice pe care trebuie să le indeplineasca vinurile.

58.În baza deciziilor menţionate se acordă proprietarilor care deţin plantatii apte de a produce vinuri cu denumire de origine, la solicitarea lor şi pentru suprafetele care raspund cerințelor prevăzute, dreptul de a produce astfel de vinuri, consemnat prin autorizaţii de producători de vinuri cu denumire de origine.

Autorizatiile de producători de vinuri cu denumire de origine cuprind urmatoarele elemente:

a)numele/denumirea, domiciliul/sediul deţinătorului plantatiei;

b)denumirea de origine ce poate fi folosita;

c)plantatiile recunoscute pentru producerea vinurilor - pe soiuri, parcele, suprafete;

d)productiile maxime de struguri şi de vin ce pot fi obtinute pe categorii de calitate şi soiuri;

e)locurile şi unitatile în care se realizează diferitele faze ale procesului tehnologic de vinificare.

Aceste autorizaţii se actualizeaza ori de cate ori intervin modificari ale condiţiilor de producere a strugurilor şi vinurilor.

Autorizatiile de producători de vinuri cu denumire de origine se elibereaza de O.N.D.O.V. în baza cererilor intocmite de detinatorii plantatiilor viticole indreptatite sa produca astfel de vinuri. Aceste cereri se reinnoiesc ori de cate ori se produc modificari ale plantatiilor - suprafete noi intrate în productie, defrisari - sau în legătură cu locul în care se realizează diferitele faze ale procesului de vinificare.

Autorizatiile de producători de vinuri cu denumire de origine pot fi acordate, în nume colectiv, şi producătorilor de vinuri autorizati care realizează vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de viţă de vie situaţi în arealele destinate producerii vinurilor respective şi care deţin plantatii ce corespund condiţiilor stabilite prin deciziile menţionate la pct. 57.

59.Dreptul folosirii de către producător a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de vin produse se acordă anual de către O.N.D.O.V. prin eliberarea de certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine.

Eliberarea acestor certificate se face potrivit urmatoarei proceduri:

1.În plantatiile recunoscute ca fiind corespunzătoare pentru producerea vinurilor cu denumire de origine se verifica anual, prin sondaj şi la momentele cele mai potrivite, urmatoarele elemente ale tehnologiei de cultura: sistemul de taiere şi incarcatura de ochi viabili pe butuc, nivelul productiei de struguri, starea fitosanitara a plantatiei, executarea irigarii pe bază de aprobare, alte elemente prevăzute prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine.

2.După terminarea culesului, respectiv după cel mult 15 zile de la incheierea fermentarii mustului şi nu mai tarziu de 1 decembrie, producătorii de struguri şi de vinuri vor depune la oficiul teritorial al O.N.D.O.V. o declaratie de recolta pentru luarea în evidenta a vinurilor considerate apte de a evolua ca vinuri cu denumire de origine.

3.După cel mult 6 luni de la vinificare vinurile luate în evidenta în baza declaratiilor de recolta vor fi supuse aprecierii organoleptice şi unor analize sumare de laborator.

Probele trimise pentru analiza vor fi furnizate de producătorii de vinuri, pe raspunderea lor, ele reprezentand vinuri lotizate pe tipuri. Va fi comunicata cantitatea de vin produsa din fiecare proba trimisa pentru analiza, cu indicarea recipientelor în care sunt depozitate vinurile.

Analizele vor fi executate de laboratoare autorizate, iar aprecierea organoleptica va fi facuta în comisii de degustare care acţionează sub autoritatea O.N.D.O.V.

4.Vinurile apte de a evolua ca vinuri cu denumire de origine vor fi luate în evidenta de oficiul teritorial al O.N.D.O.V. şi vor fi urmarite în fazele lor de stocare, condiţionare, maturare şi invechire. Evolutia calităţii şi compozitiei lor va fi urmarita periodic prin sondaje, prin analize de laborator şi aprecieri organoleptice facute de laboratoarele autorizate. Dacă se constată că anumite loturi de vin şi-au pierdut insusirile valoroase de compozitie şi calitate, ele vor fi eliminate din randul celor indreptatite a primi o denumire de origine.

5.Certificatele de atestare a denumirilor de origine se elibereaza vinurilor luate în evidenta, urmarite pe tot parcursul evolutiei lor potrivit prevederilor alineatului precedent, în urma analizelor de laborator şi a aprecierilor organoleptice executate de laboratoare autorizate asupra probelor de vin, pregatite pentru punerea în consum.

Certificatele de atestare a denumirilor de origine conţin urmatoarele elemente:

a)numele şi adresa producătorului de vinuri, respectiv unitatea care executa imbutelierea şi livrarea vinurilor;

b)identitatea loturilor de vin: soiul sau sortimentul, categoria de calitate, anul de recolta, cantitatea - numărul de butelii posibil de realizat;

c)provenienţă vinurilor;

d)caracteristicile de compozitie şi calitate ale vinurilor.

În baza acestor certificate, producătorii de vin primesc dreptul de a comercializa vinurile sub denumirile de origine revendicate, în limita cantităţilor inscrise în certificate.

60.Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine se tine la producătorul de vinuri, care este obligat sa inscrie într-un registru special toate livrarile de vin, în limita cantităţii certificate.

61.O dată cu transferarea strugurilor şi, respectiv, a vinurilor de la un producător la altul prin vanzare-cumparare sau pe alte cai, se transfera şi toate drepturile şi oblibaţiile privind producerea vinurilor cu denumire de origine.

62.Declasarea unui vin de calitate superioara cu denumire de origine se face la producător sau comerciant, ori de cate ori se constată că vinul şi-a modificat în sens negativ caracteristicile organoleptice şi de compozitie, nemaiindeplinind condiţiile stabilite pentru vinurile respective.

Declasarea se face în urma sesizarii reprezentantilor organelor cu atribuţii pe linia controlului calităţii produselor, precum şi la cererea scrisa a producătorilor sau comerciantilor. Ea se efectueaza în baza verificărilor facute la faţa locului şi a rezultatelor analizelor fizico-chimice şi organoleptice efectuate de laboratoarele autorizate.

În cazul în care din verificările efectuate se constata necesitatea declasarii unui vin, laboratoarele autorizate vor stabili categoria de calitate la care urmeaza să fie reincadrat vinul şi vor comunică decizia adoptata persoanei care detine vinul, în termen de 15 zile de la data prelevarii probelor.

Deţinătorul vinului poate face contestaţie asupra deciziei luate în termen de 15 zile, depunand-o la O.N.D.O.V. pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei, O.N.D.O.V. va adopta hotărârea definitivă în decurs de 15 zile.

Producătorul sau comerciantul în cauza va inscrie în evidentele sale decizia definitivă conform careia îşi va valorifica vinul.

63.Vinurile spumante cu denumire de origine sunt produsele de înaltă calitate obtinute din soiuri recomandate pentru aceasta direcţie de productie, cultivate în areale viticole delimitate, prin folosirea tehnologiei de fermentatie secundara în butelii. Atât producerea vinului materie prima, cat şi fermentarea în butelii trebuie facute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.

În cazuri speciale, Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei poate autoriza, prin O.N.D.O.V. şi cu avizul O.N.V.V., ca fermentarea în butelii să se faca şi în afara arealului delimitat de provenienţă a strugurilor, cu condiţia ca vinul spumant obţinut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie prima şi cu indicarea unităţii în care s-a facut fermentarea în butelii.

64.Vinarsurile cu denumire de origine sunt produsele de înaltă calitate obtinute din soiuri recomandate pentru aceasta direcţie de productie, cultivate în areale viticole delimitate.

Pentru producerea vinarsurilor cu denumire de origine vor fi indeplinite urmatoarele condiţii:

a)distilarea vinurilor să fie facuta numai cu instalaţii de tip "Charente" sau cu alte instalaţii de distilare discontinua, cu dubla distilare şi cu eliminarea fractiunilor de la inceputul şi sfârşitul redistilarii;

b)invechirea distilatelor să fie facuta în vase din lemn de stejar cu capacitate de maximum 600 litri pe o perioadă de cel puţin 3 ani;

c)obtinerea vinurilor materie prima, distilarea lor, invechirea distilatelor şi imbutelierea vinarsurilor să fie realizate în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.

În cazuri speciale, Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei poate autoriza, prin O.N.D.O.V. şi cu avizul O.N.V.V., ca invechirea distilatelor şi imbutelierea vinarsurilor să se faca în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicata, cu condiţia ca vinarsul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie prima şi de distilare, precum şi cu indicarea unităţii în care s-au facut invechirea distilatelor şi imbutelierea vinarsurilor.

65.Denumirile de origine pot fi acordate şi unor vinuri licoroase de înaltă calitate.

66.În cazul producerii vinurilor speciale şi a vinarsurilor cu denumire de origine, va fi respectata aceeasi metodologie bazata pe controale efectuate atât în etapa de elaborare a materiei prime, cat şi în procesul de obtinere a produsului finit.

67.Metodologia de control şi de atestare în producerea vinurilor şi a vinarsurilor cu denumire de origine va fi stabilita prin instrucţiuni elaborate de O.N.D.O.V., avizate de O.N.V.V. şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei.

Capitolul 6Normele privind comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole

A. Comercializarea pe piaţa interna

68.Vanzarea produselor în vrac se face prin folosirea documentelor tipizate, stabilite de către Ministerul Finanţelor.

69.Producătorii şi comerciantii de produse în vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, conform normelor Ministerului Finanţelor. Documentele de evidenta se ţin în acelasi local în care sunt depozitate produsele. Intrarile şi iesirile de produse se opereaza în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. Stocurile trebuie să corespunda cu evidentele la zi.

70.Producătorii şi comerciantii de produse în vrac sunt obligati ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate vanzarii sa inscrie urmatoarele: capacitatea, pentru recipientele mai mari de 100 de litri, produsul şi anul de recolta.

71.Pentru produsele cu denumire de origine care circulă în vrac în condiţiile legii, în vederea imbutelierii, la documentele de însoţire a transportului se vor adauga, în mod obligatoriu, copii de pe certificatul de atestare a denumirii de origine şi de pe buletinul de analiza.

Pentru produsele cu denumire de origine imbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe eticheta, sub raspunderea celui care a efectuat imbutelierea.

72.În cadrul unităţilor cu specific de alimentatie publică, vinurile şi alte produse vinicole imbuteliate pot fi comercializate la consumator şi în cantitati mai mici decat cele ale recipientului în care au fost imbuteliate.

B. Comercializarea la export

73.Pentru livrare la export vinurile şi celelalte produse vinicole cu denumire de origine pot fi exportate în stare imbuteliata sau neimbuteliata (în vrac).

74.Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrarii la export, solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi, vor fi eliberate de către organele menţionate în contracte.

Lista laboratoarelor autorizate în vederea executarii de analize pentru vinurile destinate exportului, precum şi lista specialistilor desemnaţi să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi celorlalte bauturi provenite din must şi vin, împuterniciţi ai Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei.

75.Persoanele sau agentii economici din strainatate care cumpara struguri pentru vinificare, produsi în condiţiile stabilite pentru obtinerea de vinuri cu denumire de origine, şi doresc să le valorifice sub denumirea respectiva trebuie să execute vinificarea, până la obtinerea vinului finit, într-un centru de vinificare din România, în condiţiile legii.

76.Din strugurii pentru vinificare, exportati ca atare, nu se pot produce vinuri cu denumire de origine.

C. Ambalarea şi etichetarea

77.Prin punerea în consum a vinurilor şi a celorlalte bauturi pe bază de must şi vin sub forma imbuteliata se înţelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate.

Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine, vinarsurilor şi vinurilor speciale, cu excepţia pelinului.

78.La ambalarea vinurilor cu denumire de origine este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de pluta sau prin inchidere filetata asigurata.

79.În etichetarea vinurilor de consum curent şi a celor de calitate se folosesc urmatoarele indicatii obligatorii:

1.categoria de calitate a vinului: vin de masa; vin de masa superior; vin de calitate superioara - VS; vin cu denumire de origine controlata - DOC; vin cu denumire de origine controlata şi trepte de calitate - DOCC-CMD; DOCC-CT; DOCC-CIB.

Pentru vinurile cu denumire de origine controlata denumirea categoriei de calitate va trebui scrisa complet pe eticheta principala;

2.indicatia geografica recunoscută pentru vinurile de calitate superioara - VS, respectiv denumirea de origine recunoscută pentru vinurile cu denumire de origine;

3.denumirea soiului sau soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine, eventual şi pentru unele vinuri de calitate superioara - VS, cu excepţia anumitor vinuri destinate exportului. Atunci când vinul se comercializeaza sub denumirea unui soi, el trebuie să provina în proportie de cel puţin 85% din soiul indicat. Când pe eticheta este indicată denumirea a doua sau trei soiuri, ele vor fi trecute în ordinea descrescanda a participării lor în constituirea vinului, cu condiţia ca soiul cel mai puţin reprezentat în cupaj să deţină minimum 15% .

În cazul unor sortimente traditionale autorizate, constituite din mai mult de trei soiuri, se va inscrie pe eticheta menţiunea sortiment traditional;

4.tipul vinului dat de conţinutul sau în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

5.taria alcoolica dobandita minima a tipului de vin, exprimata în procente în volume;

6.volumul nominal al produsului în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru şi în litri pentru recipiente de un litru şi mai mari;

7.tara de origine pentru vinurile importate sau pentru cele care se exporta;

8.denumirea unităţii care a executat imbutelierea, înscrisă cu caracterele cele mai mici folosite în inscriptionarile de pe eticheta;

9.data ambalarii sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii.

80.Indicatiile facultative ce pot fi folosite în etichetarea vinurilor de consum curent şi a celor de calitate sunt urmatoarele:

1.marca de comert, cu condiţia ca ea sa nu creeze confuzii cu denumirea de origine sau cu indicatia geografica recunoscută ce poate fi atribuita vinului;

2.denumirea exploatarii viticole, domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii;

3.anul de recolta, în cazul vinurilor cu denumire de origine sau a celor de calitate superioara - VS, cu condiţia ca vinul sa provina în proportie de cel puţin 85% din anul indicat;

4.vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului de vin vechi pentru vinurile supuse unui proces de invechire de cel puţin 3 ani în cazul celor rosii şi de cel puţin 2 ani în cazul celor albe;

5.numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, imbuteliere sau comercializare a produselor;

6.alte menţiuni care amplifica informatia asupra calităţii vinurilor sau condiţiilor speciale de producere şi imbuteliere, după cum urmeaza:

–imbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile obtinute din recolta proprie şi imbuteliate în unitatea sau în domeniul în care au fost produse;

–imbuteliere speciala, pentru vinurile imbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau într-un scop special, pentru care se va indica evenimentul sau scopul;

–vin de vinoteca, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, invechite în vinoteca şi reprezentand loturi mai restranse, constituite din butelii, eventual numerotate la punerea în consum;

–vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naţionale sau internationale de anvergura; în acest caz se va menţiona medalia primita, concursul la care vinul a participat şi anul;

–soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proportie de 100% din soiul mentionat;

–vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine, produse în cantitati limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de reputatie care îşi inscrie numele pe eticheta;

–comoara pivnitei, pentru vinurile cu denumire de origine obtinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calităţii lor sub responsabilitatea unui specialist de reputatie care îşi inscrie numele pe eticheta;

–rezerva, pentru vinurile pastrate în recipiente cel puţin 2 ani şi invechite în sticle cel puţin 3 luni;

–vin tanar, pentru vinurile puse în consum până la finele anului în care au fost obtinute ca produse condiţionate;

–vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recolta;

–vin maturat în baricuri, pentru vinurile pastrate în vase din lemn de stejar cu capacitate între 200 l şi 350 l.

Se pot inscrie pe eticheta şi alte menţiuni care se referă la:

–istoria vinului sau a firmei producătoare;

–condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultura speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

–recomandari privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri şi altele asemenea;

–unele menţiuni suplimentare referitoare la insusiri senzoriale, date analitice, altele decat taria alcoolica, indicatii complementare asupra provenientei, reprezentari grafice;

7.codul produsului.

81.Indicatiile obligatorii se inscriu în acelasi camp vizual. Indicatiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principala, fie pe contraetichetă, capisoane, fluturasi sau buline.

Folosirea contraetichetei este obligatorie pentru vinurile cu denumire de origine.

82.Indicatiile inscrise pe eticheta trebuie să fie citete şi vizibile. Termenii folositi în etichetare trebuie să fie intelesi de consumatori.

83.Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înţelege termenul de garantare a stabilitatii, convenit între producător şi comerciant. Indicarea termenului de valabilitate este obligatorie numai în cazul bauturilor cu tarie alcoolica mai mica de 10% în volume.

84.Pentru vinurile imbuteliate destinate exportului etichetele pot cuprinde indicatii facute în limba tarii importatoare, cu excepţia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicatiile geografice recunoscute. Menţiunile inscrise pe aceste etichete vor respecta prevederile contractelor incheiate şi/sau ale legislaţiei tarii importatoare.

Pentru vinurile de export se pot folosi ca denumiri de soi cele sub care ele se cultiva în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin, cultivate în România, care pot fi utilizate în etichetare, sunt indicate în lista nr. 4.

Vinurile exportate vor purta pe etichete menţiunea Produs în România sau traducerea acesteia în limba tarii importatoare.

85.Vinurile de import vor fi comercializate sub denumirile cu care au fost importate. Cele care se imbuteliaza în tara vor purta pe eticheta menţiunea Imbuteliat în România, indicandu-se şi denumirea unităţii care a executat imbutelierea.

86.Vinurile speciale şi celelalte bauturi pe bază de must şi vin vor purta pe etichete menţiunile prevăzute la pct. 81 şi 82, adaptate specificului produsului.

În cazul vinurilor spumante, pe etichete se va indica, în mod obligatoriu, tehnologia de producere folosita: Vin spumant obţinut prin fermentarea în sticlă, în aceasta sticlă sau prin metoda traditionala; Vin spumant obţinut prin fermentare în rezervoare; Vin spumant obţinut prin fermentare în sticle şi rezervoare. În cazul acestor vinuri se va indica, de asemenea, tipul vinului dat de conţinutul sau în zaharuri: extrabrut, brut, extra-sec, sec, demisec, dulce.

La vinarsuri, etichetele trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, indicarea categoriei produsului, conform menţiunilor de la pct. 38, şi a nivelului lor calitativ. Se va face, de asemenea, indicarea tariei alcoolice dobandite a produsului - % în volume.

Pentru vinurile speciale şi vinarsurile indreptatite la încadrare în categoria produselor cu denumire de origine, pe etichete va fi mentionata şi denumirea de origine recunoscută pentru bauturile respective.

87.Este interzisa înscrierea pe etichete a oricarei indicatii, insemn sau ilustratii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului. Aceasta interdictie vizeaza şi invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt indreptatite să le poarte în exprimari cum ar fi: tip, gen, după metoda din... şi altele asemenea.

Capitolul 7Atribuţiile şi modul de organizare şi functionare ale organismelor pentru indrumarea şi coordonarea realizării productiei vitivinicole

A. Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol

88.Atribuţiile Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic

Vitivinicol sunt urmatoarele:

a)urmareste respectarea prevederilor legale privind înfiinţarea şi defrisarea plantatiilor de viţă de vie, modul de întreţinere a plantatiilor şi de conservare a amenajarilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;

b)avizeaza cererile intocmite pentru înfiinţarea şi defrisarea plantatiilor de viţă de vie pe suprafete mai mari de 0,1 ha de familie sau agent economic, în vederea acordarii autorizaţiilor de plantare, respectiv de defrisare, de către directiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judetene şi a municipiului Bucureşti;

c)colaboreaza cu specialistii din cadrul Inspecţiei de stat pentru calitatea semintelor şi materialului saditor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei, în scopul aplicarii normelor de producere şi comercializare a materialului saditor viticol;

d)verifica şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea, în vederea comercializarii, a strugurilor, vinurilor şi celorlalte produse vitivinicole, indiferent de producător.

e)verifica activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte bauturi obtinute din must, vin şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export;

f)executa, în colaborare cu O.N.D.O.V., acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;

g)executa expertize tehnice şi analize în domeniul realizării productiei de struguri, vinuri şi alte produse vitivinicole;

h)indeplineste şi alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare.

89.Pentru asigurarea calităţii produselor vitivinicole care intră în sfera comercializarii, Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol colaboreaza cu organele Ministerului Sănătăţii şi ale Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, participand, în urma solicitarii acestora, la anchetarea încălcării normelor sanitare sau de calitate.

90.Pentru contraventiile constatate conform prevederilor art. 39-42 din lege, în afară de intocmirea actelor de constatare, personalul Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol este imputernicit să aplice amenzi, iar pentru amenzile încasate pe loc, sa emita chitante. Sumele încasate se varsă în termenele legale în conturile indicate de către organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor, acestea constituind venituri la bugetul de stat.

91.Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol se organizeaza şi funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei, cu finanţare de la bugetul aprobat pentru Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei.

Aceasta este constituita dintr-un compartiment central, format din 3 inspectori, care funcţionează la sediul ministerului, şi din 26 de posturi de inspectori teritoriali, care funcţionează la directiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara din judeţele cu pondere viticola, a caror repartizare se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei. Numărul total de posturi prevăzut se încadrează în cel aprobat pentru activitatea Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei, la centru şi în teritoriu.

92.Pentru executarea unor lucrari speciale, legate de actiunile de control tehnic vitivinicol: expertize, analize de vinuri şi altele asemenea, vor putea fi folositi şi specialisti atrasi, care vor fi retribuiti pentru serviciile prestate.

B. Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.)

93.O.N.D.O.V. indeplineste urmatoarele atribuţii:

a)elaboreaza norme tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei, cu consultarea O.N.V.V.;

b)întocmeşte, cu consultarea O.N.V.V., proiecte de ordine ale ministrului agriculturii şi alimentatiei pentru aprobarea denumirilor de origine pentru vinuri şi alte produse vitivinicole;

c)elibereaza decizii privind acordarea dreptului de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;

d)elibereaza autorizaţii de producător de vinuri şi alte produse vitivinicole cu denumire de origine, în baza cererilor intocmite de detinatorii plantatiilor viticole indreptatite sa produca astfel de bauturi sau de către producătorii de vinuri care realizează vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de viţă de vie, care deţin astfel de plantatii;

e)elibereaza certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, în baza verificărilor efectuate în legătură cu respectarea normelor tehnice de realizare a acestor produse, precum şi a controlului analitic şi organoleptic executat asupra celor pregatite în vederea comercializarii;

f)analizeaza contestaţiile depuse în legătură cu deciziile de retragere a certificatelor menţionate anterior;

g)controlează, împreună cu Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul denumirilor de origine pentru vinuri şi alte produse vitivinicole;

h)retrage temporar sau definitiv documentele de atestare, în cazul în care se constata nerespectarea de către producător a prevederilor deciziei de denumire de origine sau a documentelor de atestare pentru anumite loturi de produse vitivinicole, sesizand totodata Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, în vederea constatarii infracţiunilor sau a contraventiilor la lege;

i)asigura, prin intermediul specialistilor împuterniciţi, numiti prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei, semnarea documentelor de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte bauturi provenite din must şi vin, destinate exportului;

j)indeplineste şi alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare.

94.O.N.D.O.V. se organizeaza şi funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei ca unitate cu personalitate juridica şi cu finanţare extrabugetara.

Sursele de finanţare extrabugetara pentru activitatea O.N.D.O.V. se constituie din sumele încasate de la producătorii şi comerciantii de produse vitivinicole, care solicită dreptul de a produce şi valorifica produsele obtinute prin folosirea unei denumiri de origine sau a unei indicatii geografice recunoscute.

Nivelurile sumelor percepute în acest scop se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentatiei.

95.Cheltuielile privind plata analizelor de laborator şi a aprecierilor organoleptice, în vederea atestării denumirilor de origine pentru produsele vitivinicole, sunt suportate de producători.

Aprecierea organoleptica a vinurilor şi a altor produse vitivinicole se face în comisii formate din degustatori autorizati, care funcţionează la sediul unităţilor de cercetari vitivinicole, în care îşi desfăşoară activitatea oficiile teritoriale ale O.N.D.O.V.

96.Pentru executarea unor lucrari speciale, legate de actiunile de control şi de atestare în realizarea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, vor putea fi folositi şi specialisti atrasi, care vor fi retribuiti pentru serviciile prestate în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat.

C. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.)

97.O.N.V.V. se organizeaza şi funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei ca organism specializat, cu caracter tehnico-ştiinţific, cu personalitate juridica şi cu finanţare extrabugetara.

98.Atribuţiile O.N.V.V. sunt urmatoarele:

a)participa la definirea politicii în domeniul vitivinicol şi la stabilirea cadrului legal de producere a strugurilor, vinurilor şi a bauturilor pe bază de must şi vin, în concordanta cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor, precum şi cu reglementarile adoptate pe plan international;

b)participa la elaborarea unor proiecte de legi şi de alte acte normative pentru sectorul vitivinicol, ţinând seama de problemele dezvoltării viticulturii şi vinificatiei în tara noastra;

c)initiaza şi participa la actiunile importante reclamate de dezvoltarea viticulturii, conform prevederilor din lege privind delimitarea arealelor viticole, introducerea cadastrului viticol, stabilirea soiurilor recomandate şi autorizate pentru cultura pe areale, producerea vinurilor cu denumire de origine şi altele asemenea;

d)initiaza şi sprijina organizarea de manifestari naţionale şi internationale cu caracter vitivinicol: congrese, simpozioane, consfatuiri, concursuri de struguri şi vinuri şi altele asemenea;

e)asigura legătură tarii noastre cu organismele internationale de profil;

f)participa la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialistilor şi producătorilor interni şi externi;

g)indeplineste şi alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare.

99.Din O.N.V.V. fac parte specialisti din domeniul viticulturii, oenologiei şi economiei vitivinicole, recunoscuti pentru valoarea lor profesionala şi morala, din cercetare, invatamant şi productie.

100.Finantarea activităţii O.N.V.V. se realizează prin:

a)sponsorizari acordate de agenti economici de productie şi comercializare a produselor şi materialelor vitivinicole, de organizaţii profesionale ale producătorilor, de către firme de producere şi comercializare a produselor auxiliare şi de uz fitosanitar, de unele organizaţii neguvernamentale, precum şi de alte institutii şi organisme;

b)cotizatii ale membrilor săi şi donatii.

Capitolul 8Dispozitii finale

101.Pentru indeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 32-35 din lege organismele nou-înfiinţate sunt sprijinite de unitatile de cercetare vitivinicola din subordinea Academiei de Stiinte Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti", care efectueaza studii şi analize pentru stabilirea strategiei naţionale în domeniul productiei vitivinicole, elaboreaza şi promovează tehnologii noi, participa la stabilirea arealelor viticole şi a sortimentului de soiuri recomandate şi autorizate în cadrul fiecarui areal, participa la elaborarea normelor tehnice pentru producerea strugurilor, vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, participa la pregătirea viticultorilor şi vinificatorilor, efectueaza analize specifice, emit buletine de analiza şi acorda asistenţa tehnica de specialitate.

102.Limitele de derogare de la prevederile art. 10, 11, 13, 20 şi 21 din lege în cazul infiintarii sau detinerii de plantatii viticole, realizării şi detinerii în stoc de vinuri şi bauturi pe bază de must şi vin de către unitatile de cercetare, de invatamant, de incercare a soiurilor sau de testare a produselor, în scop experimental sau didactic, sunt urmatoarele:

a)înfiinţarea sau detinerea de plantatii viticole din alte soiuri decat cele recomandate şi autorizate, până la maximum 1,0 ha din fiecare soi;

b)producerea şi detinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must şi vin, în afara celor autorizate conform prezentului regulament, până la maximum 100 hl de fiecare produs sau varianta experimentala de produs.

Aceste produse nu pot fi valorificate pentru consumul uman direct decat cu respectarea tuturor celorlalte prevederi din regulament.

103.Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei este autorizat sa emita ordine în legătură cu urmatoarele obiective şi acţiuni privind dezvoltarea şi realizarea productiei vitivinicole din România:

a)nominalizarea arealelor viticole şi stabilirea localitatilor care intră în componenta acestora;

b)stabilirea soiurilor de viţă de vie roditoare, recomandate şi autorizate pentru cultura, pe areale viticole;

c)completarea şi actualizarea condiţiilor de compozitie fizico-chimica pe care trebuie să le indeplineasca vinurile, produsele pe bază de must şi vin, precum şi alte produse rezultate din subprodusele viticole;

d)actualizarea practicilor şi tratamentelor tehnologice autorizate;

e)stabilirea normelor tehnice pentru producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;

f)aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;

g)stabilirea listei laboratoarelor autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor şi a listei specialistilor împuterniciţi să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte bauturi pe bază de must şi vin;

h)aprobarea regulamentelor de organizare şi functionare ale Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.) şi Oficiului Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.);

i)modificarea sau completarea prevederilor pct. 2, 3, 8, 12, 47, 57, 67, 74, 91, 94 şi 103 din prezentul regulament;

j)armonizarea prevederilor tehnice din prezentul regulament cu reglementarile Uniunii Europene şi cu recomandarile Oficiului International al Viei şi Vinului.

104.Recensamantul patrimoniului viticol se va realiza, potrivit prevederilor art. 45 din lege, de către Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei, în colaborare cu Comisia Naţionala pentru Statistica, în baza metodologiei care va fi elaborata de aceste institutii. Fondurile necesare pentru efectuarea acestei lucrari vor fi inscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei. Primul recensamant al patrimoniului viticol va fi realizat după definitivarea lucrărilor de stabilire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole.

105.Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei va asigura difuzarea actelor normative emise pentru viticultura şi vinificaţie: Legea viei şi vinului nr. 67/1997, regulamentul de aplicare a legii, alte reglementari aprobate prin ordine ale ministrului agriculturii şi alimentatiei şi altele asemenea, astfel încât ele să fie aduse la cunoştinţa producătorilor de struguri, material saditor viticol, vinuri şi de alte produse pe bază de struguri, must şi vin.

LISTA 1

DEFINITII

ale categoriilor de material saditor viticol, de material de inmultire şi ale categoriilor biologice ale acestora

1.Materialul saditor viticol (de plantare) este constituit din:

a)vite altoite - vite obtinute prin altoire între butasul altoi şi butasul portaltoi, având cel puţin trei radacini principale şi cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantatii sau plantarii în goluri;

b)vite nealtoite din soiuri roditoare - vite obtinute prin inradacinarea butasilor de viţă de vie roditoare, având cel puţin trei radacini principale şi cordita maturata pe minimum 10 cm, destinate plantarii pe terenuri nisipoase, în care nu exista pericolul atacului de filoxera radicicola la soiurile sensibile sau pe orice tip de sol, la soiurile rezistente la filoxera;

c)vite portaltoi - vite obtinute prin inradacinarea butasilor portaltoi, având cel puţin trei radacini principale şi cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantatii de portaltoi sau plantarii în goluri.

2.Materialul de inmultire este constituit din:

a)coardele altoi - ramificatii ale tulpinii cu lemn maturat de 1 an, cu lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 8 mm, obtinute din plantatii recunoscute, destinate obtinerii de altoi sau de butasi pentru inradacinare;

b)butasi din soiuri roditoare pentru inradacinare - fragmente de coarde de vita roditoare de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm şi diametrul de cel puţin 6 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioara;

c)butasi de portaltoi pentru altoire - fragmente de coarde de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 8 mm;

d)butasi portaltoi pentru inradacinare - fragmente de coarde de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm, care au în partea lor superioara 1-2 ochi viabili.

3.Categoriile biologice de material saditor viticol sunt definite astfel:

a)materialul amelioratorului este materialul saditor viticol care:

1.a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;

2.este atestat ca liber de principalele boli virotice prin testare individuala;

3.este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica prebaza.

Prin ameliorator se înţelege institutia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode stiintifice un soi sau o clona. Amelioratorii pot fi institutele şi statiunile de cercetare agricole, instituţiile de invatamant superior de profil agricol, întreprinderi particulare specializate, asociaţii între institutii de cercetare, întreprinderi particulare şi firme straine, persoane fizice;

b)materialul prebaza este materialul saditor viticol care:

1.a fost produs de mentinatori;

2.este constituit din clone libere de principalele boli virotice;

3.provine din plantatii de preinmultire în care exista o garantie totala ca solul nu este infestat cu organisme dăunătoare sau cu vectori ai acestora, în special cu nematozi - vectori ai virusurilor;

4.este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica baza.

În terminologia curenta, materialul prebaza este echivalentul categoriei biologice superelita.

Prin mentinator se înţelege institutia sau persoana indicată în Registrul de stat, cu responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data inscrierii.

Mentinatorul poate fi amelioratorul soiului sau o persoană autorizata, juridica ori fizica, careia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzactie legala.

Plantatiile cu material prebaza se infiinteaza în unitatile titulare de brevet al soiului nou sau al clonului după obtinerea certificatului ca materialul biologic este liber de principalele boli virotice, iar solul nu este infestat cu nematozi-vectori;

c)materialul baza este materialul saditor viticol care:

1.a fost produs de mentinator sau sub directa sa responsabilitate;

2.provine din plantatii de inmultire înfiinţate cu material saditor viticol din categoria biologica prebaza, pe soluri pentru care exista o garantie maximala ca sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora;

3.este liber de principalele boli virotice;

4.este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica certificat.

În terminologia curenta, materialul saditor viticol din categoria baza corespunde categoriei biologice elita;

d)materialul certificat este materialul saditor viticol care:

1.a fost produs de agenti economici autorizati;

2.provine din plantatii-mama furnizoare de coarde şi de butasi liberi de principalele boli virotice, înfiinţate cu material saditor viticol din categoria biologica baza;

3.este destinat infiintarii de plantatii de productie sau de material de inmultire.

În terminologia curenta, materialul saditor viticol din categoria certificat corespunde categoriei biologice înmulţirea I;

e)materialul standard este materialul saditor care:

1.a fost produs de agenti economici autorizati;

2.provine din plantatii de productie recunoscute în care s-au aplicat lucrari de selecţie în masa;

3.este destinat infiintarii de plantatii de productie de struguri.

În terminologia curenta, materialul saditor viticol din categoria standard corespunde categoriei biologice selectionat. Acest material va disparea în momentul în care producţia de material saditor viticol certificat va acoperi toate solicitarile.

Pentru vitele altoite categoria biologica se stabileste în functie de cea a materialului de inmultire folosit la altoire, după cum urmeaza:

1.vitele altoite din categoria biologica prebaza pot fi obtinute prin folosirea de altoi din categoria prebaza şi portaltoi din categoriile prebaza şi baza;

2.vitele altoite din categoria baza pot fi obtinute prin folosirea de altoi din categoria baza şi portaltoi din categoriile baza şi certificat;

3.vitele altoite din categoria certificat pot fi obtinute prin folosirea de altoi din categoria certificat şi portaltoi din categoriile baza sau certificat;

4.în toate combinatiile de altoire în care unul dintre parteneri, altoi sau portaltoi, este din categoria biologica standard, vor rezultă vite altoite de această categorie.

Vitele portaltoi, precum şi vitele nealtoite din soiuri roditoare vor avea aceeasi categorie biologica cu cea a butasilor din care provin, dacă s-au respectat cu rigurozitate condiţiile tehnice şi biologice în pepiniera şi în afara acesteia: de manipulare, condiţionare, transport şi altele asemenea.

LISTA 2

DEFINITII

ale tipurilor de plantatii viticole care produc material saditor viticol şi ale unităţilor producătoare

1.Producerea materialului saditor viticol se realizează în urmatoarele tipuri de plantatii:

a)plantatii de conservare - înfiinţate de amelioratori au de mentinatori cu vite din categoria biologica materialul amelioratorului, testate individual ca libere de principalele boli virotice;

b)plantatii de preinmultire - înfiinţate de amelioratori sau de mentinatori cu vite din categoria biologica prebaza, libere de principalele boli virotice şi care furnizeaza material de inmultire pentru producerea de butasi sau de vite din categoria biologica baza;

c)plantatii-mama de portaltoi - înfiinţate cu vite portaltoi din categoria biologica baza de către mentinator sau sub supravegherea sa ori cu vite din categoria certificat de către agenti economici autorizati;

d)plantatii-mama de soiuri roditoare - înfiinţate cu vite din categoria biologica baza de către mentinator sau sub supravegherea sa ori cu vite din categoria certificat de către agenti economici autorizati;

e)plantatii recunoscute pentru producerea de coarde-altoi sau de butasi portaltoi - plantatii de productie destinate obtinerii de material saditor din categoria standard în urma aplicarii unor lucrari de selecţie în masa;

f)scoli de vite - culturi destinate obtinerii de vite portaltoi sau de vite altoite ori nealtoite din soiuri roditoare.

2.Producerea materialului saditor viticol se realizează în urmatoarele tipuri de unităţi:

a)unităţi de selecţie - unităţi ale mentinatorului care preiau clone indiferent de origine, le devirozeaza, le cultiva în condiţii controlate, le studiaza din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurand conservarea clonelor pe întreaga durata de multiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Institutul de Cercetari pentru Viticultura şi Vinificaţie sub controlul Inspecţiei de stat pentru calitatea semintelor şi a materialului saditor. Unitatile de selecţie sunt singurele abilitate sa produca material prebaza destinat unităţilor de preinmultire şi inmultire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetari pentru Viticultura şi Vinificaţie şi întreaga retea de statiuni de cercetari viticole din subordinea sa;

b)unităţi de preinmultire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologica baza în plantatii de preinmultire, utilizand numai material din categoria biologica prebaza, furnizat de unitatile de selecţie. Materialul din categoria biologica baza produs este destinat infiintarii plantatiilor-mama de preinmultire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecarei clone;

c)unităţi de inmultire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologica certificat, destinat obtinerii materialului de plantare - vite altoite şi nealtoite. Pentru aceasta infiinteaza plantatii-mama numai cu material din categoria biologica baza, furnizat de unităţi abilitate pentru producerea acestuia. Plantatiile-mama de inmultire se infiinteaza pe soiuri şi clone;

d)unităţi de productie - unităţi care produc material de plantare necesar infiintarii plantatiilor producătoare de struguri şi plantarii în goluri. În functie de condiţiile de care dispun, precum şi de materialul de inmultire utilizat, aceste unităţi pot produce fie material de plantare din categoria biologica certificat, fie material standard, dar nu pot produce în acelasi timp material din ambele categorii.

Activitatea unităţilor producătoare de material saditor viticol se desfăşoară sub controlul Inspecţiei de stat pentru calitatea semintelor şi a materialului saditor şi sub indrumarea unităţilor de cercetare vitivinicola. Unitatile producătoare de material saditor viticol vor tine evidenta activităţilor şi a rezultatelor obtinute în registre insotite de planuri ale plantatiilor, pe care le prezinta organelor abilitate pentru control.

LISTA 3

DEFINITII

ale unor produse obtinute din must, vin şi subproduse vitivinicole

1.Mustul de struguri parţial fermentat este produsul provenit prin fermentarea mustului de struguri, având o tarie alcoolica dobandita mai mare de 1% în volume, dar mai mica de trei cincimi din taria sa alcoolica totala. Totodata, în cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a caror tarie alcoolica dobandita este mai mica de trei cincimi din taria lor alcoolica totala, dar nu mai puţin de 5,5% în volume, nu sunt considerate musturi parţial fermentate.

2.Vinul brut este vinul cu fermentatie alcoolica incheiata, inaintea separarii sale de drojdie.

3.Vinul Pelin este produsul obţinut din mustul fermentat în prezenta pelinului sau a unor plante din randul cărora predomina pelinul, eventual şi a unor fructe, precum şi din vin în care s-a adaugat extract alcoolic din aceleasi plante şi fructe, cu sau fără folosirea indulcitorilor autorizati: must taiat, must concentrat sau zaharoza.

4.Vinul Muscat spumant este bautura efervescenta provenita din must de struguri cu aroma de tip Muscat, al cărui continut în zahar este de minimum 180 g/l. El are un continut în dioxid de carbon de origine endogena, rezultat în urma fermentarii mustului în rezervoare, dezvoltand în sticlele în care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20 gr C. Vinul Muscat spumant are o tarie alcoolica dobandita de minimum 6% în volume.

5.Vinul petiant este produsul cu continut în dioxid de carbon de origine endogena, care dezvolta în sticlele în care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20 gr C, cu tarie alcoolica dobandita de minimum 7% în volume şi tarie alcoolica totala de minimum 9% în volume.

6.Vinul perlant este produsul cu un continut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, care dezvolta în sticlele în care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20 gr C, cu tarie alcoolica dobandita de minimum 7% în volume şi tarie alcoolica totala de minimum 9% în volume.

7.Bautura spumanta slab alcoolica din struguri - tip petillant de raisins este produsul cu tarie alcoolica dobandita de maximum 3% în volume şi continut în zahar de peste 80 g/l, cu dioxid de carbon de origine endogena, rezultat în urma fermentarii mustului în rezervoare, care dezvolta în sticlele în care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20 gr C.

8.Sucul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obţinut prin deshidratarea parţială a sucului de struguri prin folosirea unei metode autorizate, alta decat cea de incalzire pe foc direct, astfel ca indicele refractometric determinat la temperatura de 20 gr C sa nu fie mai mic de 50,9% . Se admite ca sucul de struguri concentrat să aibă un continut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.

9.Vermutul este bautura aromatizata obtinuta din vin, cu adaos de alcool alimentar, zaharoza, caramel şi extracte din plante admise de legislatia sanitara. Proportia vinului care intră în compozitia vermutului trebuie să fie de cel puţin 70% din volumul produsului finit. Taria alcoolica dobandita a vermutului este de minimum 15% în volume.

10.Distilatul de vin este produsul obţinut prin distilarea vinului, care se foloseşte pentru producerea vinarsului sau a rachiului de vin.

11.Rachiul de vin este bautura alcoolica obtinuta din distilat de vin, prin aducerea acestuia la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa potabila dedurizata, cu sau fără invechire şi adaugare de bonificatori autorizati.

12.Rachiul de tescovina este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea tescovinei de struguri fermentate, cu sau fără adaos de apa, şi prin aducerea distilatului rezultat la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa potabila dedurizata.

13.Rachiul de drojdie este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea drojdiei de vin şi aducerea distilatului rezultat la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa potabila dedurizata, cu sau fără adaugare de bonificatori autorizati.

14.Spuma de drojdie este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea drojdiei de vin, cu separarea fractiunilor de la inceputul şi sfârşitul distilarii şi maturarea distilatului în vase din lemn de stejar timp de minimum 3 luni. Obtinerea produsului finit se face prin aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare în urma adaosului de apa potabila dedurizata. În producerea spumei de drojdie este admisa adaugarea de bonificatori autorizati.

15.Pichetul este produsul obţinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, fără adaos de zahar. El poate fi folosit numai pentru industrializare, la producerea alcoolului de origine viticola şi a otetului, fiind interzisa comercializarea sa pentru consumul uman.

LISTA 4

DENUMIRILE

soiurilor pentru vin folosite în România şi ale sinonimiilor admise


	Denumirea soiului folosită în România	Sinonimii admise pentru vinurile exportate
	1	2
	Aligote	-
	Băbească neagră	Grossmuttertraube, Hexentraube
	Burgund, mare	Grossburgunder, Blauerlimberger, Limberger, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka
	Busuioacă de Bohotin, Busuioacă	Schwarzer Muscat
	Cabernet Sauvignon	-
	Cadarcă	Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka
	Chardonnay	- -
	Columna	-
	Creaţă	Zackelweiss
	Fetească albă	Madchentraube, Leanyka, Leanka
	Fetească neagră	Schwarze Madchentraube
	Fetească regală	Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka
	Frâncuşă	Mildweisser
	Furmint
	Galbenă de Odobeşti, Galbenă	-
	Grasă de Cotnari, Grasă	Dicktraube
	Majarcă, Majarcă albă	Slancamenca
	Merlot	-
	Muscat Ottonel	-
	Mustoasă, Mustoasă de Maderat	Mustafer, Staftraube
	Neuburger	-
	Oporto	Portugieser, Blauer Portugieser, Porfugais Bleu
	Pinot gris	Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio
	Pinot noir	Spatburgunder, Blauer Spatburgunder, Pinot nero
	Plăvaie	-
	Riesling italian, Riesling	Welschriesling, Olasz Riesling, Olasrizling
	Riesling de Rhin	Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling renano, White Riesling
	Rkaţiteli	-
	Roşioară	Pamid
	Sangiovese	-
	Sauvignon, Sauvignon blanc	-
	Steinschiller	Rosentraube, Kovidinka
	Sarba	-
	Tămâioasă românească	Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka
	Traminer, Traminer roz	Gewurtztraminer, Rosetraminer
	Zghihară de Huşi	-
	Zweigelt	Blauer Zweigelt

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului

Capitolul 1Condiţiile de delimitare teritoriala a arealelor viticole

Capitolul 2Normele de înfiinţare, întreţinere şi defrisare a plantatiilor de viţă de vie

Capitolul 3Condiţiile pe care trebuie să le indeplineasca vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct

Capitolul 4Practicile şi tratamentele tehnologice autorizate

Capitolul 5Normele de realizare, evidenta şi atestare a produselor vitivinicole

Capitolul 6Normele privind comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole

Capitolul 7Atribuţiile şi modul de organizare şi functionare ale organismelor pentru indrumarea şi coordonarea realizării productiei vitivinicole

Capitolul 8Dispozitii finale