Norme metodologice din 11 decembrie 2013 (actualizate)

Articolul 1

În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)amenajament pastoral - documentaţie care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice şi economice necesare ameliorării şi exploatării pajiştilor;

b)autoritate competentă - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi autorităţile cu atribuţii în domeniu aflate în subordinea sa, după caz;

Lit. b) a art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

c)abrogată;

Lit. c) a art. 1 a fost abrogată de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

d)capacitate de păşunat - reprezintă numărul de animale care pot fi hrănite pe suprafaţa de 1 ha de pajişte în întreaga perioadă de păşunat, se exprimă în unităţi vită mare (UVM) la hectar şi se determină prin raportarea producţiei efective la necesarul de furaje pentru 1 UVM.

e)activitate agricolă care se desfăşoară pe pajişti conform clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană pentru producţia animală şi vegetală - orice activitate agricolă prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, după cum urmează:

┌───────────┬───────┬────────┬──────────────────────────────────────┐

│ Diviziune │ Grupă │ Clasă │ CAEN Rev. 2 │

├───────────┼───────┼────────┼──────────────────────────────────────┤

│ 01 │ 014 │ 0141 │Creşterea bovinelor de lapte │

│ │ ├────────┼──────────────────────────────────────┤

│ │ │ 0142 │Creşterea altor bovine │

│ │ ├────────┼──────────────────────────────────────┤

│ │ │ 0143 │Creşterea cailor şi a altor cabaline │

│ │ ├────────┼──────────────────────────────────────┤

│ │ │ 0145 │Creşterea ovinelor şi caprinelor" │

└───────────┴───────┴────────┴──────────────────────────────────────┘

Lit. e) a art. 1 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 2

Pajiştile aflate în domeniul public şi/sau privat al comunelor, oraşelor, municipiilor şi al municipiului Bucureşti administrate de consiliile locale ale acestora, cele aflate în domeniul public şi/sau privat al statului administrate de Agenţia Domeniilor Statului, cele aflate în proprietatea publică a statului administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, precum şi pajiştile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, înregistrate în registrul agricol ca păşune/fâneaţă, la data de 1 ianuarie 2007, conform clasificării prevăzute la art. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi identificate cadastral potrivit prevederilor Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alcătuiesc suprafaţa de pajişti care trebuie menţinută la nivel naţional.

Art. 2 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 3

(1)Autoritatea competentă centralizează anual suprafeţele din categoria de folosinţă pajişti permanente prin intermediul registrului agricol şi actualizează anual baza de date cu suprafeţele de pajişti scoase din circuitul agricol şi cu cele recuperate, în vederea respectării prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.

(2)Autoritatea competentă analizează, la solicitarea direcţiilor pentru agricultură judeţene, documentaţiile privind scoaterea definitivă din circuitul agricol a pajiştilor şi emite avizul potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 3 a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 4

Administrarea pajiştilor aflate în domeniul public şi/sau privat al comunelor, oraşelor, municipiilor şi al municipiului Bucureşti se face de către consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Articolul 5

(1)Primarul, prin aparatul de specialitate, verifică respectarea măsurilor pentru folosinţa pajiştilor, în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.

(2)Pentru buna administrare a pajiştilor, secretarul unităţii administrativ-teritoriale ţine registrul cu actele de evidenţă a pajiştilor, planul cadastral al suprafeţelor concesionate sau închiriate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Articolul 6

(1)În condiţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea încheierii contractelor de închiriere sau concesiune, după caz, a pajiştilor aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor, precum şi al municipiului Bucureşti, crescătorii de animale din cadrul colectivităţii locale depun individual la compartimentul funcţional din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale documente care atestă că deţin animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, înscrise în RNE, pentru care solicită pentru păşunat suprafeţe de pajişti.

(2)În condiţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în cazul solicitării unei suprafeţe de pajişti aflată în proprietatea publică/privată a unităţilor administrativ-teritoriale de către formele asociative legal constituite, în vederea utilizării în comun, reprezentantul legal al acestora depune o cerere la compartimentul funcţional din cadrul primăriei, însoţită de o listă nominală ce cuprinde documente care atestă că fiecare membru deţine animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, înscrise în RNE, şi suprafaţa agricolă care revine fiecărui membru pentru utilizare proporţional cu numărul de UVM, cu acceptul acestora.

(3)În condiţiile art. 9 alin. (7^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, nivelul minim al preţului concesiunii/închirierii se stabileşte prin diferenţa dintre valoarea ierbii disponibile pentru animale şi valoarea totală a cheltuielilor cu implementarea proiectului de amenajament pastoral, respectiv investiţii/materiale şi lucrări anuale prevăzute în acesta, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4)Valoarea ierbii disponibile pentru animale reprezintă produsul dintre producţia anuală disponibilă de iarbă şi preţul mediu al ierbii stabilit, în condiţiile legii, prin hotărârile consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, conform prevederilor art. 62 alin. (2^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 6^1

(1)Pajiştile aflate în proprietatea publică/privată a statului administrate de Agenţia Domeniilor Statului se concesionează/arendează în condiţiile prevăzute la art. 18-22 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Pajiştile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, se concesionează/arendează potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007.

Art. 6^1 a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 7

Pe pajişti se pot amplasa construcţii care servesc activităţilor agricole, precum şi anexe la exploataţiile agricole, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, respectiv:

Partea introductivă a art. 7 a fost modificată de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

a)adăposturi pentru animale, anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole pentru mulsul sau tunsul animalelor, pentru maşini agricole şi utilaje, pentru depozitarea furajelor, precum şi adăposturi temporare şi umbrare pentru animale;

b)surse de apă potabilă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţie;

c)investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile, exclusiv în scopul asigurării energiei pentru consumul propriu al exploataţiei, sub rezerva neafectării exploatării pajiştilor.

Articolul 8

(1)Modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale, în condiţiile legii*).

(2)În condiţiile art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 se constituie un grup de lucru, la nivel judeţean, care întocmeşte proiectul de amenajament pastoral.

(3)Grupul de lucru prevăzut la alin. (2) îşi poate desfăşura activitatea în baza unui program stabilit de comun acord, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, la sediul camerelor agricole judeţene aflate în subordinea consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, organizate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.609/2009 privind înfiinţarea camerelor agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă judeţene, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.

(4)Pentru păşunile împădurite cu consistenţa de până la 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră, pentru păstrarea predominanţei ierburilor graminee, leguminoase şi a altor plante furajere, descrierea vegetaţiei forestiere se realizează de către unităţi atestate în domeniul amenajării pădurilor şi se avizează de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(5)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin specialiştii din cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultură, verifică datele tehnice înscrise în proiectul de amenajament pastoral şi întocmesc un registru cu suprafeţele de pajişti pe proprietari, pe unităţi administrative-teritoriale şi centralizat pe judeţ.

(6)În condiţiile art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, secretarul unităţii administrativ-teritoriale pune la dispoziţia specialiştilor, din cadrul consiliilor locale, ce formează grupul de lucru prevăzut la alin. (2), actele de evidenţă a pajiştilor, planul cadastral al pajiştilor aflate în administrarea consiliului local şi/sau planul parcelar al pajiştilor situate pe raza unităţii administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(7)Actualizarea proiectelor de amenajamente pastorale se realizează la o perioadă de 10 ani.

(8)Proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte în două exemplare, unul pentru consiliul local şi unul pentru direcţia pentru agricultură judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

(9)Consiliul local, după aprobarea proiectului de amenajament pastoral valabil pentru toate pajiştile aflate pe raza unităţii administrativ-teritoriale în cauză, va stabili, în condiţiile legii, procedura distribuirii extraselor din proiectul de amenajament pastoral tuturor proprietarilor şi/sau utilizatorilor de pajişti.

Art. 8 a fost modificat de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 9

(1)Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte potrivit ghidului-cadru elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(2)Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

a)descrierea situaţiei geografice, topografice şi planul parcelar al pajiştilor aflate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

b)descrierea solului şi a florei;

c)capacitatea de păşunat a pajiştii;

d)lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor;

e)planul de fertilizare şi măsurile agropedoameliorative.

(3)Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile judeţene de zootehnie.

Art. 9 a fost modificat de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 10

Introducerea animalelor pe pajişti este permisă doar în perioada de păşunat prevăzută în amenajamentul pastoral.

Articolul 11

(1)Pentru reînsămânţarea/supraînsămânţarea pajiştilor se utilizează seminţe din speciile de plante prevăzute în proiectul de amenajament pastoral.

(2)Specialiştii din cadrul unităţilor de cercetare ştiinţifică din domeniul pajiştilor, la solicitarea consiliilor locale, asigură,în condiţiile legii, asistenţă tehnică cu privire la formulele de amestecuri de graminee şi leguminoase perene furajere pentru supraînsămânţarea şi reînsămânţarea pajiştilor, în funcţie de condiţiile naturale, modul de folosire şi nivelul de intensificare a producţiei pajiştilor.

Art. 11 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 12

(1)În condiţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea întreţinerii şi utilizării suprafeţelor de pajişti, precum şi pentru conservarea, ameliorarea şi păstrarea biodiversităţii acestora, utilizatorii pajiştilor au obligaţia să aplice pe fiecare parcelă acţiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum şi planul de fertilizare.

(2)Lucrările de întreţinere a pajiştilor cuprind cel puţin:

a)distrugerea muşuroaielor, curăţarea de pietre, a vegetaţiei arbustifere nevaloroase, combaterea buruienilor şi executarea lucrărilor de desecare;

b)combaterea eroziunii solului şi respectarea strictă a regulilor de exploatare raţională;

c)corectarea regimului aerohidric al solului;

d)lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi organice;

e)lucrări de regenerare a pajiştilor prin însămânţări şi supraînsămânţări executate atât primăvara, cât şi toamna, în funcţie de condiţiile de climă şi sol, cu respectarea măsurilor stabilite prin angajamentele pastorale.

(3)Întocmirea planului de fertilizare şi stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene.

Art. 12 a fost modificat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 13

(1)Controlul menţinerii, întreţinerii şi utilizării fondului pastoral naţional se asigură de autoritatea competentă care răspunde de gestionarea şi menţinerea suprafeţelor de pajişti, prin personalul propriu şi prin personalul structurilor teritoriale de specialitate, pentru:

a)controlul menţinerii suprafeţelor de pajişti înregistrate la data de 1 ianuarie 2007 în Registrul agricol;

b)controlul modului în care se aplică şi se respectă prevederile din amenajamentele pastorale;

c)modul de atribuire a pajiştilor aflate în administrarea consiliilor locale.

(2)Primarul, prin aparatul de specialitate, asigură controlul cu privire la respectarea prevederilor contractuale stabilite pentru pajiştile concesionate sau închiriate.

(3)Pentru controlul respectării regimului pastoral şi a prevederilor amenajamentelor pastorale, utilizatorii de pajişti vor permite accesul personalului împuternicit, după înştiinţarea prealabilă a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.Anexă

la normele metodologice

GHID-CADRU

pentru amenajamentul pastoral

În vederea întocmirii complete şi unitare la nivel naţional a proiectelor de amenajamente pastorale s-a elaborat prezentul ghid-cadru pentru întocmirea amenajamentului pastoral, valabil pentru toate pajiştile permanente, denumite în continuare pajişti, aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, situate în diferite condiţii fizico-geografice, orografice, hidrologice, de sol, climatice, de vegetaţie primară şi secundară, cât şi modul de utilizare.

Amenajamentul pastoral va trebui să conţină următoarele elemente:

1.Situaţia teritorial-administrativă

1.1.Amplasarea teritorială a localităţii

La acest punct se precizează localitatea de pe raza căreia se află pajiştea în următorul format: euroregiunea ..........., judeţul ............., oraşul/comuna ............... şi satul ...............

1.2.Denumirea deţinătorului legal

Se înscrie deţinătorul legal al pajiştii care urmează a fi amenajată în următorul format: unitatea administrativ-teritorială/ persoană fizică/juridică ..............., cu sediul în localitatea (oraş/comună) ...................... din judeţul ..............

1.3.Documente care atestă dreptul de proprietate sau deţinere legală. Istoricul proprietăţii

La acest punct sunt trecute şi anexate copii ale documentelor care fac dovada dreptului de proprietate asupra pajiştii, pentru fiecare trup în parte, conform tabelului 1.1.

Tabelul 1.1

┌────┬──────────────────────────┬────────────┬─────────────┬─────────────┐

│ Nr.│ Teritoriu administrativ │ Trupul de │ Bazin │ │

│ │ │ pajişte │ hidrografic │ Observaţii │

├────┼──────────────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │

├────┼──────────────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤

│ │ │ │ │ │

└────┴──────────────────────────┴────────────┴─────────────┴─────────────┘

a)limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune;

b)suprafaţa maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha;

c)numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajişte.

Tabelul 2.3

┌──────────────────────────────┬────────────────────────┐

│ Trup de pajişte │ Limite de marcare │

├──────┬───────────────────────┤ │

│ Nr. │ Denumire │ │

├──────┼───────────────────────┼────────────────────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │

├──────┼───────────────────────┼────────────────────────┤

│ 1. │ │ │

├──────┼───────────────────────┼────────────────────────┤

│ 2. │ │ │

├──────┼───────────────────────┼────────────────────────┤

│ .... │ │ │

├──────┴───────────────────────┼────────────────────────┤

│ TOTAL │ │

└──────────────────────────────┴────────────────────────┘

Recunoaşterea terenului şi delimitarea parcelelor de pajişte care fac obiectul amenajării se fac prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice şi hărţile de amenajament, făcându-se astfel şi corecturile necesare.

Cu ocazia recunoaşterii terenului se vor stabili locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafeţe de 6-10 mp, îngrădite, în minimum 3 repetiţii, pentru stabilirea potenţialului de producţie al fiecărui tip de pajişte din parcelă sau subparcelă, pentru condiţii diferite.

2.4.Baza cartografică utilizată

2.4.1.Evidenţa planurilor pe trupuri de pajişte

Se precizează ce documente au fost folosite ca planuri de bază, respectiv plan cadastral, sau în lipsa acestuia, până la întocmirea cadastrului şi intabulării, hărţi, schiţe, scara şi anul executării. Planurile de bază trebuie să fie cele care au fost sau vor fi utilizate pentru întocmirea amenajamentelor. Aceste informaţii se transpun în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4

┌──────┬──────────────────┬─────────────────────────┬──────────┐

│ Nr. │ │ Suprafaţa pe trupuri de │ │

│ crt. │ Indicativ plan │ pajişti (ha) │ Total │

├──────┼──────────────────┼───────┬───────┬─────────┼──────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ......n │..... n+1 │

├──────┼──────────────────┼───────┼───────┼─────────┼──────────┤

│ 1 │ │ │ │ │ │

├──────┼──────────────────┼───────┼───────┼─────────┼──────────┤

│ 2 │ │ │ │ │ │

├──────┼──────────────────┼───────┼───────┼─────────┼──────────┤

│ .... │ │ │ │ │ │

├──────┴──────────────────┼───────┼───────┼─────────┼──────────┤

│ TOTAL │ │ │ │ │

└─────────────────────────┴───────┴───────┴─────────┴──────────┘

2.4.2.Ridicări în plan

În cazul în care proiectantul nu dispune de hărţile topografice necesare, pentru cunoaşterea teritoriilor ca poziţie, mărime şi formă este necesar a se efectua ridicări în plan. Aceste lucrări vor fi efectuate de specialişti şi vor respecta normele şi metodologiile cadastrale în vigoare. Se vor specifica ce lucrări au fost executate, motivându-se necesitatea, după caz.

2.5.Suprafaţa pajiştilor. Determinarea suprafeţelor

La acest punct se detaliază modul de determinare a suprafeţelor şi se precizează suprafaţa totală a pajiştii inclusă în UAT.

2.5.1.Suprafaţa pajiştii pe categorii de folosinţe

Se va prezenta tabelar structura pajiştilor pe categoriile de folosinţă.

Tabelul 2.5

┌────────┬────────┬────────────────────┬─────────────┬──────────┬────────────┐

│ Păşuni │ Fâneţe │ Valorificare mixtă │Fără scopuri │ Total │ Din care la│

│ (ha) │ (ha) │ (păşune, fâneaţă) │ productive │suprafaţă │ consiliul │

│ │ │ (ha) │ (ha) │ (ha) │ local │

├────────┼────────┼────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │

├────────┼────────┼────────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┤

│ │ │ │ │ │ │

└────────┴────────┴────────────────────┴─────────────┴──────────┴────────────┘

2.5.2.Organizarea administrativă

Se va arăta modul de organizare şi administrare care a funcţionat până în prezent şi se vor face propuneri pentru o gospodărire raţională în viitor.

2.6.Enclave

Se vor reda conform tabelului 2.6.

Tabelul 2.6

┌──────┬─────────────────┬───────────┬───────────┬─────────────┬────────────┐

│ Nr. │ │ │ Suprafaţa │ │ │

│ crt. │ Trup de pajişte │ Parcela │ (ha) │ Deţinătorul │ Observaţii │

├──────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼────────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │

├──────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼────────────┤

│ 1. │ │ │ │ │ │

├──────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼────────────┤

│ 2. │ │ │ │ │ │

├──────┼─────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┼────────────┤

│ .... │ │ │ │ │ │

└──────┴─────────────────┴───────────┴───────────┴─────────────┴────────────┘

Glosar

Corpul de pajişte - cea mai mare unitate economică pastorală, cu suprafeţe cuprinse între 100 şi 25.000 ha

Trupul de pajişte - o suprafaţă continuă înconjurată de terenuri aparţinând altor categorii de folosinţă a terenurilor, indiferent de întinderea şi apartenenţa ei

Parcela descriptivă - unitatea constitutivă de bază din cadrul unui trup de pajişte, delimitată în cadrul parcelarului în funcţie de condiţiile staţionale şi ale vegetaţiei, cu caracter permanent, indiferent de modul de folosinţă a terenului în cadrul trupului respectiv

Subparcelele - subdiviziune a parcelei descriptive unde se aplică tehnologii diferenţiate de îmbunătăţire

Parcela de exploatare - suprafaţa din cadrul unei păşuni, delimitată prin limite naturale sau artificiale, garduri fixe, garduri electrice, cu producţii de iarbă aproximativ egale, utilizate pentru păşunatul raţional în rotaţie

Enclave - suprafeţe de teren cu alte categorie de folosinţă, respectiv teren arabil, pădure, luciu de apă, amplasate în interiorul pajiştii

3.Caracteristici geografice şi climatice

3.1.Indicarea zonei geografice şi caracteristicile reliefului

Se indică zona geografică în care sunt situate pajiştile. Se descriu pe scurt aspectul reliefului şi configuraţia terenului.

3.2.Altitudine, expoziţie, pantă

Se precizează altitudinea la care sunt situate pajiştile sau altitudinea minimă şi maximă, în cazul pajiştilor de deal şi de munte, datele medii şi predominante, conform tabelului 3.1.

Tabelul 3.1

┌──────┬─────────────────┬─────────────┬───────────┬────────────┬──────────┐

│ Nr. │ │ Parcela │ Altitudine│ │ Pantă │

│ crt. │ Trup de pajişte │ descriptivă │ (m) │ Expoziţie │ (%) │

├──────┼─────────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │

├──────┼─────────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤

│ 1. │ │ │ │ │ │

├──────┼─────────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤

│ 2. │ │ │ │ │ │

├──────┼─────────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤

│ .... │ │ │ │ │ │

└──────┴─────────────────┴─────────────┴───────────┴────────────┴──────────┘

Se indică atât expoziţia generală, cât şi elementele de detaliu mai importante determinate de configuraţia terenului.

Se prezintă caracterul dominant al pantelor terenului şi limitele între care variază.

3.3.Caracteristici pedologice şi geologice

Se dau indicaţii asupra modului de lucru folosit în cartarea pedologică, arătându-se numărul de profile principale săpate şi studiate, densitatea lor şi analize efectuate.

Se redau sub formă tabelară solurile determinate la nivel de tip-subtip, conform tabelului 3.2.

Tabelul 3.2

┌────┬───────────┬───────┬───────────┬─────────────┬────────┬─────────┬────────┐

│ Nr.│ Parcela │ Tip de│ Subtip │ Succesiune │ Tip de │Suprafaţa│Procente│

│crt.│descriptivă│ sol │(varietate)│de orizonturi│staţiune│ (ha) │ (5) │

├────┼───────────┼───────┼───────────┼─────────────┼────────┼─────────┼────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │

├────┼───────────┼───────┼───────────┼─────────────┼────────┼─────────┼────────┤

│ 1.│ │ │ │ │ │ │ │

├────┼───────────┼───────┼───────────┼─────────────┼────────┼─────────┼────────┤

│ 2.│ │ │ │ │ │ │ │

├────┼───────────┼───────┼───────────┼─────────────┼────────┼─────────┼────────┤

│ ...│ │ │ │ │ │ │ │

└────┴───────────┴───────┴───────────┴─────────────┴────────┴─────────┴────────┘

Se face descrierea solurilor, în baza fişelor pedologice de teren şi a analizelor de laborator.

Analizele probelor de sol se vor realiza la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti (INCDPAPM - ICPA Bucureşti) şi reţeaua naţională de oficii de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) judeţene, conform metodologiilor în vigoare la data efectuării analizelor.

Vor fi anexate obligatoriu şi buletinele de analiză a solurilor.

Se arată pe scurt răspândirea formaţiunilor geologice, indicându-se şi alcătuirea petrografică.

Se prezintă tipurile de eroziune produse de apă, de vânt, care apar pe teritoriul pajiştii, urmările produse de acest fenomen şi suprafeţele afectate.

3.4.Reţeaua hidrografică

Se descrie reţeaua hidrografică, indicându-se cursurile de ape principale şi afluenţii mai importanţi; gradul de ramificaţie a reţelei, regimul hidrologic şi măsura în care influenţează configuraţia terenului. Se arată avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă reţeaua hidrografică pentru pajişti şi se precizează aspectele privind debitul şi calitatea apei.

3.5.Date climatice

Pentru început se prezintă situarea pajiştii în regiunile climatice după sistemul Koppen sau sisteme de clasificare recunoscute la nivel de UE.

3.5.1.Regimul termic

Se indică temperatura medie anuală în grade Celsius, temperatura medie a lunii celei mai reci şi a lunii celei mai calde, durata perioadei calde şi a celei cu îngheţ, exprimate în zile, media lunară pe perioada de vegetaţie a ierburilor, frecvenţa şi importanţa gerurilor târzii şi timpurii.

3.5.2.Regimul pluviometric

Se prezintă precipitaţiile medii anuale şi multianuale, cantitatea de precipitaţii din perioada de vegetaţie, eşalonarea multianuală a precipitaţiilor pe parcursul anului, perioadele secetoase şi durata lor, anotimpul cel mai ploios şi cel mai secetos, frecvenţa ploilor torenţiale, umiditatea atmosferică şi nebulozitatea.

3.5.3.Regimul eolian

Se dau indicaţii privind direcţia, frecvenţa şi intensitatea vânturilor dominante, direcţia şi frecvenţa vânturilor cu intensitate mare, efectul asupra vegetaţiei.

4.Vegetaţia

4.1.Date fitoclimatice

Se prezintă zona sau etajul de vegetaţie şi se descriu condiţiile naturale ce caracterizează zona sau etajul la care este situată pajiştea, regim termic, precipitaţii, regimul eolian.

4.2.Descrierea tipurilor de staţiune

Se va avea în vedere descrierea staţiunilor de păduri din apropiere, efectuate pentru amenajările silvice care se aseamănă cu cele de pajişti.

4.3.Tipuri de pajişti. Descrierea tipurilor

Tipurile de pajişti vor fi redate după indicaţiile specialiştilor pratologi. Ele reprezintă un element important în caracterizarea pajiştilor şi vor consta în indicarea uneia sau a două specii dominante din flora pajiştilor, conform tabelului 4.1.

Se vor face aprecieri în ce măsură tipurile de pajişti actuale diferă de starea iniţială şi cauzele care au condus la această degradare a covorului ierbos, respectiv păşunat abuziv, abandon, supratârlire, lipsa lucrărilor de ameliorare.

Tabelul 4.1

┌──────┬────────────────┬─────────────────────────┬───────────────┐

│ Nr. │ Parcela │ │ Suprafaţa │

│ crt. │ descriptivă │ Tipul de pajişte ├───────┬───────┤

│ │ │ │ (ha) │ (%) │

├──────┼────────────────┼─────────────────────────┼───────┼───────┤

│ 1 │ │ 2 │ 3 │ 4 │

├──────┼────────────────┼─────────────────────────┼───────┼───────┤

│ 1. │ │ │ │ │

├──────┼────────────────┼─────────────────────────┼───────┼───────┤

│ 2. │ │ │ │ │

├──────┼────────────────┼─────────────────────────┼───────┼───────┤

│ .... │ │ │ │ │

├──────┴────────────────┼─────────────────────────┼───────┼───────┤

│ │ TOTAL │ │ │

└───────────────────────┴─────────────────────────┴───────┴───────┘

4.4.Descrierea vegetaţiei lemnoase

Vegetaţia lemnoasă, inclusiv cea de uz furajer, ce se află pe teritoriul actual al pajiştii se va caracteriza conform normelor silvice, indicându-se numele şi numărul speciilor, consistenţa vârstelor, volumul şi răspândirea acestora pe pajişte.

5.Cadrul de amenajare

5.1.Procedee de culegere a datelor din teren

Se va preciza modul de culegere a datelor din teren, inclusiv metodele utilizate pentru descrierea şi clasificarea vegetaţiei.

Pentru culegerea datelor din teren se folosesc metodologiile specifice în vigoare la data prelevării probelor pentru fiecare ramură în parte, pedologie, pratologie, dendrologie.

5.2.Obiective social-economice şi ecologice

Se prezintă obiectivele social-economice, ecologice, estetice şi de protecţie a mediului urmărite în prezentul amenajament.

5.3.Stabilirea categoriilor de folosinţă a pajiştilor

Se vor preciza categoriile de folosinţă a pajiştilor, păşune, fâneaţă, mixt, de pe teritoriul ce urmează a fi amenajat conform legislaţiei în vigoare. Se prezintă şi grupa pajiştilor după factorii limitativi, respectiv pante accentuate, roci la suprafaţă, textură grosieră, exces de umiditate, sărăturare, aridizare, conform legislaţiei în vigoare.

5.4.Fundamentarea amenajamentului pastoral

Fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluţiile tehnologice şi tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea raţională a suprafeţelor de pajişti din cadrul proiectului.

Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul de bune practici agricole şi să fie în concordanţă cu condiţiile pedoclimatice ale arealului unde se află amplasată pajiştea.

5.4.1.Durata sezonului de păşunat

Se precizează data începerii şi încheierii păşunatului, stabilindu-se numărul zilelor de durată a păşunatului, pe fiecare trup de pajişte în parte. Pentru determinarea duratei de sezon se va ţine seama de altitudine, factori limitativi, condiţii climatice extreme, tradiţie locală.

Momentul începerii păşunatului raţional se face când:

a)înălţimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiştile naturale şi 12-20 cm pe pajiştile semănate;

b)înălţimea apexului, respectiv conul de creştere al spicului la graminee este de 6-10 cm;

c)producţia de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la 3-5 t/ha pe pajiştile naturale şi 5-7,5 t/ha pe pajiştile semănate sau echivalent în substanţă uscată 0,6-1 t/ha şi 1-1,5 t/ha SU;

d)înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară;

e)după 23 aprilie.

Durata sezonului de păşunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetaţie care este legată mai mult de perioadele de secetă la câmpie şi deal şi de temperaturi scăzute pentru zona de munte astfel:

a)câmpie: 190-210 zile la irigat (aprilie - octombrie) sau 100-150 zile la neirigat;

b)dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie);

c)munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie);

d)subalpin: 60-100 de zile (iunie-august).

Încetarea păşunatului se face cu 3-4 săptămâni (20-30 de zile) înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol.

5.4.2.Numărul ciclurilor de păşunat

Ciclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceeaşi parcelă de exploatare, odată păşunată, se regenerează şi devine din nou bună pentru păşunat.

Numărul ciclurilor de păşunat este în funcţie de condiţiile climatice şi staţionale de sol, de compoziţia floristică şi de capacitatea de regenerare a pajiştilor.

În zona montană, de la 600-800 m altitudine, durata optimă a sezonului de păşunat, care este de 160 de zile, scade cu cca 7,5 zile cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2.200-2.400 m, la numai 40 de zile. Pe păşunile de munte se realizează cel mult 2-3 cicluri de păşunat, pe cele de deal 3-5 cicluri şi la câmpie 2-3 cicluri în condiţii de neirigare şi de 5-7 cicluri sau rotaţii de păşunat în condiţii de irigare.

5.4.3.Fâneţele

Suprafeţele ce nu se păşunează şi se utilizează pentru producerea de fân se vor cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maximă de nutrienţi, cu excepţia celor care sunt sub angajamente.

5.4.4.Capacitatea de păşunat

Stabilirea capacităţii de păşunat se va face prin împărţirea producţiei totale de masă verde cu raţia necesară unei unităţi vită mare (UVM).

Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.1 întocmit conform legislaţiei în vigoare.

Tabelul 5.1

┌────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────┐

│ Categoria de animale │ Coeficientul │ Capete/ │

│ │ de conversie │ UVM │

├────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┤

│Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de │ │ │

│2 ani, ecvidee de mai mult de 6 luni │ 1,0 │ 1,0 │

├────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┤

│Bovine între 6 luni şi 2 ani │ 0,6 │ 1,6 │

├────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┤

│Bovine de mai puţin de 6 luni │ 0,4 │ 2,5 │

├────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┤

│Ovine │ 0,15 │ 6,6 │

├────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────┤

│Caprine │ 0,15 │ 6,6 │

└────────────────────────────────────────────┴──────────────┴──────────┘

Producţia totală de iarbă (Pt) se determină prin cosire şi cântărire pe 6-10 mp din suprafeţele de probă aflate în parcela de exploatare ce urmează să fie păşunată.

Pentru delimitarea suprafeţelor de probă se folosesc îngrădituri sau cuşti metalice, prevăzute la anexa nr. 7, care să nu permită consumul de către animale a vegetaţiei din interior, amplasate pe suprafeţe omogene din punctul de vedere al compoziţiei floristice şi al producţiei. Aceste suprafeţe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de păşunat, respectând restricţia ca pe plante să nu se regăsească apă de adiţie.

Capacitatea de păşunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de păşunat utilizând formula:

Pt(kg/ha) x Cf%

Cp(UVM/ha) = ----------------- ,

Nz x DZP x 100

în care:

Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în kg/zi;

DZP = numărul zilelor sezonului de păşunat;

Cf = coeficient de folosire a pajiştii, în procente.

Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabileşte prin cosirea şi cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5-10 mp, după scoaterea animalelor din tarla şi raportarea ei la producţia totală după formula:

Pt(kg/ha) - Rn(kg/ha)

Cf = ---------------------- x 100, în procente

Pt(kg/ha)

Pentru aprofundarea acestui aspect este necesară consultarea specialiştilor din domeniul culturii pajiştilor.

6.Organizarea, îmbunătăţirea, dotarea şi folosirea pajiştilor

6.1.Lucrări de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti

Se va face o scurtă prezentare asupra lucrărilor propuse şi se vor analiza variantele tehnologice şi volumul de lucrări. Lucrările propuse vor fi în conformitate cu metodologia şi respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, denumite în continuare GAEC, şi a celor care sunt sub angajament.

Se vor justifica suprafeţele considerate de protecţie şi cele care îşi schimbă destinaţia, menţionând legislaţia sub incidenţa căreia intră.

Se va compara producţia actuală cu cea posibilă de realizat prin aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire. Se vor face tabele cumulative cu lucrările de îmbunătăţire pentru sporirea producţiei şi conservarea biodiversităţii, conform tabelelor 6.1.a şi 6.1.b.

Principalele măsuri de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei pajiştilor se bazează pe înlăturarea sau diminuarea efectului factorilor limitativi ai productivităţii acestora.

Pentru determinarea măsurilor şi tehnologiilor de îmbunătăţire adecvate trebuie să se stabilească în prealabil, cu exactitate, cauzele degradării pajiştii respective, deoarece aplicarea oricărei măsuri de îmbunătăţire a covorului vegetal fără a se îndepărta cauzele degradării lui conduce la unele rezultate bune, valabile doar pe termen scurt.

Principalele acţiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei de furaje de pe pajişti sunt:

a)măsuri ameliorative generale, care se aplică pe toate pajiştile afectate de factori limitativi ai producţiei;

b)măsuri de îmbunătăţire fără înlocuirea totală a vechiului covor vegetal, denumite măsuri de suprafaţă;

c)măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală a vechiului covor vegetal cu amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti;

d)valorificarea superioară a producţiei pajiştilor prin păşunat;

e)valorificarea superioară prin recoltarea şi conservarea furajelor de pe pajişti.

1.Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiştile afectate de diferiţi factori limitativi ai producţiei sunt:

a)eliminarea excesului de umiditate;

b)combaterea eroziunii de adâncime şi alunecărilor solului;

c)corectarea reacţiei solului, respectiv aciditatea/alcalinitatea, prin lucrări de amendare.

2.Măsurile de suprafaţă de îmbunătăţire a pajiştilor cuprind:

a)lucrările de întreţinere a pajiştilor ce constau în curăţarea de muşuroaie de orice provenienţă, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre, nivelarea nanoreliefului, împrăştierea dejecţiilor rămase în urma păşunatului sau după fertilizarea organică, aerarea covorului vegetal;

b)îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;

c)supraînsămânţarea pajiştilor.

3.Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau din:

a)curăţarea de muşuroaie, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre;

b)distrugerea vechiului covor vegetal degradat;

c)îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;

d)pregătirea patului germinativ;

e)reînsămânţarea cu amestecuri de plante furajere productive şi cu valoare furajeră ridicată;

f)întreţinerea pajiştii nou-înfiinţate.

Dacă există diferenţe între măsurile de îmbunătăţire aplicate, determinate de variaţii ale condiţiilor staţionale actuale, se va prezenta tehnologia pentru fiecare parcelă în parte.

Tabelul 6.1.a.

Font 7

┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐

│ Trupul de păşune/ │ │ │

│ Parcela descriptivă │ Volumul lucrărilor de îmbunătăţire (ha): │Suprafeţe│

├─────┬───────────┬─────────┼───────────┬────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────┬─────────┬───────┤ de │

│ Nr. │ │Suprafaţa│Înlăturarea│ Tăiarea │Combaterea │ Culegerea │ Nivelarea │Combaterea│ Drenări │ │protecţie│

│crt. │ Denumirea │ (ha) │ vegetaţiei│arboretelor,│ plantelor │pietrelor şi│muşuroaielor│eroziunii │ şi │ Total │ │

│ │ │ │ arbustive │ scoaterea │dăunătoare │ resturilor │ │ solului │desecări │ │ │

│ │ │ │ │ cioatelor │ şi toxice │ lemnoase │ │ │ │ │ │

├─────┼───────────┼─────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │

├─────┼───────────┼─────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────────┤

│ 1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├─────┼───────────┼─────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────────┤

│ 2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├─────┼───────────┼─────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────────┤

│ 3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├─────┼───────────┼─────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────────┤

│.... │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└─────┴───────────┴─────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────┴─────────┴───────┴─────────┘

Măsurile de îmbunătăţire ce vor fi aplicate vor fi trecute într-o formă tabelară, în care se precizează măsurile de îmbunătăţire utilizate, data la care au fost aplicate şi dozele utilizate de pesticide şi fertilizanţi, conform tabelului 6.2. Se va preciza şi timpul de revenire, adică după ce interval de timp se va interveni din nou cu aceste măsuri.

Tabelul 6.1.b.

Font 9

┌─────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Trupul de păşune/ │ │

│ Parcela descriptivă │ Volumul lucrărilor de îmbunătăţire (ha): │

├─────┬───────────┬───────────┼─────────────┬─────────────┬─────────────────┬──────────────┤

│ Nr. │ │ Suprafaţa │ Fertilizare │ Fertilizare │ │ │

│crt. │ Denumirea │ (ha) │ chimică │ organică │Supraînsămânţare │Reînsămânţare │

├─────┼───────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │

├─────┼───────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────┤

│ 1. │ │ │ │ │ │ │

├─────┼───────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────┤

│ 2. │ │ │ │ │ │ │

├─────┼───────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────┤

│ 3. │ │ │ │ │ │ │

├─────┼───────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────┼──────────────┤

│.....│ │ │ │ │ │ │

└─────┴───────────┴───────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────────┴──────────────┘

Tabelul 6.2

Date orientative privind fertilizarea pajiştilor permanente cu îngrăşăminte chimice (kg s.a./ha/an)

┌─────────────────────────┬─────────────┬──────────────────┬──────────────────┐

│ Tipul de pajişte │ N │ P(2)O(5) │ K(2)O │

├─────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤

│1. Festuca valesiaca │ 100-200 │ 50-60 (20-25) │ - │

│2. Festuca rupicola │ 100-200 │ 50-60 (20-25) │ 50-60 (40-50) │

│3. Agrostis capillaris │ │ │ │

│a) productive │ 150-200 │ 75-100 (35-45) │ 75-100 (60-80) │

│b) slabe │ 100-150 │ 50-75 (20-35) │ 50-75 (40-60) │

│4. Festuca rubra │ 150 │ 75 (50) │ 75 (60) │

│5. Nardus stricta │ 200 │ 100 (45) │ 100 (80) │

│6. Festuca airoides │ 100 │ 50 (20) │ 50 (40) │

└─────────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴──────────────────┘

6.2.Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânţarea sau supraînsămânţarea pajiştilor

Se vor prezenta atât speciile care compun amestecul ce urmează a fi însămânţat/supraînsămânţat, cât şi cantitatea cu care participă acestea în amestec, conform anexei nr. 1. Lucrările de reînsămânţare sau supraînsămânţare vor fi efectuate doar acolo unde este necesar, iar amestecul va conţine specii de graminee şi leguminoase perene de pajişti pretabile condiţiilor staţionale şi modului de folosire, având în vedere şi restricţiile din cadrul angajamentelor.

6.3.Capacitatea de păşunat

Se va arăta capacitatea de păşunat actuală şi predictibilă după aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire.

Capacitatea de păşunat actuală va fi prezentată sub formă tabelară conform tabelului 6.3, grupându-se suprafeţele cu capacitate de producţie asemănătoare şi cu răspuns preconizat asemănător. Se vor prezenta rezultatele preconizate pe următorii ani în ceea ce priveşte compoziţia floristică, producţia de masă verde, coeficientul de folosire şi încărcătura optimă a pajiştii, exprimată în UVM/ha, ca urmare a îmbunătăţirii pajiştilor.

Tabelul 6.3

Font 8

┌───────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┬──────────────────────┐

│ Trupul de │ Suprafaţa │ Producţia│Coeficient│ Producţia│ Producţia│ │ │

│ pajişte │parcelei de│ de masă │ de │ de masă │ totală │ ZAF *) │ Încărcare cu UVM │

│ │ exploatare│ verde │ folosire │ verde │ de masă │ ├──────────┬───────────┤

│ │ (ha) │ (t/ha) │ (%) │ utilă │ verde │ │ │ │

│ │ │ │ │ (t/ha) │ (t) │ │ /1 ha │ Total │

├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │5 (col.3x │6 (col.2x │7 (col.5/ │8 (col.7/ │9 (col.2x │

│ │ │ │ │ col.4) │ col.3) │ 0,05) │ DSP) │ col.8) │

├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└───────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────┴───────────┘

6.4.Organizarea păşunatului pentru diferitele specii de animale

Se vor da indicaţii de ordin general asupra modului de organizare în vederea folosirii raţionale a păşunilor, prin împărţirea, stabilirea numărului şi determinarea suprafeţei parcelelor, delimitarea lor pe teren, specia şi categoria de vârstă a animalelor.

Se vor preciza suprafeţele de pajişte care nu vor fi păşunate şi se vor prezenta cauzele pentru care aceste zone sunt scoase din circuitul pastoral, zone de protecţie, teren degradat, suprafeţe în curs de îmbunătăţire şi perioada de readucere în circuitul pastoral dacă este cazul.

Numărul şi suprafaţa parcelelor de exploatare se stabilesc în funcţie de producţia lor, calitatea ierbii şi posibilitatea regenerării ei. Ca suprafaţă, parcelele de exploatare pot diferi între ele, cu condiţia ca producţia de iarbă să fie aceeaşi şi să suporte aceeaşi încărcătură de animale. În momentul în care capacitatea şi calitatea furajelor de pe parcelă sunt ridicate, se pot face subparcele de folosire, în vederea eşalonării producţiei şi valorificării raţionale a furajului, cositul furajelor excedentare, pentru a asigura necesarul în cazul condiţiilor nefavorabile.

Ordinea de păşunat a parcelelor de exploatare este determinată de expoziţie, altitudine şi amplasare faţă de căile de acces. În general, parcelele cu o expoziţie însorită şi cu altitudinea cea mai mică se vor păşuna primele, după care se valorifică cele cu expoziţie umbrită sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul de păşunat pe cicluri de exploatare.

Ciclul de exploatare reprezintă perioada după care se revine pe aceeaşi parcelă în acelaşi sezon de păşunat.

De asemenea se recomandă ca suprafeţele aflate în imediata apropiere a localităţii să fie păşunate de vacile de lapte, iar tineretul bovin şi celelalte categorii să utilizeze pajiştile mai îndepărtate.

Pentru delimitarea parcelelor de exploatare se vor folosi, pe cât posibil, limitele naturale, culmi, pâraie, drumuri, poteci, iar, unde acestea nu sunt prezente, se vor crea limite artificiale, preferabil garduri fixe din lemn, piatră, garduri vii sau electrice.

6.5.Căi de acces

Se vor prezenta drumurile permanente de acces la trupurile de pajişte, drumurile de pământ şi potecile de acces şi în caz de nevoie se va propune construirea de drumuri, justificând necesitatea lor. Construirea căilor de acces se va face respectând legislaţia în vigoare.

Se vor preciza felul căilor de acces existente, drumuri de acces pe păşune, drumuri forestiere şi lungimea acestora. Se va arăta starea acestor drumuri, cum sunt întreţinute şi de cine sunt administrate, necesitatea reparaţiilor.

Toate căile de acces vor fi figurate pe hărţile de ansamblu, prin semne convenţionale specifice.

6.6.Construcţii zoopastorale şi surse de apă

Se vor prezenta construcţiile pastorale, cum ar fi adăposturi, stâne, casării, cabane şi alte utilităţi, adăpători, garduri, porţi de târlire, precum şi amplasarea acestora. De asemenea se arată şi celelalte construcţii aflate pe păşuni sau în apropierea lor şi cine le administrează.

Se va face o descriere sumară a construcţiilor existente şi se va preciza starea lor.

Se vor da relaţii cu privire la sursele de apă existente, specificându-se în mod expres capacitatea şi permanenţa acestora. Dacă nu există adăpători se specifică unde se face adăpatul vitelor sau accesul vitelor la sursele de apă învecinate şi se menţionează distanţa până la aceste surse.

Se vor propune lucrări pentru realizarea de noi surse de apă potabilă, forări de puţuri, aducţiuni de apă şi alte lucrări de gospodărire a apei, justificându-se necesitatea lor, de exemplu: distanţele faţă de sursele de adăpare a animalelor să fie cât mai reduse.

Dacă este necesar, se fac propuneri pentru a se acorda acces la sursele de apă învecinate, inclusiv la cele din păduri.

7.Descriere parcelară

Se va face o prezentare tabelară a fiecărei parcele descriptive care compune pajiştea amenajată.

Font 8

┌───────────┬───────────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┬─────────────┬──────────────┐

│ UAT │ Trupul de pajişte │ Parcela │ Suprafaţa │ Categoria de │ │ │

│ │ │ descriptivă │ (ha) │ folosinţă │ Unitatea │ Configuraţia │

├───────────┼───────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┤ de relief │ │

│ │ │ │ │ │ │ │

├───────────┴───────────────────┴─────────────┴───────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┤

│Altitudine: Expoziţie: Înclinaţie: Sol: │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Datele staţionale suplimentare (dacă este cazul) │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Tipul de pajişte - se notează tipul de pajişte identificat pe parcelă (anexa nr. 2) │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Graminee - se prezintă speciile de graminee din covorul vegetal (anexa nr. 3) şi gradul acestora de │

│participare (%) │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Leguminoase - se prezintă speciile de leguminoase din covorul vegetal (anexa nr. 3) şi gradul de │

│participare (%) │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Diverse plante - se prezintă plantele din alte familii botanice care sunt în compoziţia covorului │

│ierbos (anexa nr. 4), precum şi gradul de participare al acestora (%) │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Plante dăunătoare şi toxice - se vor enumera plantele dăunătoare şi toxice care sunt prezente pe │

│pajişte (anexa nr. 5) şi gradul de participare al acestora în covorul ierbos (%) │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Gradul de acoperire cu vegetaţie a parcelei - se va nota aprecierea în procente a gradului de │

│acoperire │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Încărcarea cu animale - orientativ, în anul 1 se va nota conform anexei nr. 6, iar în următorii ani │

│prin calcul specificat la paragraful 5.4.4 │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Vegetaţia lemnoasă: se va detalia conform normelor silvice, se precizează vârsta, consistenţa, │

│răspândirea, volumul (m3), se va preciza dacă există rupturi şi doborâturi. │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Lucrări executate: se vor prezenta lucrările de îmbunătăţiri efectuate până în prezent. │

├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│Lucrări propuse: se vor prezenta lucrările propuse pentru îmbunătăţirea pajiştilor. │

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Aceste descrieri se vor ataşa la finalul documentaţiei.

8.Descrierea vegetaţiei forestiere

8.1.Date generale: suprafaţa totală, suprafaţa efectiv ocupată şi distribuţia vegetaţiei forestiere pe suprafaţă

8.2.Descrierea staţiunii: forma de relief, configuraţia terenului, expoziţie, înclinare, altitudine, tipul genetic de sol, tipul de floră, tipul de staţiune, datele caracteristice pentru staţiune, eroziune, grohotiş, stâncării şi alte caracteristici ecopedologice care prezintă importanţă pentru vegetaţia forestieră

8.3.Descrierea vegetaţiei forestiere: arboretul - elementele de arboret, provenienţa, vârsta, proporţia elementelor, clasa de producţie, creşterea, vârsta medie, consistenţa, volumul la hectar şi volumul total

8.4.Organizarea păşunatului: zonele admise la păşunat, zonele în care este permisă traversarea spre locurile de păşunat, zonele în care păşunatul este interzis, perioadele în care este admis păşunatul

8.5.Hărţi: harta păşunii împădurite, harta zonelor admise/interzise la păşunat şi a celor în care este permisă traversarea

9.Diverse

9.1.Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia

Se precizează data din care intră în vigoare prezentul amenajament. Durata amenajamentului pastoral este de 10 ani.

9.2.Colectivul de elaborare a prezentei lucrări

Se prezintă personalul care a participat la efectuarea amenajamentului, se va preciza de asemenea ce contribuţie a avut respectiva persoană şi unitatea de care aparţine aceasta.

9.3.Hărţile ce se ataşează amenajamentului

Se vor enumera hărţile ce se sunt ataşate amenajamentului. Hărţile vor fi anexate la sfârşitul lucrării, precum şi descrierile parcelare.

9.4.Evidenţa lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă

Se vor prezenta lucrările efectuate în fiecare an pe fiecare parcelă, conform tabelului 9.

9.5.Bibliografie

Se vor nota sursele bibliografice utilizate în realizarea prezentului amenajament.

Tabelul 9

Font 7

┌───────┬────────┬───────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬───────────────────┐

│ │ │ Combaterea │ Strângerea │ │ │ Supraînsămânţarea │ │

│ │ │ buruienilor şi │ cioatelor, │ │ │sau reînsămânţarea │ Fertilizarea*) │

│ │ │vegetaţiei lemnoase│ pietrelor şi │ Grăpatul │ Amendarea │ pajiştilor │ pajiştilor │

│ │ │ │ nivelarea │ pajiştilor │ pajiştilor │ │ │

│ │ │ │ muşuroaielor │ │ │ │ │

│Parcela│ Supra- ├─────────┬─────────┼─────────┬─────────┼─────────┬─────────┼─────────┬─────────┼─────────┬─────────┼─────────┬─────────┤

│ │ faţa │Perioada/│ │Perioada/│ │Perioada/│ │Perioada/│ │Perioada/│ │Perioada/│ │

│ │ │ Anul │Suprafaţa│ Anul │Suprafaţa│ Anul │Suprafaţa│ Anul │Suprafaţa│ Anul │Suprafaţa│ Anul │Suprafaţa│

├───────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├───────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├───────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├───────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└───────┴────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘

10.Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ghid-cadru.

Anexa 1

la ghidul-cadru

Câteva date necesare pentru alcătuirea amestecurilor de graminee şi

leguminoase perene în condiţii de neirigare

Font 7

┌─────────────────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┬─────────┐

│ │ Regiunea de cultură │ Particularităţi biologice │ Modul de │ Norma de│

│ Specia ├────┬─────────┬────┬────┬─────┼───────────┬──────────────┬───────────────┤folosinţă │ sămânţă │

│ │câm-│ dealuri │ │ │ │ Talia │ Otăvire │ Capacitatea │principal │ (kg/ha) │

│ │pie ├────┬────┤mun-│al- │lunci│ │ │ de concurenţă │ │ │

│ │ │ us-│ume-│ te │pin │ │ │ ├──────┬────────┤ │ │

│ │ │cate│ de │ │ │ │ │ │ Anul │Ceilalţi│ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ I │ ani │ │ │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Agropyron pectinifor. │ + │ + │ ● │ ● │ ● │ ● │Mijlocie │foarte slabă │ III │ II │fâneaţă │ 16-18 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Bromus inermis │ + │ + │ ● │ ● │ ● │ ● │Înaltă │foarte slabă │ III │ II │fâneaţă │ 30-35 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Dactylis glomerata │ + │ + │ + │ + │ ● │ + │Înaltă │foarte bună │ III │ I │mixt │ 20-25 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Festuca arundinaceea │ ● │ ● │ + │ + │ ● │ + │Înaltă │foarte bună │ III │ I │fâneaţă │ 25-30 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Festuca pratensis │ ● │ ● │ + │ + │ ● │ + │Mijlocie │bună │ II │ III │mixt │ 25-30 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Festuca rubra │ ● │ ● │ + │ + │ + │ ● │Joasă │slabă │ III │ III │păşune │ 20-25 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Lolium perenne │ ● │ ● │ + │ ● │ ● │ + │Joasă │foarte bună │ I │ II │păşune │ 25-30 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Phleum pratense │ ● │ ● │ + │ + │ + │ + │Înaltă │bună │ III │ III │mixt │ 15-18 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Poa pratensis │ ● │ ● │ + │ + │ + │ + │Joasă │slabă │ III │ II │păşune │ 12-15 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Lotus corniculatus │ + │ + │ + │ + │ ● │ + │Joasă │foarte bună │ III │ III │mixt │ 12-16 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Medicago sativa │ + │ + │ + │ ● │ ● │ + │Înaltă │foarte bună │ I │ I │fâneaţă │ 18-20 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Onobrychis viciifolia │ + │ + │ + │ ● │ ● │ ● │Înaltă │slabă │ III │ III │fâneaţă │ 80-100 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Trifolium pratense │ ● │ ● │ ● │ ● │ ● │ + │Înaltă │foarte bună │ II │ II │fâneaţă │ 16-20 │

├─────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┼────────┼──────────┼─────────┤

│Trifolium repens │ ● │ ● │ + │ + │ + │ + │Joasă │foarte bună │ III │ III │păşune │ 10-12 │

└─────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───────────┴──────────────┴──────┴────────┴──────────┴─────────┘

Se recomandă a fi semănate.

● Nu se recomandă.

I - capacitate mare de concurenţă

II - capacitate mijlocie de concurenţă

III - capacitate mică de concurenţă

Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare

pe zone de cultură şi mod de folosire

(P = păşunat; F = fâneaţă ; M = mixt)

Font 8

┌───────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────────────────────┐

│ Zona │ Silvostepă │ Etajul pădurilor de foioase │

│ │ │ (gorun, fag) │

├───────────────────────────────────────────┼────┬────┬────┼────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤

│Număr amestec │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Modul de exploatare │ P │ F │ PM │ PM │ P │ F │ MF │ PM │ M │ M │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Dactylis glomerata (golomăţ) │ 12 │ 6 │ 8 │ 10 │ - │ 10 │ 12 │ - │ 9 │ 10 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Festuca pratensis (păiuş de livezi) │ 8 │ - │ 10 │ 8 │ - │ - │ 5 │ 15 │ - │ 13 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Phleum pratense (timoftică) │ 5 │ - │ - │ 5 │ - │ 8 │ 5 │ 6 │ 7 │ 7 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Lolium perenne (raigras englezesc) │ - │ - │ - │ 2 │ - │ - │ - │ 4 │ 9 │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Festuca arundinaceea (păiuş înalt) │ - │ - │ - │ - │ 25 │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Festuca rubra (păiuş roşu) │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Poa pratensis (firuţă) │ 2 │ - │ - │ 2 │ - │ - │ - │ 2 │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Bromus inermis (obsigă nearistată) │ - │ - │ 10 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Trifolium repens (trifoi alb) │ - │ - │ - │ 3 │ 3 │ - │ - │ 3 │ 3 │ 3 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Trifolium pratense (trifoi roşu) │ - │ - │ - │ - │ - │ 12 │ - │ - │ 5 │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Lotus corniculatus (ghizdei) │ 5 │ - │ 4 │ - │ - │ - │ 3 │ - │ - │ 5 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Medicago sativa (lucerna albastră) │ - │ 15 │ - │ - │ - │ - │ 5 │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Onobrychis viciifolia (sparcetă) │ - │ - │ 30 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Total sămânţă (cu valoarea culturală 100%) │ 32 │ 21 │ 62 │ 30 │ 28 │ 30 │ 30 │ 30 │ 33 │ 38 │

└───────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare

pe zone de cultură şi mod de folosire

(P = păşunat; F = fâneaţă ; M = mixt)

Font 8

┌───────────────────────────────────────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────┐

│ Zona │ Etajul │ Condiţii staţionale speciale │

│ │ molidului ├──────────────┬─────────┬────┬─────────┤

│ │ │ Irigat │Eroziune │Exc.│Sărături │

│ │ │ │ │apă │ │

├───────────────────────────────────────────┼────┬────┬────┼────┬────┬────┼────┬────┼────┼────┬────┤

│Număr amestec │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │ 19 │ 20 │ 21 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Modul de exploatare │ PM │ M │ P │ P │ PM │ MF │ PM │ F │ M │ M │ P │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Dactylis glomerata (golomăţ) │ - │ 4 │ - │ - │ 10 │ 8 │ 5 │ - │ 5 │ 5 │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Festuca pratensis (păiuş de livezi) │ 12 │ 8 │ - │ 5 │ - │ 7 │ - │ - │ 8 │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Phleum pratense (timoftică) │ 8 │ 10 │ 8 │ 3 │ - │ 5 │ - │ - │ 7 │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Lolium perenne (raigras englezesc) │ - │ - │ - │ 15 │ 5 │ 3 │ - │ - │ 5 │ 15 │ 10 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Festuca arundinaceea (păiuş înalt) │ - │ - │ - │ - │ 12 │ - │ - │ - │ - │ - │ 15 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Festuca rubra (păiuş roşu) │ 6 │ - │ 7 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Poa pratensis (firuţă) │ - │ - │ 3 │ 2 │ 2 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Bromus inermis (obsigă nearistată) │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 12 │ 25 │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Trifolium repens (trifoi alb) │ 3 │ 3 │ 3 │ 3 │ 3 │ - │ - │ - │ - │ 3 │ 3 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Trifolium pratense (trifoi roşu) │ - │ 3 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Lotus corniculatus (ghizdei) │ 2 │ - │ - │ - │ - │ - │ 5 │ - │ - │ 5 │ 5 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Medicago sativa (lucerna albastră) │ - │ - │ - │ - │ - │ 8 │ 5 │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Onobrychis viciifolia (sparcetă) │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 25 │ 40 │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Total sămânţă (cu valoarea culturală 100%) │ 31 │ 28 │ 21 │ 28 │ 32 │ 31 │ 52 │ 65 │ 25 │ 28 │ 33 │

└───────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

Anexa 2

la ghidul-cadru

PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIŞTI ŞI RĂSPÂNDIREA LOR

1.Etajul subalpin şi alpin

1.1.Pajiştile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica) (păruşcă)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de păruşcă ocupă cele mai mari suprafeţe în etajul subalpin al jnepenişurilor, de la 1.600 m până la 2.200 m altitudine. Acestea sunt pajişti de origine secundară şi au rezultat în special după defrişarea jneapănului.

Festuca airoides este o specie care preferă staţiuni cu caracter mezoxerofit faţă de Nardus stricta, cu care se învecinează şi se întrepătrunde, şi care preferă staţiuni mai umede.

Vegetaţia are în componenţă numeroase specii nevaloroase.

Valoarea pastorală este foarte scăzută, cu producţie de 2-4 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,2-0,5 UVM/ha.

1.2.Pajiştile de Carex curvula (coarnă) şi Juncus trifidus (pipiriguţ)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de coarnă şi pipiriguţ sunt de origine primară, fiind răspândite în etajul alpin, la altitudini mai mari de 2.000-2.200 m, care se întâlnesc numai în Munţii Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Bucegi, Parâng, Retezat şi Rodnei.

Solurile sunt humicosilicatice şi podzoluri.

Carex curvula este un rogoz alpin, foarte bine consumat de animale.

Valoarea pastorală este foarte scăzută datorită, în principal, producţiilor foarte mici, de numai 1,5-3 t/ha MV şi a gradului scăzut de consumabilitate a pipiriguţului, care permit o încărcare de 0,1-0,4 UVM/ha.

2.Pajişti zonale premontane şi montane

2.1.Pajiştile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafeţe în zona de deal şi cea montană inferioară, începând de la altitudinea de 200-300 m până la peste 1.200 m, din subzona stejarilor şi gorunului până în subetajul fagului şi al amestecurilor de fag cu răşinoase.

În teritoriu se disting pajişti de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau uşor înclinate cu soluri mai bogate şi pajişti cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinaţie mare şi expoziţii însorite pe soluri mai sărace acide.

Solurile de sub pajiştile de iarba-câmpului sunt brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, brune eumezobazice cu reacţie slab acidă până la neutre pentru pajiştile mai bune şi puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie.

Agrostis capillaris este o graminee valoroasă din punct de vedere furajer, cu grad ridicat de consumabilitate.

Vegetaţia are în componenţă numeroase specii cu valoare furajeră ridicată, dar şi specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice. Adesea, aceste pajişti sunt invadate şi de vegetaţie lemnoasă dăunătoare, ca: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), măceşul (Rosa canina), în zone mai uscate şi alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) în zone mai umede.

Valoarea pastorală a pajiştilor de Agrostis capillaris este bună, ajungând la o producţie de 10-15 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1,0-1,2 UVM/ha.

A doua categorie de pajişti de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastorală mijlocie cu 5,0-7,5 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,5-0,8 UVM/ha.

2.2.Pajiştile de Festuca rubra (păiuş roşu)

Răspândire şi ecologie. Arealul fitogeografic al pajiştilor de Festuca rubra, corespunde etajului pădurilor de molid (Picea abies), cunoscut şi sub denumirea de etajul boreal, care atinge altitudinea de 1.800 m în Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali şi 1.600 m în nordul Carpaţilor Orientali. La limita inferioară, pajiştile de Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând în unele situaţii până în etajul nemoral la 700-800 m altitudine.

Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri.

Vegetaţia pajiştilor de Festuca rubra, din cauza păşunatului abuziv şi a scăderii fertilităţii solului, este invadată pe suprafeţe apreciabile de specia nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului, ţepoşică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafeţele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp.), ştirigoaie (Veratrum album), ştevii (Rumex sp.), brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale) şi altele. Vegetaţia lemnoasă invadantă este reprezentată de arbuşti ca: ienupăr (Juniperus sibirica), specii de Vaccinium şi puieţi de arbori, în special de molid. Festuca rubra are o valoare furajeră bună.

Valoarea pastorală a pajiştilor de păiuş roşu este foarte heterogenă, de la mediocră spre bună, cu o producţie de 5-15 t/ha MV, respectiv 0,5-1,5 UVM/ha.

2.3.Pajiştile degradate de Nardus stricta (ţepoşica)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de ţepoşică au o largă răspândire în etajul molidişurilor şi al jnepenişurilor (Pinus mugo) în toţi munţii înalţi din Carpaţii româneşti. Nardus stricta, specia care domină, are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind adaptată la condiţii de umiditate şi temperatură diferite, de la 300 m până la 2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice şi oligotrofice.

Solurile sunt în principal brune feriiluviale, brune acide, podzoluri, luvisoluri albice, puternic acide.

Valoarea furajeră a ţepoşicii este foarte scăzută, fiind considerată o specie nevaloroasă.

Vegetaţia pajiştilor de Nardus stricta este degradată şi de o productivitate scăzută.

Valoarea pastorală este de asemenea foarte scăzută, cu producţii de 3-5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35-50%, şi o capacitate medie de 0,4 UVM/ha.

3.Pajişti zonale colinare şi de câmpie

3.1.Pajiştile de Festuca valesiaca (păiuş stepic)

Răspândire şi ecologie. Aceste pajişti sunt reprezentative pentru zonele de stepă şi silvostepă din ţara noastră. Festuca valesiaca, specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, şi anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podişul Sucevei şi subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice şi subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podişul Bârladului. Cele mai mari suprafeţe cu păiuş stepic sunt în Podişul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic şi în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite.

Solurile pe care se extind aceste pajişti sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele şi solurile cernoziomoide.

Vegetaţia are în componenţă numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieţi, pelin şi specii toxice, ca: alior, coronişte sau vegetaţie lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar, păducel, măceş, verigariu.

Valoarea pastorală este mediocră, cu potenţial de producţie scăzut, de numai 3-5 t/ha MV şi o încărcare medie de 0,3-0,5 unităţi vită mare la ha.

3.2.Pajiştile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuş de silvostepă)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podişul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer şi gârniţă din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanţi slab până la moderat înclinaţi 6°-14° pe toate expoziţiile la altitudini mai joase şi numai însorite la altitudini mai mari.

Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenuşii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri.

Vegetaţia este dominată de numeroase specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice, ca: alior, scaieţi, pelin, care diminuează mult calitatea acestor pajişti.

Valoarea pastorală şi productivitatea sunt slabe-mijlocii, cu o producţie de 3,5-6 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,4-0,6 UVM/ha.

3.3.Pajiştile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuţa)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de firuţă se întâlnesc în zona nemorală din sudul ţării, în aria pădurilor de cer şi gârniţă, la altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane şi uşor înclinate.

Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună şi grad ridicat de consumabilitate.

Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roşcate, brune roşcate luvice şi vertisoluri.

Vegetaţia este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc totuşi specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul-iepurelui, dăunătoare şi toxice, ca: alior, scaieţi, piciorul-cocoşului.

Valoarea pastorală este bună, cu producţie de 7,5-12,5 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1-1,5 UVM/ha.

3.4.Pajiştile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de bărboasă sunt cele mai răspândite tipuri de pajişti derivate din cele de Festuca valesiaca şi Festuca rupicola, ca efect al păşunatului abuziv, neraţional şi al eroziunii solului, din Podişul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podişul Dobrogei, precum şi al unor enclave din Dealurile Olteniei şi Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofă, xerofită cu largă amplitudine ecologică din zona de stepă până în subetajul gorunului şi chiar al fagului, în special pe coastele însorite, moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune a solului.

Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice şi luvisoluri albice.

Vegetaţia acestui tip de pajişte derivată este frecvent invadată de buruieni, specii dăunătoare şi toxice, precum: alior, lumânărică, scaieţi, pelin, pojarniţă.

Valoarea pastorală şi productivitatea sunt foarte slabe, cu producţii de 1,5-5 t/ha MV, în funcţie de intensitatea degradării, cu o capacitate de păşunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha.

4.Pajişti azonale

4.1.Pajiştile din lunci şi depresiuni

Aceste pajişti sunt influenţate în mare măsură de condiţiile de sol şi umiditate specifice luncilor râurilor şi depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana).

Vegetaţia ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajişti distincte: Agrostis stolonifera (iarba- câmpului), Alopecurus pratensis (coada-vulpii), Poa pratensis (firuţa), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovăsciorul) şi Festuca pratensis (păiuşul de livezi), precum şi alte specii foarte valoroase furajere care au fost introduse deja în cultură.

Modul de folosinţă al acestor pajişti este în regim de fâneaţă şi uneori mixt, fâneaţă-păşune. Aceste tipuri de pajişti naturale au producţiile cele mai ridicate, datorită regimului de umiditate favorabil şi solurilor bogate aluvionare din luncile râurilor.

Valoarea pastorală este bună spre foarte bună, cu producţii de 7,5-15 t/ha MV, în funcţie de tipul şi modul de întreţinere.

4.2.Pajiştile de pe soluri saline şi alcaline

Majoritatea acestor tipuri de pajişti sunt răspândite în Câmpia Română de Est, în Câmpia Olteniei, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei, Lunca Prutului şi Bârladului, Lunca şi Delta Dunării, pe solurile saline şi alcalice.

Pajiştile de Puccinellia limosa sunt cel mai bine reprezentate, au o producţie scăzută, de 4-7 t/ha MV şi o valoare pastorală slabă-mijlocie, care suportă o capacitate de păşunat de 0,3-0,6 UVM/ha. Pajiştile de Salicornia europaea - Suaeda maritima sunt răspândite mai ales pe solonceacuri, pe care cresc aproape în exclusivitate specii fără valoare furajeră, toleranţe la concentraţia mare de săruri din aceste soluri.

Producţia medie este de 5-6 t/ha MV, de foarte slabă calitate, cu o valoare pastorală foarte slabă şi cu o capacitate de păşunat de 0,1-0,2 UVM/ha.

4.3.Pajiştile de nisipuri

Pajiştile răspândite pe nisipuri se întâlnesc în Câmpia Română, Câmpia Careiului în nord-vestul ţării şi în Delta Dunării.

Vegetaţia pajiştilor de nisipuri este rară, cu specii puţine la număr şi cu valoare furajeră slabă sau nevaloroase, fiind dominate de Festuca vaginata (păiuş de nisipuri) şi Elymus sabulosus.

Valoarea pastorală a acestor pajişti este neînsemnată.

Anexa 3

la ghidul-cadru

Principalele plante din vegetaţia păşunilor şi fâneţelor

Font 7

┌─────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐

│ Nr. │ Denumirea ştiinţifică │ Formaţii de pajişti şi │ │ │ │

│crt. │ (populară) │ condiţiile ecologice │ │ Produc- │ Valoarea │

│ │ │ unde trăieşte │ Însuşiri morfologice şi biologice │ tivitatea │ furajeră │

├─────┴──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│GRAMINEE │ │ │ │ │

├─────┬──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 1. │Alopecurus pratensis │Fâneţe de lunci cu soluri │Înălţime 70-80 cm. Rezistentă la ger│ │ │

│ │(coada-vulpii) │revene şi bogate │şi inundaţii, sensibilă la secetă │Mare │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 2. │Arrhenatheum elatius │Fâneţe cu soluri profunde şi │Tufă rară de 1-1,3 m, tipică de │ │ │

│ │(ovăscior) │bogate │fâneaţă │Foarte mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 3. │Agrostis capillaris │Pajişti de deal şi munte pe │Tufe rare, de 40-60 cm, înfloreşte │ │ │

│ │(iarba-câmpului) │soluri sărace │târziu şi otăveşte bine. │Mijlocie │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 4. │Agrostis stolonifera │Pajişti de lunci cu exces de │Plantă cu stoloni, de 70-80 cm, │ │ │

│ │(moleaţă) │umiditate şi soluri bogate │foarte rezistentă la inundaţii, │ │ │

│ │ │ │sensibilă la secetă │Mare │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 5. │Agrostis rupestris │Păşuni din etajul alpin pe │Plantă scundă (10-15 cm) cu tufă │ │ │

│ │(iarba-stâncilor) │soluri scheletice acide │rară, rezistentă la geruri │Foarte mică │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 6. │Agropyron repens │Fâneţe de luncă pe soluri │Plantă cu stoloni, înaltă, │ │ │

│ │(pir târâtor) │nisipoase │rezistentă la secetă │Mare │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 7. │Anthoxantum odoratum │Pajişti de deal şi munte, │Tufă rară, scundă (20-30 cm), │ │ │

│ │(viţelarul) │soluri sărace │înfloreşte timpuriu, are miros │ │ │

│ │ │ │specific de cumarină. │Mică │Slabă │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 8. │Botriochloa ischaemum │Pajişti de deal pe soluri │ │ │ │

│ │(bărboasă) │uscate, erodate şi pante │Talie mijlocie (40-50 cm), foarte │ │ │

│ │ │însorite. │rezistentă la secetă │Mică │Slabă │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 9. │Bromus inermis │Pajişti de silvostepă pe │Plantă stoloniferă, 80-100 cm │ │ │

│ │(obsigă nearistată) │soluri mai bogate │înălţime,rezistentă la secetă şi ger│Foarte mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 10. │Briza media │Pajişti de deal şi munte, pe │Tufă rară cu talie mijlocie, │ │ │

│ │(tremurătoare) │soluri mai sărace │rezistentă la ger, ornamentală │Slabă │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 11. │Calamagrostis arundinacea │În păduri rărite sau │ │ │ │

│ │(trestia de pădure) │defrişate pe soluri afânate │Plantă cu rizomi, înălţime 70-130 cm│ │ │

│ │ │revene │frunze aspre, otăveşte greu. │Mare │Redusă │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 12. │Cynosurus cristatus │Pajişti de deal şi munte cu │Tufă rară cu talie mijlocie, │ │ │

│ │(pieptănariţă) │soluri revene şi relativ │pretenţioasă la umezeală, │ │ │

│ │ │bogate │otăveşte bine. │Mijlocie │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 13. │Dactylis glomerata │Pajişti de deal şi lunci cu │Tufă rară cu înălţime de 80-120 cm, │ │ │

│ │(golomăţ) │soluri revene, bogate, │înălţime foarte timpurie, otăveşte │ │ │

│ │ │cultivat │bine după coasă şi păşunat. │Mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 14. │Deschampsia caespitosa │Pajişti de munte, soluri │Tufă deasă, 60-120 cm înălţime, nu │ │ │

│ │(târsă) │acide, bătătorite cu │rezistă la secetă, suportă bine │ │ │

│ │ │umezeală ridicată │păşunatul. │Mare │Redusă │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 15. │Deschampsia flexuose │Pajişti de munte cu soluri │Tufă rară, 50-60 cm înălţime, │ │ │

│ │(păiuş de munte) │sărace, acide, revene │rezistă bine la păşunat, │ │ │

│ │ │ │otăveşte greu. │Mică │Mică │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 16. │Festuca airoides │Păşuni alpine, soluri │Tufă mixtă, foarte mică 15-20 cm, │ │ │

│ │(F. supina) (păruşcă) │foarte acide │rezistentă la ger şi păşunat │Mică │Slabă │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 17. │Festuca arundinacea │Pajişti de luncă pe soluri │Tufă rară, 60-100 cm înălţime, │ │ │

│ │(păiuş înalt) │cu umezeală multă, cultivată │frunze mai aspre, rezistentă la │ │ │

│ │ │ │păşunat, sensibilă la secetă │Mare │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 18. │Festuca pratensis │Fâneţe de luncă, cu soluri │Tufă rară, 50-70 cm înălţime, │ │ │

│ │(păiuş de livezi) │profunde, bogate, cultivată │sensibilă la secetă, otăveşte bine. │Mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 19. │Festuca rubra │Pajişti de deal şi munte pe │Tufă mixtă, 50-70 cm, sensibilă la │ │ │

│ │(păiuş roşu) │soluri mai acide, permeabilă,│secetă, foarte rezistentă la ger şi │ │ │

│ │ │cultivată │păşunat │Mare │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 20. │Festuca pseudovina │Păiuş de câmpie şi dealuri │Tufă deasă, 20-30 cm, rezistentă la │ │ │

│ │(păiuşul-oilor) │până la premontane │secetă şi păşunat │Mică │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 21. │Festuca rupicola │ │ │ │ │

│ │(F. sulcata) │Păşuni de câmpie până la │Tufă deasă, 20-30 cm, rezistentă la │ │ │

│ │(păiuş de silvostepă) │premontane pe soluri uscate │geruri, secetă şi păşunat │Mică │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 22. │Holcus lanatus │Fâneţe pe soluri cu regim │Tufă rară, 50-80 cm, plantă păroasă,│ │ │

│ │(flocoşică) │hidric bogat │sensibilă la secetă, otăveşte bine. │Mijlocie │Slabă │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 23. │Lolium perenne │Păşuni de câmpie şi dealuri │Tufă rară, 30-50 cm, sensibilă la │ │ │

│ │(raigras englez) │pe soluri profunde şi bogate,│uscăciune şi ger, rezistă foarte │ │ │

│ │ │cultivată │bine la păşunat şi călcare. │Mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 24. │Lolium multiflorum │Sălbăticită, pe soluri │ │ │ │

│ │(raigras italian) │fertile cu regim hidric bun, │Tufă rară, 40-60 cm, foarte │ │ │

│ │ │cultivată │sensibilă la secetă şi ger │Mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 25. │Molinia coerulea │Pajişti pe soluri turboase │Tufă deasă, 80-100 cm, frunze │ │ │

│ │(iarbă albastră) │cu exces de umezeală │foarte aspre │Mijlocie │Scăzută │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 26. │Nardus stricta (părul- │Pajişti montane şi subalpine │Tufă deasă, 20-30 cm, frunze │ │ │

│ │porcului, ţăpoşică) │pe soluri acide, sărace │ţepoase, aspre │Mică │Foarte slabă│

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 27. │Phalaris arundinacea │Fâneţe de lunci sau soluri │Plantă cu rizomi 1,5-2 m, rezistentă│ │ │

│ │(ierbăluţă, iarbă albă) │bogate, umede, cultivată │la ger, otăveşte bine, sensibilă la │ │ │

│ │ │recent │păşunat. │Foarte mare │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 28. │Phragmites australis │ │Plantă cu rizomi peste 2 m, otăveşte│ │ │

│ │(trestia) │Pajişti de mlaştini şi bălţi │bine după coasă. │Foarte mare │Slabă │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 29. │Phleum alpinum │Păşuni subalpine cu soluri │Plantă cu rizomi scurţi, 20-40 cm, │ │ │

│ │(timoftică de munte) │acide, sărace │rezistentă la ger │Mică │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 30. │Phleum pratense │Pajişti de dealuri umede şi │ │ │ │

│ │(timoftică) │montane, soluri fertile, │Tufă rară, 60-120 cm, sensibilă la │ │ │

│ │ │cultivată │secetă │Foarte mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 31. │Poa pratensis (firuţă) │Păşuni de deal şi montane, │ │ │ │

│ │ │preferă soluri bogate, │Tufă mixtă, 40-60 cm, rezistentă la │ │ │

│ │ │cultivată │secetă, ger, păscut şi călcat │Mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 32. │Poa trivialis │Fâneţe din lunci şi zone │Tufă cu stoloni, înaltă, 80-120 cm, │ │ │

│ │(şovar de munte) │umede, pe soluri mai bogate │sensibilă la secetă, regenerează │ │ │

│ │ │ │bine după coasă. │Mare │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 33. │Poa nemoralis │Poieni umbrite din păduri pe │Tufă rară, 50-70 cm, rezistentă la │ │ │

│ │(firuţă de pădure) │soluri mai bogate │umbrire, otăveşte mai greu. │Mică │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 34. │Poa annua (firuţa măruntă)│Păşuni alpine, pe soluri │Plantă de talie mică (50 cm), │ │ │

│ │ │acide, târlite │rezistentă la păşunat │Mică │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 35. │Trisetum flavescens │Fâneţe de deal şi lunci pe │Tufă rară, 40-80 cm, sensibilă la │ │ │

│ │(ovăsciorul auriu) │soluri mai umede şi bogate │secetă, otăveşte puternic după │ │ │

│ │ │ │coasă. │Mare │Bună │

├─────┴──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│LEGUMINOASE │ │ │ │ │

├─────┬──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 36. │Anthyllis vulneraria │Pajişti montane, pe soluri │ │ │ │

│ │(vătămătoare) │pietroase, calcaroase │Tulpini de 50-60 cm, rezistentă la │ │ │

│ │ │însorite │ger şi uscăciune │Mijlocie │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 37. │Galega officinalis │Fâneţe de luncă sau alte │Tulpini de 60-100 cm, otăveşte slab,│ │ │

│ │(ciumărea) │zone umede, bogate │suspect otrăvitoare pentru oi. │Mare │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 38. │Genista tinctoria │Pajişti de dealuri şi munte │ │ │ │

│ │(drobiţă) │pe soluri acide, sărace │Tulpini de 40-80 cm, flori galbene │Mică │Slabă │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 39. │Lathyrus pratensis │Fâneţe din zona păduroasă │Tulpini urcătoare 60-70 cm, │ │ │

│ │(lintea-pratului) │mai umedă │longevitate mare │Mare │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 40. │Lotus corniculatus │Pajişti din zona de deal şi │Tulpină înaltă de 20-40 cm, │ │ │

│ │(ghizdei) │montană pe soluri foarte │rezistent la secetă, aciditate, │ │ │

│ │ │diferite ca fertilitate şi │otăveşte bine, nu produce │ │ │

│ │ │reacţie, cultivată │meteorizaţii la animale. │Mare │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 41. │Medicago falcata │Fâneţe din zona de deal şi │Tulpină înaltă de 40-70 cm, foarte │ │ │

│ │(lucerna galbenă) │premontană pe coaste uscate │rezistentă la secetă şi ger, │ │ │

│ │ │ │otăveşte mai slab. │Mijlocie │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 42. │Medicago lupulina │Pajişti şi pârloage din │Plantă anuală, 15-20 cm, rezistentă │ │ │

│ │(lucerna măruntă) │zonele de deal şi montană │la secetă │Mică │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 43. │Medicago sativa │Sălbăticită în fâneţe pe │Tulpină înaltă de 60-80 cm, foarte │ │ │

│ │(lucerna albastră) │soluri bogate, profunde, │rezistentă la secetă, otăveşte │ │ │

│ │ │cultivată │foarte bine. │Foarte mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 44. │Melilotus albus │Fâneţe şi pârloage mai umede │Plantă bianuală, foarte înaltă │ │ │

│ │(sulfina albă) │din zonele de deal şi munte, │1,2-1,5 m, rezistentă la ger, │ │ │

│ │ │cultivată │otăveşte mai slab. │Foarte mare │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 45. │Melilotus officinalis │Fâneţe şi pârloage pe │ │ │ │

│ │(sulfina galbenă) │terenuri mai uscate din │Plantă bianuală, 1-1,2 m, rezistentă│ │ │

│ │ │zonele de deal │la ger şi secetă │Mare │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 46. │Onobrychis viciifolia │Pajişti de deal şi │Tulpină de 40-60 cm, foarte │ │ │

│ │(sparceta) │premontane, cu soluri │rezistentă la secetă, otăveşte mai │ │ │

│ │ │calcaroase, cultivată │slab, nu produce meteorizaţii. │Mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 47. │Trifolium alpestre │Păşuni de munţi înalţi, pe │Tulpină de 20-40 cm, rezistentă la │ │ │

│ │(trifoi alpin) │stâncării şi coaste │ger şi uscăciune, otăveşte slab. │Mijlocie │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 48. │Trifolium campestre │Păşuni de dealuri şi munte, │Plantă anuală, 15-20 cm, se │ │ │

│ │(trifoi galben) │pe diferite soluri │pretează la păşunat. │Mijlocie │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 49. │Trifolium hybridum │Fâneţe din zona de deal şi │Tulpini de 40-50 cm, sensibil la │ │ │

│ │(trifoi corcit) │montană mai umedă, pe soluri │secetă, rezistent la ger, otăveşte │ │ │

│ │ │bogate │slab. │Mare │Bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 50. │Trifolium montanum │Fâneţe de deal şi munte pe │ │ │ │

│ │(trifoi de munte) │coaste însorite, cu soluri │Tulpini de 30-50 cm, rezistent la │ │ │

│ │ │sărace │secetă, otăveşte mai greu. │Mijlocie │Mijlocie │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 51. │Trifolium pannonicum │Fâneţe de deal şi munte pe │Tulpină de 30-50 cm, frunze păroase,│ │ │

│ │(trifoi panonic) │soluri sărace │otăveşte greu după coasă. │Mijlocie │Slabă │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 52. │Trifolium pratense │Pajişti de luncă, deal şi │Talia 50-60 cm, sensibil la ger şi │ │ │

│ │(trifoi roşu) │munte, pe soluri mai bogate, │secetă, otăveşte puternic după │ │ │

│ │ │cultivat │coasă. │Foarte mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 53. │Trifolium repens │Pajişti de luncă, deal şi │Tulpini târâtoare, sensibil la │ │ │

│ │(trifoi alb) │munte, pe soluri mai bogate │secetă, otăveşte foarte puternic │ │ │

│ │ │i umiditate optimă, cultivat │după coasă şi păşunat. │Mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 54. │Trifolium resupinatum │Fâneţe de luncă, pe soluri │Plantă anuală, 40-80 cm, sensibil │ │ │

│ │(trifoi persan) │bogate şi regim hidric optim,│la secetă, otăveşte mai greu după │ │ │

│ │ │cultivat │coasă. │Foarte mare │Foarte bună │

├─────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤

│ 55. │Vicia cracca (măzăriche) │Pajişti de lunci, dealuri, │ │ │ │

│ │ │cu soluri foarte diferite, │Tulpină urcătoare, 40-100 cm, │ │ │

│ │ │cultivată │longevivă │Mare │Bună │

└─────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘

Anexa 4

la ghidul-cadru

Font 7

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ ALTE FAMILII BOTANICE │

├────┬────────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────────┤

│ Nr.│ │ │ │ │

│crt.│ Denumire │ Răspândire │ Însuşiri │ Consumată │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 1.│Achillea millefolium │Pajişti din toate zonele, │ │ │

│ │(coada-şoricelului) │foarte răspândit │Perenă, cu rizomi, aromată │Verde şi fân │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 2.│Alchemilla vulgaris (creţişoară)│Pajişti din etajul montan │Perenă, frunze palmate │Verde şi fân │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 3.│Carex curvula (coarnă) │Păşuni alpine │Tufă deasă, perenă cu rizom │Verde │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 4.│Carum carvi (chimion) │Fâneţe de deal şi munte │Bianuală, 40-60 cm │Verde şi fân │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 5.│Cichorium inthybus (cicoare) │Pajişti de deal şi munte │Perenă, tulpina 30-70 cm │Verde │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 6.│Filipendula hexapetala (aglică) │Pajişti uscate, poieni │Perenă, 30-80 cm │Verde │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 7.│Geranium pratense │ │ │ │

│ │(ciocul-berzei) │Pajişti de deal şi munte │Perenă cu rizomi, 30-60 cm │Verde şi fân │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 8.│Ligusticum mutellina │Păşuni subalpine │Perenă cu rizomi │Verde │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 9.│Polygonum bistorta │ │ │ │

│ │(coada-racului) │Păşuni umede din zona montană│Perenă cu rizomi │Verde │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 10.│Potentilla erecta (cinci degete)│Pajişti umede din zona de │ │ │

│ │ │deal şi munte │Perenă cu rizomi │Verde │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 11.│Plantago lanceolata (pătlagina) │Pajişti din toate zonele │Perenă, frunze înguste │Verde şi fân │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 12.│Prunella vulgaris (busuioc │Păşuni din zone de deal şi │ │ │

│ │sălbatic) │munte │Perenă, 15-20 cm │Fân │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 13.│Rumex acetosa (măcriş) │Fâneţe de luncă, deal şi │ │ │

│ │ │munte │Perenă, talie înaltă │Verde şi fân │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 14.│Taraxacum officinale (păpădie) │Pajişti din toate zonele │Perenă, frunze în rozetă │Verde şi fân │

├────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 15.│Thymus montanus (cimbrişor) │Pajişti de deal şi munte │Perenă, miros penetrant │Verde şi fân │

└────┴────────────────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────────┘

Anexa 5

la ghidul-cadru

Plante dăunătoare şi toxice din pajiştile permanente

Font 7

┌─────┬──────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────┐

│ Nr. │ Denumire ştiinţifică │ │ │Specii de animale ce│ │

│ crt.│ (populară) │ Răspândire │ Substanţa toxică │ pot fi intoxicate │ Acţiune toxică │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 1. │Aconitum toxicum (omag) │Păşuni subalpine │Alcaloidul aconitină │Toate speciile │Sistemul nervos │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 2. │Adonis vernalis (ruşcuţă) │Păşuni de deal │Glucozidul adonidina │Toate speciile │Diaree, sistem │

│ │ │ │ │ │cardiovascular │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 3. │Caltha laeta │ │ │ │ │

│ │(calcea-calului) │Păşuni umede │ │Toate speciile │ │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 4. │Chelidonium majus │ │ │ │ │

│ │(rostopasca) │Tufişuri, locuri umbroase │Chelidonină │Porci, capre │Vărsături, colici │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 5. │Colchicum autumnale │ │ │ │Aparatul digestiv şi │

│ │(brânduşa de toamnă) │Pajişti de deal şi munte │Alcaloidul colchicină │Toate speciile │respirator │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 6. │Conium maculatum (cucută) │Pajişti umede, tufişuri │Conhidrină, coniină │Toate speciile │Sistem nervos şi │

│ │ │ │ │ │digestiv │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 7. │Cicuta virosa │ │Cucuroxină şi │ │Salivaţie, │

│ │(cucuta de apă) │Locuri mlăştinoase │uleiuri eterice │Toate speciile │diaree, frisoane │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 8. │Cynanchum vincetoxicum │ │ │ │Rinichii şi │

│ │(iarba-fiarelor) │Tufişuri │Glicozidul, vincetoxina │Oi │căile urinare │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 9. │Delphinium consolida │ │ │ │ │

│ │(nemţişorul) │Locuri părăsite │Delfinina din seminţe │Bovine şi ovine │Sistemul nervos │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 10. │Equisetum palustre │Pajişti cu exces de │ │ │Sistemul nervos, │

│ │(coada-calului) │umiditate │Alcaloidul equisetină │Bovine şi cai │ficat, rinichi │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 11. │Euphorbia cyparissias │ │ │ │Sistemul nervos, │

│ │(laptele-câinelui) │Pajişti uscate de deal │Euforbină │Toate speciile │aparatul digestiv │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 12. │Gratiola officinalis │ │ │ │ │

│ │(vaninariţa) │Fâneţe umede │Glucozidul graţiolina │Cai şi bovine │Aparatul digestiv │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 13. │Hypericum perforatum │ │ │ │ │

│ │(pojarniţă) │Pajişti de deal │Uleiuri eterice │Toate animalele │Aparatul digestiv │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 14. │Papaver rhoeas │ │ │ │Amorţeală şi simptome │

│ │(macul roşu) │Terenuri părăsite │Narcotic puternic │Bovine │de turbare │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 15. │Pteridium aquilinum │ │ │ │ │

│ │(feriga) │Pajişti de deal şi munte │ - │Cai │Cancer │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 16. │Ranunculus acer │ │ │ │ │

│ │(piciorul-cocoşului) │Pajişti umede │Uleiuri eterice │Cai şi bovine │Irită pielea │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 17. │Ranunculus sceleratus │ │ │ │Sistemul nervos, │

│ │(boglari) │Păşuni umede │Uleiuri eterice │Cai şi bovine │mucoasa digestivă │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 18. │Stellaria graminea │ │ │ │Febră, tremurături, │

│ │(rocoţea) │Fâneţe de deal şi munte │ - │Cai │salivaţie, astenie │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 19. │Thalictrum aquilegifolium │ │ │ │Aparatul respirator şi│

│ │(rutişorul) │Pajişti de deal şi munte │Alcaloizi │Porci │sistemul nervos │

├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┤

│ 20. │Veratrum album │Păşuni montane şi subalpine│Protoveratrină, jervinină │Cai, bovine şi, │Sistemul nervos şi │

│ │(ştirigoaie) │ │ │uneori, oi │cardiovascular │

└─────┴──────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────┘

Plante de balast

Font 9

┌─────┬────────────────────────────┬───────────────────────┬─────────────────────────────┐

│ │ Denumirea ştiinţifică │ Denumirea populară │ Răspândire │

├─────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼─────────────────────────────┤

│ 1.│Ajuga genevensis │Vineriţa │Fâneţe de deal │

│ 2.│Amaranthus albus │Ştir │Terenuri părăsite │

│ 3.│Arnica montana │Arnică │Pajişti montane şi subalpine │

│ 4.│Carlina acaulis │Turtă │Păşuni de deal, uscate │

│ 5.│Capsella bursa pastoris │Traista-ciobanului │Pajişti de lunci şi deal │

│ 6.│Centaurea sp. │Mături │Pajişti de deal şi munte │

│ 7.│Chrysanthemum leuc. │Margarete │Fâneţe degradate │

│ 8.│Echium vulgare │Iarba-şarpelui │Pajişti de deal │

│ 9.│Eryngium campestre │Scaiul-dracului │Păşuni de lunci şi deal │

│ 10.│Galega officinalis │Ciumărea │Lunci inundabile │

│ 11.│Heracleum spondyllium │Crucea-pământului │Fâneţe de deal │

│ 12.│Leonurus cardiaca │Talpa-gâştii │Terenuri umede │

│ 13.│Linaria genistifolia │Linariţă │Pajişti de deal, uscate │

│ 14.│Lysimachia nummularia │Dreţe │Fâneţe umede │

│ 15.│Origanum vulgare │Şovârv │Pajişti de deal şi munte │

│ 16.│Salvia pratensis │Jaleş │Fâneţe de deal şi munte │

│ 17.│Symphytum officinale │Tătăneasă │Pajişti umede │

│ 18.│Verbena officinalis │Urzicuţe │Pajişti umede │

│ 19.│Verbascum phlomoides │Lumănărica │Pajişti uscate, degradate │

│ 20.│Veronica chamaedrys │Şopârliţa │Pajişti de deal şi munte │

└─────┴────────────────────────────┴───────────────────────┴─────────────────────────────┘

Anexa 6

la ghidul-cadru

Producţia de iarbă şi încărcarea cu animale exprimată

în unităţi vită mare (UVM) la hectar a principalelor

tipuri de pajişti din România

┌────────────────────────────────────────┬──────────────────┬─────────────────┐

│ Tipul de pajişte │Producţia de iarbă│ Încărcarea cu │

│ │ (t/ha) │ animale UVM/ha │

├────────────────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤

│Pajişti zonale │ │ │

│a) Festuca valesiaca (păiuş stepic) │ 3,0-5,0 │ 0,3-0,5 │

│b) Festuca rupicola (păiuş de deal) │ 3,5-6,0 │ 0,4-0,6 │

│c) Botriochloa ischaemum (bărboasă) │ 1,5-5,0 │ 0,3-0,4 │

│d) Poa pratensis angustifolia (firuţa) │ 7,5-12,5 │ 1,0-1,5 │

│e) Agrostis capillaris (iarba-vântului) │ 5,0-15,0 │ 0,5-1,2 │

│f) Festuca rubra (păiuş roşu) │ 5,0-15,0 │ 0,5-1,5 │

│g) Nardus stricta (ţepoşică) │ 3,0-5,0 │ 0,2-0,5 │

│h) Festuca airoides (păruşcă) │ 2,0-4,0 │ 0,2-0,5 │

│i) Carex curvula (coarnă) │ 1,5-3,0 │ 0,1-0,4 │

│Pajişti azonale │ │ │

│j) lunci şi depresiuni │ 7,5-20,0 │ 1,0-2,0 │

│k) soluri saline şi alcaline │ 4,0-7,0 │ 0,1-0,6 │

│l) soluri nisipoase şi nisipuri │ 1,0-3,0 │ 0,1-0,2 │

└────────────────────────────────────────┴──────────────────┴─────────────────┘

Producţia şi calitatea principalelor categorii de pajişti

Font 9

┌─────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┬─────────────┐

│ Cod │ Categoria de pajişte │ Producţia │ │

│ │ │ de iarbă │ Calitatea │

│ │ │ (t/ha) │ furajeră │

├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤

│ I │Reînsămânţate, fertilizate intensiv, amendate, după caz, │ │ │

│ │din zone umede şi cu condiţii de irigare │ 30-50 │Foarte bună │

├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤

│ II │Reînsămânţate, fertilizate la nivel mediu, amendate, │ │Foarte bună │

│ │după caz, din zone umede, neirigate │ 25-35 │Bună │

├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤

│ III │Supraînsămânţate, amendate, după caz, fertilizate la │ │Bună │

│ │nivel mediu din zone mai uscate, neirigate │ 12-25 │Mijlocie │

├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤

│ IV │Pajişti cu specii cu valoare medie, fertilizate sporadic │ │Mijlocie │

│ │cu îngrăşăminte naturale şi chimice, parţial îmbunătăţite│ 6-15 │Slabă │

├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤

│ V │Pajişti cu specii cu valoare medie şi slabe furajere, │ │Slabă │

│ │neîmbunătăţite │ 3-10 │Foarte slabă │

├─────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤

│ VI │Pajişti îmburuienate, invadate cu vegetaţie arbustivă, │ │ │

│ │soluri erodate, exces de umiditate şi alte degradări ale │ │ │

│ │solului şi vegetaţiei │ 1-5 │Foarte slabă │

└─────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴─────────────┘

Anexa 7

la ghidul-cadru

Model de cuşcă metalică pentru determinarea

producţiei de iarbă pe păşune (2 x 1 m)

Alte informaţii privind cunoaşterea vegetaţiei pajiştilor, valoarea pastorală, tehnologii de îmbunătăţire şi folosire raţională a acestora se pot obţine prin accesarea site-ului Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, http://www.pajişti-grassland.ro/proiecte/lucrări/index.html

Anexa la normele metodologice a fost introdusă de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015, având conţinutul prevăzut în anexa din acelaşi act normativ.