Norme metodologice din 11 decembrie 2013

Articolul 1

În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)amenajament pastoral - documentație care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor;

b)autoritate competentă - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și autoritățile cu atribuții în domeniu aflate în subordinea sa, după caz;

Lit. b) a art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

c)abrogată;

Lit. c) a art. 1 a fost abrogată de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

d)capacitate de pășunat - reprezintă numărul de animale care pot fi hrănite pe suprafața de 1 ha de pajiște în întreaga perioadă de pășunat, se exprimă în unități vită mare (UVM) la hectar și se determină prin raportarea producției efective la necesarul de furaje pentru 1 UVM.

e)activitate agricolă care se desfășoară pe pajiști conform clasificării statistice a activităților economice în Uniunea Europeană pentru producția animală și vegetală - orice activitate agricolă prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, după cum urmează:

Lit. e) a art. 1 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 2

Pajiștile aflate în domeniul public și/sau privat al comunelor, orașelor, municipiilor și al municipiului București administrate de consiliile locale ale acestora, cele aflate în domeniul public și/sau privat al statului administrate de Agenția Domeniilor Statului, cele aflate în proprietatea publică a statului administrate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, precum și pajiștile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice, înregistrate în registrul agricol ca pășune/fâneață, la data de 1 ianuarie 2007, conform clasificării prevăzute la art. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și identificate cadastral potrivit prevederilor Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, alcătuiesc suprafața de pajiști care trebuie menținută la nivel național.

Art. 2 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 3

(1)Autoritatea competentă centralizează anual suprafețele din categoria de folosință pajiști permanente prin intermediul registrului agricol și actualizează anual baza de date cu suprafețele de pajiști scoase din circuitul agricol și cu cele recuperate, în vederea respectării prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013.

(2)Autoritatea competentă analizează, la solicitarea direcțiilor pentru agricultură județene, documentațiile privind scoaterea definitivă din circuitul agricol a pajiștilor și emite avizul potrivit legislației în vigoare.

Art. 3 a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 4

Administrarea pajiștilor aflate în domeniul public și/sau privat al comunelor, orașelor, municipiilor și al municipiului București se face de către consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Articolul 5

(1)Primarul, prin aparatul de specialitate, verifică respectarea măsurilor pentru folosința pajiștilor, în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.

(2)Pentru buna administrare a pajiștilor, secretarul unității administrativ-teritoriale ține registrul cu actele de evidență a pajiștilor, planul cadastral al suprafețelor concesionate sau închiriate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Articolul 6

(1)În condițiile art. 9 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în vederea încheierii contractelor de închiriere sau concesiune, după caz, a pajiștilor aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor, precum și al municipiului București, crescătorii de animale din cadrul colectivității locale depun individual la compartimentul funcțional din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale documente care atestă că dețin animale din speciile bovine, ovine, caprine și ecvidee, înscrise în RNE, pentru care solicită pentru pășunat suprafețe de pajiști.

(2)În condițiile art. 9 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în cazul solicitării unei suprafețe de pajiști aflată în proprietatea publică/privată a unităților administrativ-teritoriale de către formele asociative legal constituite, în vederea utilizării în comun, reprezentantul legal al acestora depune o cerere la compartimentul funcțional din cadrul primăriei, însoțită de o listă nominală ce cuprinde documente care atestă că fiecare membru deține animale din speciile bovine, ovine, caprine și ecvidee, înscrise în RNE, și suprafața agricolă care revine fiecărui membru pentru utilizare proporțional cu numărul de UVM, cu acceptul acestora.

(3)În condițiile art. 9 alin. (7^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, nivelul minim al prețului concesiunii/închirierii se stabilește prin diferența dintre valoarea ierbii disponibile pentru animale și valoarea totală a cheltuielilor cu implementarea proiectului de amenajament pastoral, respectiv investiții/materiale și lucrări anuale prevăzute în acesta, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4)Valoarea ierbii disponibile pentru animale reprezintă produsul dintre producția anuală disponibilă de iarbă și prețul mediu al ierbii stabilit, în condițiile legii, prin hotărârile consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București, conform prevederilor art. 62 alin. (2^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 6 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 6^1

(1)Pajiștile aflate în proprietatea publică/privată a statului administrate de Agenția Domeniilor Statului se concesionează/arendează în condițiile prevăzute la art. 18-22 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Pajiștile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, se concesionează/arendează potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007.

Art. 6^1 a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 7

Pe pajiști se pot amplasa construcții care servesc activităților agricole, precum și anexe la exploatațiile agricole, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, respectiv:

Partea introductivă a art. 7 a fost modificată de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

a)adăposturi pentru animale, anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole pentru mulsul sau tunsul animalelor, pentru mașini agricole și utilaje, pentru depozitarea furajelor, precum și adăposturi temporare și umbrare pentru animale;

b)surse de apă potabilă, puțuri, aducții de apă pentru exploatație;

c)investiții pentru producerea și utilizarea energiei regenerabile, exclusiv în scopul asigurării energiei pentru consumul propriu al exploatației, sub rezerva neafectării exploatării pajiștilor.

Articolul 8

(1)Modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale, în condițiile legii*).

(2)În condițiile art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 se constituie un grup de lucru, la nivel județean, care întocmește proiectul de amenajament pastoral.

(3)Grupul de lucru prevăzut la alin. (2) își desfășoară activitatea în baza programului și a locului stabilit de către coordonatorul grupului de lucru prevăzut la alin. (3^1), cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

11.09.2017Alineatul (3) din Articolul 8 a fost modificat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

(3^1)Coordonarea grupului de lucru este asigurată de către specialistul direcției pentru agricultură județene sau a municipiului București, după caz.

19.04.2017Articolul 8 a fost completat de Punctul 2, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

(3^2)În cazul în care consiliile locale nu dețin specialiști pentru a face parte din grupul de lucru prevăzut la alin. (2), consiliul local va mandata o persoană cu responsabilități în ceea ce privește registrul agricol pentru a prelua activitățile pentru întocmirea amenajamentului pastoral al unității administrativ-teritoriale respective.

11.09.2017Alineatul (3^2) din Articolul 8 a fost modificat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

(3^3)Pentru arboretele și vegetația forestieră aflate în suprafețele cu pajiști permanente, identificarea, delimitarea, determinarea caracteristicilor dendrometrice și soluțiile de gospodărire se realizează de specialiștii din cadrul unităților atestate, specializate să elaboreze amenajamente silvice, care fac parte din grupul de lucru prevăzut la alin. (2). Inventarierea, marcarea și exploatarea masei lemnoase rezultate din suprafețele cu pajiști permanente sunt supuse normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos.

19.04.2017Articolul 8 a fost completat de Punctul 2, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

(3^4)Semnarea proiectului de amenajament pastoral se face de către toți membrii grupului de lucru.

19.04.2017Articolul 8 a fost completat de Punctul 2, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

(4)Pentru pășunile împădurite cu consistența de până la 0,4, calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de vegetația forestieră, pentru păstrarea predominanței ierburilor graminee, leguminoase și a altor plante furajere, descrierea vegetației forestiere se realizează de către unități atestate în domeniul amenajării pădurilor și se avizează de către structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(4^1)Pentru identificarea, delimitarea, determinarea caracteristicilor dendrometrice și a soluțiilor de gospodărire a arboretelor și a vegetației forestiere aflate în suprafețele cu pajiști permanente, realizate de specialiști din cadrul unităților atestate care fac parte din grupul de lucru prevăzut la alin. (2), finanțarea acestora se face de la bugetul local, iar sumele aferente vor fi recuperate proporțional cu suprafața deținută de la utilizatori până la încheierea anului fiscal.

11.09.2017Articolul 8 a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

(5)Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin specialiștii din cadrul direcțiilor județene pentru agricultură, verifică datele tehnice înscrise în proiectul de amenajament pastoral și întocmesc un registru cu suprafețele de pajiști pe proprietari, pe unități administrative-teritoriale și centralizat pe județ.

(6)În condițiile art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, secretarul unității administrativ-teritoriale pune la dispoziția specialiștilor, din cadrul consiliilor locale, ce formează grupul de lucru prevăzut la alin. (2), actele de evidență a pajiștilor, planul cadastral al pajiștilor aflate în administrarea consiliului local și/sau planul parcelar al pajiștilor situate pe raza unității administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(6^1)Pentru a furniza în mod curent autorității competente sau altor instituții cu responsabilități în domeniu date cu privire la menținerea suprafeței de pajiști înregistrate în registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare, la proiectul de amenajament se atașează ortofotoplanul cu suprafața totală de pajiști permanente, indiferent de forma de proprietate, însoțit de un tabel nominal întocmit de primării, în care sunt prevăzuți proprietarii și utilizatorii de pajiști, persoane fizice sau juridice ale căror suprafețe sunt amplasate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective.

11.09.2017Alineatul (6^1) din Articolul 8 a fost modificat de Punctul 3, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

(6^2)Tabelul nominal prevăzut la alin. (6^1) cuprinde:

a)numele/denumirea și adresa/sediul utilizatorului;

11.09.2017Litera a) din Alineatul (6^2), Articolul 8 a fost modificată de Punctul 4, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

b)suprafața de pajiști permanente deținută de fiecare proprietar/utilizator;

11.09.2017Litera b) din Alineatul (6^2), Articolul 8 a fost modificată de Punctul 4, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

11.09.2017Litera c) din Alineatul (6^2), Articolul 8 a fost abrogată de Punctul 5, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

d)numărul cadastral și/sau numărul de carte funciară, în situația în care imobilul - pajiște permanentă este înscris în evidențele de cadastru și carte funciară;

e)totalul suprafețelor ocupate de pajiști permanente aflate pe teritoriul UAT-ului.

19.04.2017Articolul 8 a fost completat de Punctul 3, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

(6^3)Suprafața de pajiști aflată în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice sau a asociaților acestora se stabilește pe baza datelor din Registrul agricol.

19.04.2017Articolul 8 a fost completat de Punctul 3, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

(7)Actualizarea proiectelor de amenajamente pastorale se realizează la o perioadă de 10 ani.

(8)Proiectul de amenajament pastoral se întocmește în două exemplare, unul pentru consiliul local și unul pentru direcția pentru agricultură județeană, respectiv a municipiului București.

(9)Consiliul local, după aprobarea proiectului de amenajament pastoral valabil pentru toate pajiștile aflate pe raza unității administrativ-teritoriale în cauză, va stabili, în condițiile legii, procedura distribuirii extraselor din proiectul de amenajament pastoral tuturor proprietarilor și/sau utilizatorilor de pajiști, extrase ce vor cuprinde cel puțin suprafața, capacitatea de pășunat, lucrările de întreținere a pajiștii și perioadele de execuție a acestora.

19.04.2017Alineatul (9) din Articolul 8 a fost modificat de Punctul 1, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

(10)În cazul pajiștilor aflate în zone eligibile pentru agromediu și climă, măsurile de management din amenajamentele pastorale vor fi elaborate astfel încât să fie complementare cerințelor specifice ale măsurii 10 - agromediu și climă a PNDR 2014-2020.

19.04.2017Articolul 8 a fost completat de Punctul 4, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

Art. 8 a fost modificat de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 8^1

(1)Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București, asigură și urmărește realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, în condițiile art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Elaborarea studiilor pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și stabilirii măsurilor agropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, se realizează de către oficiile de studii pedologice și agrochimice județene sau de către alte persoane fizice sau juridice atestate, în condițiile legii, de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a efectua studii privind calitatea solului, în condițiile art. 3 și 3^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură, aprobată cu modificări prin Legea nr. 444/2002, cu modificările și completările ulterioare.

11.09.2017Alineatul (2) din Articolul 8^1 a fost modificat de Punctul 6, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

(3)Elaborarea studiilor pedologice și agrochimice prevăzute la alin. (2) se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare în domeniu, precum și ale ghidului-cadru pentru amenajamentul pastoral prevăzut la art. 9 alin. (1).

(4)Analizele probelor de sol se realizează de laboratoarele din cadrul rețelei naționale de oficii de studii pedologice și agrochimice județene, precum și de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București, conform metodologiilor în vigoare la data efectuării analizelor.

(5)În cazul în care oficiile de studii pedologice și agrochimice județene nu încheie contracte pentru elaborarea studiilor pedologice și agrochimice necesare pentru întocmirea amenajamentelor pastorale pe toată suprafață de pajiști permanente la termenele prevăzute de legislația în vigoare, pentru suprafața necontractată, direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București încheie contracte, în condițiile legii, cu persoane fizice sau juridice atestate, astfel cum sunt prevăzute la alin. (2).

11.09.2017Articolul 8^1 a fost completat de Punctul 7, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

19.04.2017Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

Articolul 9

(1)Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, proiectul de amenajament pastoral se întocmește potrivit ghidului-cadru elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(1^1)La începerea activității de întocmire a proiectului de amenajament pastoral, membrii desemnați de consiliul local pentru a face parte din grupul de lucru prevăzut la art. 8 alin. (2) prezintă:

11.09.2017Partea introductivă a alineatului (1^1) din Articolul 9 a fost modificată de Punctul 8, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

a)informațiile din sistemul integrat de cadastru și carte funciară - limitele unității administrativ-teritoriale, coordonatele conturului imobilelor înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară, extrasele de carte funciară pentru informare furnizate de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară - ortofotoplanurile și alte documente cartografice utilizate la întocmirea planului cu amplasamentul pajiștilor permanente;

b)ortofotoplanul cu suprafața totală de pajiști permanente înscrise în registrul agricol, drumurile de acces, sursele de apă, limitele ariei/ariilor naturale protejate, după caz, precum și limitele administrative ale unității administrativ-teritoriale pentru care este întocmit;

11.09.2017Litera b) a alineatului (1^1) din Articolul 9 a fost modificată de Punctul 8, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

c)tabelul nominal prevăzut la art. 8 alin. (6^1) întocmit de consiliile locale, conform registrului agricol, cu suprafețele de pajiști permanente, respectiv pășuni și fânețe, la data de 1 ianuarie 2007;

11.09.2017Litera c) a alineatului (1^1) din Articolul 9 a fost modificată de Punctul 8, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

d)buletinele de analize de sol privind calitatea pajiștilor;

e)studii pedologice;

f)studii agrochimice;

g)plan de fertilizare;

h)plan de măsuri agropedoameliorative.

i)avizul administratorului/custodelui ariei naturale protejate, după caz.

11.09.2017Articolul 9 a fost completat de Punctul 9, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 11 septembrie 2017

19.04.2017Alineatul (1^1) din Articolul 9 a fost completat de Punctul 6, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

(1^2)Suprafața totală de pajiști aflate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale se calculează prin însumarea suprafețelor tuturor parcelelor de pajiști permanente situate în extravilan, având categoria de folosință pășune sau fâneață.

19.04.2017Articolul 9 a fost completat de Punctul 6, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

(2)Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente:

a)descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale;

b)descrierea solului și a florei;

c)capacitatea de pășunat a pajiștii;

d)lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor;

e)planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative.

(3)Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile județene de zootehnie.

(4)Controlul implementării amenajamentelor pastorale urmărește îndrumarea proprietarilor/utilizatorilor de pajiști de a respecta activitățile și măsurile de creștere cantitativă și calitativă a producției pajiștilor și a metodelor de înlăturare/diminuare a efectului factorilor limitativi ai productivității acestora conform proiectului de amenajament pastoral, de menținere și utilizare a pajiștilor permanente, așa cum sunt definite la art. 1 alin. (1^1) și (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare.

19.04.2017Articolul 9 a fost completat de Punctul 7, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

(5)În vederea controlului și monitorizării aplicării amenajamentului pastoral, procedurile, criteriile de evaluare și punctajul/calificativul se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

19.04.2017Articolul 9 a fost completat de Punctul 7, Articolul 4 din HOTĂRÂREA nr. 214 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 19 aprilie 2017

Art. 9 a fost modificat de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 10

Introducerea animalelor pe pajiști este permisă doar în perioada de pășunat prevăzută în amenajamentul pastoral.

Articolul 11

(1)Pentru reînsămânțarea/supraînsămânțarea pajiștilor se utilizează semințe din speciile de plante prevăzute în proiectul de amenajament pastoral.

(2)Specialiștii din cadrul unităților de cercetare științifică din domeniul pajiștilor, la solicitarea consiliilor locale, asigură,în condițiile legii, asistență tehnică cu privire la formulele de amestecuri de graminee și leguminoase perene furajere pentru supraînsămânțarea și reînsămânțarea pajiștilor, în funcție de condițiile naturale, modul de folosire și nivelul de intensificare a producției pajiștilor.

Art. 11 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 12

(1)În condițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în vederea întreținerii și utilizării suprafețelor de pajiști, precum și pentru conservarea, ameliorarea și păstrarea biodiversității acestora, utilizatorii pajiștilor au obligația să aplice pe fiecare parcelă acțiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum și planul de fertilizare.

(2)Lucrările de întreținere a pajiștilor cuprind cel puțin:

a)distrugerea mușuroaielor, curățarea de pietre, a vegetației arbustifere nevaloroase, combaterea buruienilor și executarea lucrărilor de desecare;

b)combaterea eroziunii solului și respectarea strictă a regulilor de exploatare rațională;

c)corectarea regimului aerohidric al solului;

d)lucrări de fertilizare cu îngrășăminte chimice și organice;

e)lucrări de regenerare a pajiștilor prin însămânțări și supraînsămânțări executate atât primăvara, cât și toamna, în funcție de condițiile de climă și sol, cu respectarea măsurilor stabilite prin angajamentele pastorale.

(3)Întocmirea planului de fertilizare și stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac de către oficiile de studii pedologice și agrochimice județene.

Art. 12 a fost modificat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015.

Articolul 13

(1)Controlul menținerii, întreținerii și utilizării fondului pastoral național se asigură de autoritatea competentă care răspunde de gestionarea și menținerea suprafețelor de pajiști, prin personalul propriu și prin personalul structurilor teritoriale de specialitate, pentru:

a)controlul menținerii suprafețelor de pajiști înregistrate la data de 1 ianuarie 2007 în Registrul agricol;

b)controlul modului în care se aplică și se respectă prevederile din amenajamentele pastorale;

c)modul de atribuire a pajiștilor aflate în administrarea consiliilor locale.

(2)Primarul, prin aparatul de specialitate, asigură controlul cu privire la respectarea prevederilor contractuale stabilite pentru pajiștile concesionate sau închiriate.

(3)Pentru controlul respectării regimului pastoral și a prevederilor amenajamentelor pastorale, utilizatorii de pajiști vor permite accesul personalului împuternicit, după înștiințarea prealabilă a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Anexă

la normele metodologice

GHID-CADRU

pentru amenajamentul pastoral

În vederea întocmirii complete și unitare la nivel național a proiectelor de amenajamente pastorale s-a elaborat prezentul ghid-cadru pentru întocmirea amenajamentului pastoral, valabil pentru toate pajiștile permanente, denumite în continuare pajiști, aflate pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, situate în diferite condiții fizico-geografice, orografice, hidrologice, de sol, climatice, de vegetație primară și secundară, cât și modul de utilizare.

Amenajamentul pastoral va trebui să conțină următoarele elemente:

1.Situația teritorial-administrativă1.1. Amplasarea teritorială a localității

La acest punct se precizează localitatea de pe raza căreia se află pajiștea în următorul format: euroregiunea ..........., județul ............., orașul/comuna ............... și satul ...............

1.2.Denumirea deținătorului legal

Se înscrie deținătorul legal al pajiștii care urmează a fi amenajată în următorul format: unitatea administrativ-teritorială/ persoană fizică/juridică ..............., cu sediul în localitatea (oraș/comună) ...................... din județul ..............

1.3.Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. Istoricul proprietății

La acest punct sunt trecute și anexate copii ale documentelor care fac dovada dreptului de proprietate asupra pajiștii, pentru fiecare trup în parte, conform tabelului 1.1.

Tabelul 1.1

1.4.Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament

Se precizează modul de administrare și exploatare al pajiștilor până în prezent, după care se arată dacă pe teritoriile supuse amenajamentului au mai fost întocmite amenajamente pastorale, în ce măsură au fost puse în aplicare; studii și proiecte de execuție pentru ameliorarea și folosirea rațională a pajiștilor și altele. Aici vor fi menționate toate lucrările tehnico-culturale aplicate pajiștii, în ordine cronologică, începând de la primele date, sau cele mai vechi până în prezent, dacă este posibil, și suprafețele pe care au fost aplicate aceste măsuri, precum și rezultatele obținute.

În continuare se indică modul de folosire al pajiștii, în regim de pășune, fâneață sau mixt, iar în final se va face o apreciere asupra stării generale actuale a pajiștilor, respectiv dacă se găsesc în stare bună sau sunt degradate, cauzele degradării, factorii limitativi.

Producția medie de iarbă a pajiștilor, determinată pe baza datelor din ultimii 5 ani, se va prezenta în tabelul 1.3.

Tabelul 1.3

2.2.Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii

La acest punct se prezintă o hartă cu identificarea în teritoriu a trupurilor de pajiște și se detaliază vecinii și hotarele. Se arată răspândirea în teritoriu, amplasarea și eventual alte caracteristici care pot avea influență asupra gospodăririi pajiștilor.

Vecinătățile și limitele fiecărui corp de pajiște se vor prezenta sub formă de tabel, pe trupuri de pajiște, care fac parte din UAT, conform tabelului 2.2.

Tabelul 2.2

2.3.Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv

În acest paragraf se precizează criteriile de constituire și modul de materializare al parcelarului și subparcelarului descriptiv, semne, brazde, țăruși, borne, numărul total al parcelelor descriptive și subparcelelor, suprafața maximă, minimă și medie prevăzută în tabelul 2.3, precum și modificările aduse acestuia de la constituire până în prezent, dacă este cazul. Se justifică eventualele neconcordanțe. Elementele constitutive și modelul de parcelar descriptiv sunt prezentate în detaliu în pct. 7.

Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii:

a)limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune;

b)suprafața maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha;

c)numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște.

Tabelul 2.3

Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul amenajării se fac prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice și hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare.

Cu ocazia recunoașterii terenului se vor stabili locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafețe de 6-10 mp, îngrădite, în minimum 3 repetiții, pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de pajiște din parcelă sau subparcelă, pentru condiții diferite.

2.4.Baza cartografică utilizată2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște

Se precizează ce documente au fost folosite ca planuri de bază, respectiv plan cadastral, sau în lipsa acestuia, până la întocmirea cadastrului și intabulării, hărți, schițe, scara și anul executării. Planurile de bază trebuie să fie cele care au fost sau vor fi utilizate pentru întocmirea amenajamentelor. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4

2.4.2.Ridicări în plan

În cazul în care proiectantul nu dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea teritoriilor ca poziție, mărime și formă este necesar a se efectua ridicări în plan. Aceste lucrări vor fi efectuate de specialiști și vor respecta normele și metodologiile cadastrale în vigoare. Se vor specifica ce lucrări au fost executate, motivându-se necesitatea, după caz.

2.5.Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor

La acest punct se detaliază modul de determinare a suprafețelor și se precizează suprafața totală a pajiștii inclusă în UAT.

2.5.1.Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe

Se va prezenta tabelar structura pajiștilor pe categoriile de folosință.

Tabelul 2.5

2.5.2.Organizarea administrativă

Se va arăta modul de organizare și administrare care a funcționat până în prezent și se vor face propuneri pentru o gospodărire rațională în viitor.

2.6.Enclave

Se vor reda conform tabelului 2.6.

Tabelul 2.6

Glosar

Corpul de pajiște - cea mai mare unitate economică pastorală, cu suprafețe cuprinse între 100 și 25.000 ha

Trupul de pajiște - o suprafață continuă înconjurată de terenuri aparținând altor categorii de folosință a terenurilor, indiferent de întinderea și apartenența ei

Parcela descriptivă - unitatea constitutivă de bază din cadrul unui trup de pajiște, delimitată în cadrul parcelarului în funcție de condițiile staționale și ale vegetației, cu caracter permanent, indiferent de modul de folosință a terenului în cadrul trupului respectiv

Subparcelele - subdiviziune a parcelei descriptive unde se aplică tehnologii diferențiate de îmbunătățire

Parcela de exploatare - suprafața din cadrul unei pășuni, delimitată prin limite naturale sau artificiale, garduri fixe, garduri electrice, cu producții de iarbă aproximativ egale, utilizate pentru pășunatul rațional în rotație

Enclave - suprafețe de teren cu alte categorie de folosință, respectiv teren arabil, pădure, luciu de apă, amplasate în interiorul pajiștii

3.Caracteristici geografice și climatice3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului

Se indică zona geografică în care sunt situate pajiștile. Se descriu pe scurt aspectul reliefului și configurația terenului.

3.2.Altitudine, expoziție, pantă

Se precizează altitudinea la care sunt situate pajiștile sau altitudinea minimă și maximă, în cazul pajiștilor de deal și de munte, datele medii și predominante, conform tabelului 3.1.

Tabelul 3.1

Se indică atât expoziția generală, cât și elementele de detaliu mai importante determinate de configurația terenului.

Se prezintă caracterul dominant al pantelor terenului și limitele între care variază.

3.3.Caracteristici pedologice și geologice

Se dau indicații asupra modului de lucru folosit în cartarea pedologică, arătându-se numărul de profile principale săpate și studiate, densitatea lor și analize efectuate.

Se redau sub formă tabelară solurile determinate la nivel de tip-subtip, conform tabelului 3.2.

Tabelul 3.2

Se face descrierea solurilor, în baza fișelor pedologice de teren și a analizelor de laborator.

Analizele probelor de sol se vor realiza la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București (INCDPAPM - ICPA București) și rețeaua națională de oficii de studii pedologice și agrochimice (OSPA) județene, conform metodologiilor în vigoare la data efectuării analizelor.

Vor fi anexate obligatoriu și buletinele de analiză a solurilor.

Se arată pe scurt răspândirea formațiunilor geologice, indicându-se și alcătuirea petrografică.

Se prezintă tipurile de eroziune produse de apă, de vânt, care apar pe teritoriul pajiștii, urmările produse de acest fenomen și suprafețele afectate.

3.4.Rețeaua hidrografică

Se descrie rețeaua hidrografică, indicându-se cursurile de ape principale și afluenții mai importanți; gradul de ramificație a rețelei, regimul hidrologic și măsura în care influențează configurația terenului. Se arată avantajele și dezavantajele pe care le prezintă rețeaua hidrografică pentru pajiști și se precizează aspectele privind debitul și calitatea apei.

3.5.Date climatice

Pentru început se prezintă situarea pajiștii în regiunile climatice după sistemul Koppen sau sisteme de clasificare recunoscute la nivel de UE.

3.5.1.Regimul termic

Se indică temperatura medie anuală în grade Celsius, temperatura medie a lunii celei mai reci și a lunii celei mai calde, durata perioadei calde și a celei cu îngheț, exprimate în zile, media lunară pe perioada de vegetație a ierburilor, frecvența și importanța gerurilor târzii și timpurii.

3.5.2.Regimul pluviometric

Se prezintă precipitațiile medii anuale și multianuale, cantitatea de precipitații din perioada de vegetație, eșalonarea multianuală a precipitațiilor pe parcursul anului, perioadele secetoase și durata lor, anotimpul cel mai ploios și cel mai secetos, frecvența ploilor torențiale, umiditatea atmosferică și nebulozitatea.

3.5.3.Regimul eolian

Se dau indicații privind direcția, frecvența și intensitatea vânturilor dominante, direcția și frecvența vânturilor cu intensitate mare, efectul asupra vegetației.

4.Vegetația4.1. Date fitoclimatice

Se prezintă zona sau etajul de vegetație și se descriu condițiile naturale ce caracterizează zona sau etajul la care este situată pajiștea, regim termic, precipitații, regimul eolian.

4.2.Descrierea tipurilor de stațiune

Se va avea în vedere descrierea stațiunilor de păduri din apropiere, efectuate pentru amenajările silvice care se aseamănă cu cele de pajiști.

4.3.Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor

Tipurile de pajiști vor fi redate după indicațiile specialiștilor pratologi. Ele reprezintă un element important în caracterizarea pajiștilor și vor consta în indicarea uneia sau a două specii dominante din flora pajiștilor, conform tabelului 4.1.

Se vor face aprecieri în ce măsură tipurile de pajiști actuale diferă de starea inițială și cauzele care au condus la această degradare a covorului ierbos, respectiv pășunat abuziv, abandon, supratârlire, lipsa lucrărilor de ameliorare.

Tabelul 4.1

4.4.Descrierea vegetației lemnoase

Vegetația lemnoasă, inclusiv cea de uz furajer, ce se află pe teritoriul actual al pajiștii se va caracteriza conform normelor silvice, indicându-se numele și numărul speciilor, consistența vârstelor, volumul și răspândirea acestora pe pajiște.

5.Cadrul de amenajare5.1. Procedee de culegere a datelor din teren

Se va preciza modul de culegere a datelor din teren, inclusiv metodele utilizate pentru descrierea și clasificarea vegetației.

Pentru culegerea datelor din teren se folosesc metodologiile specifice în vigoare la data prelevării probelor pentru fiecare ramură în parte, pedologie, pratologie, dendrologie.

5.2.Obiective social-economice și ecologice

Se prezintă obiectivele social-economice, ecologice, estetice și de protecție a mediului urmărite în prezentul amenajament.

5.3.Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor

Se vor preciza categoriile de folosință a pajiștilor, pășune, fâneață, mixt, de pe teritoriul ce urmează a fi amenajat conform legislației în vigoare. Se prezintă și grupa pajiștilor după factorii limitativi, respectiv pante accentuate, roci la suprafață, textură grosieră, exces de umiditate, sărăturare, aridizare, conform legislației în vigoare.

5.4.Fundamentarea amenajamentului pastoral

Fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluțiile tehnologice și tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea rațională a suprafețelor de pajiști din cadrul proiectului.

Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul de bune practici agricole și să fie în concordanță cu condițiile pedoclimatice ale arealului unde se află amplasată pajiștea.

5.4.1.Durata sezonului de pășunat

Se precizează data începerii și încheierii pășunatului, stabilindu-se numărul zilelor de durată a pășunatului, pe fiecare trup de pajiște în parte. Pentru determinarea duratei de sezon se va ține seama de altitudine, factori limitativi, condiții climatice extreme, tradiție locală.

Momentul începerii pășunatului rațional se face când:

a)înălțimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiștile naturale și 12-20 cm pe pajiștile semănate;

b)înălțimea apexului, respectiv conul de creștere al spicului la graminee este de 6-10 cm;

c)producția de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la 3-5 t/ha pe pajiștile naturale și 5-7,5 t/ha pe pajiștile semănate sau echivalent în substanță uscată 0,6-1 t/ha și 1-1,5 t/ha SU;

d)înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară;

e)după 23 aprilie.

Durata sezonului de pășunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetație care este legată mai mult de perioadele de secetă la câmpie și deal și de temperaturi scăzute pentru zona de munte astfel:

a)câmpie: 190-210 zile la irigat (aprilie - octombrie) sau 100-150 zile la neirigat;

b)dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie);

c)munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie);

d)subalpin: 60-100 de zile (iunie-august).

Încetarea pășunatului se face cu 3-4 săptămâni (20-30 de zile) înainte de apariția înghețurilor permanente la sol.

5.4.2.Numărul ciclurilor de pășunat

Ciclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceeași parcelă de exploatare, odată pășunată, se regenerează și devine din nou bună pentru pășunat.

Numărul ciclurilor de pășunat este în funcție de condițiile climatice și staționale de sol, de compoziția floristică și de capacitatea de regenerare a pajiștilor.

În zona montană, de la 600-800 m altitudine, durata optimă a sezonului de pășunat, care este de 160 de zile, scade cu cca 7,5 zile cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2.200-2.400 m, la numai 40 de zile. Pe pășunile de munte se realizează cel mult 2-3 cicluri de pășunat, pe cele de deal 3-5 cicluri și la câmpie 2-3 cicluri în condiții de neirigare și de 5-7 cicluri sau rotații de pășunat în condiții de irigare.

5.4.3.Fânețele

Suprafețele ce nu se pășunează și se utilizează pentru producerea de fân se vor cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maximă de nutrienți, cu excepția celor care sunt sub angajamente.

5.4.4.Capacitatea de pășunat

Stabilirea capacității de pășunat se va face prin împărțirea producției totale de masă verde cu rația necesară unei unități vită mare (UVM).

Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.1 întocmit conform legislației în vigoare.

Tabelul 5.1

Producția totală de iarbă (Pt) se determină prin cosire și cântărire pe 6-10 mp din suprafețele de probă aflate în parcela de exploatare ce urmează să fie pășunată.

Pentru delimitarea suprafețelor de probă se folosesc îngrădituri sau cuști metalice, prevăzute la anexa nr. 7, care să nu permită consumul de către animale a vegetației din interior, amplasate pe suprafețe omogene din punctul de vedere al compoziției floristice și al producției. Aceste suprafețe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de pășunat, respectând restricția ca pe plante să nu se regăsească apă de adiție.

Capacitatea de pășunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de pășunat utilizând formula:

Pt(kg/ha) x Cf%

Cp(UVM/ha) = ----------------- ,

Nz x DZP x 100

în care:

Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în kg/zi;

DZP = numărul zilelor sezonului de pășunat;

Cf = coeficient de folosire a pajiștii, în procente.

Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabilește prin cosirea și cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5-10 mp, după scoaterea animalelor din tarla și raportarea ei la producția totală după formula:

Pt(kg/ha) - Rn(kg/ha)

Cf = ---------------------- x 100, în procente

Pt(kg/ha)

Pentru aprofundarea acestui aspect este necesară consultarea specialiștilor din domeniul culturii pajiștilor.

6.Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pajiștilor6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști

Se va face o scurtă prezentare asupra lucrărilor propuse și se vor analiza variantele tehnologice și volumul de lucrări. Lucrările propuse vor fi în conformitate cu metodologia și respectarea bunelor condiții agricole și de mediu, denumite în continuare GAEC, și a celor care sunt sub angajament.

Se vor justifica suprafețele considerate de protecție și cele care își schimbă destinația, menționând legislația sub incidența căreia intră.

Se va compara producția actuală cu cea posibilă de realizat prin aplicarea lucrărilor de îmbunătățire. Se vor face tabele cumulative cu lucrările de îmbunătățire pentru sporirea producției și conservarea biodiversității, conform tabelelor 6.1.a și 6.1.b.

Principalele măsuri de creștere cantitativă și calitativă a producției pajiștilor se bazează pe înlăturarea sau diminuarea efectului factorilor limitativi ai productivității acestora.

Pentru determinarea măsurilor și tehnologiilor de îmbunătățire adecvate trebuie să se stabilească în prealabil, cu exactitate, cauzele degradării pajiștii respective, deoarece aplicarea oricărei măsuri de îmbunătățire a covorului vegetal fără a se îndepărta cauzele degradării lui conduce la unele rezultate bune, valabile doar pe termen scurt.

Principalele acțiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la creșterea cantitativă și calitativă a producției de furaje de pe pajiști sunt:

a)măsuri ameliorative generale, care se aplică pe toate pajiștile afectate de factori limitativi ai producției;

b)măsuri de îmbunătățire fără înlocuirea totală a vechiului covor vegetal, denumite măsuri de suprafață;

c)măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală a vechiului covor vegetal cu amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene de pajiști;

d)valorificarea superioară a producției pajiștilor prin pășunat;

e)valorificarea superioară prin recoltarea și conservarea furajelor de pe pajiști.

1.Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiștile afectate de diferiți factori limitativi ai producției sunt:

a)eliminarea excesului de umiditate;

b)combaterea eroziunii de adâncime și alunecărilor solului;

c)corectarea reacției solului, respectiv aciditatea/alcalinitatea, prin lucrări de amendare.

2.Măsurile de suprafață de îmbunătățire a pajiștilor cuprind:

a)lucrările de întreținere a pajiștilor ce constau în curățarea de mușuroaie de orice proveniență, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă și de pietre, nivelarea nanoreliefului, împrăștierea dejecțiilor rămase în urma pășunatului sau după fertilizarea organică, aerarea covorului vegetal;

b)îmbunătățirea regimului de nutriție a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;

c)supraînsămânțarea pajiștilor.

3.Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau din:

a)curățarea de mușuroaie, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă și de pietre;

b)distrugerea vechiului covor vegetal degradat;

c)îmbunătățirea regimului de nutriție a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;

d)pregătirea patului germinativ;

e)reînsămânțarea cu amestecuri de plante furajere productive și cu valoare furajeră ridicată;

f)întreținerea pajiștii nou-înființate.

Dacă există diferențe între măsurile de îmbunătățire aplicate, determinate de variații ale condițiilor staționale actuale, se va prezenta tehnologia pentru fiecare parcelă în parte.

Tabelul 6.1.a.

Măsurile de îmbunătățire ce vor fi aplicate vor fi trecute într-o formă tabelară, în care se precizează măsurile de îmbunătățire utilizate, data la care au fost aplicate și dozele utilizate de pesticide și fertilizanți, conform tabelului 6.2. Se va preciza și timpul de revenire, adică după ce interval de timp se va interveni din nou cu aceste măsuri.

Tabelul 6.1.b.

Tabelul 6.2

Date orientative privind fertilizarea pajiștilor permanente cu îngrășăminte chimice (kg s.a./ha/an)

6.2.Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau supraînsămânțarea pajiștilor

Se vor prezenta atât speciile care compun amestecul ce urmează a fi însămânțat/supraînsămânțat, cât și cantitatea cu care participă acestea în amestec, conform anexei nr. 1. Lucrările de reînsămânțare sau supraînsămânțare vor fi efectuate doar acolo unde este necesar, iar amestecul va conține specii de graminee și leguminoase perene de pajiști pretabile condițiilor staționale și modului de folosire, având în vedere și restricțiile din cadrul angajamentelor.

6.3.Capacitatea de pășunat

Se va arăta capacitatea de pășunat actuală și predictibilă după aplicarea lucrărilor de îmbunătățire.

Capacitatea de pășunat actuală va fi prezentată sub formă tabelară conform tabelului 6.3, grupându-se suprafețele cu capacitate de producție asemănătoare și cu răspuns preconizat asemănător. Se vor prezenta rezultatele preconizate pe următorii ani în ceea ce privește compoziția floristică, producția de masă verde, coeficientul de folosire și încărcătura optimă a pajiștii, exprimată în UVM/ha, ca urmare a îmbunătățirii pajiștilor.

Tabelul 6.3

0,05 - cantitatea de masă verde, în tone, consumată efectiv de un UVM/zi.

6.4.Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale

Se vor da indicații de ordin general asupra modului de organizare în vederea folosirii raționale a pășunilor, prin împărțirea, stabilirea numărului și determinarea suprafeței parcelelor, delimitarea lor pe teren, specia și categoria de vârstă a animalelor.

Se vor preciza suprafețele de pajiște care nu vor fi pășunate și se vor prezenta cauzele pentru care aceste zone sunt scoase din circuitul pastoral, zone de protecție, teren degradat, suprafețe în curs de îmbunătățire și perioada de readucere în circuitul pastoral dacă este cazul.

Numărul și suprafața parcelelor de exploatare se stabilesc în funcție de producția lor, calitatea ierbii și posibilitatea regenerării ei. Ca suprafață, parcelele de exploatare pot diferi între ele, cu condiția ca producția de iarbă să fie aceeași și să suporte aceeași încărcătură de animale. În momentul în care capacitatea și calitatea furajelor de pe parcelă sunt ridicate, se pot face subparcele de folosire, în vederea eșalonării producției și valorificării raționale a furajului, cositul furajelor excedentare, pentru a asigura necesarul în cazul condițiilor nefavorabile.

Ordinea de pășunat a parcelelor de exploatare este determinată de expoziție, altitudine și amplasare față de căile de acces. În general, parcelele cu o expoziție însorită și cu altitudinea cea mai mică se vor pășuna primele, după care se valorifică cele cu expoziție umbrită sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul de pășunat pe cicluri de exploatare.

Ciclul de exploatare reprezintă perioada după care se revine pe aceeași parcelă în același sezon de pășunat.

De asemenea se recomandă ca suprafețele aflate în imediata apropiere a localității să fie pășunate de vacile de lapte, iar tineretul bovin și celelalte categorii să utilizeze pajiștile mai îndepărtate.

Pentru delimitarea parcelelor de exploatare se vor folosi, pe cât posibil, limitele naturale, culmi, pâraie, drumuri, poteci, iar, unde acestea nu sunt prezente, se vor crea limite artificiale, preferabil garduri fixe din lemn, piatră, garduri vii sau electrice.

6.5.Căi de acces

Se vor prezenta drumurile permanente de acces la trupurile de pajiște, drumurile de pământ și potecile de acces și în caz de nevoie se va propune construirea de drumuri, justificând necesitatea lor. Construirea căilor de acces se va face respectând legislația în vigoare.

Se vor preciza felul căilor de acces existente, drumuri de acces pe pășune, drumuri forestiere și lungimea acestora. Se va arăta starea acestor drumuri, cum sunt întreținute și de cine sunt administrate, necesitatea reparațiilor.

Toate căile de acces vor fi figurate pe hărțile de ansamblu, prin semne convenționale specifice.

6.6.Construcții zoopastorale și surse de apă

Se vor prezenta construcțiile pastorale, cum ar fi adăposturi, stâne, casării, cabane și alte utilități, adăpători, garduri, porți de târlire, precum și amplasarea acestora. De asemenea se arată și celelalte construcții aflate pe pășuni sau în apropierea lor și cine le administrează.

Se va face o descriere sumară a construcțiilor existente și se va preciza starea lor.

Se vor da relații cu privire la sursele de apă existente, specificându-se în mod expres capacitatea și permanența acestora. Dacă nu există adăpători se specifică unde se face adăpatul vitelor sau accesul vitelor la sursele de apă învecinate și se menționează distanța până la aceste surse.

Se vor propune lucrări pentru realizarea de noi surse de apă potabilă, forări de puțuri, aducțiuni de apă și alte lucrări de gospodărire a apei, justificându-se necesitatea lor, de exemplu: distanțele față de sursele de adăpare a animalelor să fie cât mai reduse.

Dacă este necesar, se fac propuneri pentru a se acorda acces la sursele de apă învecinate, inclusiv la cele din păduri.

7.Descriere parcelară

Se va face o prezentare tabelară a fiecărei parcele descriptive care compune pajiștea amenajată.

Aceste descrieri se vor atașa la finalul documentației.

8.Descrierea vegetației forestiere8.1. Date generale: suprafața totală, suprafața efectiv ocupată și distribuția vegetației forestiere pe suprafață8.2. Descrierea stațiunii: forma de relief, configurația terenului, expoziție, înclinare, altitudine, tipul genetic de sol, tipul de floră, tipul de stațiune, datele caracteristice pentru stațiune, eroziune, grohotiș, stâncării și alte caracteristici ecopedologice care prezintă importanță pentru vegetația forestieră8.3. Descrierea vegetației forestiere: arboretul - elementele de arboret, proveniența, vârsta, proporția elementelor, clasa de producție, creșterea, vârsta medie, consistența, volumul la hectar și volumul total8.4. Organizarea pășunatului: zonele admise la pășunat, zonele în care este permisă traversarea spre locurile de pășunat, zonele în care pășunatul este interzis, perioadele în care este admis pășunatul8.5. Hărți: harta pășunii împădurite, harta zonelor admise/interzise la pășunat și a celor în care este permisă traversarea9. Diverse9.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia

Se precizează data din care intră în vigoare prezentul amenajament. Durata amenajamentului pastoral este de 10 ani.

9.2.Colectivul de elaborare a prezentei lucrări

Se prezintă personalul care a participat la efectuarea amenajamentului, se va preciza de asemenea ce contribuție a avut respectiva persoană și unitatea de care aparține aceasta.

9.3.Hărțile ce se atașează amenajamentului

Se vor enumera hărțile ce se sunt atașate amenajamentului. Hărțile vor fi anexate la sfârșitul lucrării, precum și descrierile parcelare.

9.4.Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă

Se vor prezenta lucrările efectuate în fiecare an pe fiecare parcelă, conform tabelului 9.

9.5.Bibliografie

Se vor nota sursele bibliografice utilizate în realizarea prezentului amenajament.

Tabelul 9

10.Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ghid-cadru.Anexa nr. 1

la ghidul-cadru

Câteva date necesare pentru alcătuirea amestecurilor de graminee și

leguminoase perene în condiții de neirigare

Se recomandă a fi semănate.

● Nu se recomandă.

I - capacitate mare de concurență

II - capacitate mijlocie de concurență

III - capacitate mică de concurență

Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânțare

pe zone de cultură și mod de folosire

(P = pășunat; F = fâneață ; M = mixt)

Font 8

┌───────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────────────────────┐

│ Zona │ Silvostepă │ Etajul pădurilor de foioase │

│ │ │ (gorun, fag) │

├───────────────────────────────────────────┼────┬────┬────┼────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤

│Număr amestec │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Modul de exploatare │ P │ F │ PM │ PM │ P │ F │ MF │ PM │ M │ M │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Dactylis glomerata (golomăț) │ 12 │ 6 │ 8 │ 10 │ - │ 10 │ 12 │ - │ 9 │ 10 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Festuca pratensis (păiuș de livezi) │ 8 │ - │ 10 │ 8 │ - │ - │ 5 │ 15 │ - │ 13 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Phleum pratense (timoftică) │ 5 │ - │ - │ 5 │ - │ 8 │ 5 │ 6 │ 7 │ 7 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Lolium perenne (raigras englezesc) │ - │ - │ - │ 2 │ - │ - │ - │ 4 │ 9 │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Festuca arundinaceea (păiuș înalt) │ - │ - │ - │ - │ 25 │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Festuca rubra (păiuș roșu) │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Poa pratensis (firuță) │ 2 │ - │ - │ 2 │ - │ - │ - │ 2 │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Bromus inermis (obsigă nearistată) │ - │ - │ 10 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Trifolium repens (trifoi alb) │ - │ - │ - │ 3 │ 3 │ - │ - │ 3 │ 3 │ 3 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Trifolium pratense (trifoi roșu) │ - │ - │ - │ - │ - │ 12 │ - │ - │ 5 │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Lotus corniculatus (ghizdei) │ 5 │ - │ 4 │ - │ - │ - │ 3 │ - │ - │ 5 │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Medicago sativa (lucerna albastră) │ - │ 15 │ - │ - │ - │ - │ 5 │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Onobrychis viciifolia (sparcetă) │ - │ - │ 30 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │

├───────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤

│Total sămânță (cu valoarea culturală 100%) │ 32 │ 21 │ 62 │ 30 │ 28 │ 30 │ 30 │ 30 │ 33 │ 38 │

└───────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânțare

pe zone de cultură și mod de folosire

(P = pășunat; F = fâneață ; M = mixt)

Anexa nr. 2

la ghidul-cadru

PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIȘTI ȘI RĂSPÂNDIREA LOR

1.Etajul subalpin și alpin1.1. Pajiștile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica) (părușcă)

Răspândire și ecologie. Pajiștile de părușcă ocupă cele mai mari suprafețe în etajul subalpin al jnepenișurilor, de la 1.600 m până la 2.200 m altitudine. Acestea sunt pajiști de origine secundară și au rezultat în special după defrișarea jneapănului.

Festuca airoides este o specie care preferă stațiuni cu caracter mezoxerofit față de Nardus stricta, cu care se învecinează și se întrepătrunde, și care preferă stațiuni mai umede.

Vegetația are în componență numeroase specii nevaloroase.

Valoarea pastorală este foarte scăzută, cu producție de 2-4 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,2-0,5 UVM/ha.

1.2.Pajiștile de Carex curvula (coarnă) și Juncus trifidus (pipiriguț)

Răspândire și ecologie. Pajiștile de coarnă și pipiriguț sunt de origine primară, fiind răspândite în etajul alpin, la altitudini mai mari de 2.000-2.200 m, care se întâlnesc numai în Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Bucegi, Parâng, Retezat și Rodnei.

Solurile sunt humicosilicatice și podzoluri.

Carex curvula este un rogoz alpin, foarte bine consumat de animale.

Valoarea pastorală este foarte scăzută datorită, în principal, producțiilor foarte mici, de numai 1,5-3 t/ha MV și a gradului scăzut de consumabilitate a pipiriguțului, care permit o încărcare de 0,1-0,4 UVM/ha.

2.Pajiști zonale premontane și montane2.1. Pajiștile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului)

Răspândire și ecologie. Pajiștile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafețe în zona de deal și cea montană inferioară, începând de la altitudinea de 200-300 m până la peste 1.200 m, din subzona stejarilor și gorunului până în subetajul fagului și al amestecurilor de fag cu rășinoase.

În teritoriu se disting pajiști de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau ușor înclinate cu soluri mai bogate și pajiști cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinație mare și expoziții însorite pe soluri mai sărace acide.

Solurile de sub pajiștile de iarba-câmpului sunt brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, brune eumezobazice cu reacție slab acidă până la neutre pentru pajiștile mai bune și puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie.

Agrostis capillaris este o graminee valoroasă din punct de vedere furajer, cu grad ridicat de consumabilitate.

Vegetația are în componență numeroase specii cu valoare furajeră ridicată, dar și specii nevaloroase, dăunătoare și toxice. Adesea, aceste pajiști sunt invadate și de vegetație lemnoasă dăunătoare, ca: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina), în zone mai uscate și alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) în zone mai umede.

Valoarea pastorală a pajiștilor de Agrostis capillaris este bună, ajungând la o producție de 10-15 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1,0-1,2 UVM/ha.

A doua categorie de pajiști de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastorală mijlocie cu 5,0-7,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,5-0,8 UVM/ha.

2.2.Pajiștile de Festuca rubra (păiuș roșu)

Răspândire și ecologie. Arealul fitogeografic al pajiștilor de Festuca rubra, corespunde etajului pădurilor de molid (Picea abies), cunoscut și sub denumirea de etajul boreal, care atinge altitudinea de 1.800 m în Carpații Meridionali și Carpații Occidentali și 1.600 m în nordul Carpaților Orientali. La limita inferioară, pajiștile de Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând în unele situații până în etajul nemoral la 700-800 m altitudine.

Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri.

Vegetația pajiștilor de Festuca rubra, din cauza pășunatului abuziv și a scăderii fertilității solului, este invadată pe suprafețe apreciabile de specia nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului, țepoșică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafețele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp.), știrigoaie (Veratrum album), ștevii (Rumex sp.), brândușa de toamnă (Colchicum autumnale) și altele. Vegetația lemnoasă invadantă este reprezentată de arbuști ca: ienupăr (Juniperus sibirica), specii de Vaccinium și puieți de arbori, în special de molid. Festuca rubra are o valoare furajeră bună.

Valoarea pastorală a pajiștilor de păiuș roșu este foarte heterogenă, de la mediocră spre bună, cu o producție de 5-15 t/ha MV, respectiv 0,5-1,5 UVM/ha.

2.3.Pajiștile degradate de Nardus stricta (țepoșica)

Răspândire și ecologie. Pajiștile de țepoșică au o largă răspândire în etajul molidișurilor și al jnepenișurilor (Pinus mugo) în toți munții înalți din Carpații românești. Nardus stricta, specia care domină, are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind adaptată la condiții de umiditate și temperatură diferite, de la 300 m până la 2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice și oligotrofice.

Solurile sunt în principal brune feriiluviale, brune acide, podzoluri, luvisoluri albice, puternic acide.

Valoarea furajeră a țepoșicii este foarte scăzută, fiind considerată o specie nevaloroasă.

Vegetația pajiștilor de Nardus stricta este degradată și de o productivitate scăzută.

Valoarea pastorală este de asemenea foarte scăzută, cu producții de 3-5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35-50%, și o capacitate medie de 0,4 UVM/ha.

3.Pajiști zonale colinare și de câmpie3.1. Pajiștile de Festuca valesiaca (păiuș stepic)

Răspândire și ecologie. Aceste pajiști sunt reprezentative pentru zonele de stepă și silvostepă din țara noastră. Festuca valesiaca, specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, și anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podișul Sucevei și subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice și subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podișul Bârladului. Cele mai mari suprafețe cu păiuș stepic sunt în Podișul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic și în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite.

Solurile pe care se extind aceste pajiști sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele și solurile cernoziomoide.

Vegetația are în componență numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieți, pelin și specii toxice, ca: alior, coroniște sau vegetație lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar, păducel, măceș, verigariu.

Valoarea pastorală este mediocră, cu potențial de producție scăzut, de numai 3-5 t/ha MV și o încărcare medie de 0,3-0,5 unități vită mare la ha.

3.2.Pajiștile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă)

Răspândire și ecologie. Pajiștile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podișul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer și gârniță din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanți slab până la moderat înclinați 6°-14° pe toate expozițiile la altitudini mai joase și numai însorite la altitudini mai mari.

Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenușii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri.

Vegetația este dominată de numeroase specii nevaloroase, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, pelin, care diminuează mult calitatea acestor pajiști.

Valoarea pastorală și productivitatea sunt slabe-mijlocii, cu o producție de 3,5-6 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,4-0,6 UVM/ha.

3.3.Pajiștile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuța)

Răspândire și ecologie. Pajiștile de firuță se întâlnesc în zona nemorală din sudul țării, în aria pădurilor de cer și gârniță, la altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane și ușor înclinate.

Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună și grad ridicat de consumabilitate.

Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roșcate, brune roșcate luvice și vertisoluri.

Vegetația este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc totuși specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul-iepurelui, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, piciorul-cocoșului.

Valoarea pastorală este bună, cu producție de 7,5-12,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1-1,5 UVM/ha.

3.4.Pajiștile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă)

Răspândire și ecologie. Pajiștile de bărboasă sunt cele mai răspândite tipuri de pajiști derivate din cele de Festuca valesiaca și Festuca rupicola, ca efect al pășunatului abuziv, nerațional și al eroziunii solului, din Podișul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podișul Dobrogei, precum și al unor enclave din Dealurile Olteniei și Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofă, xerofită cu largă amplitudine ecologică din zona de stepă până în subetajul gorunului și chiar al fagului, în special pe coastele însorite, moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune a solului.

Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice și luvisoluri albice.

Vegetația acestui tip de pajiște derivată este frecvent invadată de buruieni, specii dăunătoare și toxice, precum: alior, lumânărică, scaieți, pelin, pojarniță.

Valoarea pastorală și productivitatea sunt foarte slabe, cu producții de 1,5-5 t/ha MV, în funcție de intensitatea degradării, cu o capacitate de pășunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha.

4.Pajiști azonale4.1. Pajiștile din lunci și depresiuni

Aceste pajiști sunt influențate în mare măsură de condițiile de sol și umiditate specifice luncilor râurilor și depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana).

Vegetația ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajiști distincte: Agrostis stolonifera (iarba- câmpului), Alopecurus pratensis (coada-vulpii), Poa pratensis (firuța), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovăsciorul) și Festuca pratensis (păiușul de livezi), precum și alte specii foarte valoroase furajere care au fost introduse deja în cultură.

Modul de folosință al acestor pajiști este în regim de fâneață și uneori mixt, fâneață-pășune. Aceste tipuri de pajiști naturale au producțiile cele mai ridicate, datorită regimului de umiditate favorabil și solurilor bogate aluvionare din luncile râurilor.

Valoarea pastorală este bună spre foarte bună, cu producții de 7,5-15 t/ha MV, în funcție de tipul și modul de întreținere.

4.2.Pajiștile de pe soluri saline și alcaline

Majoritatea acestor tipuri de pajiști sunt răspândite în Câmpia Română de Est, în Câmpia Olteniei, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei, Lunca Prutului și Bârladului, Lunca și Delta Dunării, pe solurile saline și alcalice.

Pajiștile de Puccinellia limosa sunt cel mai bine reprezentate, au o producție scăzută, de 4-7 t/ha MV și o valoare pastorală slabă-mijlocie, care suportă o capacitate de pășunat de 0,3-0,6 UVM/ha. Pajiștile de Salicornia europaea - Suaeda maritima sunt răspândite mai ales pe solonceacuri, pe care cresc aproape în exclusivitate specii fără valoare furajeră, toleranțe la concentrația mare de săruri din aceste soluri.

Producția medie este de 5-6 t/ha MV, de foarte slabă calitate, cu o valoare pastorală foarte slabă și cu o capacitate de pășunat de 0,1-0,2 UVM/ha.

4.3.Pajiștile de nisipuri

Pajiștile răspândite pe nisipuri se întâlnesc în Câmpia Română, Câmpia Careiului în nord-vestul țării și în Delta Dunării.

Vegetația pajiștilor de nisipuri este rară, cu specii puține la număr și cu valoare furajeră slabă sau nevaloroase, fiind dominate de Festuca vaginata (păiuș de nisipuri) și Elymus sabulosus.

Valoarea pastorală a acestor pajiști este neînsemnată.

Anexa nr. 3

la ghidul-cadru

Principalele plante din vegetația pășunilor și fânețelor

Anexa nr. 4

la ghidul-cadru

Anexa nr. 5

la ghidul-cadru

Plante dăunătoare și toxice din pajiștile permanente

Plante de balast

Anexa nr. 6

la ghidul-cadru

Producția de iarbă și încărcarea cu animale exprimată

în unități vită mare (UVM) la hectar a principalelor

tipuri de pajiști din România

Producția și calitatea principalelor categorii de pajiști

Anexa nr. 7

la ghidul-cadru

Model de cușcă metalică pentru determinarea

producției de iarbă pe pășune (2 x 1 m)

!Imagine

Alte informații privind cunoașterea vegetației pajiștilor, valoarea pastorală, tehnologii de îmbunătățire și folosire rațională a acestora se pot obține prin accesarea site-ului Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, http://www.pajiști-grassland.ro/proiecte/lucrări/index.html

Anexa la normele metodologice a fost introdusă de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 78 din 4 februarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 124 din 18 februarie 2015, având conținutul prevăzut în anexa din același act normativ.