Norme metodologice din 15 noiembrie 1999

Articolul 1

Creanţele bugetare reprezentând impozite, taxe, majorări de întârziere, penalităţi, amenzi, precum şi orice alte sume ce reprezintă venituri ale bugetului de stat, denumite în continuare creanţe bugetare, faţă de debitorii, societăţi comerciale aflate în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, pornită conform reglementărilor specifice în materie, pot fi cesionate, parţial sau total, altor persoane juridice.

Articolul 2

În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a)debitor cedat înseamnă debitorul societate comercială aflat în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, care are obligaţii bugetare restante;

b)cedent înseamnă unitatea teritorială subordonata Ministerului Finanţelor, în care debitorul cedat îşi are sediul social ori unde este luat în evidenta fiscală ca plătitor;

c)cesionar înseamnă persoana juridică ce dobândeşte creanta bugetară de la cedent prin cesiune de creanta;

d)cesiune de creanta înseamnă convenţia de cesiune de creanta, prin care cedentul transmite creanta sa bugetară cesionarului;

e)valoare nominală a creanţei bugetare cesionate înseamnă valoarea totală (debite, majorări de întârziere şi majorări aferente acestora, precum şi penalităţi) a obligaţiei bugetare restante, datorată de către debitorul cedat la data încheierii convenţiei de cesiune de creanta.

Articolul 3

Persoana juridică ce doreşte sa preia, total sau parţial, obligaţiile bugetare ale debitorilor prevăzuţi la art. 1 trebuie să depună la sediul cedentului o cerere de cesiune de creanta, din care să rezulte:

a)datele de identificare a cesionarului (denumirea, forma de organizare, adresa sediului social, codul fiscal, numărul de înmatriculare la registrul comerţului);

b)informaţii care să ateste bonitatea cesionarului (cifra de afaceri, furnizori neachitati, debite bancare, profitul mediu anual, debite restante faţă de bugetul de stat, precum şi eventualele debite restante faţă de celelalte bugete);

c)modul şi perioada în care poate să facă plata;

d)documente din care să rezulte valoarea şi natura garanţiilor reale oferite.

În sprijinul cererii vor fi depuse copii certificate de pe următoarele documente, din care să rezulte veridicitatea celor prezentate în cerere, cum sunt:

a)actul constitutiv al societăţii comerciale;

b)certificatul de înmatriculare la registrul comerţului;

c)certificatul de cod fiscal;

d)ultimul bilanţ şi ultima balanţa de verificare;

e)orice alt document considerat necesar şi util în susţinerea cererii de cesiune de creanta.

Articolul 4

Cererea de cesiune de creanta, însoţită de documentele prezentate de cesionar, precum şi referatul şi propunerea de cesionare a creanţei bugetare ale organului fiscal teritorial (cedentul) se înaintează direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru aprobarea încheierii convenţiei de cesiune de creanta.

Direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana şi a municipiului Bucureşti va preciza condiţiile în care se va încheia convenţia de cesiune de creanta: valoarea nominală a creanţei bugetare cesionate, condiţiile de plată, nivelul şi natura garanţiilor pe care trebuie să le prezinte cesionarul.

În cazul în care valoarea nominală a creanţei bugetare cesionate este de până la un miliard lei, direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana şi a municipiului Bucureşti, după primirea documentaţiei potrivit prevederilor alin. 1, aproba încheierea convenţiei de cesiune de creanta, stabilind condiţiile menţionate la alin. 2.

În cazul în care valoarea nominală a creanţei bugetare cesionate depăşeşte un miliard lei, direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana şi a municipiului Bucureşti, după primirea documentaţiei potrivit prevederilor alin. 1, solicita avizul Direcţiei generale de colectare a veniturilor statului şi de aplicare a executării silite şi Direcţiei generale juridice din cadrul Ministerului Finanţelor.

După primirea avizului direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana şi a municipiului Bucureşti procedează conform prevederilor alin. 3.

Articolul 5

Soluţionarea cererii de cesiune de creanta se face în cel mult 30 de zile de la data depunerii acesteia la sediul cedentului.

Articolul 6

Transmiterea creanţelor bugetare se face în baza convenţiei de cesiune de creanta încheiate între cedent şi cesionar, conform modelului prezentat în anexa.

Articolul 7

Cesionarul devine creditor pentru valoarea nominală a creanţei bugetare cesionate; debitorul cedat va putea opune cesionarului toate excepţiile pe care le putea invoca împotriva cedentului, cum ar fi: nulitatea, plata, prescripţia.

Articolul 8

Valoarea nominală a creanţei bugetare cesionate poate fi plătită astfel:

a)integral, la data încheierii convenţiei de cesiune de creanta;

b)în rate.

În cazul plăţii în rate, prima rata se va achită la data încheierii convenţiei de cesiune de creanta şi va fi de cel puţin jumătate din valoarea nominală a creanţei bugetare cesionate. Cealaltă jumătate a valorii nominale a creanţei bugetare cesionate poate fi achitată în rate, în cel mult 2 ani de la data încheierii convenţiei de cesiune de creanta (ratele pot fi lunare sau trimestriale).

Articolul 9

Pe perioada plăţii în rate a valorii nominale a creanţei bugetare cesionate cesionarul va plati o dobânda anuală stabilită la nivelul taxei oficiale a scontului. Dobânda se achită o dată cu fiecare rata. Orice modificare a nivelului taxei oficiale a scontului va fi comunicată cesionarului de către cedent, în termen util, înaintea scadentei ratei ce urmează a fi plătită.

Articolul 10

Din momentul încheierii convenţiei de cesiune de creanta nu se mai calculează majorări de întârziere în sarcina debitorului cedat.

Articolul 11

Cesionarul va garanta îndeplinirea obligaţiei asumate printr-o garanţie bancară (scrisoare de garanţie) ori printr-o garanţie reală mobiliară şi/sau imobiliară care trebuie să fie cel puţin la nivelul sumei rămase de plată după achitarea primei rate.

Articolul 12

Contractul de garanţie reală constituie titlu executoriu în condiţiile art. 66 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. În situaţia în care cesionarul nu îşi achită ratele la termenele stabilite în convenţia de cesiune de creanta, creditorul cedent poate executa silit garanţia adusă de către cesionar.

Articolul 13

Convenţia de cesiune de creanta, autentificată pe cheltuiala cesionarului, constituie titlu executoriu pentru obligaţiile asumate de către cesionar, în condiţiile art. 66 din Legea nr. 36/1995, iar în cazul nerespectării întocmai şi la termen a dispoziţiilor cuprinse în convenţie, cesionarul poate fi executat silit de către cedent potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 14

Despre încheierea convenţiei de cesiune de creanta va fi înştiinţat judecătorul-sindic desemnat şi va fi notificat prin intermediul executorilor judecătoreşti debitorul cedat.

Anexă

la normele metodologice

CONVENŢIE DE CESIUNE DE CREANTA

Părţile

Între organul de executare ............................., în calitate de cedent, cu sediul în ....................., reprezentat de ...................................................., şi Societatea Comercială ......................................., cu sediul în ..............................., codul fiscal ....................., contul bancar nr. ..........., numărul de înregistrare la registrul comerţului ................................, în calitate de cesionar, reprezentat de .............................., a intervenit prezenta convenţie de cesiune de creanta.

Obiectul

1.Cedentul se obliga sa transmită cesionarului valoarea nominală a creanţei bugetare în suma de ..............., constând în (tipuri de impozit şi majorări de întârziere aferente) ......................, pe care debitorul cedat, Societatea Comercială ........................., o datorează cedentului.

2.Cesionarul se obliga sa plătească cedentului suma de .........., reprezentând valoarea nominală a creanţei bugetare cesionate.

Modul de plată

Plata reprezentând valoarea nominală a creanţei bugetare cesionate se face:

a)integral, la data încheierii convenţiei de cesiune de creanta;

b)în număr de .... rate lunare/trimestriale (pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data încheierii prezentei convenţii de cesiune de creanta), în suma de ............, din care rata curenta ............. şi dobânda .......... .

Prima rata reprezintă cel puţin jumătate din valoarea nominală a cesiunii de creanta.

Dobânda se va calcula în funcţie de nivelul taxei oficiale a scontului la data efectuării plăţii fiecărei rate.

Garanţii

Cesionarul se obliga sa garanteze dreptul de creanta cedat de cedent până la concurenta sumei rămase de plată după achitarea primei rate.

Garanţia consta în bunuri mobile, imobile şi/sau scrisoare de garanţie bancară, conform contractului de garanţie nr. ........... .

În cazul neachitarii ratelor scadente la termenele prevăzute în prezenta convenţie de cesiune de creanta, cedentul va executa silit garanţia adusă de cesionar până la concurenta sumei reprezentând rata neachitata.

Contractul de garanţie reprezintă titlu executoriu.

Conducătorul organului Reprezentantul cesionarului,

de executare,

......................... ..........................

(semnatura) (semnatura)

L.S. L.S.