Norme metodologice orientative
Norme metodologice orientative din 20 iunie 1994
de calcul al arendei
- Emitent
- Ministerul Agriculturii și Alimentației
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 183 din 19 iulie 1994
Textul actului · 23 de articole
100%
de calcul al arendei
În temeiul art. 19 din Legea arendarii nr. 16/1994, pentru stabilirea nivelurilor arendei şi a modalitatilor de plată a acesteia, se emit urmatoarele Norme metodologice orientative:
A. Consideratii generale
Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 16/1994, elementele de stabilire a arendei sunt: suprafaţa, potentialul de productie, structura parcelara, relieful şi gradul de accesibilitate a mecanizarii, posibilitatile de acces, distanta faţă de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, amenajarile şi imbunatatirile funciare sau alte dotari.
Potentialul de productie a terenului este dat de clasa de calitate a acestuia, în condiţiile aplicarii unor tehnologii adecvate şi de cultivare cu plante agricole adaptate condiţiilor climaterice ale zonei.
În cazul arendasilor - regii autonome, institutii şi statiuni de cercetare şi productie agricola şi societăţi comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat - nivelul minim şi maxim al arendei, precum şi modalitatile de plată se aproba, după cum urmeaza:
a)la regiile autonome, de către consiliile de administratie;
b)la instituţiile şi statiunile de cercetare şi productie agricola, de către consiliile stiintifice;
c)la societăţile comerciale, de către adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului de administratie.
B. Clasificarea terenurilor agricole în clase de calitate
Potentialul de productie a terenurilor se clasifica, în functie de sol, relief, clima, apa freatica, pe baza notelor de bonitare naturala pentru arabil, în urmatoarele 5 clase de calitate:
Clasa I (81 - 100 puncte) - terenuri cu soluri foarte fertile, profunde, cu textura mijlocie, permeabile, neafectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, alunecari, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau foarte slab inclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii favorabile pentru culturi.
Clasa II (61 - 80 puncte) - terenuri cu soluri fertile, profunde, cu textura mijlocie sau mijlociu-fina, cu permeabilitate buna sau mijlocie-mica, slab afectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau slab inclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii favorabile pentru culturi.
Clasa III (41 - 60 puncte) - terenuri cu soluri mijlociu fertile, profunde sau moderat profunde, cu textura mijlocie, mijlociu-grosiera sau fina, moderat afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau mijlociu inclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii moderat favorabile pentru culturi.
Clasa IV (21 - 40 puncte) - terenuri cu soluri slab fertile, frecvent scheletice sau cu roca dura, la adincime mica, cu textura variata (grosiera până la fina), puternic afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, alunecari active, exces de umiditate etc.) în condiţii climaterice puţin favorabile pentru culturi agricole.
Clasa V (1 - 20 puncte) - terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosinţă arabila, foarte puternic afectate de fenomene de degradare (eroziune, exces de umiditate etc.).
Fiecare clasa de calitate a terenului se imparte în 3 categorii, în functie de gruparea parcelelor, forma şi obstacole, distanta faţă de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare a produselor sau de gara, de calitatea drumurilor etc., după cum urmeaza:
Categoria A - terenuri cu sol uniform, cu forme şi dimensiuni optime pentru mecanizare, grupate, cu drumuri foarte bune, cu acces usor şi distanta mica de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare sau de gara.
Categoria B - terenuri cu sol moderat uniform, cu forme şi dimensiuni ce asigura condiţii medii de mecanizare, moderat grupate, cu acces mediu, cu drumuri intretinute şi cu distanta medie faţă de centrul localităţii, centrul de depozitare şi valorificare sau de gara.
Categoria C - terenuri cu sol neuniform, cu forme şi dimensiuni ce au condiţii diferite de mecanizare, dispersate, drumuri necorespunzatoare (uneori fără drum) şi la distante mari faţă de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare sau de gara.
Metodologia încadrării terenurilor agricole în clasa de calitate este unica, iar organele abilitate pentru incadrarea terenurilor agricole în clase de calitate sunt: Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judetene pentru studii pedologice şi agrochimice.
Stabilirea claselor de calitate a terenurilor agricole se face pe baza lucrărilor de bonitare existente, intocmite de Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judetene pentru studii pedologice şi agrochimice. În zonele în care acestea lipsesc, pentru orientare se pot utiliza datele din lucrarile de cadastru calitativ, existente la Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului şi la oficiile judetene de cadastru şi organizarea teritoriului.
La cerere, Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judetene pentru studii pedologice şi agrochimice vor pune la dispoziţia părţilor contractante, contra cost, notele de bonitare, studii, analize şi asistenţa tehnica privind incadrarea terenurilor în clase de calitate.
În functie de elementele de stabilire a arendei prevăzute la art. 1, părţile contractante stabilesc producţia potentiala minima şi maxima exprimata convenţional în griu, considerat produs de referinţa.
Valoarea unui punct de bonitare poate fi socotita ca egala cu 40 kg griu (anexa nr. 1).
Aceste limite orientative pot constitui baza pentru stabilirea pretului arendei, prin înţelegere între părţi.
În cazul în care, conform contractului, arenda se va stabili în alte produse decit griu, părţile contractante pot folosi coeficienti de convertibilitate prevăzuţi în anexa nr. 2 pentru stabilirea cantităţilor la produsele respective
Preţul arendei terenului se poate achita în produse agricole, echivalent griu, conform coeficientilor de convertibilitate din anexa nr. 2 sau în lei, la preţul griului pe piaţa libera, în momentul recoltarii acestui produs.
Pentru stabilirea potentialului de productie a plantatiilor viticole, proprietarul şi arendasul pot lua în considerare criterii legate de zona de productie, amplasarea plantatiilor în functie de orografia terenului şi fertilitatea solului, condiţiile de exploatare şi dotari, sortimentul de soiuri, vârsta plantatiilor, procentul de goluri în plantatii, a potentialului de productie de struguri pe parcele şi soiuri în functie de care se vor conveni şi tehnologiile de exploatare.
Proprietarul şi arendasul, la incheierea contractului de arendare, pot lua în considerare nivelurile orientative de productii la stabilirea cărora s-a avut în vedere grupa de soiuri şi zona de favorabilitate (anexele nr. 3 şi 4).
Stabilirea potentialului de productie a plantatiilor pomicole şi de arbusti fructiferi în scopul arendarii se va face de către arendator şi arendas şi va constitui baza contractului ce se va incheia între acestia (anexa nr. 5).
În functie de amplasarea livezilor sau plantatiilor de arbusti fructiferi ce fac obiectul arendarii (orografia terenului, clasa de calitate a solului, existenta lucrărilor de amenajare şi echipare tehnica, starea de întreţinere a acestora), părţile stabilesc tehnologia de exploatare.
Pentru plantatiile de hamei se pot lua în considerare criterii legate de panta terenului, vârsta plantatiei, densitatea, starea de întreţinere a plantatiei şi starea de întreţinere a sistemelor de sustinere (anexa nr. 6).
Principalele elemente care pot fi luate în considerare la stabilirea arendei se referă la specie, rasa, categorie de vârsta, tipuri de productie, starea fiziologica şi potentialul de productie (anexele nr. 7 - 10).
Prin asemanare cu excepţiile stipulate în art. 7 alin. 3 din Legea nr. 16/1994, părţile pot conveni ca, pentru anumite specii (exemplu: ovine, porcine, păsări etc.), precum şi pentru anumite categorii de vârsta, durata contractului să fie mai mica de 5 ani, dar nu mai mica de un an.
Prin contractul de arendare, părţile pot stipula ca la expirarea acestuia, arendasul sa restituie proprietarului (arendatorului) numărul de animale date în arenda, în structura de specii, rase, categorii de vârsta şi stari fiziologice convenite sau pot conveni ca la expirarea contractului, animalele date în arenda să fie valorificate de către arendas, parţial sau în intregime, precizind cota ce revine arendatorului din preţul obţinut.
Părţile pot conveni sa incheie contracte de arendas şi pentru alte bunuri agricole, şi anume: constructii de orice fel, masini, utilaje şi alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.
Centrele agricole vor sprijini părţile contractante în obtinerea documentatiilor referitoare la calitatea şi categoria terenului şi vor acorda, la cerere, consultaţii tehnice, gratuit, privind orientarea încadrării terenului şi modalitatile de stabilire a nivelului arendei.
În vederea incheierii contractelor de locatiune, prevăzute la art. 25 din legea arendarii nr. 16/1994, consiliul de administratie al societatii comerciale va întocmi urmatoarele lucrari, pe care le va supune spre aprobare adunarii generale, şi anume:
a)transformarea, în echivalent arabil, a intregii suprafete agricole pe care o detine, potrivit anexei nr. 21 la Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 *), privind procedura de constituire, atribuţiile şi functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările ulterioare;
b)stabilirea productiei medii la hectar pe întreaga suprafaţa în echivalent arabil, potentiala minima şi maxima exprimata convenţional în griu;
c)transformarea productiei medii la hectar în alte produse agricole pe care societatea le poate oferi ca pret al locatiunii - arendei - în natură.
La incheierea contractelor de locatiune, preţul locatiunii va fi stabilit prin convenţia părţilor, similar cu arenda.
Anexele nr. 1 - 10 fac parte integrantă din prezentele norme.
....................
Notă *) Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 9 ianuarie 1993.Anexa 1
Echivalentul în produse al punctului de bonitare
| Echivalent în produse al punctului de bonitare | Culturile | ||||||
| Grâu (produs de referinţă) | Orz | Porumb | Floarea-soarelui | Cartofi | Sfeclă de zahăr | ||
| kg/punct | 40 | 45 | 52 | 16 | 200 | 280 | |
Coeficienti de convertibilitate între griu şi alte produse
| Produsul | Coeficient | |
| - Grâu | 1,00 | |
| - Orz | 1,10 | |
| - Porumb | 1,30 | |
| - Floarea-soarelui | 0,40 | |
| - Sfeclă de zahăr | 7,00 | |
| - Cartofi de toamnă | 5,00 |
Nivelurile orientative de productie la strugurii de masa
| Soiuri | Gruparea judeţelor pe zone de favorabilitate | Potenţialul normal de producţie t/ha | |
| Perla de Csaba, Perlette | Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi | 6 | |
| restul judeţelor | 4 | ||
| Muscat timpuriu Bucureşti, Timpuriu de Cluj, Timpuriu de Pietroasele, Otilia, Sultanina | Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Brăila, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Vîlcea, Prahova, Tulcea, Arad, Timiş | 7 | |
| restul judeţelor | 5 | ||
| Victoria, Cardinal, Augusta | Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Prahova, Mehedinţi, Buzău | 9 | |
| restul judeţelor | 7 | ||
| Azur, Cetăţuia, Napoca, Otilia, Someşul, Splendid, Transilvania, Triumf, Silvania | Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Brăila, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Prahova, Vîlcea, Tulcea, Timiş, Arad | 7 | |
| restul judeţelor | 5 | ||
| Chasselas d'ore şi roz + clone, Milcov, Tamina, Muscat, Hamburg+clone, Xenia, Muscat Adda, Călina, Chasselas de Băneasa | Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Brăila, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Vîlcea, Arad, Prahova, Timiş, Tulcea | 10 | |
| restul judeţelor | 7 | ||
| Coarnă neagră, Coarnă neagră selecţionată | Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Olt, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Prahova, Galaţi, Vaslui | 7 | |
| restul judeţelor | 5 | ||
| Afuz Ali + clone, Italia + clone, Roz românesc, Select | Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Prahova | 11 | |
| restul judeţelor | 9 |
Nivelurile orientative de productie la strugurii de vin
| Grupa de soiuri | Soiuri | Potenţial normal de producţie t/ha | |
| 1. Soiuri pentru vinuri de calitate superioară, slab productive | - Grasă de Cotnari | ||
| - Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin | 6 | ||
| 2 Soiuri pentru vinuri de calitate superioară, producţie mijlocie | - Fetească albă, Pinot gris, Traminer roz, Sauvignon, Chardonnay, Neuburger, Riesling de Rin, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Frâncuşă, Sarba, Columna | ||
| - Pinot noir, Cadarcă | 7 | ||
| 3. Soiuri pentru vinuri de calitate superioară, productive | - Riesling italian, Fetească regală, Rkaţiteli | ||
| - Merlot, Burgund mare | 8 | ||
| 4. Soiuri pentru vinuri de consum curent, de mare producţie | - Aligote, Galbenă de Odobeşti, Plăvaie, Zghihară, Crâmpoşie selecţionată, Mustoasă de Măderat, St. Emilion, Majarcă, Steinschiller, Creaţă | ||
| - Băbească neagră, Oporto, Sangioveze, Roşioară, Codană | 10 |
Tabel orientativ cu incadrarea plantatiilor de pomi şi arbusti fructiferi pe perioada de vârsta şi potentialul biologic de rodire
| Specia | Perioade: | Creştere sau descreştere anuală a potenţialului de producţie % | |||||
| Întreţinere (de la plantare la începutul rodirii) - ani - | Început de rodire (până la potenţial biologic) - ani - | Potenţialul biologic al speciei - ani - | Declin de rodire - ani - | ||||
| Plantaţii tinere | Plantaţii în declin | ||||||
| - Măr, păr | 5 | 5 | 15-20 | 5 | 15 | 10 | |
| - Piersic, migdal | 3 | 3 | 8-10 | 2 | 30 | 20 | |
| - Cais | 4 | 4 | 8-10 | 2 | 20 | 20 | |
| - Prun | 5 | 5 | 13-15 | 5 | 15 | 10 | |
| - Cireş | 5 | 5 | 15-20 | 5 | 15 | 10 | |
| - Vişin | 3-4 | 3 | 10-15 | 3 | 20 | 15 | |
| - Nuc, castan | 8-10 | 8-10 | 20-25 | 10 | 8-10 | 5 | |
| - Arbuşti fructiferi | 2-3 | 2-3 | 5-8 | - | 30 | - | |
Nivelurile orientative minime şi maxime ale productiei în pomicultura
| Specia | Producţia potenţială de fructe - kg/ha - | |
| - Seminţoase | 5.000 - minim | |
| 20.000 - maxim | ||
| - Sâmburoase | 2.000 - minim | |
| 10.000 - maxim | ||
| - Nuc, castan | 1.000 - minim | |
| 3.000 - maxim | ||
| - Arbuşti fructiferi | 1.000 - minim | |
| 4.000 - maxim |
Tabel orientativ de încadrare a plantatiilor de hamei în vederea arendarii
| Nr. crt. | Criteriul | Situaţia optimă | Niveluri de diminuare a procentului cantitativ al arendei, pentru neîndeplinirea condiţiilor optime | |
| 1. | Panta terenului | 0-10% | La o pantă mai mare de 15% se diminuează procentul arendei cu 1% pentru fiecare 3% creştere de pantă | |
| 2. | Vârsta plantaţiei | între 3 şi 21 ani de producţie | 1% pentru fiecare an peste 20 | |
| 3. | Densitatea plantaţiei | 95-100% faţă de densitatea iniţială | 1% pentru fiecare 5% goluri peste cele 5% admise | |
| 4. | Starea de întreţinere a plantaţiei | bună | '' | |
| 5. | Starea de întreţinere a sistemului de susţinere | bună | '' |
I. Tabel orientativ cu elementele de stabilire a arendei la vaci şi bivolite de lapte
| Nr. crt. | Specificare | Niveluri optime pentru arendă întreagă (100%) | Faţă de nivelurile optime arenda se reduce cu: | |||||
| Vaci în rasă pură: | Bivoliţe | |||||||
| Bălţată românească | Bălţată cu negru românească | Brună | Pinzgau | |||||
| 1. | Producţia de lapte - litri/cap/an | Cu 2% pentru fiecare 100 litri | ||||||
| - Producţia medie pe lactaţiile încheiate | 3.300 | 4.500 | 3.500 | 2.500 | 900 | de lapte mai puţin | ||
| - Producţia medie la lactaţia I | 2.950 | 3.900 | 2.700 | 2.400 | 750 | |||
| - Producţia maximă | ||||||||
| - litri | 4.100 | 5.000 | 3.800 | 3.400 | 1.100 | |||
| - lactaţia | IV-V | III-IV | IV-V | V-VI | V-VI | |||
| 2. | Procentul de grăsime | 3,8 | 3,7 | 3,7 | 3,8 | 7,0 | Cu 5% pentru fiecare procent în grăsime mai puţin | |
| 3. | Vârsta în luni la prima fătare | 30-32 | 28-30 | 30-32 | 31-33 | 38-41 | Cu 1% pentru fiecare lună peste vârsta optimă | |
| 4. | Greutatea la vârsta de montă | 385 | 375 | 355 | 340 | 350 | Cu 2% pentru fiecare 10 kg sub greutatea optimă | |
| 5. | Vârsta în luni la prima montă | 21-23 | 19-21 | 21-23 | 22-24 | 26-29 | Cu 1% pentru fiecare lună peste vârsta optimă | |
a)Specificarile de la nr. crt. 3, 4 şi 5 se referă la vitele şi juninci gestante.
b)Parametrii (elementele) la metisi se reduc cu 5%.
II. INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI OPTIMI pentru ferme cu efectiv mai mare de 10 vaci
| Nr. crt. | Specificare | U.M. | Nivel optim | Faţă de nivelurile optime arenda se reduce cu: | |
| 1. | Producţia medie de lapte | Cu 2% pentru fiecare 100 litri lapte mai puţin faţă de nivelurile optime | |||
| 2. | Reformă vaci | % | 15 | Cu 1% pentru fiecare procent mai mare | |
| 3. | Natalitate | % | 85 | Cu 1% pentru fiecare procent mai mic | |
| 4. | Mortalitate | % | 1,5 | Cu 5% pentru fiecare procent mai mare |
TABEL ORIENTATIV cu elementele de stabilire a arendei la ovine
| Nr. crt. | Specificare | Sexul | Niveluri optime pentru arenda întreagă (100%) | Faţă de nivelurile optime arenda se reduce cu: | |||
| Ovine cu lână fină | Ovine cu lână semifină | Ovine cu lână grosieră | |||||
| 1. | Greutatea corporală la vârsta de: (kg/cap) | ||||||
| - 3 luni | M | 16 | 15 | 15 | |||
| F | 13 | 12 | 12 | ||||
| - 6 luni | M | 28 | 26 | 25 | |||
| F | 25 | 23 | 22 | Cu 1% pentru fiecare kilogram în minus | |||
| - 12 luni | M | 45 | 39 | 37 | |||
| F | 37 | 35 | 33 | ||||
| - adultă | M | 70 | 55 | 53 | |||
| F | 50 | 40 | 38 | ||||
| 2. | Producţia de lână (kg/cap) | ||||||
| - Miori | 6,0 | 3,2 | 3,0 | ||||
| - Mioare | 5,5 | 2,5 | 2,3 | Cu 3% pentru fiecare kilogram în minus | |||
| - Berbeci | 10,0 | 3,8 | 3,5 | ||||
| - Oi adulte | 6,0 | 2,7 | 2,5 | ||||
| 3. | Producţia medie de lapte (litri/cap) - oi mulse | 20 | 30 | 35 | Cu 1% pentru fiecare litru în minus | ||
TABEL ORIENTATIV cu elemente de stabilire a arendei la porcine
Ferme care se arendeaza, cu mai mult de 10 scroafe matca
| Nr. crt. | Specificare | U.M. | Nivel optim pentru arendă întreagă (100%) | Faţă de nivelurile optime arenda se reduce cu: | |
| 1. | Carne livrată, în viu, pe scroafă*), pe an | kg | 1.700 | 3% pentru fiecare 100 kg livrate mai puţin | |
| 2. | Vârsta porcului îngrăşat şi livrat la 100 kg**) | zile | 180 | 2% pentru fiecare 10 zile mai mult |
*)Numărul mediu de scroafe se urmareste din registrul de evidenta lunara
a categoriilor, luindu-se în calcul zilele furajate în categorie, iar
greutatea vie livrata pe scroafa rezultă din carnea livrata, total,
impartit la numărul de scroafe mediu furajate.
**)Se are în vedere viteza de rotatie a stocului de porci mai mari
de 8 kg cap (tineri şi grasi).
TABEL ORIENTATIV cu elementele de stabilire a arendei la păsări ouatoare
Ferme care se arendeaza, cu mai mult de 1.000 gaini hibrizi de oua
| Nr. crt. | Specificare | U.M | Nivel optim pentru arendă întreagă (100%) | Faţă de nivelurile optime arenda se reduce cu: | |
| 1. | Vârsta - la început de ouat | săptămâni | maximum 18 | 2% pentru fiecare săptămână în plus | |
| - la depopulare | săptămâni | minimum 75 | 1% pentru fiecare săptămâna în minus | ||
| 2. | Procent mediu de ouat | % | 65 | 1% pentru fiecare procent în minus | |
| 3. | Producţia medie de ouă | bucăţi/an | 260 | 2% pentru fiecare 5 bucăţi în minus | |
| 4. | Consum specific de furaje | g/ou | maximum 190 | 2% pentru fiecare 10 grame în plus |
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.