Decizie nr. 118 din 6 martie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Genică Svet în Dosarul nr. 18.519/212/2013 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 804D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instituirea taxelor de timbru ţine de opţiunea legiuitorului şi, totodată, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 18.519/212/2013, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Genică Svet într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru este neconstituţională, întrucât:

–nu îndeplineşte exigenţele impuse de prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, din preambulul acesteia nerezultând care este situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată;

–încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (2) şi (3), deoarece cuantumul taxelor de timbru stabilite prin această ordonanţă conduc la crearea unui serviciu prohibit pentru justiţiabil, chiar şi în condiţiile existenţei unor prevederi referitoare la scutiri şi eşalonări ale acestor taxe de timbru;

–este contrară prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că destinaţia sumelor provenite din taxa judiciară de timbru nu este în totalitate către sistemul judiciar, iar cuantumul taxelor judiciare de timbru instituite prin ordonanţa de urgenţă conduc la crearea unui serviciu prohibit justiţiabilului.

De asemenea consideră că prin scutirea de taxa judiciară de timbru a acţiunilor şi cererilor formulate de instituţiile publice se creează o discriminare între justiţiabili şi instituţiile statului, ceea ce contravine art. 16 din Constituţie.

Judecătoria Constanţa - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia taxelor judiciare de timbru, precum şi cea referitoare la delegarea legislativă şi condiţiile în care se emit ordonanţe de urgenţă. De asemenea, în ceea ce priveşte referirea la destinaţia sumelor provenite din taxele judiciare de timbru, apreciază că aceasta este injustă, dar, în acord cu Legea fundamentală şi având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, arată că ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului stabilirea surselor de finanţare ale fiecărei categorii de buget în parte. În fine, apreciază că nivelul taxelor de timbru stabilite prin ordonanţa de urgenţă criticată răspunde, de asemenea, şi imperativului ca acestea să descurajeze exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale şi introducerea unor acţiuni care se dovedesc a fi vădit netemeinice.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, sens în care arată că prin reglementarea domeniului taxelor judiciare de timbru de către Guvern nu se aduce atingere normelor constituţionale în materia adoptării ordonanţelor de urgenţă, adoptarea în regim de urgenţă a acesteia fiind justificată în preambulul acesteia. De asemenea, în ceea ce priveşte celelalte critici, arată că regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor, iar textul criticat se aplică tuturor persoanelor care se află în ipoteza normei criticate, fără discriminare, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care statuează că, "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, ale art. 21 alin. (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi ale art. 115 alin. (4) referitor la posibilitatea Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1.În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate prin care se susţine că din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu reiese care este situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, aceasta nu poate fi reţinută.

Se observă, astfel cum reiese din expunerea de motive şi din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, că la emiterea acesteia s-a ţinut cont de modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, luându-se în considerare faptul că neadoptarea în regim de urgenţă ar fi condus la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu aplicarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru.

2.Referitor la celelalte critici formulate, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (2) şi (3), art. 56 alin. (2), Curtea observă că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care a preluat, cu modificări şi completări, cele statuate prin normele ce constituiau cadrul legal general în materia taxelor judiciare de timbru. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reiterează cele stabilite prin normele anterioare, statuând că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, iar în cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

În prezenta cauză, critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate priveşte pretinsa discriminare prin prisma raportării prevederilor art. 10 alin. (2), care stabilesc modul de calcul al taxei în privinţa contestaţiei la executarea silită, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 la cele ale art. 30 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, care prevăd că sunt scutite de taxă judiciară de timbru acţiunile şi cererile formulate de instituţiile publice când au ca obiect venituri publice.

În acest context, în ceea ce priveşte pretinsa discriminare creată între justiţiabili şi instituţiile statului, Curtea a reţinut că asupra unor critici similare instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat, prilej cu care a constatat că sunt neîntemeiate. În acest sens a arătat că scutirea autorităţilor publice de la plata taxelor judiciare de timbru este justificată, în mod obiectiv şi raţional, de faptul că autorităţile respective sunt finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget (Decizia nr. 373 din 2 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 13 noiembrie 2003).

1.Or, prevederile criticate se aplică tuturor celor aflaţi în ipoteza normei respective, iar încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării poate exista numai atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă (Decizia nr. 197 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 23 mai 2012).

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale privind accesul liber la justiţie prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea a arătat că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru (Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012).

Curtea a reţinut, de asemenea, că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii (Decizia nr. 45 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 2 martie 2012).

Ca atare, cele reţinute în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional referitoare la materia taxelor judiciare de timbru reglementată prin Legea nr. 146/1997 se aplică mutatis mutandis şi în cauza de faţă.

3.Pe de altă parte, în anumite situaţii [art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013], persoanele fizice pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.

4.În ce priveşte nemulţumirea autorului prezentei excepţii referitoare la destinaţia sumelor provenite din taxa judiciară de timbru, Curtea observă că, potrivit prevederilor constituţionale, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească destinaţia impozitelor şi taxelor, precum şi a altor venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, în condiţiile legii.

5.Întrucât nu s-au constatat încălcări ale prevederilor constituţionale şi legale, critica referitoare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie nu poate fi reţinută.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Genică Svet în Dosarul nr. 18.519/212/2013 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 martie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu