Metodologie din 22 decembrie 2025

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.211 bis din 30 decembrie 2025

Articolul 1

(1)Sumele stabilite pentru finanțarea de bază și cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educației și Cercetării, sunt evidențiate distinct în contractul instituțional al instituțiilor de învățământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenți (echivalenți unitari) finanțați de la bugetul de stat, pe cicluri de studii și numărul de granturi doctorale finanțate.

(2)Contractele instituționale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educației și Cercetării, denumit în continuare MEC și Comisia Națională pentru Finanțarea Învățământului Superior, denumită în continuare CNFIS.

Articolul 2

(1)Toate fondurile pentru finanțarea de bază și suplimentară a instituțiilor de învățământ superior de stat sunt considerate venituri proprii.

(2)Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională a instituțiilor de învățământ superior din bugetul național pentru anul 2026 este prezentată în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(3)Veniturile pentru finanțarea de bază și suplimentară sunt utilizate de instituțiile de învățământ superior în condițiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului privind învățământul și cercetarea științifică universitară, conform legislației în vigoare.

Articolul 3

Finanțarea de bază se referă la:

(1)cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic și nedidactic, personal de cercetare implicat în desfășurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuții legale, deplasări interne și internaționale;

(2)cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreținere și gospodărie, cheltuieli pentru materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparații curente, cărți și publicații, perfecționarea personalului, protocol, protecția muncii etc.;

(3)cheltuieli pentru susținerea proiectelor educaționale și de dezvoltare a resursei umane;

(4)cheltuieli cu regia instituțiilor de învățământ superior pentru desfășurarea programelor de studii.

Articolul 4

(1)În vederea încurajării excelenței în instituțiile de învățământ superior, se constituie la nivel național un fond de finanțare suplimentară a instituțiilor de învățământ superior în valoare, la nivel național, de minimum 33% din suma alocată la nivel național instituțiilor de învățământ superior de stat ca finanțare de bază.

(2)Atribuirea fondurilor pentru finanțarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor și a standardelor de calitate stabilite de CNFIS și aprobate de MEC.

(3)Rectorii instituțiilor de învățământ superior de stat, prin contractul instituțional încheiat cu MEC, alocă fondurile pentru finanțare suplimentară prioritar spre departamentele și structurile cele mai performante din instituția de învățământ superior.

Articolul 5

Sumele atribuite fiecărei instituții de învățământ superior pentru finanțarea de bază, pentru studenții înmatriculați pe baza cifrelor de școlarizare primite de instituția de învățământ superior, într-un program de studii universitare de licență și de master, se alocă proporțional cu numărul de studenți echivalenți unitari ai acestora. Numărul de studenți echivalenți unitari ai instituției de învățământ superior se determină prin ponderarea numărului fizic de studenți ai acesteia cu coeficienții de echivalare și de cost.

Articolul 6

(1)Pentru doctoranzii înmatriculați pe baza cifrei de școlarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanțarea se face prin granturi doctorale. Valoarea grantului anual total (VGDT) pentru studenții doctoranzi înmatriculați la studii cu frecvență, cu bursă, conform granturilor repartizate de MEC, este prezentată în Anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(2)Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanțarea instituțională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond pentru finanțarea granturilor doctorale (FGD), care acoperă sumele doar pentru componenta VGD a granturilor doctorale, alocate din linia de buget finanțarea de bază, pentru studenții de la forma de învățământ cu frecvență și frecvență redusă, iar sumele pentru bursa de doctorat, componenta VGDB, pentru studenții doctoranzi înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență și bursă, se asigură din sumele repartizate de MEC cu această destinație.

(3)Repartizarea pe instituții de învățământ superior a fondului pentru finanțarea granturilor (FGD), pentru studenții doctoranzi se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia:!Imagine

unde:

–VGD_rs sunt valorile granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală), corespunzătoare ramurii de știință rs, acestea fiind prezentate în Anexa 2;

–GD_rs reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul de studiu I, II, III și IV, finanțate pentru instituția de învățământ superior U, în programe de studii asociate ramurii de știință rs;

–N_rs este numărul total al ramurilor de știință rs finanțate.

Articolul 7

(1)Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanțarea de bază și pentru finanțarea suplimentară pentru studenții înmatriculați într-un program de studii de licență și de master sunt prezentate în Art. 8 și 9.

(2)Valorile coeficienților de echivalare și de cost pentru anul 2026 sunt cuprinse în Anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Articolul 8

Determinarea alocațiilor bugetare pentru instituțiile de învățământ superior de stat pentru finanțarea de bază (FB), asociată ciclurilor de studii universitare (licență, master) și altor forme de pregătire menționate în Tabelul 1 din Anexa nr. 3, se face pe baza următoarei proceduri:1) Se determină fondurile alocate pentru finanțarea de bază (FB) pentru anul 2026, asociată ciclurilor de studii universitare (licență și master) și formelor de pregătire menționate în Tabelul 1 din Anexa nr. 3:

a)Din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (FI) a instituțiilor de învățământ superior se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare (FSS), și valoarea alocată pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi înmatriculați pe baza cifrei de școlarizare (FGD);

b)Din suma rămasă (FI'), se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, ce corespunde proporției prevăzute în Anexa 1.2) Se determină numărul de studenți echivalenți unitari din fiecare instituție de învățământ superior și fiecare ciclu de studii universitare (licență și master) și alte forme de pregătire menționate în Tabelul 1 din Anexa nr. 3. Procedura are două etape:

a)În prima etapă se determină, pentru fiecare instituție de învățământ superior U și ciclu de studii sau formă de pregătire fr, numărul [SE_fr,rs]^(U) de studenți echivalenți din ramura de știință rs:!Imagine

unde:

–[S_fr,rs]^(U) este numărul de studenți fizici din ramura de știință rs, de la forma de învățământ fr, asociată ciclului de studii, sau de la forma de pregătire fr, înscriși în instituția de învățământ superior U la forma de finanțare buget, raportat în platforma ANS, la o dată de referință stabilită (1 octombrie 2025 pentru repartizarea preliminară și 1 ianuarie 2026 pentru repartizarea finală);

–e_fr este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învățământ fr, asociată ciclului de studii, sau de la forma de pregătire fr (v. Tabelul 1 din Anexa nr. 3);

–Fr este numărul total al formelor de învățământ finanțate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii sau formei de pregătire fr în instituțiile de învățământ superior din România (v. Tabelul 1 din Anexa nr. 3).

b)În a doua etapă se determină, pentru fiecare instituție de învățământ superior U și fiecare ciclu de studii sau formă de pregătire fr, numărul [SEU_fr]^(U) de studenți echivalenți unitari:!Imagine

unde:

–c_rs este coeficientul de cost corespunzător ramurii de știință rs (v. Tabelul 2 din Anexa nr. 3);

–N_rs este numărul total al ramurilor de știință finanțate (v. Tabelul 2 din Anexa nr. 3).

3) Se determină numărul total de studenți echivalenți unitari SEU:!Imagine

unde u este numărul total de instituții de învățământ superior de stat finanțate de la bugetul Ministerului Educației și Cercetării.

4) Se determină alocația fb_s pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar:

fb_s = FB/SEU

unde:

–FB este valoarea alocației pentru finanțarea de bază;

–SEU reprezintă numărul total de studenți echivalenți unitari.

5) Pentru fiecare instituție de învățământ superior U și ciclu de studii fr, valoarea fondurilor pentru finanțarea de bază [FB_fr]^(U) se calculează multiplicând alocația fb_s cu numărul de studenți echivalenți unitari ai instituției de învățământ superior, înmatriculați la programele de studii asociate ciclului de studii sau formei de pregătire fr:

[FB_fr]^(U) = fb_s x [SEU_fr]^(U) unde:

–SEU_fr^U reprezintă numărul total de studenți echivalenți unitari ai instituției de învățământ superior U;

–fb_s este valoarea alocației pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

6) Se determină pentru fiecare instituție de învățământ superior U alocația FB^(U) pentru finanțarea de bază:!Imagine

Articolul 9

Determinarea alocațiilor bugetare pentru instituțiile de învățământ superior de stat, pentru finanțarea suplimentară (FS), se face pe baza următoarei proceduri:

1.În prima etapă se determină:

a)valoarea alocațiilor bugetare totale pentru finanțarea suplimentară;

b)valoarea alocațiilor bugetare pentru finanțarea suplimentară pentru fiecare ramură de știință rs;

c)valoarea alocațiilor bugetare pentru finanțarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate Ck, din fiecare ramură de știință rs;

În acest sens:

i)Din suma alocată pentru finanțarea instituțională (FI) se scad fondurile pentru granturi doctorale (FGD) și fondurile pentru finanțarea situațiilor speciale (FSS), rezultând suma FI', din care se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FS, corespunzătoare proporției prevăzute în Anexa 1;ii) Se determină fondurile FSrs alocate pentru finanțarea suplimentară FS pe anul 2026, pentru fiecare ramură de știință rs, după cum urmează:

–Se determină numărul SEU'_rs de studenți echivalenți unitari din ramură de știință rs pentru ciclurile de studii universitare de licență și masterat cu excepția studenților de la alte forme de pregătire, menționate în Tabelul 1 din Anexa 3:!Imagine

unde [SEU'_rs]^(U) reprezintă numărul de studenți echivalenți unitari ai instituției de învățământ superior U din ramura de știință rs, determinați după eliminarea categoriilor menționate anterior.

–Se determină fondurile FS_rs din valoarea totală FS pe baza ponderii studenților echivalenți unitari din ramura de știință rs:!Imagineiii) Analog procedurii prin care se determină FS_rs, se determină sumele FS_rs(C_k) alocate pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de știință rs:

FS_rs(C_k) = FS_rs x p_k

unde p_k reprezintă ponderea indicatorului de calitate IC_k (în totalul finanțării suplimentare), iar [Sumă de la k=1 la n din p_k = 1] și n este numărul de indicatori de calitate. Lista indicatorilor de calitate IC_k și a ponderilor asociate sunt prezentate în Anexa 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

2.În a doua etapă se determină sumele [FS_rs]^(U)(C_k) alocate instituției de învățământ superior U, pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de știință rs, după cum urmează:

2.1.Se determină valoarea indicatorilor de calitate [IC_k]^(U) pentru fiecare instituție de învățământ superior U, conform modului de calcul prezentat în Anexa 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel:

2.1.1.Pentru fiecare ramură de știință rs se determină [IC_rs,k]^(U), dacă indicatorul de calitate este aplicat pe ramură de știință.

2.1.2.La nivel de instituție de învățământ superior U se determină [IC_k]^(U) dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea [IC_rs,k]^(U) pentru fiecare ramură de știință a instituției de învățământ superior fiind aceeași cu cea obținută la nivel de instituție de învățământ superior, [IC_rs,k]^(U) = [IC_k]^(U).

2.2.Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare instituție de învățământ superior, [IR_k]^(U) astfel:

2.2.1.Pentru fiecare ramură de știință se determină [IR_rs,k]^(U), dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe ramură de știință.

2.2.2.La nivel de instituție de învățământ superior se determină [IR_k]^(U) dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea [IR_rs,k]^(U) pentru fiecare ramură de știință a instituției de învățământ superior fiind aceeași cu cea obținută la nivel de instituție de învățământ superior, [IR_rs,k]^(U) = [IR_k]^(U).

Indicatorul de calitate relativ [IR_k]^(U), corespunzător indicatorului de calitate IC_k pentru instituția de învățământ superior U, exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al instituției de învățământ superior U, în comparație cu valoarea indicatorului pentru celelalte instituții de învățământ superior.

Matematic, acest calcul se exprimă astfel:!Imagine

unde:

[IR_k]^(U) Valoarea indicatorului de calitate relativ k al instituției de învățământ superior U (și similar pentru instituțiile de învățământ superior notate cu Um, UM, Un);

[IC_k]^(U) Valoarea indicatorului de calitate absolut k al instituției de învățământ superior U (și similar pentru instituțiile de învățământ superior notate cu Um, UM, Un);

SEU^(Un) Numărul de studenți echivalenți unitari ai instituției de învățământ superior Un (și similar pentru instituțiile de învățământ superior notate cu Um, UM);

N numărul total al instituțiilor de învățământ superior de stat din România pentru care se fac alocări financiare de către CNFIS.

Pentru fiecare instituție de învățământ superior abaterea față de valoarea 1 (unu) (valoarea medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferența dintre suma dimensiunilor instituțiilor de învățământ superior (notate Um), care au obținut rezultate inferioare și suma dimensiunilor instituțiilor de învățământ superior (notate UM), care au obținut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a instituțiilor de învățământ superior.

2.3.Se determină, pentru fiecare instituție de învățământ superior U, sumele [FS_rs]^(U)(C_k) alocate pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de știință rs, după cum urmează:!Imagine

3.În a treia etapă se determină sumele totale FS^(U) ce revin instituției de învățământ superior U pentru finanțarea suplimentară, astfel:

3.1.Se determină sumele totale [FS_rs]^(U) ce revin instituției de învățământ superior pentru finanțarea suplimentară, corespunzătoare ramurii de știință rs, după cum urmează:!Imagine

3.2.Se determină sumele totale FS^(U) alocate instituției de învățământ superior U pentru finanțarea suplimentară, după cum urmează:!Imagine

Articolul 10

Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

Anexa nr. 1

la metodologie

Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională

a instituțiilor de învățământ superior

din bugetul național pentru anul 2026

Din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (FI) a instituțiilor de învățământ superior se repartizează 1,5% pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare. Pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi se alocă o sumă calculată conform Anexei 2 la metodologie. Suma rămasă (FI') se distribuie după cum urmează:

a)Finanțarea de bază (FB): 68,50%b) Finanțarea suplimentară (FS): 30,00%c) Fondul pentru dezvoltare instituțională (FDI): 1,50%

Anexa nr. 2

la metodologie

Valoarea grantului anual pentru studenții doctoranzi

Note:

*Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale doar la forma de învățământ cu frecvență (locuri cu bursă).

În domeniul de finanțare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință (RS): Științe juridice; Științe administrative; Științe ale comunicării; Sociologie; Științe politice; Științe militare, informații și ordine publică; Științe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică și statistică, Informatică economică și specializările Economie agroalimentară și Economie agroalimentară și a mediului); Psihologie și științe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria și teoria artei).

În domeniul de finanțare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Matematică; Informatică; Fizică; Chimie și inginerie chimică; Științele pământului și atmosferei; Științe aplicate; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică, telecomunicații și tehnologii informaționale; Inginerie geologică, mine, petrol și gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale și animale; Ingineria sistemelor, calculatoare și tehnologia informației; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management; Biologie; Biochimie; Științe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică și statistică, Informatică economică și specializările Economie agroalimentară și Economie agroalimentară și a mediului); Știința Sportului și Educației Fizice.

În domeniul de finanțare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură și urbanism.

În domeniul de finanțare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de știință Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria și teoria artei).

Anexa nr. 3

la metodologie

Valorile coeficienților de echivalare și de cost pentru anul 2026Tabelul 1: Lista formelor de învățământ cu coeficienții de echivalare corespunzători folosiți pentru finanțarea studenților înmatriculați într-un program de studii de licență sau de masterat

Note:

(1)Coeficientul se aplică și studenților înscriși la forma "Studii desfășurate în afara localității de rezidență a instituției de învățământ superior" de la ciclul universitar de licență și masterat.

(1.1) Pentru studiile în învățământ dual coeficientul se aplică împreună cu coeficientul de echivalare corespunzător pentru studiile în limba de predare. Coeficientul de echivalare 1,30 pentru ciclul universitar de licență, respectiv 1,10 pentru masterat se aplică doar pentru ramurile de știință arte (cu cod RS 70 în tabelul 2 de mai jos).

(2)Pentru domeniul medicină, ultimii 3 ani (clinici), care se desfășoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română.

(3)Coeficientul se aplică studenților încadrați în programele de studii de specialitate care nu sunt din ramura de știință Filologie și care se desfășoară în limbi străine, altele decât de circulație internațională.

(4)La forma de masterat de un an și jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru.

(5)Coeficientul se aplică studenților înscriși la "Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)" și "Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)" de la ciclul universitar de masterat.

(6)La programul de Pregătire psihopedagogică suplimentară nivel II, care se realizează comasat pentru studenții de la ciclul de masterat de un an, se consideră coeficientul de echivalare corespunzător întregului program de pregătire pedagogică

Tabelul 2: Lista ramurilor de știință cu coeficienții de cost corespunzători, folosiți pentru finanțarea or înmatriculați într-un program de studii de licență sau de master

Anexa nr. 4

la metodologie

Lista indicatorilor de calitate și ponderile asociate, pentru anul 2026

Anexa nr. 5

la metodologie

Modul de calcul al indicatorilor de calitate pentru anul 2026Clasa de indicatori C1. Predare/învățareIC1.1 Raportul dintre numărul studenților și numărul de cadre didactice

Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul total al studenților (bugetați și cu taxă) de la ciclurile de studii de licență și master și numărul total de norme didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcția de bază (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării), conform relației:

!Imagine

unde:

[TPD_rs]^(U) - numărul total al cadrelor didactice din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării);

[TS_rs]^(U) - numărul total de studenți*1 (bugetați și cu taxă) de la ciclurile de studii (L,M - Licență, Master), din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U, obținut pe baza relației:

[TS_rs]^(U) = {[SF_rs]^(U)(L_buget) + [SF_rs]^(U)(M_buget) * ef_master + [SF_rs]^(U) (L taxă) + [SF_rs]^(U) (M_taxă)* ef_master}

iar ef_master este un coeficient de multiplicare egal cu 1,5 care se aplică la ciclul de master;

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător

(exemplu: an_2024 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru studenții înscriși în anul universitar 2024/2025, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025;

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

*1 Numărul de studenți pentru licență și master (raportat de instituțiile de învățământ superior în platforma ANS) este ajustat la o valoare optimă pe ramură de știință (care variază în funcție de cerințele ARACIS), în cazul în care are o valoare mai mică decât aceasta.

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS); standarde ARACIS.

IC1.2 Raportul numărului de studenți de la ciclul de master și numărul de studenți de la ciclul de licență

Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților fizici (bugetați și cu taxă), de la ciclul de master și numărul studenților fizici (bugetați și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, conform relației:!Imagine

unde:

[SF_rs]^(U) (M) - numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de master (bugetați și cu taxă), din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U, unde, pentru studenții în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 1,5;

[SF_rs]^(U)(L) - numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de licență*2 (bugetați și cu taxă), din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U;

*2 Numărul de studenți pentru licență (raportat de către instituțiile de învățământ superior în platforma ANS) este ajustat la o valoare optimă pe ramură de știință (care variază în funcție de cerințele ARACIS), în cazul în care are o valoare mai mică decât aceasta.

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2024 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru studenții înscriși în anul universitar 2024/2025;

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Pentru ramurile de știință arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară și farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenții de la programele de master distincte de programele de licență, precum și studenții de la rezidențiat.

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS); standarde ARACIS.

IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, și numărul total de cadre didactice

Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcția de bază, corespunzătoare cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, și numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării), conform relației:!Imagine

unde:

[TPDT_rs]^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari cu vârsta până la 40 ani inclusiv, corespunzătoare cadrelor didactice titulare din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării);

[TPD_rs]^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării);

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2024 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS).

IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre didactice

Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcția de bază, corespunzătoare cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat, și numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării), conform relației:!Imagine

unde:

[TPDCD_rs]^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat, din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U;

[TPD_rs]^(U) - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U (se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării);

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2024 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS)

Clasa de indicatori C2. Cercetare științifică/creație artistică/performanță sportivăIC2.1 Calitatea resursei umane

Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, media scorurilor CNATDCU obținute de cadrele didactice și de cercetare*3 ale instituției de învățământ superior, din ramura de știință rs, ponderată cu fracțiile de normă ale cadrelor didactice și de cercetare în rs. Scorul CNATDCU pentru fiecare cadru didactic și de cercetare se determină ca raport între punctajul comunicat de instituția de învățământ superior pentru acesta (calculat conform reglementărilor legale privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior și a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, în vigoare la data de referință a raportării) și punctajul minim, stabilit de CNATDCU*4, pentru domeniul în care acesta deține titlul respectiv.

*3 Toate cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării. Punctajul pentru cadrele didactice și de cercetare cu activitatea științifică în alte ramuri de știință decât cele raportate de instituția de învățământ superior este calculat conform standardului minim al CNATDCU pentru domeniul în care își desfășoară activitatea științifică, cadrul didactic și de cercetare fiind raportat în ramura /ramurile de știință unde desfășoară activitatea didactică. Pentru cadrele didactice și de cercetare pentru care nu se raportează rezultatele privind activitatea științifică /creația artistică /performanța sportivă, acestea vor fi considerate cu valoarea 0.

*4 Pentru cadrele didactice și de cercetare care nu îndeplinesc criteriile minimale obligatorii CNATDCU, dar au un punctaj mai mare decât cel minim, scorul CNATDCU va avea valoarea 1.

Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza doar pentru cadrele didactice și de cercetare cu funcția didactică de profesor sau conferențiar, sau echivalent, pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2025*5, conform relației:!Imagine

*5 Dacă instituția de învățământ superior a raportat în platforma ANS mai puțin de două norme jumătate ocupate de către cadrele didactice titulare (profesori, conferențiari sau echivalenți) pe o ramură de știință, media scorurilor se face împărțind la 2,5 suma scorurilor obținute de aceștia.

unde:

[Scor_j(prof,conf)]^(U) = [punctaj_CD_j]^(U)/[punctaj_min_CNARDCU_j]^(U) - scorul obținut pentru cadrul didactic și de cercetare titular CD_j, (care este profesor, conferențiar sau echivalent), de la instituția de învățământ superior U;

[punctaj_CD_j]^(U) - punctajul comunicat de instituția de învățământ superior pentru cadrele didactice și de cercetare CD_j (conform reglementărilor legale în vigoare la data de referință a raportării privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice și de cercetare);

[punctaj_min_CNATDCU_j]^(U) - punctajul minim stabilit de CNATDCU pentru domeniul în care cadrul didactic și de cercetare CD_j deține titlul respectiv;

m_j,r,s - norma sau fracția de normă a cadrului didactic și de cercetare titular j, din instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σm_j,rs = 1;

m_rs(prof, conf) - numărul total de norme ale cadrelor didactice și de cercetare titulare din instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare titulare (profesori, conferențiari și echivalenți) din instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025, respectiv scorurile calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2025 a fiecărui cadru didactic și de cercetare, conform Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 6129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare, până la data de referință a raportării ).

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS), MEC.

IC2.2 Impactul activității științifice/creației artistice/performanței sportive

Se calculează pentru fiecare ramură de știință, media scorurilor Hirsch obținute de către cadrele didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior pe ramura de știință rs*6, ponderată cu fracțiile de normă ale cadrelor didactice și de cercetare în rs. Scorul Hirsch pentru fiecare cadru didactic și de cercetare se determină ca media ponderată a indicilor*7 Hirsch h corespunzători la momentul raportării, pentru cadrele didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior pe ramura de știință rs.

*6 Dacă instituția de învățământ superior a raportat în platforma ANS mai puțin de cinci cadre didactice pe ramură de știință, media se face împărțind la 5 suma scorurilor obținute de cadrele didactice raportate pe ramură de știință, respectiv dacă instituția de învățământ superior a raportat mai puțin de 25 cadre didactice pe instituția de învățământ superior, media se face împărțind la 25 suma scorurile obținute de cadrele didactice raportate la nivel de instituție de învățământ superior. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care instituțiile de învățământ superior au programe universitare în ramuri de știință pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare.

Se iau în calcul toate cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării. Pentru cadrele didactice și de cercetare pentru care nu se raportează rezultatele privind activitatea științifică /creația artistică /performanța sportivă, acestea vor fi considerate cu valoarea 0.

*7 Pentru domeniile CNATDCU corespunzătoare domeniilor fundamentale Matematică și științe ale naturii, Științe inginerești, Științe biologice și biomedicale (cod_DF:10, 20, 30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Science, Scopus și Google Scholar. Pentru celelalte domenii baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice și domeniul știința sportului și educației fizice se va folosi un indicator alternativ.

Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2025, conform relației:!Imagine

unde:

{H[CD_j,as]^rs,U} - scorul Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j pentru activitatea sa științifică as, cu normă didactică în ramura de știință rs de la instituția de învățământ superior U. Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuțiile neomogene ale valorilor intrate în media ponderată a scorului Hirsch, s-a aplicat (H_j)^3/^2;

p1 = 0,5, p2 = 0,3 și p3 = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică și științe ale naturii, Științe inginerești, Științe biologice și biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p1 = 0, p2 = 0 și p3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale;

[h_j]^WebofSci[(CD_j,as)^rs,U]- indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j pentru activitatea sa științifică, cu normă didactică în ramura de știință rs de la instituția de învățământ superior U, calculat prin folosirea bazei de date Web of Science;

(h_j)^Scopus[(CD_j, as)^rs,U] - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j pentru activitatea sa științifică, cu normă didactică în ramura de știință rs de la instituția de învățământ superior U, calculat prin folosirea bazei de date Scopus;

(h_j)^GoogleSch[(CD_j,as)^rs,U] - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare pentru activitatea sa științifică, cu normă didactică în ramura de știință rs de la instituția de învățământ superior U, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

m_j,rs - norma sau fracția de normă a cadrului didactic și de cercetare titular j, din instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σm_j,rs = 1;

m_rs - numărul total de norme ale cadrelor didactice și de cercetare titulare raportate de instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare titulare din instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025 respectiv scorurile Hirsch calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2025 a fiecărui cadru didactic și de cercetare).

Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru citări nominale în publicații de specialitate și cronici în presa scrisă, pentru fiecare dintre cadrele didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior în domeniul artistic la indicatorul IC2.1, domeniul în care cadrul didactic și de cercetare CD_j deține titlul respectiv.

Se acordă punctaj (1 punct) pentru o citare nominală în publicații de specialitate și cronici în presa scrisă.

Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință (indicele Hirsch corespunzător).

Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2025, conform relației:!Imagine

unde:

cit[{CD_j,ca)^rs,U] - tipul de citare nominală, din publicații de specialitate și cronici în presa scrisă, pentru creația artistică a cadrului didactic sau de cercetare, cu normă didactică în ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U;

cp_art - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de creație artistică (este calculat, pentru fiecare domeniu CNATDCU, ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch și valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de creație artistică, înregistrată la nivel național);

(h_j)^GoogleSch [(CD_j,as)^rs,U] - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic sau de cercetare j, pentru activitatea sa științifică, cu normă didactică în domeniul rs, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

m_j,rs - norma sau fracția de normă a cadrului didactic și de cercetare titular j, din instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σmj,rs = 1;

m_rs - numărul total de norme ale cadrelor didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025, respectiv indicii Hirsch și/sau numărul de citări calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2025 a fiecărui cadru didactic și de cercetare).

Mod de calcul alternativ pentru domeniul știința sportului și educației fizice: Se calculează media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru citări nominale în publicații de specialitate și/sau recunoașterea națională și internațională, pentru fiecare dintre cadrele didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior în domeniul știința sportului și educației fizice la indicatorul IC2.1, domeniul în care cadrul didactic și de cercetare CDj deține titlul respectiv.

Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicații de specialitate, respectiv recunoaștere națională sau internațională. Tipurile de recunoaștere națională și internațională la nivel de titlu onorific, publicație de specialitate și/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru național și internațional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internațional, autor de publicații de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică și funcțională, pentru copii/tineri/adulți, pentru obținerea și menținerea sănătății, menținerea vieții active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel național sau internațional. Se diferențiază nivelul internațional față de cel național cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 și recunoașterea cu indice 5.

Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul știința sportului și educației fizice, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință (indicele Hirsch corespunzător).

Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2025, conform relației:!Imagine

unde:

perf_tip [(CD_j,ps)^rs,U] - tipul de performanță sportivă, sub formă de citare nominală, din publicații de specialitate, sau de recunoaștere națională sau internațională a cadrului didactic sau de cercetare j, cu normă didactică în ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U;

p_perf_tip - punctajul acordat tipului de performanță sportivă, sub formă de citare nominală din publicații de specialitate sau element de recunoaștere națională sau internațională (se diferențiază nivelul internațional fată de cel național cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 și recunoașterea cu indice 5);

cp_perf - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de performanță sportivă (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch și valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de performanță sportivă, înregistrată la nivel național);

(h_j)^GoogleShc [(CD_j,s)^rs,U] - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic sau de cercetare j, pentru activitatea sa științifică, cu norma didactică în ramura de știință rs, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

m_j,rs - norma sau fracția de normă a cadrului didactic și de cercetare titular j, din instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σm_j,rs = 1;

m_rs - numărul total de norme ale cadrelor didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior U în ramura de știință rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025, respectiv indicii Hirsch și/sau numărul de citări nominale, din publicații de specialitate și de recunoașteri naționale sau internaționale, calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2025 a fiecărui cadru didactic și de cercetare).

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS), Web of Science, Google Scholar, Scopus

IC2.3 Performanța activității științifice/creației artistice/performanței sportive

Se calculează pentru fiecare ramură de știință, media punctajelor finale obținute în ultimii patru ani la data de referință a raportării, prin publicarea de articole/lucrări în reviste sau volume clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings IEEE Proceedings sau ISI Emerging și prin dobândirea de brevete de către personalul didactic și de cercetare al instituției de învățământ superior care activează în acea ramură de știință, ponderată cu fracțiile de normă ale personalului didactic și de cercetare titular al instituției de învățământ superior în acea ramură de știință*8. Punctajul final pentru fiecare cadru didactic și de cercetare titular se determină ca sumă ponderată, în funcție de fiecare categorie de articole și brevete, a punctajelor raportate pentru contribuția individuală la publicarea de articole și obținerea de brevete în ultimii patru ani.

*8 Dacă instituția de învățământ superior a raportat în platforma ANS mai puțin de cinci cadre didactice pe ramură de știință, media se face împărțind la 5 suma scorurilor obținute de cadrele didactice raportate pe ramură de știință, respectiv dacă instituția de învățământ superior a raportat mai puțin de 25 cadre didactice pe instituția de învățământ superior, media se face împărțind la 25 suma scorurilor obținute de cadrele didactice raportate la nivel de instituție de învățământ superior. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care instituțiile de învățământ superior au programe universitare în ramuri de știință pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare

Se iau în calcul toate cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării. Pentru cadrele didactice și de cercetare pentru care nu se raportează rezultatele privind activitatea științifică /creația artistică /performanța sportivă, acestea vor fi considerate cu valoarea 0.

Pentru activitatea științifică, acordarea punctajelor pentru fiecare lucrare publicată în jurnale sau volume clasificate/indexate ISI (SCIE și SSCI, Arts Humanities), ERIH Plus, ISI Proceedings, IEEE Proceedings sau ISI Emerging se face astfel: Nature sau Science - 15 puncte; reviste clasificate/indexate ISI SCIE și SSCI (quartilele Q1 - 7 puncte, Q2 - 5 puncte, Q3 și Q4- 2 puncte), ISI Arts Humanities - 2 puncte, reviste clasificate ERIH Plus -1 punct; ISI Emerging - 2 puncte; lucrările în Proceedings-uri ISI și IEEE - 1 punct. Pentru fiecare brevet obținut, acordarea punctajelor se face astfel: brevet național - 2 puncte, brevet european - 6 puncte, internațional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte. Pentru activitatea de creație artistică sau performanță sportivă realizată în domeniile artistice, respectiv domeniul știința sportului și educației fizice se iau în calcul criteriile alternative, menționate mai jos.

Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2025, conform relației:!Imagine

unde:

ar_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de articole publicate în ultimii patru ani, în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI (SCIE și SSCI, Arts Humanities), ERIH Plus, ISI Emerging, ISI Proceedings IEEE Proceedings, de către personalul didactic și de cercetare al instituției de învățământ superior U care activează în ramura de știință rs, în ultimii patru ani;

p_ar_tip - punctajul acordat unui articol publicat într-o categorie de revistă, dintre cele menționate mai sus;

br_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de brevete, în funcție de tipul de brevet (triadic, european/internațional sau național) obținute în ultimii patru ani, de către personalul didactic și de cercetare al instituției de învățământ superior U, care activează în ramura de știință rs, în ultimii patru ani;

p_br_tip - punctajul acordat unui brevet obținut la nivel național sau internațional, în funcție de tipul de brevet mai sus menționat;

m_j,rs - norma sau fracția de normă a cadrului didactic și de cercetare titular j, din instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σm_j,rs = 1;

m_rs - numărul total de norme ale cadrelor didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025, respectiv punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2025 a activității științifice recunoscute în ultimii patru ani).

O lucrare poate fi raportată doar o singură dată de instituția de învățământ superior. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabila. Zonele roșie, galbenă și albă sunt definite pentru fiecare an în parte.

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS), UEFISCDI

Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media punctelor finale obținute în ultimii patru ani la data de referință a raportării, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creație artistică, precum și obținerea de premii, distincții și nominalizări, individuale sau colective, la nivel național, internațional și internațional de vârf*9, de către personalul didactic și de cercetare al instituției de învățământ superior, care activează în acel domeniu artistic, ponderată cu fracțiile de normă ale personalului didactic și de cercetare titular raportat de instituția de învățământ superior în acel domeniu artistic la indicatorul IC2.1, domeniul în care cadrul didactic și de cercetare CDj deține titlul respectiv.

*9 Domeniile artistice pentru care se realizeaza modul de calcul alternativ sunt cuprinse în Lista de manifestări, festivaluri și concursuri organizate la nivel național, internațional și internațional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic, prevazută în Anexa 6.

Punctajul final pentru fiecare cadru didactic și de cercetare titular se determină ca sumă ponderată, în funcție de fiecare categorie de activitate de creație artistică realizată în ultimii patru ani și punctele corespunzătoare acestora.

Pentru proiecte realizate individual și nominalizări obținute la nivel național se acordă 1 punct, 3 puncte pentru cele la nivel internațional, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internațional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel național și internațional, punctajul menționat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanți, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanți, iar pentru cele realizate la nivel internațional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menționate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2.

Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate/indexate și brevete obținute.

Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2025, conform relației:!Imagine

unde:

pr_tip[(CD_j,ca)^rs,U] - numărul de proiecte realizate sau distincții obținute în ultimii patru ani,, pe tipuri de rezultate, pentru creația artistică a cadrului didactic sau de cercetare j, cu normă didactică în ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U;

p_pr_tip - punctajul acordat tipului de rezultat, proiect realizat sau distincție obținută, menționat mai sus;

cp_art - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de creație artistică (este calculat, pentru fiecare domeniu CNATDCU, ca raportul dintre valoarea mediană a punctajului pentru cercetare științifică - articole și brevete - și valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de creație artistică, înregistrate la nivel național);

ar_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de articole publicate în ultimii patru ani, în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI (SCIE și SSCI și Arts Humanities), ERIH Plus, ISI Emerging, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic și de cercetare al instituției de învățământ superior U care activează în ramura de știință rs;

p_ar_tip - punctajul acordat unui articol publicat într-o categorie de revistă, dintre cele menționate mai sus;

br_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de brevete, în funcție de tipul de brevet (triadic, european/internațional sau național) obținute în ultimii patru ani, de către personalul didactic și de cercetare al instituției de învățământ superior U, care activează în ramura de știință rs;

p_br_tip - punctajul acordat unui brevet obținut la nivel național sau internațional, în funcție de tipul de brevet menționat mai sus;

m_j,rs - norma sau fracția de normă a cadrului didactic și de cercetare titular j, din instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σ m_j,rs = 1;

m_rs - numărul total de norme ale cadrelor didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025, respectiv punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2025 a activității științifice recunoscute în ultimii patru ani) .

Mod de calcul alternativ pentru domeniul știința sportului și educației fizice: Se calculează ca media punctelor finale obținute în ultimii patru ani, prin obținerea de performante sportive și prin dobândirea de brevete de către personalul didactic și de cercetare al instituției de învățământ superior, care activează în domeniul știința sportului și educației fizice, ponderată cu fracțiile de normă ale personalului didactic și de cercetare titular raportat de instituția de învățământ superior în domeniul știința sportului și educației fizice la indicatorul IC2.1, domeniul în care cadrul didactic și de cercetare CDj deține titlul respectiv.

Pentru performantele sportive obținute la nivel național și internațional se acordă următoarele punctaje: 0,5; 0,35; 0,25 puncte pentru locurile I, II, respectiv III la campionate (fază finală) de nivel național/universitar; 1,5; 1,25; 1, respectiv 0,75 puncte pentru locurile I, II, III, respectiv IV-VI; la competiții de nivel european; 1; 0,75; 0,5 pentru locurile I, II respectiv III, pentru competiții internaționale de reprezentare a României, 10; 8; 6; 5; 4; 3; 1,5 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, VI, respectiv - VII-VIII, la competiții de nivel mondial / Jocuri mondiale Special Olympics/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ și competițiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificație de 1 punct pentru record național, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 2 puncte pentru fiecare brevet național, 4 puncte pentru brevetele europene /internaționale și 12 puncte pentru brevetele triadice.

Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul știința sportului și educației fizice, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate/indexate și brevete obținute.

Pentru anul 2026, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2025, conform relației:!Imagine

unde:

ps_tip[(CD_j,ps)^rs,U] - tipul de performanță sportivă realizată sau distincție obținută în ultimii patru ani, de cadrul didactic sau de cercetare j, din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U;

p_ps_tip - punctajul acordat tipului de performanță sportivă realizată sau distincție obținută, menționate mai sus;

cp_perf - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de performanță sportivă (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a punctajului obținut pentru cercetare științifică - articole și brevete - și valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de performanță sportivă, înregistrată la nivel național);

ar_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de articole publicate în ultimii patru ani, în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI (SCIE și SSCI și Arts Humanities), ERIH Plus, ISI Emerging, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic și de cercetare al instituției de învățământ superior U care activează în ramura de știință rs;

p_ar_tip - punctajul acordat unui articol publicat într-o categorie de revistă, dintre cele menționate mai sus;

br_tip[(CD_j,as)^rs,U] - numărul de brevete, în funcție de tipul de brevet (triadic, european/internațional sau național) obținute în ultimii patru ani, de către personalul didactic și de cercetare al instituției de învățământ superior U, care activează în ramura de știință rs;

p_br_tip - punctajul acordat unui brevet obținut la nivel național sau internațional, în funcție de tipul de brevet menționat mai sus;

[TPDCtit_rs]^(U) - reprezintă numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al instituției de învățământ superior respective U, în acea ramură de știință rs;

m_rs - numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior U, în ramura de știință rs, iar Σm_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care există cea mai recentă raportare disponibilă la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2024/2025 respectiv punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2025 a activității științifice recunoscute în ultimii patru ani).

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS), UEFISCDI

IC2.4 Fondurile pentru cercetare științifică/creație artistică/performanță sportivă

Se calculează, la nivel de instituție de învățământ superior, ca medie a datelor valide a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creație artistică*10 (inclusiv cele finanțate din bugetul propriu al instituției de învățământ superior) și numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în instituția de învățământ superior*11, conform relației:!Imagine

*10 Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU, POS-CCE, POCU și POCA.

*11 Se iau în calcul toate cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării în platforma ANS.

unde:

[TV_pr_cercetare]^(U) - reprezintă valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creație artistică/performanță sportivă (inclusiv cele finanțate din bugetul propriu al instituției de învățământ superior), ale instituției de învățământ superior U, exprimată în lei (conform art. 33.20, Anexa 5 tip 20, din execuția bugetară de la nivelul MEC);

TPDCtit^(U)- reprezintă numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, cadre didactice cu normă de bază în anul universitar 2024/2025, date statistice financiare ale anului 2024);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS), MEC

Clasa de indicatori C3. Orientare internaționalăIC3.1 Ponderea mobilităților studențești

Se calculează, la nivel de instituția de învățământ superior, ca indicator compus, astfel: pentru 50% din indicator se calculează ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților care au participat la mobilități*12, studenții instituției de învățământ superior în străinătate - outgoing și studenți străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) și numărul total de studenți înmatriculați în instituția de învățământ superior U, iar pentru 50% din indicator se calculează ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților instituției de învățământ superior care au participat la mobilități (calculat similar cu numărătorul din raportul anterior) și numărul total de studenți din instituțiile de învățământ superior de stat care au participat la mobilități, conform relației:!Imagine

*12 Prin programele ERASMUS studiu sau practică, programe bilaterale, sau alte forme

unde:

SF^(U) (mob_ro) - numărul de studenți fizici (bugetați și cu taxă), care au participat la mobilități în străinătate, de la toate ciclurile de studii din instituția de învățământ superior U;

SF^(U) (mob_st) - numărul de studenți fizici străini care au participat la mobilități în România, de la toate ciclurile de studii din instituția de învățământ superior U;

SF^(nat) (mob_ro) - numărul de studenți fizici (bugetați și cu taxă), care au participat la mobilități în străinătate, de la toate ciclurile de studii la nivel național, din instituțiile de învățământ superior de stat;

SF^(nat) (mob_st) - numărul de studenți fizici străini care au participat la mobilități în România, de la toate ciclurile de studii la nivel național, din instituțiile de învățământ superior de stat;

p_dmob - ponderea acordată unei mobilități realizate de student, în funcție de durata mobilității și a tipului de mobilitate: 0,2 pentru mobilități foarte scurte, fără alte forme (< 1 lună) și 0,1 pentru alte forme de mobilități foarte scurte; 0,6 pentru mobilități scurte (>= 1 lună <1 semestru); 1 pentru mobilități medii (>= 1 semestru și <1 an) și pentru mobilități lungi (>=1 an);

TSF^(U) - Numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător, pentru mobilitățile realizate (finalizate) în anul universitar anterior (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, pentru studenții înscriși în anul universitar 2024/2025, respectiv mobilitățile realizate și finalizate în anul universitar anterior 2023/2024);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS).

IC3.2 Ponderea studenților străini înscriși în programe de studii

Se calculează, la nivel de ramură de știință, ca indicator compus, astfel: pentru 50% din indicator se calculează ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților străini (cu altă cetățenie decât română) înmatriculați la programe de licență, master și doctorat ale instituției de învățământ superior și numărul total al studenților din instituția de învățământ superior înmatriculați la toate ciclurile de studii, iar pentru 50% din indicatori se calculează ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați pentru raportul dintre numărul studenților străini (cu altă cetățenie decât română) înmatriculați la programe de licență, master și doctorat ale instituției de învățământ superior și numărul total al studenților străini din instituțiile de învățământ superior de stat, conform relației:!Imagine

unde:

[SF_rs]^(U) (străini) - numărul de studenți fizici străini (bugetați și cu taxă), de la toate ciclurile de studii universitare, din ramura de știință rs, din instituția de învățământ superior U;

[SF_rs]^(nat) (străini) - numărul de studenți fizici străini (bugetați și cu taxă), de la toate ciclurile de studii universitare, din ramura de știință rs, la nivel național, din instituțiile de învățământ superior de stat;

[TSF_rs]^(U) - Numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii universitare, din ramura de știință rs, din instituția de învățământ superior U;

p_str - ponderea acordată studenților străini: 1 pentru studenții străini (alții decât etnici români) și studenții străini etnici români cu taxă, 0,5 pentru studenții străini etnici români la buget;

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru studenți înscriși în anul universitar 2024/2025);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS)

Clasa de indicatori C4. Orientare regională echitate socialăIC4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socio-economic în programe educaționale

Se calculează, la nivel de instituție de învățământ superior, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul între numărul studenților proveniți din medii dezavantajate socio-economic*13 și numărul total al studenților, conform relației:!Imagine

*13 Sintagma "medii dezavantajate socio-economic" are în vedere acele persoane care au domiciliul în mediul rural sau orașe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani), sau aparțin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), sau sunt persoane cu dizabilități.

unde:

SF^(U) (medii_dezavantajate) - numărul de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii, care au domiciliul în mediul rural sau orașe cu sub 10.000 de locuitori, sau provin din centre de plasament (orfani), sau aparțin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de la instituția de învățământ superior U;

TSF^(U) - numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L,M,D), de la instituția de învățământ superior U.

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025 pentru studenți înscriși în anul universitar 2024/2025);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS).

IC4.2 Contribuția instituției de învățământ superior la fondul de burse, inclusiv alte forme de sprijin pentru studenți

Se calculează, la nivel de instituție de învățământ superior, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul între sumele alocate de instituția de învățământ superior, din surse proprii, pentru fondul de burse și pentru alte forme de sprijin pentru studenți (exclusiv sursele bugetare) și fondul total de burse pentru studenți, conform relației:!Imagine

unde:

[CB_surse proprii]^(U) - cheltuieli cu burse și alte forme de sprijin financiar pentru studenți, din sursele proprii ale instituției de învățământ superior, altele decât alocațiile bugetare, exprimate în lei (conform art. 59.01 și 57, Anexa 7 tip 10, din execuția bugetară de la nivelul MEC);

[VB_total]^(U) - fondurile totale de burse pentru studenți ale instituției de învățământ superior, exprimate în lei (conform art. 59.01 și 57, Anexa 7 tip 10, din execuția bugetară de la nivelul MEC și fondul de burse alocat de MEC prin contractul instituțional);

ant - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, pentru studenți înscriși în anul universitar 2024/2025, date statistice financiare ale anului 2024); ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: MEC

IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență

Se calculează, la nivel de ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul între numărul total de ore de practică din planul de învățământ, pentru studenții cu frecvență, de la ciclul de studii de licență, și numărul total de ore din planul de învățământ (fără disciplinele facultative și DPPD) pentru studenții cu frecvență de la ciclul de studii de licență din acel an universitar, conform relației generale:!Imagine

Pentru anul 2026, având în vedere datele disponibile, aplicarea formulei se va realiza cu datele raportate la 1 ianuarie 2023, 1 ianuarie 2024, 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2026, conform relației:!Imagine

unde:

[NH_med_rs]^(U) (L_pract) - numărul mediu de ore de practică din planul de învățământ, pentru un student fizic cu frecvență (bugetat și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U;

[NH_med_rs]^(U) (L_total) numărul mediu de ore de practică din planul de învățământ (fără disciplinele facultative și DPPD), pentru un student fizic cu frecvență (bugetat și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, din ramura de știință rs, de la instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, pentru studenții înscriși în anul universitar 2024/2025, respectiv studenții care au realizat practică în anul universitar 2023/2024);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS)

IC4.4 Locuri în cămine studențești

Se calculează, la nivel de instituție de învățământ superior, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul între suma numărului de studenți cazați în căminele instituției de învățământ superior și numărul de studenți care au primit subvenții pentru cazare în afara campusului universitar, conform OUG 73/2004, și numărul total de studenți din afara localității de rezidență a instituției de învățământ superior, de la forma de învățământ cu frecvență și toate ciclurile de studii (L, M, D), conform relației generale:!Imagine

Pentru anul 2026, având în vedere datele disponibile, aplicarea formulei se va realiza cu datele raportate la 1 ianuarie 2023, 1 ianuarie 2024, 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2026, conform relației:!Imagine

unde:

TSC^(U) - numărul de studenți cazați în căminele instituției de învățământ superior U;

TSSC^(U) - numărul de studenți care au primit subvenții pentru cazare în afara campusului instituției de învățământ superior , conform OUG 73/2004;

[TSF_(nerezid_zi)]^(u) - Numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) din afara localității de rezidență a instituției de învățământ superior, de la forma de învățământ cu frecvență și toate ciclurile de studii (L,M,D), de la instituția de învățământ superior U;

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, pentru studenții înscriși în anul universitar 2024/2025, respectiv numărul de locuri în cămine și numărul de subvenții pentru cămine în anul universitar 2024/2025);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: Instituții de învățământ superior (date raportate în platforma ANS).

IC4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universitate

Se calculează, la nivel de instituție de învățământ superior, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de instituția de învățământ superior (sunt incluse veniturile din programele europene și alte surse externe) și totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de instituțiile de învățământ superior de stat, la nivel național, conform relației:!Imagine

unde:

[TFond_nerambursabiie]^(U) - total fonduri neramburasabile atrase de instituția de învățământ superior U, exprimate în lei

[TFond_nerambursabile]^(național) - total fonduri neramburasabile atrase de instituțiile de învățământ superior de stat, la nivel național, exprimate în lei (conform art. 45, 42.39, 42.70, 42.75 și 48, Anexa 5 tip 20, din execuția bugetară de la nivelul ME)

an_i - anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an_2025 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2025, pentru datele financiare ale anului calendaristic 2024).

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: MEC

Anexa nr. 6

la metodologie

Lista de manifestări, festivaluri și concursuri organizate la nivel național, internațional și internațional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic:

a)domeniul muzică:a1) internațional de vârf: Festivalul Internațional "George Enescu" (România), BBC Proms (Regatul unit), Salzburg Festival (Austria), Berliner Festspiele (Germania), Cabrillo Festival (SUA), ISCM World New Music Days (în fiecare an în alt loc), Strasbourg Music Festival (Franța), Dresden Music Festival (Germania), Young Euro Classic Berlin (Germania), Warsaw Autumn (Polonia), Holland Festival (Olanda), Beijing Music Festival (China), Lucerne Festival (Elveția), Tongyeong Internațional Music Festival (Coreea de sud), Istanbul Internațional Music Festival (Turcia), Aldeburgh Festival (Anglia), Gustav Mahler Music Weeks Dobbiaco (Italia), Edinburgh Internațional Festival (Scoția), Mixtur Barcelona (Spania), Wien Modern (Austria), ManiFeste (IRCAM, Franța), Donaueschingen Festival (Germania), Huddersfield Contemporary Music Festival (Anglia), Music Biennale Zagreb (Croația), Carinthischer Sommer (Austria), Takefu Internațional Music Festival (Japonia), Festivalul Internațional de Teatru Sibiu (România), Klangspuren Schwaz (Austria), Budapest Șpring Festival (Ungaria);a2) internațional: Săptămâna Internațională a Muzicii Noi (București), Festivalul Meridian (București), Festival SoNoRo (București), Festival "Vara magică" (București), Cluj Modern, Toamna muzicală clujeană, Festivalul "Sigismund Toduță" (Cluj), Festivalul "Mozart" (Cluj), Festivalul muzicii românești (Iași), Festivalul de Muzică Bizantină (Iași), Classix (Iași). Festivalul "Remus Georgescu" (Timișoara), Zilele Muzicii Contemporane (Bacău), Festivalul internațional Craiova Muzicală, Icon Arts, Festivalul Internațional al Muzicii de Cameră (Brașov), Minunata muzică nouă (Sibiu), Sibiu Opera Festival, Gărâna Jazz Festival, Bucharest Jazz Festival, Transilvania Jazz Festival, Zilele Muzicii Noi (Chișinău), Bucharest Opera Festival, Transilvania Internațional Guitar Festival (Cluj), Serile de chitară (București), Festivalul Internațional Zilele Muzicale Târgumureșene, Festivalul Internațional "In memoriam Constantin Silvestri" (Târgu Mureș), Festivalul Internațional de Muzică de Cameră "Tiberius" (Târgu Mureș).a3) național: Festivalul de muzică veche (București), Festivalul "Lăudați pe Domnul" (București), Festivalul de muzică veche (Timișoara), Festivalul de muzică de cameră "Subito" (Brăila), Classic for Teens (Focșani), Festivalul "George Grigoriu" (Brăila), Festivalul "Johnny Răducanu" (Brăila), Festivalul și Concursul "Ionel Perlea (Slobozia), Festivalul "Chei" al UNMB, alte manifestări, concursuri sau festivaluri organizate în parteneriat cu UCMR, UCIMR, UNIMIR, sau finanțate de Ministerul Culturii sau de Ministerul Educației și Cercetării (MEC)

b)domeniul teatru și artele spectacolului:b1) internațional de vârf: Festivalul Internațional Edinburgh, Festivalul de la Avignon (Franța), Festivalul Internațional Shakespeare Craiova, Cvadrienala de Scenografie și de Spațiu Performativ de la Praga, Festival Mondial des Theatres de Marionette Charleville-Mezzieres, Festivalul Stratford, Ontario, Canada, Theatertreffen (Berlin), Festivalul Internațional de Circ Monte Carlo, Festivalul Internațional de Teatru de Păpuși "Puppeteers Festival" (Cehia)b2) internațional: festivaluri, concursuri organizate de instituțiile de profil în capitale naționale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare [exemplificări: Atena (Internațional Festival), Belgrad (BITEF), Sibiu (Festivalul Internațional de Teatru), Istanbul (Internațional Theatre Festival), Budapesta (Festivalul Internațional de Teatru), Bratislava (New Drama Festival), Dublin (Dublin Theatre Festival), Iași (Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr FITPTI), Festivalul Internațional de Teatru Interferențe Cluj-Napoca, ș.a.. Festivalul Internațional de Teatru "Studio" - Târgu Mureș, Festivalul Internațional "Puppets Occupy Street" - Craiova, Festivalul Internațional de Teatru "Povești" - Alba Iulia, Festivalul Reflex (Sfintu Gheorghe), Krakow Dance Festival (Polonia), Festival de Danse de Marseille (Franța), Festivalul de Teatru de la Bregenz (Austria), Festivalul de Teatru de la Bruxelles (Belgia), Festivalul de Teatru de la Gdansk (Polonia), Festivalul de Teatru de la Krakow (Polonia), Festivalul de Teatru de la Spoleto (Italia), Festivalul Internațional de Teatru de la Helsingborg (Suedia), Festivalul de Teatru de la Amsterdam (Olanda), Festivalul de Teatru de la Torino (Italia) Festivalul Teatrului Independent din Barcelona (Spania),Tbilisi Internațional Student Theater Festival, Subotica Internațional Children's Theatre Festival (Serbia), Internațional, Festival of Student Theater (Banja Luka, Bosnia), Festivalul Internațional de teatru Povești (Alba-Iulia), Festivalul Internațional Puppets Occupy Streets (Craiova), Festivalul Szin-Târ(Kecskemet, Ungaria), FuxFest (Oradea), Festivalul Teatrelor Maghiare de la Kisvarda (Ungaria), Festivalul Internațional de Teatru "Kulturalis Orokseg" din Budapesta (Ungaria), Festivalul de Muzică și Teatru "Budapesta Șpring Festival" (Ungaria), Festivalul de Teatru "Mupa" din Budapesta (Ungaria), Festivalul Internațional de Puppet Theatre "Babos Nepzenes", Budapesta (Ungaria), Festivalul de Teatru de Stradă din Budapesta (Ungaria), Festivalul de Arte "Centrul de Artă contemporană trafo", Budapesta (Ungaria), Festivalul de Teatru de Păpuși quot;Gulliver quot (Galați), Teszt Festival Internațional (Timișoara), Festivalul Internațional de Teatru de la Szeged (Ungaria), Festivalul de Teatru de la Gyula (Ungaria), Festum - Festivalul de Teatru din Budapesta (Ungaria), Festivalul de Teatru de Păpuși; Vojtina (Debrecen, Ungaria), Festivalul de Teatru de Tineret din Szolnok (Ungaria), Teatru și Festivalul de Arte Performative;Theater in the Mill (Szeged, Ungaria), Fournos Festival (Grecia, Atena), cehiab3) național: manifestări, concursuri sau festivaluri organizate de UNITER, Festivalul Național de Teatru (FNT, București) sau finanțate de Ministerul Culturii sau de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Festivalul Național al Școlilor de Teatru (FNST, Iași) , UNSCENE Festivalul Universităților de Arte (Miercurea-Ciuc), Festivalul Tinerilor Regizori (Craiova), Festivalul de Teatru; Miezul Night (Brașov), Festivalul de Teatru Scurt (Oradea), DraMA Kortars Szinhâzi Talâlkozo (Odorheiu Secuiesc).

c)domeniul Cinematografie și Media:c1) internațional de vârf: Berlin Internațional Film Festival, Cannes Film Festival, Venice Film Festival, Academy Awards, toate festivalurile recunoscute FIAPF în categoria "Competitive feature film festivals" așa cum se regăsesc și în lista festivalurilor de categoria A recunoscute de Centrul Național al Cinematografiei, Mutek, ISEEA Internațional Symposium on Electronic Art, Sigraph, Microwave Internațional New Media Arts Festival, Transmediale, FILE - Electronic Language Internațional Festival, Art Futura, Image Festival Canada, Code Art, Bienala de la Veneția, Ars Electronica, Gamescom, Tokyo Game show, G2E.,,c2) internațional: Busan Internațional Film Festival, Festival Of Documentary And Short Film Of Bilbao, Clermont- Ferrand Internațional Short Film Festival, Annecy Internațional Animation Film Festival, Cph:Dox - Internațional Documentary Film Festival, toate festivalurile recunoscute FIAPF în categoriile "Competitive specialized feature film festivals" (doar secțiunile competitive internaționale), "Non-competitive feature film festivals" (doar secțiunile internaționale) și "Documentary and short film festivals" (doar secțiunile competitive internaționale) așa cum se regăsesc și în lista festivalurilor de categoria B recunoscute de CNC și festivalurile care se regăsesc în lista de festivaluri categoria C (doar secțiunile competitive internaționale) precum și festivalurile studențești de film (doar secțiunile competitive internaționale), Animateka Slovenia, Animafest Croația, Anifilm Cehia, Fest Anca Slovacia, Pictoplasma Germania, In the Palace Bulgaria, Athens Digital Art Festival, Computer Art Sofia, WIP Festival CYENS Cipru, Interface Rjeka, Croația, Pixel Point Slovenia, Internațional Festival of Computer Arts Slovenia, Kecskemet Animation, Film Festival, Kecskemet, Ungaria; Friss Hus Budapest; Internațional Short Film Festival, Budapest; MediaWave Internațional Visual Art Foundation, Budapest, Internațional Documentary Festival; Alexandre Trauner ART/FILM Fesztival, Szolnok, Ungaria; Primanima World festival of first animations, Budapest, Ungaria.c3) național: Festivalul Internațional de Film Transilvania, Astra Film Festival, Cinemaiubit Internațional Film Festival, Animest România, Radar, Romanian Creative Week, Romanian Design Week, Clujotronic, Dev play, Romanian Gaming Week, FilmtettFeszt, Cluj, România. AlterNative, Internațional Short Film Festival, Tg.Mures, România. Stup - Retrospectiva filmului documentar, Miercurea Ciuc, România.

d)domeniul Arte vizuale:d1) internațional de vârf: Bienala de Artă de la Veneția, Cvadrienala de la Kassel, Muzee (expoziții/exponate la Museum of Modern Art - MoMA, Tate, Centrul Național de Artă și Cultură Georges-Pompidou); Manifesta (Bienala Nomadă Europeană), Sao Paulo Biennial (Brazilia), Sydney Biennale (Australia), Whitney Biennial (SUA), Skulptur Projekte Munster (Germania), Berlin Biennale for Contemporary Art (Germania), Istanbul Biennial (Turcia), Busan Biennale (Coreea de Sud), Dak'Art: African Contemporary Art Biennale (Senegal), EVA Internațional (Ireland), Gwangju Biennale (Coreea de Sud), Jakarta Biennale (Indonesia), RIBOCA - Riga Internațional Biennial of Contemporary Art (Letonia), Liverpool Biennial (Marea Britanie), OFF-Biennale (Ungaria), OFF-Biennale (Ungaria), Shanghai Biennale (China), Sharjah Biennial (Emiratele Unite Arabe), Shenzhen Biennale (China), steirischer herbst (Austria), Muzeul Serralves (Porto), Museo Reina Sofia (Madrid), MACBA (Barcelona), Kunsthalle Viena, Kunsthalle Hamburg, ZKM Center for Art and Media Karlsruhe, Louisiana Museum of Modern Art (Humlebaek), Moderna Museet (Stockholm), Palais de Tokyo (Paris), HKW/ Haus der Kulturen der Welt (Berlin), Museum of Contemporary Art of Rome (MACRO), MAXXI - Național Museum of the 21st Century Arts (Roma), Museum of Contemporary Art Kiasma (Helsinki), Stedelijk Museum (Amsterdam), Museum Boijmans Van Beuningen (Rotterdam), Museum of Modern Art Antwerp (MuHKA) Anvers, ARoS Aarhus Kunstmuseum, Kanazawa: 21st Century Museum of Contemporary Art (Tokio), Național Museum of Singapore, Guggenheim Abu Dhabi, MOCAK Museum of Contemporary Art (Cracovia), Ujazdow Centre for Contemporary Art (Varșovia), Kunstmuseum Winterthur, Fotomuseum Winterthur, Kunsthaus (Zurich), Istanbul Modern. Conferința ICOM (Internațional Council of Museums), Conferința CIMAM (Internațional Committee for Museums and Collections of Modern Art), Congresul AICA (Association Internaționale des Critiques d'Art), Conferința SAR (Society of Artistic Research), Conferința IKT (Internațional Association of Curators of Contemporary Art), Conferința ESA (European Society of Aesthetics), Conferința bianuală ELIA (European League of Institutes of the Arts), Bienala Art Encounters (Timișoara), Muzeul Național de Artă Contemporană (București), Prague Quadriennial of Scenography (Praga);d2) internațional: festivaluri/concursuri de artă organizate în capitale naționale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare (Paris/Berlin/NY/Londra- Fashion Week (câte două sesiuni pe an); Carnavalul de la Veneția; La Triennale Mondiale de l'Estampe et de la Gravure Originale - Chamalieres-Franța; Bienala Internațională de Afiș Social-politic de la Oswișcim (Auschwitz) - Polonia; Brno Biennial of Graphic Design/Cehia; Tallinn Print Triennial/Estonia; Graphic Design Festival - Breda Olanda; Internațional Poster Biennale in Warsaw Polonia; Mini Print Internațional of Cadaques/Spania; Trienala de Grafica Mica - Lodz/Polonia, Riga Internațional Textile Fibre Art Triennial; Contemporary Textile Art Biennial CONTEXTILE; Internațional Biennial of Original Drawings, (Rijeka), Internațional Biennial of Portrait (Tuzla), The Tapestry Triennale of Lodz, Quadrienala de Scenografie Praga; Festivalul Internațional de Film-Wiesbaden; La Moix de la Photo, Paris France; Contemporary Art Ruhr-Media Art Fair, Essen Germany, Internațional festiwal of Photography Lodz, Lodz Poland; PHotoExpana-Internațional Festival of Photography (Madrid, Spain); Bienala Internațională de Arta - Porto (Portugalia); Bienala Internațională de Ceramica - Marratxi (Spania); Bienala Internațională de Ceramica Aveiro (Portugalia); Bienala Internațională de Ceramica - Manises (Spania); GlassFest, Karlovy Vary, Cehia; Internațional Glass Festival, Luxemburg; Internațional Exhibition of Glass Kanazawa, Japonia; Internațional Biennale of Glass, Bulgaria; MURO Street Art Festival Lisbon, Portugal), Bienala Tinerilor Artiști, București; Okuparte Festival, Huesca (Spania); Art4lux, Pepinieres Europeennes Pour Jeunes Artistes, Luxembourg s.a. Lista nu se limitează la manifestări realizate în capitale. Se poate opta și pentru selectarea/invitarea cadrului didactic de către un curator, un juriu sau un consiliu artistic, la o manifestare de prestigiu internațional.d3) național: Saloanele naționale de artă, cu juriu, organizate de Uniunea Artiștilor Plastici; B-FEET Festival Internațional de Scenografie și Teatru de Strada; Festivalul de film I. Popescu Gopo; BIEFF- Bucharest Internațional Film Festival (București), Romanian Design, Bienala Art Encounters (Timișoara), Romanian Creative Week (Iași) și Muzeul Național de Artă Contemporană (București) Maybe, MAGMA (Sfântu Gheorghe).

e)domeniul arhitectura:e1) internațional de vârf: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, manifestărilor, concursurilor organizate de: Union Internaționale des Architectes (UIA), Consiliul European al Urbaniștilor (ECTP), Federația Internațională a Peisagiștilor (IFLA), Asociația Europeană a Școlilor de Arhitectură (AEEA), Royal Institute of British Architects (RIBA), Architects' Council of Europe (ACE), The Royal Town Planning Institute (RTPI), Rețeaua Europeană a Instituțiilor de învățământ superior pentru Implementarea Convenției Europene a Peisajului (UNISCAPE), Asociația Școlilor de Urbanism din Europa (AESOP), Biennale di Architettura di Venezia, East Centric Architecture Triennale, Mies van der Rohe Awards (EUMiesaward).e2) internaționale: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, manifestărilor, concursurilor organizate de: United Nations Educațional, Scientific and Cultural Organization (UNESCO), The Internațional Committee for the Conservation of the Industrial Heritage (TICCIH).e3) naționale: premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, concursurilor organizate de: Uniunea Arhitecților din România (UAR), Ordinul Arhitecților din România (OAR), Registrul Urbaniștilor din România (RUR).