Anexe din 29 august 2014

CALENDARUL ADMITERII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL DE STAT

pentru anul școlar 2015-2016

15.04.2015Tabelul din anexa nr. 1 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 3.676 din 8 aprilie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 15 aprilie 2015

Anexa nr. 2

Calculul mediei de admitere utilizate pentru

admiterea în învățământul liceal pentru

anul școlar 2015-2016

1.Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenților învățământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, care are o pondere de 75%, și media generală de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a, care are o pondere de 25% în calculul mediei de admitere.

2.Calculul mediei de admitere se face astfel:

ABS + 3EN

MA = ─────────,

4

unde:

MA = media de admitere;

ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a;

EN = media generală obținută la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a

Anexa nr. 3

METODOLOGIA DE ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE ȘI

STRUCTURA PROBELOR DE APTITUDINI PENTRU

ADMITEREA ÎN LICEELE VOCAȚIONALE

PROFIL ARTISTIC - ARTE VIZUALE

specializările

Arte plastice, Arte decorative, Arhitectură,

Arte ambientale, Design, Conservare -

restaurare bunuri culturale

I. PROBĂ DE PERCEPȚIE VIZUALĂ

Desen după natură - studiu: natură statică alcătuită din două sau cel mult trei obiecte, dintre care cel puțin unul de rotație (vase de lut, corpuri geometrice, fructe sau legume, naturale sau mulaje). Obiectele alese se vor caracteriza prin contraste valorice, de mărime, de formă, de textură etc.

Note:

(1)Se interzice alcătuirea naturii statice din obiecte albe pe fundal alb.

(2)Dacă în fundal se folosește draperie, aceasta nu va avea falduri.

Tehnica, la alegerea candidatului: desen în creion sau în cărbune

Timp de lucru: 5 ore.

Criterii de apreciere:

–Compunerea spațiului plastic (încadrarea în pagină)– Raportul dintre obiecte (proporții)– Forma, caracterul obiectelor– Redarea spațiului și a volumului– Raport valoric

II. PROBĂ DE CREATIVITATE

O compoziție pe un subiect dat, executată, la alegerea candidatului, în culoare sau volum.

a)CULOARE: compoziție cu personaje - tehnica, culori de apă.

b)VOLUM: compoziție cu personaje - ronde - bosse, - tehnica, modelaj în lut.

Timp de lucru: 5 ore

Criterii de apreciere:a) - unitatea compoziției și încadrarea în subiect;

–expresivitatea cromatică;

–notă personală, originalitate, creativitate.

b)raportul între elemente, proporții, mișcare, rezolvarea plastică a volumelor.

Note:

(1)Pentru clasele de arhitectură, proba de creativitate se adaptează specialității sau se înlocuiește cu o probă de memorie vizuală, probă scrisă, în care candidații vor descrie în maximum trei pagini un edificiu arhitectural cunoscut sau un ansamblu arhitectural (de exemplu, centrul orașului). Se recomandă ca lucrarea să conțină și schițe de detaliu sau ansamblu, a căror calitate va fi evaluată după criterii artistice.

Criterii de apreciere:

–cantitatea și calitatea informațiilor furnizate;

–numărul detaliilor descrise;

–claritatea exprimării și puterea de sugestie a textului;

–realizarea plastică a schițelor pe care le conține lucrarea;

(2)Pentru clasele de conservare - restaurare bunuri culturale, proba de creativitate se înlocuiește cu o probă de testare a aptitudinilor specifice specializării. Proba constă în realizarea unor reproduceri ale unor modele sau fragmente date, eventual mărite sau micșorate la scară. Proba va fi realizată, la alegere, în culoare sau volum.

Criterii de apreciere:

–calitatea limbajului plastic utilizat;

–fidelitatea reproducerii;

–respectarea proporțiilor și a caracterului modelului/fragmentului, în cazul măririi sau micșorării.

a)o gamă, aleasă, prin tragere la sorți, de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu;

b)un studiu, pe note, la alegerea comisiei, din patru studii pregătite de candidat;

c)un studiu la alegerea candidatului, interpretat fără partitură.

Studiile vor avea nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu și vor fi prezentate în ordinea aleasă de candidat.

a)două părți dintr-o lucrare/piesă muzicală preclasică, la alegerea candidatului, fără partitură;

b)o lucrare/piesă muzicală clasică, romantică, sau modernă, din repertoriul românesc sau universal, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură.

Lucrările vor avea nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu și vor fi prezentate în ordinea aleasă de candidat.

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, diferențiat pentru:

–vioară;

–corzi grave - suflători - percuție.

a)o gamă, aleasă, prin tragere la sorți, de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu, interpretată la marimbafon;

b)un studiu pe note, la alegerea candidatului, de nivel de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat la toba mică și timpani;

c)un studiu pe note, ales, prin tragere la sorți, de către candidat, din șase studii pregătite de acesta, de nivel de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat, la unul din instrumentele melodice de percuție indicat de comisie.

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători.

a)un studiu, din trei studii propuse de candidat, de nivel de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, ales prin tragere la sorți de către acesta, executat fără partitură.

b)o piesă polifonică la trei voci, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură.

a)o sonată clasică, integrală, la alegerea candidatului, executată fără partitură;

b)o lucrare muzicală romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură.

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la vioară.

a)o piesă folclorică autentică, la alegerea candidatului, din zona de proveniență a acestuia, cu sau fără acompaniament;

b)două piese, alese prin tragere la sorți, de către candidat, din patru piese pregătite de acesta, în mișcări ritmice diferite, din diverse zone ale țării (horă, sârbă, geampara, brează, doină, brâu), cu sau fără acompaniament;

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători-percuție.

a)o gamă, aleasă prin tragere la sorți de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu;

b)un studiu, pe note, din patru studii pregătite de candidat, de nivel de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, ales prin tragere la sorți de către acesta;

c)improvizații la instrument pe o temă dată de comisie.

a)două părți dintr-o lucrare/piesă preclasică, la alegerea candidatului, având nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat fără partitură;

b)o lucrare/piesă muzicală clasică, romantică, sau modernă, din repertoriul românesc sau universal, la alegerea candidatului, având nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretată fără partitură.

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători-percuție;

a)o gamă, aleasă prin tragere la sorți de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu, interpretată la marimbafon;

b)un studiu pe note, la alegerea candidatului, având nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat la tobă mică și timpani;

c)un studiu, pe note, ales, prin tragere la sorți de candidat, din șase studii pregătite de acesta, având nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat la unul din instrumentele melodice de percuție indicat de comisie.

a)un "solo", la tobe, la alegerea candidatului;

b)patru ritmuri de dans, după cum urmează:

–latino american– ritm în măsură ternară– reggae– twist sau rock and roll

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători.

a)un studiu, ales, prin tragere la sorți, de către candidat, din trei studii pregătite de acesta, având nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat fără partitură;

b)o piesă polifonică la două voci, executată fără partitură, la alegerea candidatului;

c)improvizații la instrument pe o temă dată de comisie.

a)o sonată clasică (două părți), la alegerea candidatului, interpretată fără partitură;

b)o piesă romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură.

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la vioară.

a)o piesă, aleasă de către comisie, din cele patru piese pregătite de candidat;

b)o piesă aleasă de candidat, alta decât cea interpretată anterior.

a)o piesă, aleasă de către comisie, din cele patru piese pregătite de candidat;

b)o piesă aleasă de candidat, alta decât cea interpretată anterior.

a)o piesă, aleasă de către comisie, din cele patru piese pregătite de candidat; piesele pregătite de candidați vor reprezenta stiluri diferite (doină, horă și sârbă);

b)o piesă aleasă de candidat, alta decât cea interpretată anterior.

a)reproducerea de intervale melodice;

b)reproducerea de fragmente ritmice;

c)reproducerea de fragmente melodice;

d)testarea cunoștințelor teoretice (note, valori de note, pauze, alterații, măsuri);

b)Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu).

b)În cazul în care candidatul nu a studiat un instrument, va interpreta, vocal, trei piese culte din genuri diferite, din creația românească și universală, cu/fără partitură, cu sau fără acompaniament.

a)o oră de studiu cuprinzând exerciții la bară, centru, sărituri, pointes - lecție pregătită din timp.

b)o variație în stil clasic, din variațiile pregătite la clasă de candidat.

b)prezentarea unui repertoriu, care va cuprinde minimum o poezie și o povestire din literatura română sau universală, de maximum o pagină (A4)c) povestirea unei întâmplări din viața candidatului.

d)dialog condus de comisie, pe o temă propusă de aceasta. Durata probei: max. 20'.

b)reproducerea de intervale, formule ritmice/ritmico-melodice.

Durata probei: max. 10'

a)intonarea unui cântec dintr-un repertoriu de cinci cântece, învățate în clasele I- VIII;

b)reproducerea unor scurte motive ritmico-melodice (2-4 măsuri), desprinse din cântece pentru copii.

Aptitudinile investigate sunt:

> auzul muzical;

> simțul ritmic;

> memoria muzicală;

> calitățile vocale.

2.PROBA DE APTITUDINI FIZICE

Proba constă în verificarea aptitudinilor fizice prin:

a)Reproducerea, după model, a 2-3 exerciții de influențare selectivă a aparatului locomotor;b) 3-4 elemente de gimnastică acrobatică din programul claselor a V-a - a VI-a, executate izolat;

c)alergare 600 m - fără cerință de timp (implică un efort moderat).

Aptitudinile investigate sunt:

> memorie motrică și coordonare;

> starea funcțională a coloanei vertebrale;

> funcție normală a sistemului cardio-respirator;

3.PROBA DE APTITUDINI ARTISTICE

Proba constă în realizarea unei naturi statice cu două sau trei obiecte cu o temă plastică propusă de comisie.

Aptitudinile investigate sunt:

> receptarea culorilor, a proporțiilor dintre obiecte;

> încadrarea echilibrată a formelor plastice într-un spațiu.

4.INTERVIU

Proba constă în:

a)recitarea a 2-3 strofe dintr-o poezie (la alegere);

b)lectură expresivă la prima vedere;

c)participare la o conversație candidat - comisie, pe o temă dată (se verifică capacitatea de a aduce argumente, de a fi persuasiv și receptiv în relația cu partenerul de discuție).

Aptitudinile investigate sunt:

> comunicarea;

> dicția.

a)intonarea a 1 - 2 cântece prezentate de candidat;

b)reproducerea unor fragmente ritmico - melodice după modele date de comisie;

c)realizarea unor exerciții de mișcare, la indicațiile comisiei.

Aptitudinile investigate sunt:

> auzul muzical;

> simțul ritmic;

> memoria muzicală;

> calitățile vocale;

> condițiile generale fizico - estetice și de mișcare.

Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică.

2.PROBA DE INVESTIGARE A CAPACITĂȚII DE A COMUNICA ȘI A DICȚIEI

Proba constă în verificarea aptitudinilor specifice prin una din următoarele forme:

a)recitarea a 1 - 2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților;

b)citirea unui monolog/ text dialogat;

c)interviu pe o temă la alegerea candidatului;

Aptitudinile investigate sunt:

> comunicarea;

> pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special;

> argumentarea în susținerea unor idei;

> expresivitatea.

Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie și un profesor de limba și literatura română

a)recitarea a 1 - 2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților;

b)citirea unui monolog/text dialogat;

Aptitudinile investigate sunt:

> comunicarea;

> pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special;

> argumentarea în susținerea unor idei;

> expresivitatea.

Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie și un profesor de limba și literatura română.

2.PROBA DE INVESTIGARE A CAPACITĂȚII DE A COMUNICA - INTERVIUL

Proba constă într-o conversație pe o temă dată, candidat-comisie (se verifică capacitatea de a aduce argumente, de a fi persuasiv și receptiv în relația cu partenerul de discuție).

Aptitudinile investigate sunt:

> comunicarea;

> dicția.

a)verificarea dicției prin:

–rostirea uneia din rugăciunile: Împărate ceresc, Preasfântă Treime, Tatăl nostru, Psalmul 50, Crezul, Cuvine-se cu adevărat, Apărătoare Doamnă.

b)verificarea aptitudinilor muzicale prin:

–intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios;

–intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu);

–verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din gamă;

–verificarea simțului ritmic.

a)PROBA SCRISĂ, de verificare a cunoștințelor religioase;

b)PROBA PRACTICĂ pentru testarea aptitudinilor în perceperea formelor - desen după natură;

c)PROBA PRACTICĂ pentru testarea aptitudinilor de exprimare cromatică în compoziție.

Conținuturile pentru cele două probe practice de verificare a aptitudinilor artistice sunt cele din programa școlară de educație plastică pentru gimnaziu.

Conținuturile pentru proba scrisă la Religie vor fi aceleași ca și cele pentru profilul teologic, specializarea teologie ortodoxă.

Conținuturile pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor religioase sunt:

NOTE:

1.Conducerea seminarului propune componența comisiei de examen, care este aprobată de inspectoratul școlar.

2.Până la sfârșitul timpului de elaborare a fiecărei lucrării scrise, comisia afișează baremul de evaluare și notare.

3.Proba orală este apreciată cu calificativul admis sau respins. Candidații de la specializarea teologie ortodoxă, care la proba orală obțin calificativul respins, nu mai susțin proba scrisă și sunt declarați respinși la probele de aptitudini. Probele scrise și cele practice sunt evaluate cu note de la 1 la 10. Nota minimă de admitere la fiecare probă este 6.00.4. Nota finală la probele de aptitudini, la specializarea teologie ortodoxă, este nota obținută la proba scrisă. Nota finală la probele de aptitudini, la specializarea patrimoniu cultural, se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obținute la cele trei probe de mai sus.

5.Media finală de admitere se calculează conform Metodologiei de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat.

6.La medii egale, departajarea candidaților se va face conform criteriilor prevăzute în metodologia de admitere. Dacă egalitatea persistă după aplicarea criteriilor de departajare prevăzute în metodologia de admitere, departajarea candidaților de la specializarea patrimoniu cultural se va face după nota obținută la lucrarea scrisă din cadrul probelor de aptitudini.

7.La probele orale și practice nu se admit contestații. La proba scrisă se admit contestații. Reevaluarea lucrărilor ale căror rezultate au fost contestate și afișarea rezultatelor finale se desfășoară în perioada prevăzută în calendarul admiterii.

8.Candidaților respinși la probele de aptitudini li se înapoiază dosarele și vor fi îndrumați să se înscrie la alte licee.

PROFIL TEOLOGIC

LICEE TEOLOGICE CATOLICE,

GRECO-CATOLICE, REFORMATE, UNITARIENE,

PENTICOSTALE ȘI ADVENTISTEa) Se pot înscrie la admiterea în clasa a IX-a la liceele teologice catolice, greco-catolice, reformate, unitariene, penticostale și adventiste absolvenți de gimnaziu având minimum media 9 la purtare.

b)Dosarul de înscriere va cuprinde următoarele acte:

–fișă de înscriere tip;

–certificat de naștere în original și o copie xerox;

–fișa medicală, în original;

–declarație din partea candidatului și a părinților acestuia că au luat cunoștință de Regulamentul intern al liceului și că sunt de acord să-l respecte.

c)Probele de aptitudini sunt următoarele:

> un interviu sau colocviu, evaluat cu calificativ admis/respins;

> o probă scrisă de verificare a cunoștințelor religioase, cu durata de două ore, evaluată cu note de la 1 la 10.

Candidații respinși la interviu/colocviu nu mai participă la proba scrisă și sunt declarați respinși la probele de aptitudini. Nota finală la probele de aptitudini este nota obținută la proba scrisă de verificare a cunoștințelor religioase.

d)Conducerea liceului va stabili componența comisiei de examinare.

e)Subiectul pentru proba scrisă la religie se elaborează din programa școlară de religie, clasele a VII-a - a VIII-a.f) Media finală de admitere se calculează astfel:

(3 MA + APT): 4 = MFA unde:

MA = media de admitere, obținută conform Metodologiei de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat

APT = nota finală la probele de aptitudini

MFA = media finală de admitereg) Nota minimă de promovare a probelor de aptitudini, calculată conform punctului f) este 6.00. La medii egale, departajarea candidaților se va face conform criteriilor prevăzute în metodologia de admitere. Dacă egalitatea persistă, departajarea se va face după nota obținută la lucrarea scrisă din cadrul probelor de aptitudini.

h)Candidaților respinși la probele de aptitudini li se înapoiază dosarele și vor fi îndrumați să se înscrie la alte licee.

a)testarea aptitudinilor fizice;

b)testare psihologică;

c)interviu de evaluare și orientare.

Fiecare probă de selecție are caracter eliminatoriu și se apreciază cu "ADMIS" sau "RESPINS", pe baza baremelor și standardelor stabilite de Ministerul Apărării Naționale.

III. ÎNSCRIEREA ȘI EVALUAREA CANDIDAȚILOR LA COLEGIILE MILITARE LICEALE

La înscrierea în colegiile militare liceale, participă candidații care au fost declarați "ADMIS" la selecția organizată în centrele zonale de selecție și orientare.

În perioada prevăzută în calendarul admiterii pentru probele de aptitudini, candidații susțin o probă de verificare a cunoștințelor la disciplinele Limba și literatura română și Matematică, sub forma unui test tip grilă, cu durata de 3 ore, conform programelor pentru Evaluarea Națională a elevilor clasei a VIII-a la disciplinele Limba și literatura română și Matematică.

Subiectele pentru testul grilă se stabilesc de o comisie formată din cadre didactice din colegiile militare liceale, numită de șeful Direcției management resurse umane din Ministerul Apărării Naționale.

Testul conține 18 itemi, 8 itemi pentru Limba și literatura română și 10 itemi pentru Matematică. Fiecare item are răspuns de tip "alegere multiplă", în care numai una dintre variantele oferite este corectă.

Pentru răspunsul corect de la fiecare item, se acordă 0,5 puncte. Punctajul maxim este de 9 puncte, echivalentul notei 9, la care se adaugă 1 punct din oficiu. Punctele se transformă în note echivalente acestora.

În fiecare colegiu militar se constituie o comisie de examinare și evaluare compusă din:

–președinte (fără drept de notare) - directorul adjunct al colegiu militar;

–secretarul comisiei (fără drept de notare) - un profesor sau un ofițer;

–membri (cu drept de notare) - profesori de specialitate numiți de președintele comisiei.

Corectarea testului se realizează imediat după încheierea probei, în prezența candidatului, de către doi profesori, asistat de alți doi candidați.

Media minimă de promovare a testului este 6.00.

La testul tip grilă nu se admit contestații.

Media finală de admitere se calculează astfel: (MA + NT): 2 = MFA unde:

MA = media de admitere, calculată conform Metodologiei de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat;

NT = nota la testul tip grilă de verificare a cunoștințelor la disciplinele Limba și literatura română și Matematică;

MFA = media finală de admitere.

La medii finale de admitere egale, departajarea candidaților se va face conform Metodologiei de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.

Dacă egalitatea persistă după aplicarea criteriilor de departajare prevăzute în metodologia de admitere, departajarea se va face după nota obținută la testul tip grilă de verificare a cunoștințelor.

Candidații sunt clasificați în ordine strict descrescătoare a mediei finale de admitere, în limita cifrei de școlarizare aprobate pentru fiecare colegiu militar.

Candidaților care nu sunt admiși în colegiul militar, li se înapoiază dosarele și vor participa la admiterea organizată de Ministerul Educației Naționale.

LICEUL WALDORF

SPECIALIZAREA FILOLOGIE

PROBA I. Limba și literatura română

Proba constă într-un interviu și se evaluează de o comisie formată din două cadre didactice de specialitate.

În cadrul probei se verifică următoarele:

> capacitatea de exprimare liberă;

> diversitatea vocabularului;

> capacitatea de argumentare;

> receptivitatea față de temă și partenerul de discuție;

Durata: 10-15 minute pentru un candidat.

PROBA II. La alegerea candidatului, una din probele:

a)artă plastică

Se verifică următoarele:

> compunerea spațiului plastic (încadrarea în pagină);

> rezolvarea problemei de culoare și compoziție;

> compoziție (modelaj);

> folosirea elementelor de limbaj specifice;

> notă personală, originalitate.

Durata: 2 ore

b)muzică:

Se verifică următoarele:

> calități vocale - intonarea unui cântec la alegere;

> simțul ritmic - reproducerea de fragmente ritmico-melodice;

> cunoștințe elementare de scris - citit muzical;

> interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ).

Durata: 10-15 minute pentru un candidat

c)artă dramatică:

Se verifică următoarele:

> dicție, expresivitate în citirea unui text la prima vedere;

> intonație în recitarea a două strofe dintr-o poezie cunoscută;

> memorie și creativitate în povestirea unei fapte din viața elevului.

Durata : 10-15 minute pentru un candidat.

PROFIL SPORTIV

Admiterea elevilor în liceele vocaționale, la clasele cu program sportiv, este condiționată de:

> existența avizului medical favorabil participării la probele de aptitudini sportive - condiție eliminatorie;

> susținerea și promovarea probelor de aptitudini sportive .

La susținerea probelor de aptitudini sportive, elevii sunt admiși numai în echipament corespunzător.

Comisia de examinare și evaluare pentru probele de aptitudini sportive este compusă din:

–președinte (fără drept de notare) - directorul sau directorul adjunct al unității de învățământ;

–vicepreședinte (fără drept de notare) - șeful catedrei de specialitate;

–membri (cu drept de notare) - doi profesori de specialitate sau de specialități înrudite.

Aprecierea probelor se face cu note de la 10 la 1, nota minimă de admitere pentru fiecare dintre probele de aptitudini sportive este 6 (șase).

Elevului care nu obține nota de promovare la o probă de aptitudini i se comunică imediat acest lucru. Acesta nu mai este primit la următoarele probe de aptitudini sportive și este declarat respins la probele de aptitudini.

Nota finală la probele de aptitudini, pe disciplină sportivă, se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la fiecare probă în parte.

Pot fi admiși în liceele vocaționale, la clasele cu program sportiv, doar candidații care au obținut nota finală la probele de aptitudini de minimum 7 (șapte).

Nu se admit contestații la probele de aptitudini sportive.

BADMINTONA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE1. Structură tehnico-tactică:

Serviciu din stânga - clear în lung de linie - drop stop în lung de linie - lift pe diagonală - smach în lung de linie;

2.Joc de simplu.

Se apreciază corectitudinea și eficiența execuțiilor.

BASCHETA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

BASEBALL/SOFTBALLA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

BOXA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE1. Box cu umbra (2 minute)

Procedee tehnice de bază:

● poziția de gardă și deplasarea în ring

● poziția corectă a mișcării brațelor în funcție de procedeele de lovire:

–lovitura directă la cap și la corp– lovitura laterală cap-corp, alternativ– lovitura oblică de sus în jos– blocajul

2.Box cu partener (2 minute) în condiții regulamentare.

CANOTAJA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE1. Vâslit în ERGOMETRU CONCEPT II, în cadență de 20/22 lovituri/min. Distanța de 500 m.2. Vâslit pe apă, în ambarcațiune de 4-vâsle sau 2-vâsle, cu demonstrarea loviturilor de brațe, brațe-trunchi, 1/4 cărucior, 1/2 cărucior și parcurgerea distanței de 1000 m, în cadență de 20/22 lovituri/min, folosind lovitura întreagă.

Comisia evaluează tehnica și ritmul de vâslire.

Condiție de înscriere:

–să înoate 50 m - procedeu la alegere

CĂLĂRIEA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

Se apreciază cu note de la 1 la 10 poziția în șa, tehnica conducerii calului în trap și galop și siguranța parcurgerii traseului cu obstacole.

DANS SPORTIVA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE1. Coregrafie pentru minim clasa "C", pentru două dansuri (un dans standard și un dans latino, la alegere).

Evaluarea conținutului tehnic se va face conform regulamentului F.R.D.S., acordându-se note întregi de la 1 la 10.

FOTBALA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

GIMNASTICĂ ARTISTICĂ FEMININĂA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE1. Exercițiu liber ales la două aparate diferite la alegere, conținând elemente și cerințe conform categoriei de clasificare pentru vârsta de 14-15 ani (juniori I).

Evaluarea se face după codul de punctaj al Federației Române de Gimnastică, acordându-se prin rotunjire note întregi.

GIMNASTICĂ ARTISTICĂ MASCULINĂA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE1. Exercițiu liber ales, la două aparate diferite, conținând elemente din categoria de clasificare pentru vârsta de 15 ani, juniori II, nivel IV.

Evaluarea se face după codul de punctaj al Federația Română de Gimnastică Artistică Sportivă, acordându-se prin rotunjire note întregi.

GIMNASTICĂ RITMICĂ SPORTIVĂA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

B. PROBE SPECIFICE

BĂIEȚI - performanța în kilograme cumulată la cele două stiluri (smuls și aruncat), în funcție de categoria de greutate.

FETE - performanța în kilograme la genoflexiuni cu haltera, în funcție de categoria de greutate.

HANDBALA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

HOCHEI PE GHEAȚĂA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

2.Test de patinaj nr. 2. Patinaj cu fața până la linia albastră, frâna, patinaj cu spatele între cele 2 linii albastre, patinaj cu fața între cele 2 linii albastre, patinaj cu spatele până la linia de plecare.

HOCHEI PE IARBĂA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

Pasul 1. Plecare fără minge de la linia de fund.

Pasul 2. Preluarea mingii de pe semicercul de la 9 m.

Pasul 3. Slalom cu mingea printre jaloane (3 buc).

Pasul 4. Conducerea mingii spre semicercul de 9 m din partea opusă a terenului.

Pasul 5. Șutul la poartă imediat după intrarea în semicerc.

ÎNOTA. PROBE SPECIFICE

O PROBĂ LA ALEGERE DIN CELE PREVĂZUTE ÎN TABEL

JUDOA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

KAIAC-CANOEA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

B. PROBE SPECIFICE1. KI-HON:

–tehnici de brațe, 6 combinații;

–tehnici de picioare: MAE-GERI, YOKO-GERI, MAWASHI-GERI– SHIHO-GYAKU-TSUKI– SHIHO-GERI2. KATA:

–NEAN YONDAN– HEIAN GODAN– TEKKI SHODAN3. KUMITE TE NOKATA

Probele se notează conform normelor I.T.K.F.

LUPTE GRECO-ROMÂNEA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

LUPTE LIBEREA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

ORIENTARE SPORTIVĂA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

Sistemul de punctaj și echivalarea acestuia în note se stabilește de către comisia de examinare.

PATINAJ ARTISTICA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

PATINAJ VITEZĂA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

POLO PE APĂA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

RUGBYA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

SANIEA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

SĂRITURI ÎN APĂA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

EXECUTAREA, LA ALEGERE A UNUI PROGRAM DE SĂRITURI DE LA:

SCHI ALPINA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

SCHI BIATLONA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

C. CERINȚE MORFOLOGICE: talie înaltă, greutatea optimă, elasticitate toracică bună.

SCHI FONDA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE1. Deplasare pe schi role - stil clasic, pe distanțe stabilite de comisia de examinare.

2.Demonstrarea mersului alternativ și simultan pe schiuri cu role- stil clasic.

SCHI ORIENTAREA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

Sistemul de punctaj și echivalarea acestuia în note se stabilește de către comisia de examinare.

SCHI SĂRITURIA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

DESCRIEREA PROBELOR

Alergare de viteză 10 m:

–se trasează pe sol două linii paralele la distanța de 10 m una față de cealaltă. Executantul, în poziția startului de sus se așează înapoia uneia dintre linii. Plecarea este liberă, alergare cu viteză maximă până la cealaltă linie pe care în momentul în care o depășește, se oprește cronometrul. Timpii intermediari se rotunjesc în sus sau în jos după caz. De exemplu: 2.42 sec. la fete se rotunjește la 2.40 sec., iar 2.43 sec. se rotunjește la 2.45 sec.

Săritura în lungime de pe loc:

–se trasează pe sol o linie de plecare, iar perpendicular pe aceasta se trasează linii din cm în cm, linii pe care executantul va sări. La linia de plecare executantulul se va așeza cu picioarele paralele, vârfurile așezate la linie fără să calce pe aceasta. Picioarele se flexează iar brațele execută un balans dinspre înapoi înspre înainte concomitent cu extensia picioarelor și implicit execuția săriturii propriu zise. Se va măsura locul unde executantul lasă ultima urmă, (călcâiul

palma sau chiar și șezutul dacă se execută greșit și se rămâne cu centrul de greutate pe spate)

Îndoirea trunchiului în plan anterior:

–executantul se va așeza pe o suprafață înălțată la minim 20 cm, cu picioarele paralele, gleznele lipite și genunchii întinși. El se va apleca în adâncime și va încerca să coboare cu palmele, degetele cât mai mult cu putință. Se va măsura adâncimea aplecării, adică cât anume se coboară de la punctul 0 în jos. Se menționează că aplecarea trebuie menținută 1 secundă.

Culisarea genunchiului în plan anterior– pentru această probă se va folosi goniometru, cu ajutorul căruia se măsoară mobilitatea în articulația gleznei. Executantul din stând în picioare pe toată talpa, va încerca să împingă un genunchi cât de mult poate în plan anterior, fără să ridice călcâiul de pe sol. Se va măsura separat la un picior și separat la celălalt, după care se notează media. Măsurile intermediare se rotunjesc în favoarea executantului.

Testul Kirkendall

!Imagine

Execuția traseului:

> Din punctual de start, sportivul va executa o săritură pe un picior pe marca nr. 1;

> Ajuns pe marca nr. 1, sportivul se va echilibra, se va ridica pe vârful piciorului după care va închide ochii, apoi va încerca să-și mențină echilibrul timp de 5 sec. cu ochii închiși;

> După cele 5 secunde, sportivul va execută o săritură pe un picior pe marca nr. 2;

> Ajuns pe marca nr. 2, sportivul se va echilibra, se va ridica pe vârful piciorului, va închide ochii și va încerca să-și mențină poziția de echilibru timp de 5 secunde cu ochii închiși;

> Sportivul va continua testul, executând același lucru pe toate mărcile (1-10).

● Fiecare dintre cele 5 secunde de menținere a echilibrului va fi numărată cu voce tare, cu un punct acordat fiecărei secunde și cu înregistrarea scorului pt. fiecare marcă. Sportivul are voie să se echilibreze după ce a aterizat corect pe toată talpă, făcând mișcări ajutătoare din brațe sau corp, nefiind premise țopăielile;

> Cronometrul va porni în momentul în care sportivul va executa prima săritură și se va opri în momentul în care sportivul va termina numărătoarea celor 5 secunde (sau mai multe) pe marca nr. 10 (Sosire)

● Sistem de notare: o linie = o secundă

> Dacă în timpul celor 5 secunde de menținere a echilibrului sportivul va așeza piciorul celălalt pe sol, se va întrerupe numerotarea-valoarea contorizată fiind numărul de secunde până la contactul celuilalt picior cu solul;

> Dacă sportivul va executa ușoare sărituri pe piciorul de sprijin, se va respecta regula anterioară;

> Dacă sportivul menține echilibrul mai mult de cinci secunde, se adaugă câte un punct pt. fiecare secundă în plus;

> Punctajul total va fi dat de însumarea punctelor obținute pe fiecare marcă în parte.

> Punctele între valorile din tabel se rotunjesc în favoarea sportivului (de exemplu 47 de puncte = cu 48)

SCRIMĂA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

SPORT AEROBICA. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

ȘAH