Decret-lege nr. 147 din 11 mai 1990

Pentru a inlatura din legislaţia României dispoziţiile care limitează libertatea muncii şi alte drepturi fundamentale ale cetăţenilor,

Consiliul Provizoriu de Uniune Naţionala decretează:

Articolul 1

Legea nr. 10 din 23 noiembrie 1972, Codul muncii, se modifica după cum urmează:

1.Alineatul 2 al articolului 1 va avea următorul cuprins:

Libertatea muncii constituie un drept fundamental al tuturor cetăţenilor României.

2.Articolul 2 va avea următorul cuprins:

Art. 2. – Tuturor cetăţenilor României, fără nici o ingradire sau deosebire de sex, naţionalitate, rasa sau religie, convingeri politice şi origine socială, le este garantat dreptul la munca, avînd posibilitatea de a desfăşura o activitate în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, administrativ, social sau cultural, potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale şi aspiratiilor fiecăruia, în funcţie de nevoile întregii societăţi.

3.Articolul 7 va avea următorul cuprins:

Art. 7. – Începînd cu vîrsta de 16 ani, fiecare persoana apta de muncă poate să desfăşoare, pînă la vîrsta de pensionare, o munca utila societăţii, care să-i asigure mijloacele de existenta şi de dezvoltare spirituală. Încadrarea în munci temporare se poate face şi de la vîrsta de 14 ani, iar în unităţile industriale de la vîrsta de 15 ani, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorilor, dar numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile şi cunoştinţele lor. Cel în cauza are dreptul şi îndatorirea să-şi continue studiile pentru absolvirea învăţămîntului general obligatoriu. Unităţile care au încadrat în munca tineri în vîrsta de 14-16 ani au obligaţia să-i sprijine în vederea continuării învăţămîntului general obligatoriu.

4.Articolul 10 va avea următorul cuprins:

Art. 10. – Relaţiile de muncă sînt aşezate pe principiul însuşirii liber consimţite şi aplicării cu consecventa a disciplinei muncii. Respectarea cu stricteţe a ordinii şi disciplinei la locul de muncă constituie o obligaţie a fiecărui salariat din întreprinderi şi instituţii.

5.Articolul 13 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

Perfecţionarea pregătirii profesionale şi de cultura generală constituie un drept şi o îndatorire a salariaţilor, în raport cu care aceştia urmează a fi încadraţi ori promovati în funcţii corespunzătoare.

6.Articolul 164 va avea următorul cuprins:

Art. 164. – Sindicatele sînt organizaţii profesionale care se constituie în temeiul dreptului de asociere prevăzut de Constituţie şi funcţionează pe baza statutelor proprii.

Articolul 2

Articolul 2 din Statutul personalului din aviaţia civilă, aprobat prin Decretul nr. 413/1979, se modifica şi va avea următorul cuprins:

Art. 2. – Personalul din aviaţia civilă trebuie să dea dovadă de disciplina, să-şi însuşească o temeinica pregătire profesională şi să asigure o înaltă calitate serviciilor prestate pentru călători. Fiecare, în funcţia pe care o deţine, poarta răspunderea pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor aeronautice civile, potrivit legilor şi celorlalte acte normative care reglementează aceste activităţi.

Articolul 3

Art. 13 alin. 2 şi art. 165-170 din Legea nr. 10 din 23 noiembrie 1972, Codul muncii, art. 13 lit. g) din Legea nr. 12/1971 privind încadrarea şi promovarea în munca a personalului din unităţile de stat, art. 1 din Statutul personalului din aviaţia civilă, aprobat prin Decretul nr. 413/1979, şi art. 81 din Legea nr. 5/1978 privind organizarea şi conducerea unităţilor de stat se abroga.

PREŞEDINTELE

CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NAŢIONALA

ION ILIESCU