Decizie nr. 73 din 18 februarie 2003

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum şi ale secţiunii II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială "I.A.I.F.O." - S.A. din Zalau în Dosarul nr. 3.481/2002 al Tribunalului Salaj.

La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 471C/2002, nr. 473C/2002-498C/2002, care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 3.482/2002-3.491/2002, nr. 3.514/2002-3.520/2002, nr. 3.522/2002-3.530/2002 şi nr. 3.561/2002 ale Tribunalului Salaj.

La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie chestiunea conexarii dosarelor sus-menţionate, având în vedere conţinutul identic al excepţiilor ridicate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea, faţă de dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, şi ale art. 164 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 471C/2002, nr. 473C/2002-498C/2002 la Dosarul nr. 470C/2002, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la independenta şi imparţialitatea justiţiei, deoarece magistraţii-consultanţi nu participa la judecata cu vot deliberativ, invocand în acest sens şi jurisprudenta Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin încheierile din 15 noiembrie 2002, pronunţate în dosarele nr. 3.481/2002-3.491/2002, nr. 3.514/2002-3.520/2002, nr. 3.522/2002-3.530/2002 şi nr. 3.561/2002 ale Tribunalului Salaj, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum şi ale secţiunii II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială "I.A.I.F.O." - S.A. din Zalau în cadrul unor litigii de muncă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece, "dacă judecătorii sunt numiţi de Preşedintele României, magistraţii consultanţi sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social", iar astfel suprematia legii şi separaţia puterii judecătoreşti sunt grav afectate. Prin aceste dispoziţii se permit intervenţia şi controlul organelor administrative (Guvern, ministrul justiţiei şi Consiliul Economic şi Social), precum şi ale celor politice asupra actului de justiţie, ceea ce încalcă prevederile constituţionale referitoare la independenta şi imparţialitatea justiţiei.

Tribunalul Salaj a formulat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, deoarece "actualii magistraţi consultanţi, deşi sunt denumiţi magistraţi, precum judecătorii, procurorii şi magistraţii asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, spre deosebire de foştii asistenţi judiciari, ei nu sunt judecători şi nici nu pot fi asimilaţi acestora, de vreme ce ei participa la deliberări cu vot consultativ şi nu beneficiază de imunitate; de asemenea, ei nu sunt, asemenea judecătorilor, în slujba legii, ci reprezintă organizaţii interesate în modul de soluţionare a cauzelor la care participa".

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile criticate nu încalcă prevederile art. 51 din Constituţie, întrucât sunt date în baza şi cu respectarea prevederilor constituţionale şi a legilor în vigoare care reglementează materia soluţionării conflictelor şi litigiilor de muncă. Totodată, nu contravin nici prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, "statul de drept fiind organizat pe baza principiului separaţiei puterilor statului, legalitatea fiind condiţia de baza a democraţiei, garanţia respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor". Magistraţii consultanţi au un statut diferit de cel al judecătorilor, întrucât ei au numai un rol consultativ în cadrul deliberării, rolul decisiv în soluţionarea cauzelor revenind în exclusivitate celor doi judecători, iar eventuala opinie separată a magistraţilor consultanţi, deşi se consemnează în hotărâre, nu are nici o relevanta asupra soluţiei pronunţate de cei doi judecători. Ca atare, principiul independentei judecătorilor consfintit de Constituţie este întru totul respectat.

Guvernul arata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, în baza Legii pentru organizarea judecătorească, cei doi judecători care fac parte din completul specializat pentru litigii de muncă sunt doar asistaţi de magistraţii consultanţi. În soluţionarea conflictelor de muncă hotărârea se pronunţa numai de judecătorii care fac parte din complet, magistraţii consultanţi participând la deliberări numai cu vot consultativ. Ca atare, actul de justiţie în aceste cazuri este infaptuit numai de judecători, care îndeplinesc condiţiile de independenta şi inamovibilitate prevăzute de Constituţie. "Magistraţii consultanţi, deşi au denumirea de magistraţi, nu fac parte din corpul magistraţilor, nu se bucura de inamovibilitate, ci sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social."

Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3, precum şi ale secţiunii II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3, introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999), au fost modificate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 20 din 20 februarie 2002 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002), iar dispoziţiile secţiunii II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV au fost introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 20 din 20 februarie 2002 şi au următorul cuprins:

–Art. 17 alin. 1^1-1^3: "Cauzele privind conflictele de muncă se judeca în prima instanţa, cu celeritate, de către complete formate din doi judecători, asistaţi de doi magistraţi consultanţi.

Magistraţii consultanţi participa la deliberări cu vot consultativ. Opiniile separate ale acestora sau, după caz, opinia separată se consemnează în hotărâre.

În cazul în care judecătorii, care intră în compunerea completului, nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se rejudeca în complet de divergenta, prevederile alin. 5 fiind aplicabile.";

–Secţiunea II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV:

Art. 69^1. – Magistraţii consultanţi sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare, o vechime în specialitate de cel puţin 2 ani şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 46 alin. 1 lit. a)-e) şi alin. 2.

După numirea în funcţie de către ministrul justiţiei, magistraţii consultanţi se bucura de stabilitate şi se supun numai legii.

Magistraţii consultanţi depun jurământul în condiţiile art. 48, care se aplică în mod corespunzător.

Numărul total al posturilor de magistraţi consultanţi, precum şi repartizarea posturilor pe instanţe, corespunzător volumului de activitate, se stabilesc de ministrul justiţiei prin ordin.

Condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca magistraţi consultanţi de către ministrul justiţiei, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei.

Atribuţiile magistraţilor consultanţi sunt prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin ordinul ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 69^2. – Magistraţii consultanţi au drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 99, 101, 102 şi la art. 110-118, care se aplică în mod corespunzător.

Ţinuta vestimentara a magistraţilor consultanţi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Perioada în care magistraţii consultanţi exercita aceasta funcţie constituie vechime în munca şi vechime în magistratura. Constituie vechime în magistratura şi perioada în care magistraţii consultanţi au funcţionat ca asistenţi judiciari.

Persoanelor numite ca magistraţi consultanţi, pe perioada în care îşi desfăşoară activitatea în aceasta calitate, li se suspenda contractele de muncă sau, după caz, raporturile de muncă, având posturile rezervate.

Art. 69^3. – Magistraţii consultanţi răspund disciplinar în condiţiile art. 121-123, art. 124 alin. 2 şi art. 125, care se aplică în mod corespunzător. Sancţiunile prevăzute la art. 123 alin. 1 lit. a) şi b) se aplică de preşedintele instanţei la care funcţionează magistraţii consultanţi, iar sancţiunile prevăzute la art. 123 alin. 1 lit. c)-f) se aplică de ministrul justiţiei.

Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de apel este definitivă.

Sancţiunile aplicate magistraţilor consultanţi vor fi comunicate Consiliului Economic şi Social de către Ministerul Justiţiei.

Art. 69^4. – Magistraţii consultanţi pot fi detasati o perioadă de maximum 6 luni pe an sau delegaţi maximum doua luni pe an, beneficiind de drepturile prevăzute de lege pentru personalul din instituţiile publice.

Art. 69^5. – Magistraţii consultanţi pot fi eliberaţi din funcţie de ministrul justiţiei, în condiţiile art. 92, care se aplică în mod corespunzător. De asemenea, ei pot fi eliberaţi din funcţie ca urmare a reducerii numărului de posturi de magistraţi consultanţi, în raport cu volumul de activitate.

Eliberarea din funcţie a magistraţilor consultanţi va fi comunicată Consiliului Economic şi Social.

În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate următoarele prevederi constituţionale:

–Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.";

–Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";

–Art. 123: "(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

(2)Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.";

–Art. 124: "(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Preşedintele şi ceilalţi judecători ai Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiţi în funcţie. Promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.

(2)Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice alta funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.";

–Art. 125: "(1) Justiţia se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

(2)Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare.

(3)Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata următoarele:

I. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, asa cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999, constatandu-se ca aceste dispoziţii contravin art. 1 alin. (3), art. 124 şi 125 din Legea fundamentală.

Astfel, Curtea a reţinut ca "justiţia este în exclusivitate o funcţie a statului care, potrivit art. 125 alin. (1) din Constituţie, se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, fiind exclusa posibilitatea desfăşurării activităţii de jurisdicţie de către alte structuri sau de către persoane sau instituţii private", ca "activitatea de judecată se înfăptuieşte în numele legii, exclusiv de către judecători", fiind exclusa posibilitatea "de a se atribui puterea de judecată şi altor persoane decât judecătorilor", şi ca, în consecinţa, participarea asistentilor judiciari, cu vot deliberativ, la judecarea conflictelor şi a litigiilor de muncă contravine principiilor imparţialităţii justiţiei şi independentei judecătorilor, consacrate prin Legea fundamentală. Curtea Constituţională a reţinut, de asemenea, în considerentele deciziei amintite, ca "asistenţii judiciari nu pot îndeplini în activitatea lor la instanţele de judecată, fără ca prin aceasta sa încalce prevederile Constituţiei, decât o activitate de asistenţa la soluţionarea de către judecător a cauzelor privind conflictele şi litigiile de muncă, cu vot consultativ în luarea hotărârilor, iar nu o activitate de judecată, rezervată prin Legea fundamentală exclusiv judecătorului."

Ca urmare a acestei decizii a instanţei constituţionale, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 20 din 20 februarie 2002, dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992, republicată, au fost modificate în sensul excluderii asistentilor judiciari (denumiţi acum "magistraţi consultanţi") de la actul de deliberare judiciară şi al definirii participării lor la judecata ca o activitate consultativa. Prin aceeaşi ordonanţa de urgenţă s-a introdus în Legea nr. 92/1992 o noua secţiune - secţiunea II^1, capitolul II, titlul IV, intitulata "Magistraţii consultanţi" -, prin care se reglementează statutul acestora, adică numirea şi eliberarea din funcţie, atribuţiile, durata mandatului şi răspunderea disciplinară.

II. Dispoziţiile art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea pentru organizarea judecătorească, în redactarea actuala, nu contravin Constituţiei, dat fiind ca din conţinutul lor rezultă cu claritate ca soluţionarea cauzelor deduse judecaţii este hotărâtă de judecători, iar magistraţii consultanţi nu au decât un rol consultativ, util judecaţii în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părţilor în litigiu.

Prezenta la judecata a magistraţilor consultanţi, fără vot deliberativ, constituie o problemă de procedura, reglementată prin lege, potrivit art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală, fără ca prin textele legale menţionate să se încalce în vreun fel independenta judecătorilor, imparţialitatea justiţiei şi, pe un plan mai general, principiile statului de drept.

În acelaşi sens Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 327 din 26 noiembrie 2002, nepublicata, prin care a statuat ca dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 sunt în concordanta cu prevederile şi principiile constituţionale. Neintervenind elemente noi de natura a reconsidera jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cat şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.

De asemenea, şi jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului este în acelaşi sens. Cu titlu de exemplu, în Cauza Ettl contra Elvetiei, 1987, s-a arătat ca participarea unor experţi la judecarea anumitor cauze nu contravine principiului independentei şi imparţialităţii instanţei, prevăzut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată s-a reţinut ca legislaţia interna a statelor membre ale Consiliului Europei oferă numeroase exemple de instanţe care cuprind, alături de magistraţi de profesie, specialişti în diverse domenii şi ale căror cunoştinţe sunt necesare pentru rezolvarea litigiilor de competenţa lor.

Faţa de cele mai sus arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3, precum şi ale secţiunii II^1 - "Magistraţii consultanţi", capitolul II, titlul IV din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială "I.A.I.F.O." - S.A. din Zalau în dosarele nr. 3.481/2002-3.491/2002, nr. 3.514/2002-3.520/2002, nr. 3.522/2002-3.530/2002 şi nr. 3.561/2002 ale Tribunalului Salaj.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 februarie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiva