Decizie nr. 575 din 4 mai 2010

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. (1) şi (3), art. 66 alin. (1) şi art. 67 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Toma Brumăşescu în Dosarul nr. 32.153/3/2008 (nr. vechi 1.101/2009) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Ministerul Apărării, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, autorul excepţiei solicită instanţei de contencios constituţional să constate că, în realitate, excepţia invocată priveşte dispoziţiile alin. (1) şi (2) ale art. 63 din Legea nr. 164/2001, iar nu pe cele ale alin. (1) şi (3), aşa cum în mod eronat a reţinut instanţa de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea cererii formulate de autorul excepţiei, arătând că, într-adevăr, aşa cum reiese din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, criticile de neconstituţionalitate se referă la prevederile art. 63 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 164/2001.

Curtea, observând cuprinsul motivării excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi al încheierii prin care Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat instanţa de contencios constituţional cu această excepţie, în care se face trimitere la dispoziţiile art. 63 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 164/2001, reţine ca obiect al excepţiei aceste dispoziţii de lege.

În continuare, preşedintele acordă cuvântul pe fond autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, arătând că prevederile de lege criticate contravin dreptului la muncă.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând că aspectele invocate de autorul excepţiei reprezintă probleme de aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecată, iar nu a celei de contencios constituţional, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 32.153/3/2008 (nr. vechi 1.101/2009), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. (1) şi (3), art. 66 alin. (1) şi art. 67 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

Excepţia a fost ridicată de Toma Brumăşescu cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 6.855 din 5 noiembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 32.153/3/2008.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie în măsura în care se aplică şi pensionarilor militari care au fost rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate sau au fost încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special, cu grad profesional anterior intrării în vigoare a Legii nr. 14/2008. Astfel, arată că pentru această categorie de persoane revocarea deciziei de pensie şi obligaţia de restituire a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie se face pentru o dată anterioară intrării în vigoare a legii menţionate, deci retroactiv. De asemenea, arată că textele de lege criticate îngrădesc dreptul la muncă şi la libera alegere a profesiei, interdicţia de a cumula pensia cu salariul echivalând cu o expropriere. În egală măsură consideră că este încălcat şi dreptul la pensie, garantat de Constituţie.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că legiuitorul poate institui un anumit regim juridic pentru anumite categorii de persoane, în speţă pensionari, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului egalităţii în drepturi, întrucât aceste categorii de persoane se găsesc în situaţii diferite. De asemenea, consideră că nu este îngrădit dreptul la muncă, deoarece dispoziţiile de lege criticate privesc doar dreptul la pensie. În acelaşi timp, nici dreptul la pensie nu este afectat, deoarece revocarea deciziei de pensie este justificată de un interes legitim. În sfârşit, arată că textele de lege criticate nu contravin nici art. 15 alin. (2), art. 20 şi art. 78 din Constituţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, acestea dispun pentru viitor, urmând a-şi găsi aplicarea de la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, consideră că textele de lege criticate se aplică în mod uniform pentru toţi militarii aflaţi în situaţia stabilită de ipoteza normei menţionate şi nu instituie privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. În continuare, arată că legiuitorul este în drept să modifice şi să completeze reglementările legale referitoare la condiţiile de exercitare a dreptului la pensie ori de câte ori consideră că situaţia economică a ţării, respectiv resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări. În sfârşit, consideră că textele de lege criticate nu înfrâng nici prevederile art. 78 din Constituţie. În ceea ce priveşte celelalte texte din Constituţie invocate, arată că acestea nu au incidenţă în cauză.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 63 alin. (1) şi (2), art. 66 alin. (1) şi art. 67 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările aduse prin Legea nr. 14/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 19 februarie 2008.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

–Art. 63 alin. (1) şi (2): "(1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional se revocă.[...]

(2)Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat."

–Art. 66 alin. (1): "Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripţie de 3 ani."

–Art. 67: "Recuperarea sumelor prevăzute la art. 66 se face pe baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, care constituie titlu executoriu."

Autorul excepţiei consideră că aceste texte sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 51 alin. (1) privind dreptul la petiţionare, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii. De asemenea, consideră că este încălcat art. 20 din Constituţie referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la proprietate.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, a intrat în vigoare Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, lege care, în cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariate, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare", reglementează cadrul general al cumulului pensiilor cu salariul. Aşa cum reiese din dispoziţiile art. 17 alin. (1) al legii menţionate, această reglementare se adresează beneficiarilor dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, obţinute din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială. Prin acelaşi text de lege sunt stabilite condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu salariul, iar prin următoarele articole ale cap. IV din Legea nr. 329/2009 sunt reglementate condiţiile în care persoanele care cumulează pensia cu salariul trebuie să opteze între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie. De asemenea, art. 22 din aceeaşi lege se referă la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie.

Curtea observă că aceste dispoziţii de lege au extins aria de aplicare a interdicţiei criticate de autorul excepţiei şi asupra altor categorii de beneficiari ai dreptului la pensie, urmărind o uniformizare a tratamentului juridic din acest punct de vedere, motivat de raţiuni economico-financiare.

În aceste condiţii, Curtea constată că, deşi Legea nr. 329/2009 nu prevede în mod expres abrogarea dispoziţiilor art. 63 alin. (1) şi (2), art. 66 alin. (1) şi art. 67 din Legea nr. 164/2001, intrarea în vigoare a noilor dispoziţii de lege referitoare la condiţiile în care beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public pot cumula pensia cu veniturile provenite din activităţile menţionate de lege a avut ca efect abrogarea implicită a dispoziţiilor de lege criticate.

Întrucât, însă, soluţia legislativă criticată a fost preluată, în esenţa ei, în conţinutul cap. IV din Legea nr. 329/2009, Curtea reţine, în continuare, ca obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege.

Asupra conformităţii prevederilor cap. IV din Legea nr. 329/2009 cu dispoziţiile Legii fundamentale referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul la muncă şi dreptul de proprietate privată, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, prin care a reţinut că aceste prevederi sunt constituţionale în măsura în care nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, Curtea reţine că, în mod asemănător prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 329/2009 prevăd că "sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie". Aceste dispoziţii nu conţin însă nicio referire la aplicarea lor anterioară intrării în vigoare a legii, astfel că nu pot fi reţinute susţinerile autorului excepţiei privitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicată de Toma Brumăşescu în Dosarul nr. 32.153/3/2008 (nr. vechi 1.101/2009) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2010.

În temeiul dispoziţiilor art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1 din Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 8 din 8 iunie 2010, semnează

PREŞEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea