Ordonanţă de urgenţă nr. 100 din 14 iulie 2005

Situaţia extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată a fost creată de necesitatea transpunerii "Directivei nr. 2004/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004, referitoare la respectarea drepturilor de proprietate intelectuală", în scopul combaterii fenomenului de contrafacere a obiectelor de proprietate industrială şi în interesul titularilor drepturilor de proprietate industrială, precum şi de respectarea art. 53 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană - Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptării tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

(1)Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează măsurile, procedurile şi repararea daunelor în scopul asigurării respectării drepturilor de proprietate industrială.

(2)În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresia drepturi de proprietate industrială include toate drepturile de proprietate industrială reglementate de legislaţia naţională, comunitară, precum şi de tratatele şi de convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte.

Articolul 2

(1)Fără a aduce atingere mijloacelor mai favorabile titularilor de drepturi prevăzute în legislaţia comunitară sau naţională, măsurile, procedurile şi repararea daunelor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică pentru orice fapte de încălcare a unui drept de proprietate industrială, aşa cum sunt prevăzute prin legislaţia comunitară şi/sau naţională.

(2)Prezenta ordonanţă de urgenţă nu afectează obligaţiile decurgând din convenţiile, tratatele şi acordurile la care România este parte şi, în special, cele decurgând din Acordul TRIPS, inclusiv cele referitoare la procedurile penale şi sancţiunile aplicabile.

(3)De asemenea, nu sunt afectate dispoziţiile de drept comun şi nici dispoziţiile legilor speciale referitoare la procedurile penale sau sancţiunile aplicabile în caz de încălcare a drepturilor de proprietate industrială protejate.

Capitolul IIMăsuri, proceduri, repararea daunelor

Articolul 3

(1)Măsurile, procedurile şi repararea daunelor, reglementate prin legile de proprietate industrială, vor fi aplicate de instanţele judecătoreşti competente.

(2)Măsurile, procedurile şi repararea daunelor trebuie să fie efective, proporţionale cu drepturile încălcate, descurajatoare şi să fie aplicate astfel încât să se evite crearea de obstacole în calea comerţului legitim şi totodată să ofere protecţie împotriva folosirii abuzive a acestora.

Articolul 4

Au calitatea de a cere aplicarea măsurilor, procedurilor şi repararea daunelor următoarele persoane:

a)titularii drepturilor de proprietate industrială, potrivit dispoziţiilor legislaţiei aplicabile;

b)orice persoană autorizată să utilizeze drepturile de proprietate industrială, în special beneficiarii de licenţe.

Capitolul IIIProbe şi măsuri de conservare a acestora

Articolul 5

(1)La solicitarea unei părţi care a prezentat elemente de probă, în mod rezonabil accesibile şi suficiente în susţinerea afirmaţiilor sale şi dacă aceste elemente se află sub controlul părţii adverse, instanţa judecătorească competentă poate să ordone ca aceste elemente de probă să fie produse de partea adversă, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiilor confidenţiale.

(2)În cazul încălcărilor drepturilor de proprietate industrială protejate, săvârşite la scară comercială, instanţele judecătoreşti competente pot, la cererea unei părţi, să ordone comunicarea documentelor bancare, financiare sau comerciale, care se găsesc sub controlul părţii adverse, sub rezerva ca protecţia informaţiilor confidenţiale să fie asigurată.

Articolul 6

(1)Înainte de judecarea fondului cauzei, având ca obiect un drept de proprietate industrială protejat, instanţa judecătorească competentă poate, la cererea unei părţi care a prezentat elemente de probă, în mod rezonabil accesibile, în susţinerea afirmaţiilor sale din care rezultă că o încălcare a avut loc ori că această încălcare este iminentă, să ordone măsuri provizorii, rapide şi eficiente pentru conservarea elementelor de probă pertinente cauzei, sub condiţia ca protecţia informaţiilor confidenţiale să fie asigurată.

(2)Măsurile prevăzute la alin. (1) pot include descrierea detaliată cu sau fără prelevare de eşantioane, sechestrul mărfurilor litigioase şi, după caz, al materialelor şi instrumentelor utilizate pentru a produce şi/sau a distribui aceste mărfuri, precum şi documentele în legătură cu acestea.

(3)Măsurile de conservare a probelor sunt dispuse de instanţele judecătoreşti competente, prin ordonanţă preşedinţială, chiar fără ca cealaltă parte să fie citată, când orice întârziere este susceptibilă să cauzeze un prejudiciu ireparabil titularului dreptului sau când există un risc de distrugere a elementelor de probă, care poate fi dovedit.

(4)În cazurile în care ordonanţa preşedinţială a fost dată fără citare, părţilor în cauză le vor fi comunicate aceste măsuri de îndată.

(5)În termen de 5 zile de la comunicarea măsurilor de conservare a probelor, părţile în cauză pot ataca măsurile dispuse. Judecarea se face de urgenţă, cu citarea părţilor, făcându-se aplicarea dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la procedurile speciale.

Articolul 7

(1)Încuviinţarea măsurilor de conservare a probelor va fi făcută de instanţa judecătorească competentă, sub condiţia constituirii de către reclamant a unei garanţii adecvate, stabilită de instanţă şi destinată să acopere un eventual prejudiciu suferit de pârât, în cazurile prevăzute la alin. (3).

(2)Dacă reclamantul nu a formulat o acţiune în justiţie, în scopul de a obţine o decizie pe fondul cauzei, pârâtul poate cere instanţei judecătoreşti competente, într-un termen care să nu depăşească 20 de zile lucrătoare sau 31 de zile calendaristice, dacă acesta din urmă este mai lung, anularea măsurilor de conservare a probelor, inclusiv daunele-interese suferite de pârât cu ocazia măsurilor ordonate.

(3)În cazul în care măsurile de conservare a probelor sunt anulate ori încetează să mai fie aplicabile din orice motive de acţiune sau omisiune a reclamantului ori în cazul în care ulterior încuviinţării măsurii de către instanţa judecătorească s-a constatat că nu a avut loc o încălcare sau o ameninţare cu încălcarea unui drept de proprietate industrială protejat, instanţa judecătorească este competentă să ordone reclamantului, la cererea pârâtului, să acorde acestuia din urmă o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat ca urmare a măsurilor ordonate.

(4)În cursul desfăşurării judecăţii procesului instanţa de judecată poate să dispună măsuri privind protecţia identităţii martorilor, în condiţiile legii.

Capitolul IVDreptul de informare

Articolul 8

(1)În cadrul unei acţiuni în justiţie având ca obiect încălcarea unui drept de proprietate industrială şi ca urmare a unei cereri a reclamantului, justificată şi proporţională în raport cu cauza, instanţa judecătorească competentă poate să ordone ca informaţii privind originea şi reţelele de distribuţie a mărfurilor sau serviciilor, care aduc atingere unui drept de proprietate industrială protejat, să fie furnizate de către persoana care a încălcat un drept protejat sau de către orice altă persoană care:

a)deţine în scop comercial mărfuri contrafăcute;

b)utilizează în scop comercial servicii contrafăcute;

c)a fost găsită în timp ce utiliza servicii contrafăcute la scară comercială;

d)furnizează, în scop comercial, servicii utilizate în activităţi de contrafacere; sau e) a fost semnalată, de către o persoană prevăzută la lit. a), b) sau c), ca intervenind în producerea, fabricarea ori distribuirea mărfurilor sau în furnizarea serviciilor.

(2)Informaţiile prevăzute la alin. (1) trebuie să cuprindă, după caz:

a)numele şi adresele producătorilor, fabricanţilor, distribuitorilor, furnizorilor şi ale celorlalţi deţinători anteriori de mărfuri sau servicii, precum şi ale angrosiştilor destinatari şi ale vânzătorilor de marfă cu amănuntul;

b)informaţii privind cantităţile produse, fabricate, livrate, primite sau comandate, precum şi preţul obţinut pentru mărfurile sau serviciile respective.

(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică fără a aduce atingere altor dispoziţii legale în baza cărora:

a)se acordă titularului dreptul de a primi o informaţie mai extinsă;

b)este reglementată utilizarea în materie civilă sau penală a informaţiilor comunicate potrivit dispoziţiilor prezentului articol;

c)este reglementată responsabilitatea pentru abuz privind dreptul la informaţie;

d)se dă posibilitatea de a refuza să furnizeze informaţii care ar constrânge o persoană prevăzută la alin. (1) să admită propria participare sau o participare a rudelor apropiate la o încălcare a unui drept de proprietate industrială protejat; sau e) este reglementată protecţia confidenţialităţii surselor informaţiei sau prelucrarea datelor cu caracter personal.

Capitolul VMăsuri provizorii şi de asigurare

Articolul 9

(1)Instanţa judecătorească competentă poate, la cererea reclamantului, să ordone măsuri provizorii împotriva persoanei care se presupune că a încălcat un drept de proprietate industrială protejat în scopul de a preveni orice încălcare iminentă cu privire la acest drept, respectiv:

a)să interzică cu titlu provizoriu ca încălcarea presupusă să mai continue; sau b) să constituie o garanţie destinată să asigure despăgubirea titularului dreptului protejat.

(2)Măsurile provizorii prevăzute la alin. (1) pot fi ordonate şi împotriva unui intermediar ale cărui servicii sunt utilizate de către un terţ în scop de încălcare a unui drept de proprietate industrială protejat.

(3)La cererea reclamantului, instanţele judecătoreşti competente pot să ordone sechestrul mărfurilor bănuite că ar aduce atingere unui drept de proprietate industrială protejat pentru a împiedica introducerea lor sau circulaţia lor în circuitele comerciale.

(4)În cazul unei încălcări săvârşite în activităţi comerciale, instanţa judecătorească competentă poate să ordone, dacă partea vătămată dovedeşte că există circumstanţe care ar putea face imposibilă recuperarea daunelor-interese, sechestrul bunurilor mobiliare şi imobiliare ale persoanei care se presupune că a încălcat un drept de proprietate industrială protejat, inclusiv blocarea conturilor bancare şi a altor bunuri. În acelaşi scop se poate ordona comunicarea documentelor bancare, financiare sau comerciale ori accesul la informaţii pertinente cauzei.

(5)Instanţa judecătorească competentă poate cere reclamantului, în cadrul măsurilor prevăzute la alin. (1)-(4), să furnizeze orice element de probă accesibil, în scopul de a-şi forma cu suficientă certitudine convingerea că acesta este titularul dreptului şi că acest drept i-a fost încălcat ori o astfel de încălcare este iminentă.

Articolul 10

(1)Măsurile provizorii prevăzute la art. 9 alin. (1)-(4) pot fi dispuse, prin ordonanţă preşedinţială, chiar fără ca cealaltă parte să fie audiată, când orice întârziere este susceptibilă să creeze un prejudiciu ireparabil titularului dreptului. În acest caz, măsurile dispuse vor fi comunicate părţilor în cauză de îndată.

(2)Dispoziţiile art. 6 alin. (5) şi ale art. 7 sunt aplicabile şi în cazul situaţiei prevăzute la alin. (1).

Articolul 11

(1)Pe lângă daunele-interese ce pot fi obţinute de către titularul al cărui drept de proprietate industrială protejat i-a fost încălcat, instanţa judecătorească competentă poate să ordone, la cererea reclamantului, în privinţa mărfurilor despre care se constată că aduc atingere dreptului de proprietate industrială protejat şi, după caz, în privinţa materialelor şi instrumentelor care au servit, în principal, la crearea sau fabricarea mărfurilor, următoarele măsuri:

a)retragerea din reţelele circuitelor comerciale;

b)scoaterea definitivă din circuitele comerciale; sau c) distrugerea.

(2)Instanţa judecătorească competentă va ordona cu privire la măsurile prevăzute la alin. (1) ca acestea să fie puse în aplicare pe cheltuiala persoanei care a încălcat un drept de proprietate industrială protejat, afară de situaţia în care există motive speciale care să împiedice acest fapt.

(3)În examinarea cererii privind instituirea măsurilor corective prevăzute la alin. (1) instanţa judecătorească competentă va ţine seama atât de proporţionalitatea dintre gravitatea faptei şi măsurile corective ce vor fi ordonate, cât şi de interesele terţilor.

Capitolul VIInterziceri

Articolul 12

(1)Când printr-o hotărâre judecătorească s-a constatat o încălcare a unui drept de proprietate industrială protejat, instanţa judecătorească competentă va putea să interzică, printr-o ordonanţă preşedinţială, persoanei care a încălcat acest drept continuarea faptelor sale de încălcare.

(2)Nerespectarea măsurii interzicerii, prevăzută la alin. (1), este considerată o nouă încălcare a dreptului de proprietate industrială în cauză, iar împotriva acestei încălcări se poate dispune una dintre măsurile prevăzute la art. 11.

Capitolul VIIDespăgubiri şi cheltuieli de judecată

Articolul 13

(1)La cererea persoanei care a încălcat un drept de proprietate industrială şi care este pasibilă de a fi obligată la una dintre măsurile sau interzicerile prevăzute la art. 11 şi 12, instanţa judecătorească poate să ordone acestei persoane plata către partea vătămată a unei despăgubiri în locul aplicării măsurii respective.

(2)Instanţa va proceda potrivit prevederilor alin. (1) dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a)persoana a acţionat fără intenţie şi din imprudenţă;

b)executarea măsurilor ce ar trebui ordonate ar cauza pentru acea persoană un prejudiciu disproporţionat în raport cu fapta săvârşită;

c)plata unei despăgubiri prevăzută la alin. (1) este, în mod rezonabil, satisfăcătoare.

Articolul 14

(1)La cererea părţii vătămate, instanţa judecătorească competentă va ordona persoanei care cu intenţie a desfăşurat o activitate de contrafacere să plătească titularului dreptului încălcat daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care acesta l-a suferit, în mod real, ca urmare a încălcării săvârşite.

(2)La stabilirea daunelor-interese instanţa judecătorească va lua în considerare:

a)toate aspectele corespunzătoare, cum ar fi consecinţele economice negative, în special, pierderea câştigului suferită de partea vătămată, beneficiile realizate în mod injust de către persoana care a încălcat un drept de proprietate industrială protejat şi, după caz, elemente, altele decât factorii economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului dreptului încălcat; sau b) cu titlu de alternativă, atunci când este cazul, fixarea unei sume forfetare pentru daunele-interese, pe baza unor elemente cum ar fi cel puţin suma redevenţelor sau valoarea drepturilor care ar fi fost datorate, dacă persoana care a încălcat un drept de proprietate industrială protejat ar fi cerut autorizaţia de a utiliza dreptul de proprietate în cauză.

(3)Când persoana care a încălcat un drept de proprietate industrială protejat a desfăşurat o activitate de contrafacere, cu intenţie, instanţa judecătorească competentă poate să ordone acoperirea beneficiilor sau plata daunelor-interese susceptibile a fi prestabilite.

Articolul 15

Cheltuielile de judecată stabilite de instanţa de judecată, în mod rezonabil şi proporţional cu cauza respectivă, şi care au fost efectuate de partea care a câştigat procesul vor fi suportate, de regulă generală, de către partea care a pierdut procesul.

Capitolul VIIIMăsuri de publicitate

Articolul 16

(1)În cadrul acţiunilor în justiţie introduse pentru încălcarea unui drept de proprietate industrială protejat, instanţa judecătorească competentă poate să ordone, la cererea reclamantului şi pe cheltuiala persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri corespunzătoare în scopul difuzării informaţiei privind hotărârea judecătorească, inclusiv afişarea acesteia, precum şi publicarea integrală sau parţială a hotărârii.

(2)Instanţa judecătorească competentă va putea ordona şi măsuri suplimentare de publicitate corespunzătoare împrejurărilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare.

Capitolul IXDispoziţii finale

Articolul 17

Fără a se aduce atingere dispoziţiilor din prezenta ordonanţă de urgenţă privind măsurile, procedurile şi reparaţiile de natură civilă şi administrativă, sunt aplicabile şi celelalte sancţiuni civile şi penale stabilite de dreptul comun şi legile speciale de proprietate industrială.

Articolul 18

(1)În scopul sprijinirii acţiunilor de respectare a drepturilor de proprietate industrială, asociaţiile sau organizaţiile de întreprinzători ori profesionişti pot elabora coduri de conduită la nivel comunitar, în special, preconizând utilizarea pe discuri optice a unui cod permiţând identificarea originii fabricării.

(2)Codurile de conduită elaborate potrivit alin. (1), precum şi evaluările eventuale referitoare la aplicarea acestora vor fi transmise Comisiei de proiecte de coduri de conduită la nivel naţional sau comunitar.

Articolul 19

Autorităţile prevăzute la art. 20 informează de îndată Comisia Europeană cu privire la măsurile legislative sau administrative, în scopul transpunerii directivei menţionate la art. 21, precum şi cu privire la orice act normativ naţional adoptat în domeniul acestei directive şi transmit Comisiei Europene, până cel târziu la data de 29 aprilie 2009, un raport privind implementarea măsurilor de transpunere a directivei.

Articolul 20

În scopul îndeplinirii obligaţiilor decurgând din art. 19, precum şi în scopul cooperării, în special, pentru schimbul de informaţii între România şi Comisia Europeană se desemnează, în calitate de corespondent naţional, însărcinat cu toate problemele referitoare la punerea în aplicare a directivei, Ministerul Justiţiei.

Articolul 21

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune Directiva nr. 2004/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 referitoare la respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 30 aprilie 2004.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Şeful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Directorul general al Oficiului de Stat

pentru Invenţii şi Mărci,

Gabor Varga

Bucureşti, 14 iulie 2005.

Nr. 100.