Decizie nr. 175 din 19 martie 2015

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Dorel Berţa în Dosarul nr. 3.349/110/2013 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.140D/2014.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 141 din 13 martie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 22 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.349/110/2013, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de pârâtul Dorel Berţa în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei sentinţe a Tribunalului Bacău, prin care a fost admisă acţiunea reclamantei UAT Zemeş şi obligat pârâtul la plata sumei de 1.955 lei drepturi încasate necuvenit.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece creează discriminări între personalul contractual şi funcţionarii publici care lucrează în cadrul aceleiaşi instituţii şi care au încasat, la rândul lor, drepturi salariale necuvenite. Or, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, doar funcţionarii publici beneficiază de amnistia fiscală. Autorul excepţiei mai arată că, deşi discriminarea directă poate fi permisă doar în situaţii excepţionale, putând fi justificată în raport cu anumite criterii, Legea nr. 84/2012 nu prevede niciun astfel de criteriu.

6.Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă apreciază că, prin modalitatea de redactare a art. 2 din Legea nr. 84/2012 se produce o discriminare între persoanele care au calitatea de funcţionari publici şi personalul contractual, dispunându-se exonerarea de plată doar pentru funcţionarii publici, respectiv pentru persoanele pentru care angajatorii au emis decizii de impunere.

7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 15 iunie 2012, cu următorul cuprins: "(1) Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condiţiile art. 1 pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.

(2)Sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevăzute la alin. (1), nu se restituie."

11.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, privind egalitatea în drepturi.

12.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei critică dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 84/2012, întrucât instituie discriminări între personalul contractual şi funcţionarii publici, sub aspectul aplicării Legii nr. 84/2012. Curtea reţine că dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 84/2012 prevăd că se exonerează de la plată - pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială - personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în baza:

a)contractelor sau acordurilor colective de muncă;

b)hotărârilor consiliilor locale şi judeţene;

c)contractelor de muncă/convenţiilor civile încheiate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene. Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 84/2012 prevede că se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condiţiile art. 1 pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.

13.Analizând critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la pretinsa discriminare între personalul contractual şi funcţionarii publici din cadrul aceleiaşi instituţii a administraţiei publice locale, sub aspectul beneficierii de prevederile Legii nr. 84/2012, Curtea constată că această critică nu poate fi primită, deoarece, aşa cum rezultă din actele dosarului, autorul excepţiei nu face parte nici din categoria personalului contractual, nici din cea a funcţionarilor publici, ci este viceprimar - funcţie de demnitate publică din cadrul autorităţii publice locale. Or, potrivit art. 57 alin. (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar, şi care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Primarul şi viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege."

14.În acelaşi sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 141 din 13 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 5 mai 2014, referitoare la dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 84/2012, prin care Curtea, analizând critica referitoare la discriminarea produsă de dispoziţiile de lege criticate care se aplică doar personalului bugetar, nu şi celor care au deţinut funcţii de demnitate publică, a reţinut că aceasta este neîntemeiată, deoarece "textul de lege criticat este redactat suficient de clar, iar limitarea legală a aplicării acestuia nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 16, întrucât, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 79/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323/1999, acestea vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri indiferent de natura lor. În acest fel se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui."

15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorel Berţa în Dosarul nr. 3.349/110/2013 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean