Lege nr. 4 din 10 iulie 1970

În scopul organizării producţiei şi a muncii la un nivel superior şi îmbunătăţirii întregii activităţi în agricultura,

Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege:

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Ministerul Agriculturii şi Silviculturii*) exercita conducerea unitară a agriculturii; el este titular de plan pentru întreaga agricultura şi răspunde de îndeplinirea acestuia, conduce şi coordonează activitatea de organizare a producţiei şi a muncii în unităţile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de asociere şi cooperare în producţia agricolă, în care scop stabileşte, în aplicarea legii, norme şi reglementări corespunzătoare, sprijină şi controlează unităţile agricole, pe toţi deţinătorii de terenuri agricole şi de animale în aplicarea acestor norme.

Notă *) Prin Decretul nr. 14/1971 s-a hotărît ca Ministerul Agriculturii şi Silviculturii sa fuzioneze cu Ministerul Industriei Alimentare într-un singur minister - Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.

Articolul 2

Ministerul Agriculturii şi Silviculturii asigura îndrumarea tehnica, economică şi organizatorică a întregii agriculturi privind apărarea, conservarea şi folosirea raţională a pămîntului, ridicarea capacităţii de producţie a acestuia, amplasarea judicioasă a culturilor şi a producţiei animaliere pe zone şi unităţi, potrivit condiţiilor pedoclimatice şi social-economice; organizează şi asigura producerea seminţelor, materialului săditor şi animalelor de mare productivitate, introducerea şi generalizarea tehnologiilor moderne în producţia agricolă, elaborarea regulilor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice şi sanitar-veterinare şi urmăreşte aplicarea lor în toate sectoarele agriculturii, în vederea obţinerii unor producţii tot mai mari în condiţii de maxima eficienta economică. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii urmăreşte realizarea planului de investiţii în agricultura şi asigura respectarea parametrilor tehnico-economici proiectati la toate obiectivele de investiţii, asigura folosirea eficienta a construcţiilor, utilajelor şi celorlalte mijloace de producţie în unităţile agricole de stat, iar împreună cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, şi la cooperativele agricole de producţie. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii organizează şi asigura pregătirea cadrelor de specialitate şi a muncitorilor calificaţi necesari agriculturii şi instruirea membrilor cooperatori şi a celorlalţi lucrători din agricultura.

Articolul 3

Uniunea Naţionala şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie poarta răspunderea pentru buna organizare şi desfăşurare a activităţii şi vieţii interne a cooperativelor agricole de producţie, pentru realizarea planurilor anuale şi de perspectiva ale acestora, pentru întărirea şi dezvoltarea proprietăţii obşteşti, ridicarea nivelului de viaţa al ţărănimii cooperatiste şi creşterea aportului ei la dezvoltarea economiei naţionale; ele răspund de organizarea şi buna desfăşurare a activităţii asociaţiilor intercooperatiste, sprijină organizarea şi dezvoltarea acţiunilor de asociere şi cooperare a cooperativelor agricole cu întreprinderi şi organizaţii de stat. Uniunea Naţionala şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole au datoria de a stabili măsuri care să ducă la participarea activa la munca a tuturor membrilor cooperativelor agricole pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie şi de investiţii ale unităţilor din care fac parte; de a stimula iniţiativa şi spiritul de răspundere al ţărănimii cooperatiste pentru buna organizare şi desfăşurare a activităţii cooperativelor, dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc; de a asigura respectarea prevederilor statutului cooperativelor; de a întări ordinea şi disciplina în cadrul acestora.

Articolul 4

Consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigura dezvoltarea agriculturii pe raza unităţilor administrativ-teritoriale respective prin valorificarea deplina a tuturor condiţiilor pedoclimatice şi social-economice existente şi poarta răspunderea pentru realizarea sarcinilor de plan din agricultura pe întregul teritoriu în care îşi desfăşoară activitatea. Consiliile populare judeţene, comitetele executive ale acestora, consiliile populare şi comitetele lor executive din municipii, oraşe şi comune, direcţiile agricole*) judeţene şi celelalte organe de specialitate au obligaţia să asigure executarea la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor agricole şi zootehnice şi a acţiunilor fitosanitare şi sanitar-veterinare.

Notă *) Potrivit art. 29 din Decretul nr. 14/1971, la fiecare judeţ s-a organizat o direcţie generală, care funcţionează ca organ local de specialitate cu dubla subordonare - Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Comitetului executiv al Consiliului popular, conform Legii nr. 57/1968.

Articolul 5

În întreprinderile agricole de stat, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, staţiunile experimentale agricole, cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de asociere sau cooperare în producţia agricolă, precum şi în unităţile agricole din reţeaua consiliilor populare, activitatea de producţie şi economică se desfăşoară pe baza planurilor de perspectiva şi anuale. În aceste planuri sînt cuprinse acţiunile şi măsurile necesare îndeplinirii sarcinilor ce revin unităţilor agricole din planul de dezvoltare a economiei naţionale şi din contractele anuale şi de lungă durata încheiate cu organele de valorificare a produselor, precum şi asigurării nevoilor proprii ale unităţilor, iar în cooperativele agricole şi a nevoilor membrilor acestora.

Articolul 6

Membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii agricoli individuali, participind la realizarea producţiei agricole, au obligaţia de a lucra pămîntul pe care îl au în folosinţă sau proprietate, de a îngriji animalele ce le poseda, prin munca proprie şi a membrilor familiilor lor, cu respectarea regulilor stabilite de organele agricole de specialitate.

Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, direcţiile agricole judeţene şi celelalte organe de specialitate răspund de folosirea raţională a terenurilor agricole şi a animalelor pe care le poseda membrii cooperativelor agricole în gospodăria lor personală şi producătorii individuali; în acest scop sprijină activitatea acestora asigurindu-le seminţe şi material săditor din soiuri şi hibrizi valorosi, animale de reproducţie din rase superioare, substanţe pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor şi alte materiale, precum şi asistenţa tehnica de specialitate.

Articolul 7

Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală organizează ţinerea registrului agricol şi de cadastru, prin comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale, în care se vor inregistra anual suprafeţele de teren, pe categorii de folosinţă, şi animalele, pe specii şi categorii, deţinute de unităţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole şi producătorii agricoli individuali.

Capitolul 2Reguli privind folosirea fondului funciar lucrări de tehnica agricolă şi acţiuni agrozootehnice obligatorii

Articolul 8

Conducerile unităţilor agricole socialiste, inginerii, tehnicienii şi ceilalţi salariaţi, membrii cooperativelor agricole şi producătorii agricoli individuali, toţi deţinătorii de terenuri agricole au obligaţia de a pune în valoare întregul potenţial productiv al pămîntului şi al animalelor, de a folosi eficient toate mijloacele de producţie de care dispun, de a executa toate lucrările agricole, cu respectarea regulilor agrotehnice, zootehnice, fitosanitare şi sanitar-veterinare.

Articolul 9

Regulile obligatorii privind folosirea fondului funciar, executarea lucrărilor de tehnica agricolă şi a acţiunilor agrozootehnice şi de valorificare a produselor agricole sînt următoarele:

A. Cu privire la fondul funciar

a)declararea şi înregistrarea, în registrul agricol şi de cadastru, pe categorii de folosinţă, a întregii suprafeţe de teren de către toţi deţinătorii, cu evidentierea separată, pe categorii, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare; declararea şi înregistrarea schimbărilor care se produc în fondul funciar pe categorii de deţinători şi mod de folosinţă;

b)apărarea şi conservarea terenurilor agricole, precum şi restrîngerea la strictul necesar, potrivit legii, a scoaterii terenurilor din producţia agricolă; îmbunătăţirea continua a modului de folosire a pămîntului prin executarea de lucrări care să asigure trecerea unor terenuri din categorii de folosinţă inferioare la categorii de folosinţă superioare;

c)executarea, potrivit cerinţelor, condiţiilor şi prevederilor sarcinilor de plan, a lucrărilor de irigaţii, de prevenire şi combatere a eroziunii, inundaţiilor, inmlastinarii şi saraturarii solului.

d)întreţinerea şi păstrarea în stare de funcţionare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, folosirea lor eficienta;

e)cultivarea întregii suprafeţe arabile şi folosirea completa, pentru producţie, a terenului agricol; irigarea întregii suprafeţe amenajate şi folosirea intensiva a acesteia prin obţinerea, de regula, în acelaşi an a mai multor recolte de pe aceeaşi suprafaţa;

f)exploatarea de către asociaţii intercooperatiste sau întreprinderi agricole de stat a terenurilor ce nu sînt cultivate conform normelor tehnice prevăzute de lege de către deţinătorii acestor terenuri; aceste terenuri vor fi atribuite pentru exploatare de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene;

g)gospodărirea raţională a resurselor de apa şi aplicarea normelor de utilizare şi de epurare a acesteia în vederea satisfacerii tuturor cerinţelor;

h)unităţile agricole de stat şi cooperatiste au obligaţia de a asigura folosirea raţională şi în întregime a fondului funciar, de a nu admite sub nici o formă înstrăinarea terenurilor agricole, micşorarea suprafeţelor agricole, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole fără aprobare legală;

i)unităţile care, pe baza aprobărilor legale, scot temporar din circuit terenuri agricole sînt obligate a le reda agriculturii cu întregul potenţial de producţie, după expirarea termenului pînă la care au fost atribuite. În acest scop, ministerele de resort vor prevedea în documentaţiile tehnice, încă de la faza de proiectare, sumele necesare acestor acţiuni.

B. Cu privire la producţia vegetala

a)respectarea zonarii culturilor şi a plantaţiilor de vii şi pomi;

b)executarea lucrărilor de pregătire a solului în cele mai bune condiţii, aplicarea ingrasamintelor naturale şi chimice şi a amendamentelor potrivit planului de fertilizare şi amendare şi cerinţelor fiecărei culturi;

c)folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu însuşiri biologice superioare corespunzător zonei respective şi reînnoirea lor periodică; condiţionarea, executarea probelor de laborator şi tratarea seminţelor; executarea semanatului şi plantatului în perioadele optime, cu asigurarea densitatii corespunzătoare la hectar şi respectarea tuturor regulilor agrotehnice;

d)cultivarea legumelor destinate producţiei-marfa, în terenuri irigate; executarea semanatului sau plantatului legumelor în perioadele optime, folosindu-se seminţe din soiuri superioare;

e)înfiinţarea plantaţiilor de vii şi pomi numai în terenuri bine pregătite, pe baza autorizaţiei de plantare; folosirea de material săditor provenit din pepiniere autorizate, tratarea materialului săditor împotriva bolilor şi dăunătorilor înainte de plantare; completarea anuală a golurilor din plantaţii;

f)executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, viilor şi pomilor;

g)aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor, dăunătorilor şi a buruienilor din culturi şi plantaţii;

h)aplicarea normelor de udare la epocile optime stabilite pentru fiecare cultura irigata;

i)aplicarea măsurilor de imbunatatire şi întreţinere a pasunilor şi finetelor naturale, suprainsamintarea şi fertilizarea lor prin îngrăşăminte naturale şi chimice, organizarea pasunatului raţional; deţinătorii, precum şi cei care folosesc păşunile naturale sînt obligaţi sa participe la lucrările de imbunatatire şi întreţinere a acestora cu munca proprie sau cu plata.

C. Cu privire la recoltarea, depozitarea şi păstrarea producţiei vegetale şi la valorificarea produselor agricole

a)stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei, în termenele stabilite de organele agricole;

b)asigurarea spaţiilor de depozitare şi a mijloacelor destinate transportului produselor agricole, executarea dezinsectiei şi dezinfectiei acestora;

c)condiţionarea, tratarea, depozitarea şi conservarea corespunzătoare a produselor agricole;

d)eliberarea terenurilor agricole îndată după recoltare; stringerea şi depozitarea produselor secundare;

e)respectarea întocmai a obligaţiilor asumate prin contracte, atît de către unităţile agricole socialiste şi producătorii individuali, cît şi de către organele de valorificare, privind cantitatea, calitatea şi termenele de livrare şi preluare a produselor agroalimentare la fondul de stat.

D. Cu privire la producţia animaliera

a)declararea şi înregistrarea în registrul agricol şi de cadastru a efectivelor de animale, pe specii şi categorii, şi a schimbărilor de efective intervenite;

b)aplicarea măsurilor de selecţie pentru ridicarea însuşirilor productive ale animalelor; executarea insamintarilor artificiale sau a montei naturale numai cu reproducatori autorizaţi, din rase cu însuşiri biologice ridicate, stabilite pentru fiecare zona de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii;

c)asigurarea seminţelor de plante de nutret; producerea furajelor în cantităţi şi sortimente corespunzătoare efectivelor de animale; recoltarea la timp şi în întregime şi buna gospodărire a furajelor, furajarea raţională, întreţinerea animalelor potrivit normelor de zooigiena;

d)aplicarea regulilor şi măsurilor sanitar-veterinare prevăzute de lege; prezentarea animalelor la control sanitar-veterinar, la termenele stabilite de organele sanitar-veterinare, pentru depistarea bolilor infecto-contagioase şi parazitare, pentru vaccinare şi tratamente; respectarea măsurilor de carantina în cazul apariţiei de epizootii;

e)respectarea riguroasă a tehnologiilor de creştere şi ingrasare a animalelor în special în ferme şi în complexele zootehnice;

f)sacrificarea animalelor numai în cadrul normelor legale.

Articolul 10

Normele de aplicare a regulilor privind folosirea fondului funciar, de executare a lucrărilor de tehnica agricolă şi acţiunilor agrozootehnice prevăzute la articolul 9 se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii.

Pe baza normativelor elaborate de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, direcţiile agricole judeţene stabilesc, prin consultarea cu specialiştii şi conducerile unităţilor agricole de producţie şi staţiunile experimentale, perioadele optime şi condiţiile de executare a lucrărilor în toate sectoarele de producţie agricolă, cu respectarea regulilor de tehnica agricolă pe zone, culturi, specii şi categorii de animale. În funcţie de acestea, specialiştii din unităţile agricole stabilesc măsuri proprii de executare a lucrărilor şi de aplicare a regulilor agrozootehnice, fitosanitare şi sanitar-veterinare, potrivit condiţiilor specifice locale.

Capitolul 3Obligaţiile organelor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, ale salariaţilor din unităţile agricole de stat, ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale celorlalţi producători agricoli

Articolul 11

Organele de conducere din unităţile agricole de stat răspund pentru:

a)la întreprinderile agricole de stat: organizarea activităţii de producţie agricolă pe terenurile proprietate de stat administrate de acestea, în vederea producerii de seminţe, material săditor şi animale de prasila, precum şi livrarea către fondul de stat a unor cantităţi sporite de produse agroalimentare, corespunzător obligaţiilor din planul de stat; întreprinderile agricole de stat sprijină activitatea cooperativelor agricole cu care cooperează în vederea creşterii producţiei şi eficientei economice în agricultura cooperatista.

Producţia în întreprinderile agricole de stat se realizează prin ferme agricole, sectoare de deservire a fermelor şi sectoare de prelucrare şi industrializare şi semiindustrializare a produselor agricole, care îşi desfăşoară activitatea pe baza planului propriu de producţie, venituri şi cheltuieli;

b)la întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii: asigurarea executării la timp şi de buna calitate a lucrărilor agricole necesare cooperativelor agricole în toate ramurile de producţie ale acestora; asigurarea funcţionarii tuturor maşinilor agricole, a utilajelor din zootehnie, secţiile anexe şi sistemele de irigaţii şi a mijloacelor de transport; întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor proprietatea cooperativelor agricole; executarea de prestări de servicii şi lucrări pentru alte unităţi socialiste şi producători agricoli individuali, în perioadele cînd nu sînt solicitate de cooperativele agricole cu care au contracte.

Activitatea de producţie din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii se realizează prin secţii de mecanizare, care funcţionează în cooperativele agricole deservite; ele răspund faţă de consiliul de conducere al cooperativei pentru executarea lucrărilor la timp şi de buna calitate şi faţă de conducerea întreprinderii pentru îndeplinirea planului de producţie şi economic al secţiei;

c)la staţiunile experimentale şi institutele de cercetări agricole: crearea de soiuri superioare de plante agricole, producerea anuală a întregii cantităţi de seminţe superelita şi elita, linii consangvinizate şi hibrizi simpli la toate plantele de cultura, care urmează a fi înmulţite în unităţi de stat şi cooperatiste specializate, pentru satisfacerea completa a nevoilor de seminţe cu însuşiri biologice ridicate ale întregii agriculturi; ameliorarea şi crearea unor rase valoroase de mare productivitate la toate speciile de animale şi asigurarea reproducatorilor din aceste rase necesari unităţilor agricole socialiste de producţie şi producătorilor individuali; verificarea, în condiţii de producţie, a rezultatelor cercetării ştiinţifice; elaborarea unor tehnologii moderne de cultivare a plantelor, de creştere şi ingrasare a animalelor; generalizarea în producţie a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi a tehnologiilor elaborate.

Articolul 12

Organelor de conducere ale unităţilor agricole de stat şi consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole le revine obligaţia de a lua măsuri pentru organizarea judicioasă a întregii activităţi, executarea lucrărilor de tehnica agricolă obligatorii, apărarea avutului obştesc şi buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti, pentru întărirea ordinii şi disciplinei. În acest scop ele au obligaţia de a asigura:

a)fundamentarea temeinica a planurilor de producţie, crearea tuturor condiţiilor pentru realizarea lor, creşterea productivitatii muncii şi a eficientei întregii activităţi;

b)aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice, a tehnologiilor şi metodelor moderne de lucru, utilizarea intensiva a mijloacelor de muncă şi ridicarea continua a calităţii produselor;

c)stabilirea volumului lucrărilor ce trebuie executate pe culturi, specii şi categorii de animale şi pe perioade, în vederea respectării regulilor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice şi sanitar-veterinare;

d)folosirea raţională a forţei de muncă şi utilizarea deplina a timpului de lucru, ţinînd seama de caracterul sezonier al lucrărilor agricole; adoptarea de norme de muncă fundamentate; repartizarea volumului de lucrări pe formaţii de lucru şi pe fiecare salariat sau membru cooperator, asigurindu-se participarea acestora la executarea lucrărilor cerute de procesul tehnologic;

e)aprovizionarea la timp şi în bune condiţii a tuturor formatiilor de lucru cu seminţe, material săditor, îngrăşăminte, furaje, insectofungicide, biopreparate şi produse de uz veterinar, carburanţi şi lubrifianţi, precum şi alte materii şi materiale necesare desfăşurării procesului de producţie, cu respectarea consumurilor specifice;

f)folosirea integrală a capacităţilor de producţie, a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor agricole, a spaţiilor de depozitare; întreţinerea, repararea şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de muncă;

g)îndeplinirea integrală a obligaţiilor asumate prin contracte de livrare a produselor agricole, efectuarea în bune condiţii a lucrărilor şi serviciilor contractate, respectarea obligaţiilor asumate în cooperarea şi colaborarea cu alte organizaţii de stat şi cooperatiste;

h)exercitarea unui control permanent şi exigent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor în unităţile respective;

i)respectarea democraţiei socialiste şi asigurarea condiţiilor necesare pentru participarea activa a tuturor lucrătorilor din unităţile agricole socialiste la buna desfăşurare a întregii activităţi a acestora; examinarea cu atenţie şi luarea în considerare a observaţiilor critice, sugestiilor şi propunerilor de măsuri formulate de salariaţii unităţilor agricole de stat şi membrii cooperativelor agricole în cadrul adunărilor generale sau în alte împrejurări;

j)cadrele de conducere ale unităţilor agricole socialiste au obligaţia de a-şi perfectiona calificarea profesională, participind la cursurile ce se organizează în acest scop;

k)conducerile unităţilor agricole de stat şi consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, sub îndrumarea organelor agricole judeţene, vor stabili măsuri de cooperare tehnico-economică şi întrajutorare cu forta de muncă, pentru folosirea în întregime şi în mod organizat a întregului potenţial de producţie şi economic din unităţile respective.

Articolul 13

Specialiştii agricoli care lucrează în unităţile socialiste de stat şi cele cooperatiste au îndatorirea sa ia măsuri pentru buna organizare a procesului de producţie, folosirea raţională a mijloacelor de producţie, instruirea corespunzătoare a muncitorilor şi membrilor cooperatori, să asigure îndrumarea şi sa controleze modul de executare a lucrărilor, cu respectarea regulilor de tehnica agricolă. Specialiştii agricoli răspund de organizarea şi conducerea tehnico-economică a procesului de producţie în unităţile agricole şi fermele în care îşi desfăşoară activitatea, indicaţiile lor tehnice fiind obligatorii.

Articolul 14

Salariaţii din unităţile agricole de stat au obligaţia de a îndeplini sarcinile de serviciu, de a respecta ordinea şi disciplina la locul de muncă, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii, regulamentului de ordine interioară şi celorlalte dispoziţii privind desfăşurarea activităţii în unitate.

Obligaţiile generale ale salariaţilor din unităţile agricole de stat sînt următoarele:

a)respectarea programului de lucru stabilit pentru fiecare loc de muncă şi perioada de lucru, executind lucrări în funcţie de specificul şi cerinţele procesului de producţie din agricultura;

b)ridicarea necontenita a nivelului profesional, în vederea aplicării tehnologiei stabilite, folosirii eficiente a mijloacelor de producţie, îmbunătăţirii continue a calităţii lucrărilor, creşterii producţiei şi productivitatii muncii;

c)apărarea şi buna gospodărire a bunurilor proprietate socialistă, participarea efectivă la dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii generale a unităţilor, la realizarea sarcinilor de plan ale acestora;

d)în fermele de producţie ale întreprinderilor agricole de stat, toţi salariaţii, inclusiv şeful de ferma, participa efectiv la executarea lucrărilor, corespunzător cerinţelor procesului de producţie agricolă.

Articolul 15

Membrii cooperativelor agricole de producţie au următoarele obligaţii:

a)să respecte prevederile statutului şi ale regulamentului de ordine interioară al cooperativei, sa îndeplinească hotărîrile adunării generale, ale consiliului de conducere şi ale adunării formatiunii de producţie din care fac parte;

b)sa participe cu regularitate la munca, executind integral şi corespunzător normelor tehnice lucrările ce le revin în cadrul formatiunilor de lucru din care fac parte sau unde nevoile producţiei o cer; să efectueze cel puţin numărul de zile calendaristice stabilit de adunarea generală, repartizat de organele de conducere pe campanii şi lucrări; să respecte programul de lucru stabilit pentru fiecare loc de muncă şi perioada de lucru în funcţie de specificul şi cerinţele procesului de producţie din agricultura;

c)să-şi însuşească cunoştinţele agrozootehnice şi să le aplice în producţie, lucrînd, de regula, în sectoarele pentru care s-au pregătit şi în care au fost repartizaţi;

d)să contribuie la întărirea şi apărarea proprietăţii obşteşti, la prevenirea şi înlăturarea risipei, a sustragerilor şi a proastei gospodariri a mijloacelor materiale şi financiare ale cooperativei, la dezvoltarea democraţiei cooperatiste, întărirea spiritului colectiv de muncă, a disciplinei, ordinii şi legalităţii în activitatea cooperativei;

e)toate cadrele de conducere şi administrative sînt obligate sa participe efectiv la executarea lucrărilor agricole în perioadele de virf ale campaniilor;

f)salariaţii asociaţiilor intercooperatiste, ai celorlalte forme de asociere şi cooperare, precum şi angajaţii cooperativelor agricole de producţie au aceleaşi îndatoriri ca şi salariaţii din unităţile agricole de stat.

Articolul 16

Membrii cooperativelor agricole şi producătorii individuali au obligaţia ca, în gospodăria lor personală, să execute la timp şi conform normelor tehnice lucrările agricole prevăzute la articolul 9 din prezenta lege care corespund situaţiei specifice a acestora şi care sînt stabilite de organele agricole locale, să respecte obligaţiile asumate prin contractele încheiate cu organizaţiile economice ale statului sau cooperatiste privind producţia vegetala şi animaliera şi valorificarea acesteia.

Capitolul 4Drepturile salariaţilor din unităţile agricole, ale membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale celorlalţi producători agricoli

Articolul 17

Salariaţii unităţilor agricole de stat şi angajaţii, potrivit Codului muncii, din cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de asociere şi cooperare în producţia agricolă, sînt membri ai colectivelor de muncă respective şi beneficiază de drepturile de salariu, repaus legal şi concediu anual plătit, ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat şi asistenţa medicală, alocaţie de stat pentru copii, condiţii de protecţie a muncii, sprijin şi înlesniri pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale, pensie pentru limita de vîrsta sau invaliditate, precum şi celelalte drepturi prevăzute de lege pentru salariaţii din întreprinderile şi organizaţiile de stat.

Ei aleg şi pot fi aleşi în consiliul de administraţie al întreprinderii agricole de stat, în comitetul de direcţie al întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii sau, după caz, în consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie; salariaţii şi angajaţii au dreptul sa participe la dezbaterea în adunările generale a tuturor problemelor care privesc realizarea sarcinilor de producţie ale unităţii respective, să-şi exprime părerea în orice problema a activităţii acesteia; ei se pot adresa organului de conducere al unităţii cu propuneri şi sugestii; pot solicita sa ia parte la şedinţele organului de conducere atunci cînd se analizează munca fermelor agricole de producţie, a secţiilor de mecanizare ori a sectoarelor în care lucrează.

În perioadele de activitate redusă, salariaţilor din unităţile agricole de stat li se pot acorda concedii fără plata pe o durată de pînă la 120 de zile anual, cu menţinerea vechimii în munca şi a celorlalte drepturi cuvenite, în aceasta situaţie, salariaţilor de stat.

Articolul 18

În calitatea lor de producători şi de proprietari ai mijloacelor obşteşti de producţie, membrii cooperativelor agricole de producţie care participa la munca în cooperativa au următoarele drepturi, potrivit statutului cooperativei agricole şi legilor în vigoare:

a)sa participe la conducerea întregii activităţi a cooperativei, la elaborarea şi adoptarea hotărîrilor de către adunarea generală; să-şi exprime părerea şi să facă propuneri organelor de conducere cu privire la îmbunătăţirea activităţii; sa aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere. De drepturile prevăzute la acest alineat beneficiază şi specialiştii cu studii superioare şi medii care lucrează în cooperativele agricole, în calitatea lor de organizatori şi indrumatori ai procesului de producţie agricolă;

b)sa primească o retribuire corespunzătoare cu cantitatea şi calitatea muncii efectuate, cu rezultatele obţinute;

c)să obţină ajutoare materiale de la cooperativa agricolă de producţie pentru: batrinete, incapacitate temporară de muncă, naştere, deces şi alte situaţii deosebite, în condiţiile prevăzute de statut;

d)sa li se creeze condiţii corespunzătoare de protecţie a muncii;

e)sa beneficieze de sprijin şi înlesniri, în condiţiile legii, pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale;

f)să obţină, în condiţiile prevăzute de statut, lot în folosinţă personală; membrii cooperatori invalizi şi pensionari să-şi menţină lotul în folosinţă;

g)sa beneficieze de toate serviciile organizate de cooperativa, în condiţiile stabilite de adunarea generală;

h)sa primească pensie pentru limita de vîrsta, invaliditate sau de urmaş, în condiţiile stabilite de statutul Casei de pensii a membrilor cooperativelor agricole de producţie.

Articolul 19

Membrii cooperatori, pentru gospodăria personală, şi producătorii agricoli individuali beneficiază de sprijin din partea statului în: procurarea de seminţe şi material săditor din soiuri şi hibrizi valorosi, îngrăşăminte chimice, amendamente calcaroase şi insectofungicide, folosirea de reproducatori de rasa autorizaţi, îndrumarea tehnica de specialitate, asistenţa fitosanitara şi sanitar-veterinara, executarea contra cost a unor lucrări cu maşinile întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, condiţii avantajoase pentru valorificarea producţiei vegetale şi animale.

Capitolul 5Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 20

Răspunderea pentru neaplicarea regulilor privind folosirea fondului funciar, lucrărilor de tehnica agricolă şi acţiunilor agrozootehnice obligatorii, potrivit prevederilor legii, revine:

a)comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale pentru neurmarirea aplicării în mod corespunzător a măsurilor privind valorificarea deplina a tuturor condiţiilor pedoclimatice şi social-economice şi nerealizarea sarcinilor de plan din agricultura pe întreg teritoriul în care-şi desfăşoară activitatea;

b)organelor agricole, pentru indicaţiile tehnice care se dovedesc necorespunzătoare, pentru neasigurarea semintei, materialului săditor, materialului biologic, reproducatorilor de rasa, iar împreună cu organele centrale producătoare, pentru neasigurarea mijloacelor tehnice, ingrasamintelor, insectofungicidelor, produselor de uz veterinar şi celorlalte materiale necesare producţiei agricole;

c)organelor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, dacă nu au creat condiţiile necesare executării lucrărilor, nu au asigurat mijloacele de producţie, nu au repartizat volumul de lucrări pe formaţiuni de lucru, pe membrii cooperatori şi muncitori şi pe perioade de executare a lucrărilor;

d)specialiştilor agricoli, pentru deficiente în organizarea procesului de producţie, pentru nestabilirea perioadelor optime de executare a lucrărilor şi neefectuarea controlului calităţii acestora, nefolosirea raţională a mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă, pentru neinstruirea corespunzătoare a muncitorilor ori a membrilor cooperatori privind condiţiile tehnice de executare a lucrărilor, în sectoarele în care îşi desfăşoară activitatea. Specialiştii agricoli care lucrează în cooperativele agricole de productie răspund direct faţă de cooperativele agricole respective pentru pagubele materiale aduse din vina lor şi în legătură cu munca lor, dispoziţiile de recuperare a pagubelor fiind emise de către direcţiile agricole judeţene la propunerea consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie;

e)muncitorilor din unităţile agricole de stat şi membrilor cooperatori, pentru neexecutarea în bune condiţii a lucrărilor agricole stabilite pe culturi şi pe perioade de lucrări, neparticiparea la munca în zilele stabilite de organele de conducere; neintretinerea corespunzătoare a animalelor, precum şi neingrijirea mijloacelor de producţie ce le sînt încredinţate;

f)membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor agricoli individuali, pentru neexecutarea în gospodăria lor personală a lucrărilor prevăzute la articolul 9 din prezenta lege care corespund situaţiei specifice a acestor gospodării şi care sînt stabilite de organele agricole locale.

Articolul 21

Încălcarea îndatoririlor prevăzute în prezenta lege atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, materială, civilă sau penală, după caz.

Articolul 22

Sancţiunile disciplinare ce se aplică salariaţilor din unităţile agricole de stat şi angajaţilor, potrivit Codului muncii, din cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de cooperare şi asociere în producţia agricolă, pentru încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor de muncă, inclusiv a normelor de comportare, sînt cele prevăzute în Legea nr. 1/1970 privind organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat.

Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor se fac în condiţiile şi cu procedura prevăzute în regulamentul de ordine interioară al unităţilor respective.

Articolul 23

Sancţiunile disciplinare ce se aplică membrilor cooperativelor agricole de producţie pentru nerespectarea îndatoririlor statutare sînt:

a)refacerea fără plata a lucrărilor de calitate necorespunzătoare executate ori suportarea pagubelor, în condiţiile legii, în cazul în care lucrările nu se mai pot reface;

b)pierderea dreptului de retribuire suplimentară în anul de plan;

c)reţinerea pînă la cel mult 10 % din remunerarea pentru numărul normelor efectuate;

d)trecerea pe timp limitat ori nelimitat în alta munca;

e)pierderea pe timp limitat a dreptului de a obţine lot în folosinţă personală şi redobindirea acestuia după ce în prealabil a efectuat numărul minim de zile calendaristice stabilit de adunarea generală.

Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se fac în condiţiile şi cu procedura prevăzute în statutul cooperativei agricole şi în regulamentul de ordine interioară.

Articolul 24

Membrilor cooperativelor agricole şi producătorilor individuali care nu respecta în gospodăria lor personală îndatoririle ce le revin din prezenta lege li se aplică sancţiuni contravenţionale.

Articolul 25

Nerespectarea prevederilor prezentei legi referitoare la executarea lucrărilor agricole obligatorii potrivit regulilor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice şi sanitar-veterinare constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 100 şi 1.500 de lei, iar în cazuri deosebite pînă la 3000 de lei, în raport cu gravitatea faptei şi răspunderea persoanei care a savirsit-o.

În limita plafoanelor prevăzute în alineatul precedent, Consiliul de Miniştri stabileşte faptele care constituie contravenţii şi sancţiunile respective.

Pentru nerespectarea prevederilor art. 9 litera A alineatul h din prezenta lege se vor aplica amenzile contravenţionale prevăzute la art. 15 din Legea nr. 12/1968 cu privire la apărarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole.

Articolul 26

Persoanele din vina cărora s-au produs pagube unităţilor agricole socialiste prin neefectuarea la timp a lucrărilor agricole, manipularea sau păstrarea necorespunzătoare a produselor agricole - vegetale ori animale - sau prin proasta îngrijire a animalelor vor fi obligate la plata despăgubirilor, în afară amenzilor ce se vor aplica pentru contravenţiile prevăzute în prezenta lege.

Dacă fapta care a produs paguba constituie infracţiune, se va sesiza organul de urmărire penală.

Articolul 27

Întreprinderile şi organizaţiile economice vor recruta forta de muncă din cooperativele agricole numai cu aprobarea adunării generale, iar în intervalul dintre doua adunări, cu aprobarea consiliului de conducere. Încălcarea acestor prevederi atrage răspunderea contravenţională şi se sancţionează cu amendă în condiţiile stabilite de articolul 25 din prezenta lege.

Articolul 28

Răspunderea materială este individuală, revenind cadrelor de conducere, salariaţilor, angajaţilor şi membrilor cooperatori în raport cu abaterea săvîrşită.

În acest scop, organele care constata contravenţiile vor stabili răspunderile, potrivit prevederilor articolului 20 din prezenta lege, pentru fiecare persoana fizica.

Articolul 29

Constatarea încălcării prevederilor prezentei legi se face de către:

a)împuterniciţii ministrului agriculturii şi silviculturii şi ai preşedintelui comitetului executiv al consiliului popular judeţean, recrutati din rindul celor mai buni specialişti, cu experienta şi autoritate profesională;

b)preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, directorii unităţilor agricole de stat, preşedinţii cooperativelor agricole de producţie şi inginerii şefi ai acestora, pentru încălcările a căror constatare este data în competenţa lor prin dispoziţii legale.

Articolul 30

Împotriva sancţiunilor disciplinare sau contravenţionale, cei sancţionaţi pot face plîngere în condiţiile legii.

Capitolul 6Dispoziţii finale

Articolul 31

Pentru apărarea culturilor vegetale şi a animalelor împotriva unor boli şi daunatori, inundaţii, seceta şi altor calamitati naturale, în scopul inlaturarii pierderii iminente în producţia vegetala şi animala, Consiliul de Miniştri şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor putea dispune ca toţi cetăţenii sa participe la acţiunile ce se impun în acest scop.

În situaţiile prevăzute în alineatul 1, Consiliul de Miniştri şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor putea dispune rechizitionarea mijloacelor de transport cu tracţiune animala şi mecanică ale întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, cooperativelor agricole de producţie şi ale altor unităţi socialiste, precum şi ale producătorilor agricoli individuali.

Articolul 32

Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de hotărîrile Consiliului de Miniştri sau deciziile comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti date în aplicarea prevederilor articolului 31 al prezentei legi constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 3.000 de lei.

Contravenţia se constata de către preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale, ofiţerii sau subofiterii de militie, precum şi de împuterniciţii ministrului agriculturii şi silviculturii.

Procedura de constatare a contravenţiei, căile de atac şi executarea sancţiunilor sînt cele prevăzute de Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.