Hotărâre nr. 39 din 14 decembrie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-şef

La data de 8 decembrie 2009, Partidul Social Democrat, prin secretar general, domnul Liviu Dragnea, şi Partidul Conservator, prin preşedinte, doamna Daniela Popa, au înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării, cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcţia de Preşedinte al României.

Cererea a fost înregistrată cu nr. J 6.325 din 8 decembrie 2009 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 8.206 F/2009.

Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. J 6.333 din 9 decembrie 2009 au fost depuse "probele în dovedirea cererii formulate [...] privind anularea turului al doilea al alegerilor pentru Preşedintele României", iar cu adresa înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. J 6.358 din 10 decembrie 2009 s-au transmis "note de explicitare a probatoriului administrat în vederea susţinerii contestaţiei formulate de Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator".

La data de 11 decembrie 2009 s-a înregistrat la Curtea Constituţională cererea formulată de domnul Mircea-Dan Geoană, candidat la alegerile prezidenţiale din 6 decembrie 2009 şi Preşedinte al Partidului Social Democrat, prin care solicită formularea de către Curtea Constituţională a unor cereri către Autoritatea Electorală Permanentă şi către Biroul Electoral Central, pentru a pune la dispoziţia Curţii unele documente legate de desfăşurarea procesului electoral, precum şi efectuarea unei expertize care să verifice votul dublu sau multiplu şi orice alte nereguli efectuate de către o parte din votanţii din secţiile speciale ori de către preşedinţii de secţii.

În temeiul dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cererea de anulare a alegerilor se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar, fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.

În motivarea cererii formulate, se arată că "votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului de Preşedinte al României". Se susţine că au fost fraudate un număr total de 263.170 de voturi, prin următoarele acte şi fapte:

1.Fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004

În turul al doilea al alegerilor pentru Preşedintele României s-a înregistrat un număr dublu de buletine de vot anulate, respectiv 138.476 voturi nule, faţă de turul unu al alegerilor, în condiţiile în care procedura a fost mult mai simplă; având în vedere că motivele de anulare a buletinelor de vot, reglementate de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 sunt limitate la câteva situaţii restrânse, situaţia relevată "conduce la concluzia evidentă a săvârşirii, la nivelul secţiilor de vot, a numeroase fraude prin anularea unor buletine de vot valabile."

2.Fraudarea prin vot nelegal, ce rezultă din numărul extrem de mare de voturi exprimate în secţiile de votare speciale şi în secţiile de vot din străinătate, rezultând din practici de tipul: vot dublu, utilizare de date de identificare nereale sau utilizare de date de identificare ale unor persoane care nu au participat la vot

În cadrul secţiilor speciale de votare s-a înregistrat un număr de 600.000 de voturi (aproximativ 5% din numărul persoanelor care s-au prezentat la urne, "echivalent populaţiei cu drept de vot a 20 de oraşe din România"), număr superior celui al alegătorilor care au votat pe liste speciale în orice alt proces electoral anterior. Se apreciază că la secţiile speciale "au fost exercitate un număr de voturi care depăşeşte mult posibilităţile fizice reale de exercitare a unui vot corect într-o perioadă normală de vot în cursul unei zile", fiind prezentat un calcul care ia în considerare timpul apreciat de autorii cererii ca fiind necesar operaţiunilor pe care le presupune exercitarea dreptului de vot de către fiecare persoană. Pe baza acestui calcul, se conchide că numărul de votanţi, pe parcursul unei zile de vot, nu poate depăşi 1056 şi, prin urmare, "orice vot peste numărul de 1056 face parte din categoria voturilor imposibil de exercitat, deci voturi fraudate", rezultând un număr de 27.197 de voturi imposibil de exercitat, corespunzător unui număr de 72 de secţii speciale de votare.

În plus, la secţiile de votare din străinătate s-a înregistrat o disproporţie evidentă între procentele obţinute de cei doi candidaţi, respectiv 21,14% pentru domnul Dan-Mircea Geoană şi 78,86% pentru domnul Traian Băsescu, comparativ cu cele obţinute pe teritoriul naţional, unde domnul Dan-Mircea Geoană a câştigat scrutinul cu o diferenţă de 24.000 de voturi, ceea ce determină a se discuta, "practic, de două Românii, una în ţară, alta în diaspora". Se arată că punctul de vedere al unui "recunoscut institut de sondaje", consultat în acest scop, este acela că diferenţa menţionată "nu este posibilă şi că cei doi candidaţi ar fi trebuit să obţină aceleaşi scoruri cu cele din interiorul ţării."

Imposibilitatea de supraveghere a procesului de vot la nivelul secţiilor de vot din străinătate, având în vedere faptul că autorităţile din ţările respective nu au competenţă în această privinţă, a determinat desfăşurarea nestingherită a unor practici de tipul "turism electoral" şi "mită electorală", cu consecinţa unei fraude masive, capabilă să modifice atribuirea mandatului de Preşedinte al României, "fraudă legată atât de cazuri de vot dublu, cât şi de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar înscrierea unor date de identificare fictive în tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare din străinătate." De exemplu, la Secţia nr. 229 din Spania s-a înregistrat un număr de 68 de CNP-uri inexistente, "fapt care atestă în mod evident că presupuşii alegători din spatele acestor CNP-uri nu s-au prezentat, de fapt, la vot, fiind vorba de voturi inventate şi băgate în urnă", aceeaşi situaţie fiind constatată şi la Secţiile nr. 83, 84, 99, 101, 109, 113, 114 şi 131 din Italia, unde au fost identificate 93 de CNP-uri inexistente, precum şi la Secţia nr. 175 din Republica Moldova, unde au fost identificate un număr de 17 CNP-uri inexistente.

Diversele asemenea situaţii au fost sesizate organelor competente, existând un număr mare de plângeri, contestaţii, "însă procesul de soluţionare a acestora este de durată, depăşind termenul de validare a rezultatelor alegerilor." Se face referire şi la "autodenunţul Federaţiei Asociaţiilor Românilor din Italia" privind implicarea în fraudarea alegerilor, la declaraţia unei persoane care sesizează că persoane aflate în Germania la data alegerilor au figurat ca votând în România, la circulara transmisă de Ministerul Afacerilor Externe prin care s-a solicitat "în mod ilegal, în data de 8 decembrie 2009, misiunilor şi oficiilor consulare din străinătate să amâne pe termen nedeterminat transmiterea în ţară" a documentelor referitoare la alegeri, precum şi la o altă circulară a aceluiaşi minister prin care "a dat posibilitatea să se voteze în secţiile din străinătate cu titluri de călătorie", ceea ce a facilitat exercitarea votului multiplu.

În cadrul notelor de explicitare a probatoriului se detaliază susţinerea referitoare la fraudarea voturilor prin falsificarea codurilor numerice personale şi prin votul multiplu. Astfel, pe baza constatărilor realizate la 31 de secţii de votare stabilite aleatoriu, după criterii sociologice, şi a unui calcul matematic statistic, rezultă, potrivit susţinerilor contestatarilor, un număr de 91.864 de CNP-uri invalide. De asemenea, pe baza constatărilor Autorităţii Electorale Permanente cu privire la desfăşurarea alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009, referitoare la identificarea unor persoane care au votat multiplu, şi a unor argumente "logice şi tehnice neîndoielnice", denunţuri şi autodenunţuri, înregistrări audio şi video, rezultă, în aceeaşi opinie, un număr de 29.160 de voturi duble exercitate în secţiile speciale. Se oferă o serie de exemple în acest sens, cu precizarea că timpul nu a permis verificarea şi identificarea tuturor CNP-urilor alegătorilor, respectiv a situaţiilor de vot multiplu.

3.Fraudarea masivă a rezultatelor la nivelul secţiilor de vot, probată de numeroasele modificări scriptice, efectuate în absenţa unor verificări reale, ale datelor înscrise în procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, ale secţiilor de votare din străinătate, ale secţiilor de votare speciale, de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv de biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate

Au fost înregistrate numeroase cazuri de modificare ulterioară a acestor procese-verbale de către preşedinţii secţiilor de votare, "în lipsa unor verificări reale, exclusiv în scopul creării unei concordanţe scriptice a datelor din acestea", precum şi cazuri în care, "fără o verificare efectivă, a fost modificat în mod ilegal numărul total al voturilor valabil exprimate pentru unul sau altul sau pentru ambii candidaţi". Or, potrivit art. 6 alin. (6) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 86/D din 13 noiembrie 2009, este interzisă efectuarea de corecturi asupra rubricilor dedicate voturilor valabil exprimate pentru competitorii electorali altfel decât dacă aceste corecturi sunt rezultatul admiterii unor contestaţii de către biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau de către biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz.

Modificarea ulterioară a proceselor-verbale "s-a datorat fraudelor electorale săvârşite la nivelul secţiilor de votare, o parte din voturile valide pentru unul dintre candidaţi fiind transformate în voturi nule, respectiv o parte din voturile neîntrebuinţate şi care ar fi trebuit anulate fiind transformate în voturi valide." De asemenea, "într-un număr considerabil de procese-verbale privind consemnarea rezultatelor votării există diferenţe notabile între datele înscrise în acestea la momentul întocmirii la nivelul secţiei de votare şi datele înscrise în procesele-verbale depuse la birourile electorale judeţene."

4.Fraudarea rezultatelor la nivelul secţiilor de vot, prin determinarea semnării în alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării pentru alegerea Preşedintelui României

Aceasta reprezintă "o încălcare gravă a procedurii prevăzută de art. 20 din Legea nr. 370/2004, care a dat posibilitate preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare să completeze după bunul plac procesele-verbale privind consemnarea rezultatului alegerilor, situaţie de natură să denatureze rezultatul alegerilor, respectiv atribuirea mandatului de Preşedinte al României."

Se concluzionează că situaţiile prezentate, "raportate la diferenţa minoră dintre cei doi candidaţi la funcţia de Preşedinte al României, sunt de natură a modifica atribuirea mandatului de Preşedinte al României".

Probele depuse în susţinerea contestaţiei compun 12 bibliorafturi, respectiv:

–9 bibliorafturi cuprinzând copii ale unor procese-verbale întocmite la secţii de votare, numărul acestor procese-verbale, corespunzător fiecărui judeţ fiind, după cum urmează: Brăila (16), Botoşani (16), Bistriţa-Năsăud (33), Alba (7), Arad (12), Argeş (41), Bihor (35), Braşov (17), Gorj (8), Galaţi (2), Dâmboviţa (8), Călăraşi (10), Caraş-Severin (40), Sălaj (4), Neamţ (23), Hunedoara (8), Mehedinţi (22), Mureş (29), Satu-Mare (16), Vaslui (24), Vâlcea (17), Vrancea (40), Teleorman (8), Tulcea (23), Dolj (1), Giurgiu (25), Harghita (10), Ialomiţa (24), Ilfov (6), municipiul Bucureşti, sectoarele 1-6 (129), Prahova (32), Sibiu (17), Suceava (3), Timiş (20), Bacău (15), Covasna (7), Iaşi (57), Olt (39).

–biblioraftul nr. 10 - rapoarte juridice generale privind centralizarea principalelor nereguli/încălcări ale legii semnalate la nivelul birourilor electorale ale secţiilor de votare;

–biblioraftul nr. 11 - "declaraţii primire mită electorală pentru exercitarea votului în favoarea lui Traian Băsescu, declaraţii martori mită electorală, declaraţie martor influenţare vot în favoarea lui Traian Băsescu şi turism electoral, declaraţii tentativă de mită electorală în favoarea lui Traian Băsescu şi împiedicarea exercitării dreptului la vot, imagini foto mită electorală şi turism electoral, înregistrări video turism electoral";

–biblioraftul nr. 12 - "sinteza rezultatului alegerilor turul II, 6 decembrie 2009, situaţie vot multiplu la alegerile europarlamentare 7 iunie 2008, răspuns Companiei de Cercetare Sociologică şi Branding nr. 216/SG/8.12.2009, tabele cu numărul de voturi potenţial frauduloase, declaraţii martori, autodenunţul Federaţiei Asociaţiei Românilor din Italia, Infograma Ministerului Afacerilor Externe, Direcţia Generală Afaceri Consulare, nr. G5-1/27109/9.11.2009, tabel CNP-uri invalide în secţii speciale judeţul Timiş."

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, solicită respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României ca neîntemeiată. Cât priveşte prima dintre susţinerile autorilor cererii, se face referire la concluziile cuprinse în Procesul-verbal din 14 decembrie 2009 încheiat de Biroul Electoral Central, întocmit ca urmare a reexaminării buletinelor de vot nule de la al doilea tur de scrutin. Referitor la susţinerea privind fraudarea prin vot nelegal ce rezultă din numărul extrem de mare de voturi exprimate în secţiile de votare speciale şi în cele din străinătate, se arată că "argumentele aduse [...] sunt total nefondate şi ireale." Faptul că unul dintre candidaţi a obţinut un procent mai mare în străinătate nu reprezintă un argument solid privind fraudarea alegerilor, ci ţine mai mult de opţiunea alegătorului, "opţiune care nu poate să fie controlată în vreun fel, dar nici nu atrage nelegalitatea." În plus, "în toate cazurile în care au fost semnalate ilegalităţi au fost sesizate autorităţile publice în drept în vederea aplicării tratamentului stabilit de lege. Dar toate aceste indicii nu pot conduce în mod automat la fraudarea alegerilor de natură să modifice atribuirea mandatului de preşedinte în lipsa unor dovezi concludente şi pertinente." Cât priveşte modificările cuprinse în procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, se arată că "toate aceste incidente sunt prevăzute de lege şi au fost înlăturate în conformitate cu dispoziţiile legale în materie, neconducând la existenţa unei fraude de natură să modifice atribuirea mandatului de preşedinte". În sfârşit, susţinerea referitoare la fraudarea rezultatului la nivelul secţiilor de vot, prin determinarea semnării în alb a proceselor-verbale cu privire la consemnarea rezultatelor votării, "nu a fost dovedită prin niciun mijloc de probă, iar în situaţia în care ar fi reală, organele statului de drept au la îndemână toate mijloacele necesare pentru combaterea elementelor infracţionale şi stabilirea ordinii de drept."

Reprezentantul Ministerului Public depune concluzii scrise în sensul celor arătate, precum şi un material întocmit de Ministerul Administraţiei şi Internelor privind incidentele electorale sesizate în procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României şi măsurile dispuse.

CURTEA,

analizând cererea în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 24 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă să soluţioneze cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009 pentru funcţia de Preşedinte al României.

Curtea Constituţională reţine că în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularităţi, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea neregularităţilor constatate de autorităţile statului.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României:

Art. 24. – (1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

(2)Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele şi candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

Conform dispoziţiilor art. 2 pct. 30 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, frauda electorală reprezintă "orice acţiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid politic, o alianţă politică, o alianţă electorală sau un candidat independent".

În temeiul prevederilor legale citate, Curtea reţine că:

–anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă;

–nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să modifice atribuirea mandatului (sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin);

–cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

Examinând susţinerile autorilor cererii de anulare a alegerilor şi probele pe care acestea se fundamentează, în raport cu dispoziţiile legale mai sus menţionate, Curtea constată următoarele:

1.Prima dintre aceste susţineri, referitoare la fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile, a fost infirmată de datele transmise de Biroul Electoral Central care, ca urmare a hotărârii din 11 decembrie 2009 a Plenului Curţii Constituţionale, a procedat la reexaminarea şi renumărarea buletinelor de vot nule, pentru a se stabili dacă există diferenţe între datele consemnate în procesul-verbal şi realitatea constatată.

Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. J 6.502 din 14 decembrie 2009, Biroul Electoral Central a transmis procesul-verbal privind finalizarea reexaminării buletinelor de vot nule de la al doilea tur de scrutin pentru Preşedintele României din 6 decembrie 2009 şi a renumărării acestora, încheiat în data de 14 decembrie 2009. În urma operaţiunii de reexaminare şi renumărare a buletinelor de vot nule primite de la birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, Biroul Electoral Central a identificat un număr de 2.247 voturi valabil exprimate, repartizate după cum urmează:

–domnul Traian Băsescu -1.260 voturi valabil exprimate;

–domnul Mircea Geoană - 987 voturi valabil exprimate.

Curtea reţine că numărul voturilor valabil exprimate identificate nu este de natură, pe de o parte, să probeze existenţa unei fraude, ci mai degrabă a unor erori umane inerente unui proces de o astfel de amploare şi complexitate, iar, pe de altă parte, nu este de natură să afecteze în vreun fel atribuirea mandatului.

2.O altă susţinere vizează fraudarea alegerilor prin vot nelegal, ce rezultă din numărul extrem de mare de voturi exprimate în secţiile de votare speciale şi în secţiile de vot din străinătate, rezultând din practici de tipul: vot dublu, utilizare de date de identificare nereale sau utilizare de date de identificare ale unor persoane care nu au participat la vot, votarea pe baza titlurilor de călătorie, în corelaţie cu practici de tipul "mită electorală" şi "turism electoral".

Analizând argumentele prezentate, Curtea constată că niciunul dintre acestea nu este de natură să conducă la concluzia fraudării alegerilor.

Astfel, existenţa unui număr mare de alegători care s-au prezentat la vot în străinătate sau care au votat la secţiile speciale, precum şi disproporţia între procentele obţinute de cei doi candidaţi în străinătate, comparativ cu cele obţinute pe teritoriul naţional, nu sunt de natură să determine, în sine, o astfel de concluzie. De altfel, chiar în punctul de vedere invocat de autori, institutul de sondaje consultat în acest scop nu se exprimă în sensul că diferenţele constatate nu ar fi posibile, ci că "sunt puţin probabile şi dificil de explicat." În esenţă, aceste diferenţe pun în discuţie opţiunea politică a alegătorilor, iar nu nelegalitatea votului exprimat de aceştia.

În ceea ce priveşte premisa de la care se porneşte în demonstrarea afirmaţiei potrivit căreia la secţiile speciale "au fost exercitate un număr de voturi care depăşeşte mult posibilităţile fizice reale de exercitare a unui vot corect într-o perioadă normală de vot în cursul unei zile", şi anume aceea că numărul de votanţi, pe parcursul unei zile de vot, nu poate depăşi 1056 într-o secţie de votare, se constată că este lipsită de fundamentare. Astfel, nu se precizează condiţiile concrete de exercitare a dreptului de vot în secţiile de votare respective (câte cabine, câte ştampile, câţi operatori ai procesului de votare) şi nu există dovezi privind timpul real de exprimare a votului la fiecare secţie. În plus, chiar reglementarea organizării secţiilor de votare, prin dispoziţiile Legii nr. 370/2004, ia în calcul un număr mai mare de posibili alegători decât cel stabilit în mod arbitrar de autorii cererii de anulare a alegerilor, dispoziţiile art. 7^1 lit. a) din actul normativ menţionat reglementând că secţiile de votare se organizează după cum urmează: "în localităţile cu o populaţie de peste 1.000 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de alegători".

Se mai susţine că au existat practici de tipul "turism electoral" şi "mită electorală", cu consecinţa unei fraude masive, capabilă să modifice atribuirea mandatului de Preşedinte al României, "fraudă legată atât de cazuri de vot dublu, cât şi de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar înscrierea unor date de identificare fictive în tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare din străinătate."

Examinând probele prezentate în acest sens, Curtea constată că acestea privesc: declaraţii olografe ale unor persoane care susţin că au fost înregistrate la vot deşi nu s-au prezentat, au primit mită pentru a vota cu un anumit candidat, au fost martori la influenţarea altor persoane de către reprezentanţi ai unui partid sau au fost martori la practici de tipul "turism electoral", autodenunţul Federaţiei Asociaţiilor Române din Italia cu privire la influenţarea votului, CD-uri şi fotografii cu privire la care se susţine că prezintă diferite fapte ce au influenţat votul. Din înscrisurile depuse nu rezultă autoritatea în faţa căreia au fost făcute aceste declaraţii sau dacă au fost înregistrate la vreo autoritate.

Curtea nu îşi poate fundamenta însă concluziile pe astfel de documente sau probe video, în absenţa unor procese-verbale de constatare a contravenţiilor, întocmite în temeiul Legii nr. 370/2004, respectiv a unor hotărâri de condamnare pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzute de acelaşi act normativ. A decide altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a autorităţilor statului, a căror competenţă este stabilită prin lege. În acest sens, Capitolul III^1 din Legea nr. 370/2004 reglementează faptele care constituie contravenţii şi infracţiuni, procedura constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor, inclusiv în ceea ce priveşte autorităţile competente. De altfel, în multe cazuri în care s-au semnalat ilegalităţi au fost sesizate autorităţile publice în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege.

Tot astfel, Curtea nu poate proceda la examinarea datelor de identificare a persoanelor înscrise în copiile de pe listele electorale permanente, respectiv a codurilor numerice personale ale alegătorilor, aceste operaţiuni fiind de competenţa Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin structurile sale, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 370/2004 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005. Nu a fost prezentat niciun document emis de structurile competente din cadrul acestui minister din care să rezulte că au fost solicitate şi efectuate verificări în bazele de date aflate în administrarea sa, cu privire la coduri numerice personale sau alte date de identificare ale persoanelor înscrise în listele electorale permanente, listele suplimentare sau tabelele electorale de la nivelul secţiilor de votare speciale. Nu se precizează motivul pentru care s-a apreciat că CNP-urile în discuţie sunt "false" sau "inexistente", făcându-se trimitere la "programe informatice care validează sau, dimpotrivă, invalidează CNP-ul" disponibile şi pe internet. O asemenea verificare, care nu se fundamentează pe concluziile unei autorităţi publice având competenţe stabilite de lege în administrarea şi verificarea datelor în cauză, nu poate fi luată însă în considerare.

În ceea ce priveşte suspiciunea referitoare la existenţa unor cazuri de vot multiplu, Curtea reţine că probatoriul depus nu relevă un număr semnificativ de asemenea situaţii, de natură să determine o modificare a atribuirii mandatului. Soluţia legislativă pentru identificarea şi sancţionarea acestor fapte este consacrată de dispoziţiile art. 23 alin. (5) din Legea nr. 370/2004, potrivit cărora "Biroul Electoral Central predă Autorităţii Electorale Permanente dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum şi declaraţiile pe propria răspundere prevăzute de art. 195 alin. (4). La sesizarea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului fiecărui tur de scrutin şi însoţită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la acelaşi tur de scrutin. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora. În situaţia în care Autoritatea Electorală Permanentă descoperă indicii privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 26^5 alin. (1) lit. a) şi b), sesizează organele de urmărire penală competente."

De altfel, concluzia referitoare la fraudarea voturilor prin falsificarea codurilor numerice personale şi prin votul multiplu se fundamentează, în mare măsură, pe un calcul matematic statistic, pornind de la constatările realizate de autorii cererii la 31 de secţii de votare din judeţul Timiş, precum şi pe aplicare, prin analogie, a constatărilor Autorităţii Electorale Permanente cu privire la desfăşurarea alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009, când au fost identificate cazuri de persoane care au votat multiplu. Frauda nu poate fi stabilită însă prin analogie, iar diversele deducţii, calcule statistice şi probabilistice bazate pe simplele aprecieri ale autorilor cererii nu constituie dovezi în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 370/2004.

Se mai face referire la o circulară a Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la care se arată că "a dat posibilitatea să se voteze în secţiile din străinătate cu titluri de călătorie", ceea ce a facilitat exercitarea votului multiplu. Posibilitatea folosirii titlului de călătorie pentru exercitarea dreptului de vot este prevăzută însă chiar de dispoziţiile Legii nr. 370/2004 care, în art. 1^1 alin. (2) prevede că "Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România".

În concluzie, împrejurările semnalate nu sunt de natură să ducă la anularea alegerilor, întrucât nu demonstrează o fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului.

3.Susţinerea referitoare la fraudarea rezultatelor la nivelul secţiilor de vot, prin modificarea datelor înscrise în procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare este nefondată.

Ca urmare a examinării tuturor probelor depuse în fundamentarea acestei susţineri (alcătuind cele 9 bibliorafturi anterior menţionate), inclusiv prin compararea copiilor prezentate de autorii cererii de anulare a alegerilor cu exemplarele originale transmise de Biroul Electoral Central, s-a constatat că există corecturi operate în interiorul rubricilor proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare. Aceste corecturi vizează fie simpla îndreptare a unor erori materiale, fie sunt determinate de refacerea calculelor ca urmare a constatării valabilităţii unor voturi declarate iniţial nule, şi a atribuirii acestora, în mod corespunzător, unuia sau altuia dintre candidaţi.

Toate modificările sunt atestate prin semnătură şi aplicarea ştampilei secţiei de votare, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, potrivit cărora "În cazul în care constată neconcordanţe între datele conţinute de un proces-verbal primit de la un birou electoral al unei secţii de votare, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti trebuie să solicite preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare respectiv să efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare", iar în majoritatea cazurilor, nu au fost formulate obiecţiuni cu privire la conţinutul proceselor-verbale, acestea fiind semnate de toţi membrii biroului electoral al secţiei de votare.

În unele situaţii, modificarea rubricilor dedicate voturilor valabil exprimate pentru competitorii electorali nu este justificată de existenţa unor contestaţii soluţionate de Biroul Electoral Judeţean; există doar menţiunea că, la renumărarea voturilor, s-a constatat că unele buletine de vot declarate nule erau, de fapt, valabile, sau modificările sunt operate fără vreo menţiune, ceea ce a determinat invocarea, în susţinerea cererii de anulare a alegerilor, a încălcării art. 6 alin. (6) din Decizia nr. 86/2009 a Biroului Electoral Central, al cărui conţinut a fost redat anterior. Curtea constată însă că acest fapt nu este de natură să conducă la concluzia fraudării alegerilor, întrucât toate procesele-verbale cuprind corecturi certificate prin semnătură şi aplicarea ştampilei biroului secţiei de votare, iar modificarea numărului voturilor valabil exprimate a fost operată fie în favoarea unuia dintre candidaţi, fie în favoarea celuilalt, neexistând indicii în sensul favorizării vreunuia dintre aceştia. În plus, modificarea minoră a numărului voturilor valabil exprimate cu privire la unul sau altul dintre candidaţi nu este de natură să afecteze atribuirea mandatului.

În ceea ce priveşte procesele-verbale cu privire la care se susţine că ar avea un alt conţinut decât cele transmise birourilor electorale judeţene, se constată că acestea sunt prezentate în copie, de cele mai multe ori fără a avea ataşată fila care cuprinde semnăturile membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Faţă de dispoziţiile Legii nr. 370/2004, Curtea reţine că produc efecte juridice doar procesele-verbale întocmite de biroul electoral al secţiei de votare, semnate de membrii acestui birou, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) din actul normativ menţionat, şi transmise biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau, după caz, biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Or, aceste procese-verbale, pe care Biroul Electoral Central le-a transmis Curţii Constituţionale, în original, sunt semnate de membrii biroului secţiei de votare.

În concluzie, examinarea proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare nu a relevat existenţa unei fraude în sensul textelor de lege anterior citate, ci a unor erori materiale, respectiv, în unele cazuri, a unor erori aritmetice, care au fost corectate şi atestate potrivit legii. De altfel, chiar Decizia nr. 86/2009 a Biroului Electoral Central impune efectuarea de verificări în acest sens, aşadar implicit şi a efectuării de corecturi, stabilind în art. 3 lit. b) că, după completarea procesului-verbal, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare verifică "dacă sunt respectate condiţiile de control aritmetice şi logice".

4.În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la fraudarea rezultatelor la nivelul secţiilor de vot, prin determinarea semnării în alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării pentru alegerea Preşedintelui României, aceasta nu a fost probată.

Cu privire la cererea formulată de domnul Mircea-Dan Geoană, în calitate de candidat la alegerile prezidenţiale desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, Curtea constată că aspectele semnalate au fost examinate în cuprinsul hotărârii, în strânsă legătură cu probele depuse la dosar. De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor trebuie însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

În motivarea cererii de anulare a alegerilor se mai arată şi faptul că "instituţia contestării unui scrutin naţional, pe lângă probele concrete indubitabile care trebuie puse la dispoziţia magistraţilor pentru a forma convingerea instanţei în legătură cu existenţa reală a unei fraude, presupune din partea judecătorilor constituţionali şi o apreciere generală a condiţiilor concrete de desfăşurare a procesului alegerilor, o observaţie nu doar în temeiul probelor administrate, ci şi ex propriis sensibus al situaţiei de ansamblu, al stării de spirit a populaţiei, al impresiei generale a corpului electoral în legătură cu rezultatul alegerilor."

Curtea constată că cele două tururi de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2009 s-au organizat şi s-au desfăşurat pe fondul unei crize politice, economice şi sociale, agravată de instabilitatea guvernamentală a ţării.

De asemenea, Curtea constată că la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009, atât în turul întâi, cât şi în turul al doilea de scrutin, au fost semnalate un număr mai mare de incidente, precum şi o exprimare mai accentuată decât cu alte prilejuri, a unei lipse de încredere a cetăţenilor în corectitudinea procesului electoral.

Acest fapt nu poate fi ignorat, fenomenele arătate fiind generate, în principal, de deficienţele legislaţiei electorale, de natură să genereze insecuritate juridică. Curtea observă în acest sens că Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României a fost modificată şi completată în mod substanţial cu câteva luni înainte de data organizării alegerilor, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009. Această modificare ridică o serie de probleme, dintre care cea mai evidentă vizează respectarea bunelor practici în materie electorală. Potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia, în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18 - 19 octombrie 2002) "stabilitatea dreptului este un element important al credibilităţii procesului electoral şi este esenţială pentru consolidarea democraţiei. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este un element esenţial care decide rezultatul scrutinului.[...] Ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite -, ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic."

Se constată, de asemenea, o serie de imperfecţiuni ale legii astfel cum a fost modificată, de exemplu în ceea ce priveşte organizarea votării în secţiile speciale (care a generat suspiciuni referitoare la exercitarea unor practici de tipul "turism electoral") sau în ceea ce priveşte modul de reglementare a intervalului orar în care are loc votarea, fără a se distinge cu privire la străinătate, ceea ce a permis votarea în afara graniţelor ţării după ce, în ţară, acest proces se încheiase şi fuseseră anunţate primele rezultate.

În acest context, Curtea Constituţională subliniază necesitatea ca întreaga legislaţie electorală referitoare la alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a Preşedintelui României, alegerile pentru Parlamentul European, precum şi la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale să fie reexaminată, urmând a fi concentrată într-un Cod electoral ale cărui dispoziţii comune şi speciale să asigure, în concordanţă cu principiile constituţionale, organizarea unui scrutin democratic, corect şi transparent.

Observaţiile expuse nu sunt însă de natură să determine o altă concluzie decât aceea la care a condus examinarea susţinerilor formulate şi a probelor prezentate de autorii cererii pentru anularea alegerilor. Frauda invocată constituie, în realitate, aşa cum rezultă din aceste probe, o serie de elemente secvenţiale care nu au format un fenomen cu vocaţia de a schimba voinţa alegătorilor, în sensul unei modificări a atribuirii mandatului. Cu privire la aceste eventuale încălcări ale legii, rămâne în sarcina autorităţilor competente cercetarea faptelor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege.

Faţă de cele arătate, nefiind întrunite condiţiile dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcţia de Preşedinte al României, urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 370/2004,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator.

Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,

Marieta Safta