Ordonanţă de urgenţă nr. 95 din 2 septembrie 2009

Având în vedere faptul că în anul 2009 vor avea loc pentru prima dată, ca urmare a prelungirii mandatului prezidenţial de la 4 ani la 5 ani, alegeri pentru Preşedintele României, separat de alegerile pentru Parlamentul României,

ţinând cont de faptul că în anul 2004 alegerile prezidenţiale s-au desfăşurat în acelaşi timp cu cele pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, iar Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare, se completa, în mod substanţial, cu normele legale privind alegerea membrilor Parlamentului, atunci reglementată prin Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului,

luând în considerare faptul că Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, a abrogat în mod expres Legea nr. 373/2004, fără a stabili modalitatea de corelare a dispoziţiilor sale cu cele din Legea nr. 370/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru că primul act normativ menţionat se referă la votul uninominal şi conţine reglementări specifice pentru acest tip de alegeri, situaţie care impune în mod obligatoriu completarea reglementărilor în domeniul alegerilor prezidenţiale, în scopul remedierii lacunelor legislative privind aspectele tehnice ale organizării şi desfăşurării alegerilor, cauzate de ieşirea din vigoare a Legii nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere termenul scurt rămas până la alegerile pentru Preşedintele României, imperativul asigurării unui proces electoral corect şi transparent, precum şi necesitatea prevenirii disfuncţionalităţilor care ar putea apărea în derularea activităţilor de pregătire a alegerilor prezidenţiale datorită lacunelor actualului cadru legislativ, toate acestea vizând interesul public şi constituind o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul I

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 1, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) şi (2^2), cu următorul cuprins:

(2^1)Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

(2^2)În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (1), se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

2.După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1, cu următorul cuprins:

Art. 1^1. – (1) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)perioadă electorală - intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatului, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;

b)majoritatea de voturi ale alegătorilor - se determină ca parte întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi cifra 2, la care se adaugă o unitate, şi reprezintă numărul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie să le obţină un candidat, în primul tur, pentru a fi ales Preşedinte al României;

c)liste electorale permanente - listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;

d)act de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.

(2)Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

3.La articolul 2, alineatul (1) se abrogă.

4.Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 4. – (1) Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 45 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre.

(2)În situaţiile prevăzute la art. 97 alin. (1) din Constituţia României, republicată, data alegerilor va fi stabilită şi adusă la cunoştinţa publică de Guvern în cel mult 30 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei.

(3)Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptă la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Autorităţii Electorale Permanente.

5.După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 4^1, cu următorul cuprins:

Art. 4^1. – (1) În situaţia în care mai multe partide politice, alianţe politice şi organizaţii legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale doresc să propună acelaşi candidat la funcţia de Preşedinte al României, acestea se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie legal constituită a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. Denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.

(2)Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la data completării acestui birou electoral cu reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi ai partidelor politice parlamentare.

(3)Biroul Electoral Central se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea acestuia.

(4)Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată în scris de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de cel mult 24 de ore de la afişare.

(5)Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de cel mult 24 de ore de la afişare.

(6)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă asupra contestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, prin hotărâri definitive şi irevocabile, care se comunică Biroului Electoral Central.

(7)Acordul de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 4 zile înaintea datei la care expiră termenul de depunere a candidaturilor.

(8)Dispoziţiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale.

6.La capitolul II, titlul secţiunii 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Secţiunea 1Listele electorale permanente şi tabelele electorale

7.Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 5. – (1) Listele electorale permanente se întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi cuprind toţi alegătorii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite.

(2)Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor pe străzi şi, după caz, blocuri.

(3)Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate.

(4)În cazul în care listele electorale permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (1)-(3), alegătorii pot fi înscrişi în listele electorale permanente în ordine alfabetică, cu avizul biroului electoral judeţean sau biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, care se comunică Autorităţii Electorale Permanente.

(5)În cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor selectează şi prelucrează datele privind alegătorii cuprinse în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, tipăreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, prin structurile sale teritoriale, două exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.

(6)Un exemplar al listelor electorale permanente se păstrează de primar, iar celălalt se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit.

(7)Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor.

(8)Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia acestora, spre consultare, listele electorale permanente şi să organizeze acţiuni de informare şi de îndrumare a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare.

(9)Plângerile privind omisiunile, înscrierile greşite, oricare alte erori din liste, precum şi refuzul de a permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localităţii, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(10)Contestaţiile cu privire la soluţionarea plângerilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea dispoziţiei primarului, la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul şi se soluţionează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(11)În termen de 48 de ore de la soluţionarea plângerilor şi operarea modificărilor în listele electorale permanente, primarii au obligaţia de a le transmite judecătoriilor şi Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.

8.Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 6. – (1) Cu cel puţin 5 zile înainte de data alegerilor, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, prin structurile sale teritoriale, tipăreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.

(2)Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, numărul secţiei de votare, precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

(3)Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu două zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în data alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(4)Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă şi copie se soluţionează de primar de îndată, prin dispoziţie, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

(5)Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică, în scris, de îndată acestuia de către primar.

9.Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 7. – (1) Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente, existentă la biroul electoral al secţiei de votare, precum şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie, alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi într-un tabel cuprinzând numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, precum şi alte elemente stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2)Alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, potrivit art. 19^6 alin. (1), sunt înscrişi într-un alt tabel.

10.După articolul 7 se introduc două noi secţiuni, secţiunea a 2-a "Secţiile de votare", cuprinzând trei noi articole, articolele 7^1 -7^3, respectiv secţiunea a 3-a "Birourile electorale", cuprinzând paisprezece noi articole, articolele 7^4 -7^17, cu următorul cuprins:

Secţiunea a 2-aSecţiile de votare

Art. 7^1. – Secţiile de votare se organizează după cum urmează:

a)în localităţile cu o populaţie de peste 1.000 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de alegători;

b)în localităţile cu o populaţie sub 1.000 de locuitori, o singură secţie de votare;

c)se pot organiza secţii de votare şi în satele, grupele de sate sau cartierele cu o populaţie de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul celei mai apropiate secţii de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului;

d)în oraşe, municipii şi comune se vor organiza secţii de votare speciale, de regulă în gări, autogări şi aerogări; se vor organiza secţii de votare speciale şi în campusurile universitare; în aceste secţii îşi exercită dreptul de vot alegătorii prevăzuţi la art. 19^5 alin. (4).

Art. 7^2. – (1) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, în termen de cel mult 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor. Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor asigură datele, informaţiile şi sprijinul necesare pentru îndeplinirea de către primari a acestei obligaţii.

(2)Stabilirea secţiilor de votare speciale se va face de către Guvern, prin hotărâre, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1). În acest sens instituţiile prefectului vor asigura furnizarea tuturor datelor şi informaţiilor necesare.

(3)Numerotarea secţiilor de votare de pe raza teritorială a unui judeţ, respectiv a municipiului Bucureşti se stabileşte de către prefect, în termen de cel mult 5 zile de la delimitarea secţiilor de votare, respectiv stabilirea secţiilor de votare speciale, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(4)În cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), prefecţii comunică Autorităţii Electorale Permanente delimitarea, respectiv stabilirea, şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi alte date relevante privind imobilul în care se va desfăşura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificări privind delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, precum şi locurile de desfăşurare a votării se comunică Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la producerea acestora.

(5)Cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor, prefecţii aduc la cunoştinţa publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, prin publicaţii în care se indică şi locul de desfăşurare a votării.

(6)Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor vor asigura datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecţi a obligaţiilor prevăzute la alin. (2)-(5).

Art. 7^3. – (1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(2)În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3)Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la art. 7^2 alin. (4), ministrul afacerilor externe aduce la cunoştinţa publică numerotarea fiecărei secţii de votare din străinătate, precum şi locurile de desfăşurare a votării.

Sectiunea a 3-aBirourile electorale

Art. 7^4. – (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

(2)Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, locţiitorii acestora şi reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente în birourile electorale nu pot avea apartenenţă politică. Candidaţii în alegeri, soţul, soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3)În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.

(4)Nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a două sau mai multe birouri electorale.

(5)Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii şi completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral.

Art. 7^5. – (1) Birourile electorale lucrează legal în prezenţa majorităţii membrilor care le compun.

(2)Şedinţele birourilor electorale sunt conduse de preşedinţi.

(3)În lipsa preşedintelui biroului electoral, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de locţiitorul său.

(4)Prezenţa la şedinţe a membrilor birourilor electorale este obligatorie. În cazuri justificate, preşedinţii birourilor electorale pot aproba ca unii membri ai acestora să lipsească de la şedinţă.

(5)Birourile electorale adoptă acte şi iau măsuri, potrivit competenţei lor, numai cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.

Art. 7^6. – (1) Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

(2)Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar şi în ziua votării, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 7^7 -7^14. (3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de prezenta lege sau în condiţiile prevăzute de art. 26^2 alin. (5). Constatarea încetării de drept a calităţii de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către preşedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 7^7. – (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice.

(2)Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică prin mass-media de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu două zile înainte de desfăşurarea acesteia.

(3)Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(4)În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele, vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidaţi.

(5)Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire.

(6)În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formaţiune politică care nu este reprezentată în Parlament şi a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii, în limita numărului de reprezentanţi prevăzut la alin. (1).

(7)Biroul Electoral Central are un aparat tehnic de lucru format din personal de specialitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, al Autorităţii Electorale Permanente şi al Institutului Naţional de Statistică.

(8)Biroul Electoral Central, în componenţa prevăzută la alin. (4), adoptă, prin hotărâre, în termen de 3 zile de la constituire, un regulament de organizare şi funcţionare a birourilor electorale şi a aparatului de lucru al acestora, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este obligatoriu pentru toate birourile electorale şi aparatul tehnic al acestora.

Art. 7^8. – (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:

a)asigură aplicarea şi interpretarea unitară a dispoziţiilor prezentei legi;

b)constată îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi; comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate candidaturile înregistrate, le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune, precum şi prin afişare pe pagina proprie de internet;

c)în 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, stabileşte ordinea de înscriere în buletinul de vot, prin tragere la sorţi, în prima etapă din rândul candidaţilor propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament, iar în a doua etapă din rândul celorlalţi candidaţi; comunică ordinea înscrierii candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot Curţii Constituţionale şi Regiei Autonome "Monitorul Oficial" şi o aduce la cunoştinţa publică prin intermediul serviciilor publice de radio şi de televiziune, precum şi prin afişare pe pagina proprie de internet;

d)rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate; în cazul în care pentru soluţionarea unei întâmpinări sau contestaţii sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din cadrul Biroului Electoral Central; asemenea verificări nu se pot face în data alegerilor;

e)centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales şi prezintă Curţii Constituţionale documentaţia necesară validării mandatului de Preşedinte al României;

f)organizează şi implementează un sistem de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional;

g)transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, toate materialele şi documentele deţinute;

h)dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului alegerilor, în situaţia în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanţe între datele consemnate în procesele-verbale;

i)îndeplineşte orice alte obligaţii ce îi revin potrivit prezentei legi.

(2)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri.

(3)Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor care sunt de competenţa sa, precum şi pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electorală, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri, se comunică părţilor interesate şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina proprie de internet.

(4)Hotărârile Biroului Electoral Central se adoptă pentru interpretarea unitară a prezentei legi, sunt general obligatorii şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7^9. – (1) Biroul electoral judeţean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti este constituit din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.

(2)Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, în termen de cel mult 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai acestuia sau, în cazul biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea acesteia. Tragerea la sorţi se face pe funcţii, preşedinte şi locţiitor, şi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente.

(3)În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formaţiune politică care a propus candidat comunică biroului electoral judeţean sau biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti numele şi prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. În termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, biroul electoral judeţean sau biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti se completează cu reprezentanţii propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi, în limita numărului de reprezentanţi prevăzut la alin. (1). În termen de 24 de ore de la completarea birourilor electorale judeţene sau birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti cu reprezentanţii propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi, acestea se completează de către preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, cu reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice care au propus candidaţi, în limita numărului de reprezentanţi prevăzut la alin. (1), prin tragere la sorţi, dacă este cazul, în prezenţa membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii.

Art. 7^10. – (1) Birourile electorale judeţene, respectiv birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:

a)urmăresc şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor prezentei legi, precum şi a hotărârilor şi deciziilor Biroului Electoral Central de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din cadrul judeţului sau al sectorului municipiului Bucureşti;

b)asigură, împreună cu prefecţii şi Autoritatea Electorală Permanentă, instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora;

c)rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare şi la procesul de votare; deciziile date sunt definitive;

d)distribuie, pe bază de proces-verbal, prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea «VOTAT» şi celelalte materiale necesare procesului electoral birourilor electorale ale secţiilor de votare;

e)centralizează rezultatele numărării voturilor pentru judeţul sau sectorul municipiului Bucureşti în care funcţionează şi înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale privind centralizarea rezultatelor votării la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale la care funcţionează, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare, după caz, precum şi toate contestaţiile şi întâmpinările primite;

f)predau, pe bază de proces-verbal, tribunalelor judeţene, respectiv Tribunalului Bucureşti buletinele de vot nule şi cele contestate, precum şi celelalte documente şi materiale deţinute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.

(2)Birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit prezentei legi.

(3)În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit prevederilor prezentei legi, birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti adoptă decizii. Deciziile sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electorală, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competenţă a biroului, şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.

Art. 7^11. – (1) Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate este constituit din 3 judecători în exerciţiu ai Tribunalului Bucureşti, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotărâre şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.

(2)Dispoziţiile art. 7^9 alin. (2)-(3) se aplică în mod corespunzător.

(3)Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate are următoarele atribuţii:

a)urmăreşte şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală pentru organizarea scrutinului în străinătate;

b)asigură instruirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate;

c)rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate;

d)distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea «VOTAT», precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral;

e)centralizează rezultatele numărării voturilor din secţiile de votare din străinătate şi înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la secţiile de votare din străinătate, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, precum şi toate contestaţiile şi întâmpinările primite;

f)predă, pe bază de proces-verbal, Tribunalului Bucureşti toate documente şi materialele deţinute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.

(4)Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii.

(5)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate adoptă decizii. Deciziile biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electorală, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competenţă a biroului, şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate.

Art. 7^12. – (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulă, jurişti, precum şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri.

(2)Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se face cu cel mult 10 zile înainte de data alegerilor de către preşedintele tribunalului, în şedinţă publică anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, pe funcţii, dintre juriştii existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti.

(3)Listele cuprinzând juriştii care vor fi traşi la sorţi se întocmesc de către preşedintele tribunalului împreună cu prefectul, până cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor. Listele vor cuprinde un număr de persoane cu cel puţin 10% mai mare decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor sau pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare care nu au numărul minim de membri prevăzut de prezenta lege.

(4)În listele prevăzute la alin. (3) vor fi trecuţi numai jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 7^4 alin. (2).

(5)În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, listele vor fi completate, la propunerea prefectului, cu persoane cu o reputaţie bună în localitate, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7^4 alin. (2).

(6)Listele cuprinzând propunerile de persoane pentru funcţiile de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitor al acestuia vor conţine: numele, prenumele, codurile numerice personale, adresele, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. Listele vor fi însoţite de declaraţiile pe propria răspundere ale persoanelor propuse privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 7^4 alin. (2). Semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse constituie acceptul de prelucrare a datelor personale de către instituţiile prefectului şi Autoritatea Electorală Permanentă.

(7)Propunerile de persoane pentru funcţiile de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitor al acestuia trebuie avizate de Autoritatea Electorală Permanentă din punctul de vedere al activităţii anterioare ca membri ai birourilor electorale, dacă este cazul. În termen de cel mult două zile de la întocmirea lor, listele cuprinzând propunerile de persoane prevăzute la alin. (4) şi (5) sunt transmise spre avizare Autorităţii Electorale Permanente de către prefecţi, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autorităţii Electorale Permanente se comunică prefecţilor şi preşedinţilor tribunalelor, până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.

(8)Gruparea în liste a persoanelor în vederea tragerii la sorţi se face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secţiei de votare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului judeţean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură.

(9)În cel mult 48 de ore de la tragerea la sorţi, preşedintele tribunalului transmite biroului electoral judeţean sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, lista persoanelor desemnate ca preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora, precum şi listele de rezervă prevăzute la alin. (3).

Art. 7^13. – (1) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 7^12 alin. (9), formaţiunile politice care au propus candidaţi sunt obligate să comunice biroului electoral judeţean, respectiv biroului electoral al sectorului, în cazul municipiului Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. O formaţiune politică poate avea într-un birou electoral al unei secţii de votare cel mult 2 reprezentanţi.

(2)Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu reprezentanţii formaţiunilor politice se face de preşedintele biroului electoral judeţean, respectiv de preşedintele biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor formaţiunilor politice în biroul electoral judeţean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare pot avea loc pe tot cuprinsul celor 48 de ore şi se consemnează în procese-verbale, care constituie actele de învestitură. Birourile electorale ale secţiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanţii formaţiunilor politice.

(3)Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face în prima etapă cu reprezentanţii formaţiunilor politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi, iar în a doua etapă, prin tragere la sorţi, pentru fiecare secţie de votare, cu reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice care au propus candidaţi, de către preşedintele biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

(4)În cazul în care, în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (2) şi (3), mai există birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au numărul maxim de membri prevăzut de alin. (1), acestea urmează a fi completate, prin tragere la sorţi, pentru fiecare secţie de votare, dintre toate formaţiunile politice care au depus propuneri pentru cel de-al doilea reprezentant la secţia de votare respectivă.

(5)În cazul în care, în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (2)-(4), mai există birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au cel puţin 5 membri, respectiv preşedinte, locţiitor şi 3 membri, acestea urmează a fi completate cu persoane din rezerva aflată la dispoziţia preşedintelui biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, prin tragere la sorţi, cu respectarea prevederilor art. 7^12 alin. (8).

(6)La solicitarea scrisă a reprezentanţilor formaţiunilor politice în biroul electoral, preşedintele biroului electoral judeţean ori, după caz, al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare.

(7)Câte o copie certificată a proceselor-verbale de completare se predă, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Art. 7^14. – (1) Fiecare birou electoral al secţiei de votare din străinătate este constituit dintr-un preşedinte, desemnat de şeful reprezentanţei diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, şi din 2 până la 6 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi. Birourile electorale pentru secţiile de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri, preşedinte şi 2 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.

(2)Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate cu reprezentanţii formaţiunilor politice care au propus candidaţi se face de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această componenţă, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate îndeplinesc toate atribuţiile prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile art. 7^13 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

(3)În cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu persoane cu o bună reputaţie, fără apartenenţă politică şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7^4 alin. (2), dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe. Lista este transmisă spre avizare Autorităţii Electorale Permanente de către Ministerul Afacerilor Externe, în formatul solicitat de aceasta, în termen de două zile de la întocmire. Avizul Autorităţii Electorale Permanente se comunică Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare.

(4)Termenele pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, respectiv pentru comunicarea reprezentanţilor formaţiunilor politice în birouri, precum şi pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt cele prevăzute de prezenta lege pentru birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară.

(5)Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa şi alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează.

(6)La solicitarea scrisă a reprezentanţilor formaţiunilor politice în biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, preşedintele pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.

Art. 7^15. – (1) Cu două zile înainte de data alegerilor, birourile electorale ale secţiilor de votare primesc, pe bază de proces-verbal, de la birourile electorale judeţene sau de la birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin intermediul primarilor, următoarele:

a)două copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din secţia de votare; un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în data alegerilor;

b)buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT»;

c)formularele tabelelor prevăzute la art. 7, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate şi materiale necesare desfăşurării procesului electoral, precum şi un buletin de vot anulat, după caz, de către preşedintele biroului electoral judeţean, respectiv al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, pe care îl vor afişa la sediul secţiei de votare într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor.

(2)După primire, materialele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se sigilează de către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se păstrează, până la transportul lor la localurile secţiilor de votare, sub pază, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de primarul unităţii administrativ-teritoriale în care acestea îşi desfăşoară activitatea.

(3)Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate primesc, pe bază de proces-verbal, de la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, buletinele de vot, ştampila de control, ştampilele cu menţiunea «VOTAT», formularele tabelelor prevăzute la art. 7 alin. (1), formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate şi materiale necesare desfăşurării procesului electoral, precum şi un buletin de vot anulat de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pe care îl vor afişa la sediul secţiei de votare într-un loc vizibil, în ziua premergătoare. După primire, acestea se sigilează de către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se păstrează, până la transportul lor la localurile secţiilor de votare, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de şeful reprezentanţei diplomatice din statul respectiv.

(4)Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:

a)asigură buna organizare şi desfăşurare a operaţiunilor electorale în raza lor teritorială de competenţă;

b)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate, precum şi contestaţiile cu privire la procesul de votare;

c)numără voturile şi consemnează rezultatele votării în procesele-verbale prevăzute la art. 21 alin. (1); poate decide renumărarea voturilor, la solicitarea oricărui membru, înainte de consemnarea rezultatului numărătorii în procesul-verbal prevăzut la art. 21 alin. (1);

d)îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin prezenta lege sau prin hotărâri şi decizii ale birourilor electorale ierarhic superioare.

(5)După încheierea votării şi consemnarea rezultatelor votării, birourile electorale ale secţiilor de votare efectuează următoarele activităţi:

a)predau birourilor electorale judeţene sau, după caz, biroului electoral al sectorului următoarele: procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi materialele la care acestea se referă, de competenţa acestora, dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiei de votare, precum şi declaraţiile pe propria răspundere prevăzute de art. 19^5 alin. (4), după caz; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate predau, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate sau, în cazul în care acesta şi-a încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi materialele la care acestea se referă şi predau Autorităţii Electorale Permanente, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dosarele cuprinzând tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare din străinătate, precum şi declaraţiile pe propria răspundere prevăzute de art. 19^5 alin. (5);

b)predau, pe bază de proces-verbal, reprezentantului judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au sediul şi care se află la sediul biroului electoral judeţean sau, după caz, la sediul biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate în desfăşurarea votării; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate înaintează aceste materiale reprezentanţelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de către operatorii economici specializaţi.

(6)În exercitarea atribuţiilor care îi revin, biroul electoral al secţiei de votare adoptă decizii. Deciziile sunt obligatorii pentru toate părţile la care se referă şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare la loc vizibil la sediul biroului electoral al secţiei de votare.

Art. 7^16. – (1) Formaţiunile politice care participă la alegeri şi candidaţii pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2)Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se soluţionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia sau, după caz, hotărârea pronunţată este definitivă.

Art. 7^17. – Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare îşi încetează activitatea la data validării rezultatului alegerilor pentru preşedintele ales.

11.Articolul 8 se abrogă.

12.La capitolul II, titlul secţiunii a 2-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

Secţiunea a 4-aCandidaturile

13.La articolul 9 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

c)sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.

14.La articolul 9, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3)Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

15.La articolul 9, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (5)-(8), cu următorul cuprins:

(5)Declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia sunt înaintate, în termen de 24 de ore de la depunere, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

(6)Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor.

(7)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru candidaţii propuşi de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi pentru candidaţii propuşi de către alianţele electorale.

(8)Apartenenţa politică a candidatului la partidul politic, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau la unul dintre membrii alianţei politice sau alianţei electorale care îl propune nu constituie o condiţie pentru a candida.

16.Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 11. – (1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale.

(2)Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.

(3)Biroul Electoral Central întocmeşte procese-verbale din care rezultă data şi ora afişării deciziilor de înregistrare sau, după caz, de respingere a înregistrării candidaturilor.

(4)Candidaţii pot renunţa la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceştia declară în scris pe propria răspundere că renunţă la candidatură. Declaraţia se depune la Biroul Electoral Central.

17.După articolul 11 se introduc două noi articole, articolele 11^1 şi 11^2 , cu următorul cuprins:

Art. 11^1. – (1) Semnele electorale se depun la Biroul Electoral Central în scris şi în format electronic odată cu depunerea candidaturii.

(2)Semnele electorale ale candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României trebuie să se deosebească clar între ele, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Candidaţii propuşi de partide politice şi alianţe politice pot întrebuinţa ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formaţiuni politice s-au înscris la Tribunalul Bucureşti.

(3)Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase.

(4)În cazul în care un candidat optează pentru semnul electoral al partidului politic, al organizaţiei cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, alianţei politice sau electorale care îl propune, după caz, acesta îl poate folosi dacă formaţiunea politică respectivă, înregistrată legal începând din anul 1990, l-a folosit prima, şi nu poate fi însuşit sau utilizat de alt partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale înregistrată ulterior sau de un candidat independent decât cu consimţământul celor cărora le-a aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa politică sau alianţa electorală iniţială.

(5)În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai mulţi candidaţi, atribuirea se face candidatului care a depus primul semnul respectiv.

(6)Înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale se face de către Biroul Electoral Central, prin decizie, odată cu înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor.

Art. 11^2. – (1) În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 11 alin. (2), respectiv la art. 11^1 alin. (6), candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională.

(2)Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor prevăzut la alin. (2), Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin intermediul mass-mediei, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În acelaşi termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligaţia de a le afişa de îndată la sediul lor.

18.La capitolul II, titlul secţiunii a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

Secţiunea a 5-aBuletinele de vot şi ştampilele electorale

19.Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 12. – (1) Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(2)Buletinele de vot se vor imprima de către Regia Autonomă «Monitorul Oficial», cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală, în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare speciale. În acest sens, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, Ministerul Afacerilor Externe şi instituţiile prefectului vor comunică Biroului Electoral Central: numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare speciale.

(3)Cu cel puţin 15 zile înaintea datei alegerilor, macheta buletinului de vot se prezintă de Regia Autonomă «Monitorul Oficial» membrilor Biroului Electoral Central. Operaţiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecţii se formulează pe loc, obiecţiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central trebuie să solicite Regiei Autonome «Monitorul Oficial» modificarea machetei şi tipărirea corectă a buletinelor de vot, dacă numele şi prenumele candidaţilor, precum şi semnul electoral sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile.

(4)Un exemplar al buletinului de vot, vizat şi anulat de preşedintele Biroului Electoral Central, va fi afişat pe site-ul acestei instituţii.

20.Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 13. – (1) Confecţionarea ştampilelor birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a ştampilelor de control ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, a ştampilei biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi a ştampilelor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se realizează prin grija prefecţilor, respectiv a Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

(2)Ştampila Biroului Electoral Central se confecţionează de Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar ştampilele cu menţiunea «VOTAT» se confecţionează de Regia Autonomă «Monetăria Statului». Ştampila cu menţiunea «VOTAT» trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterele de pe buletinul de vot, respectiv decât distanţa dintre acestea.

(3)În cazul pierderii sau furtului unor ştampile electorale, birourile electorale ierarhic superioare celor cărora le aparţineau ştampilele electorale respective iau măsuri în vederea înlocuirii acestora, cu sprijinul Regiei Autonome «Monetăria Statului», prefectului sau Ministerului Afacerilor Externe, după caz.

21.Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 14. – (1) Buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT», formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, tabelele prevăzute la art. 7 şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din străinătate, preluarea şi predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

(2)Predarea şi distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi sau multiplu de 100 de bucăţi, pe bază de proces-verbal.

(3)În preziua alegerilor, la sediul fiecărei secţii de votare se afişează un buletin de vot, vizat şi anulat, după caz, de preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

22.La capitolul II, titlul secţiunii a 4-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

Secţiunea a 6-aCampania electorală

23.La articolul 15, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 15 – (1) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00.

24.Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 17. – (1) În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.

(2)Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(3)În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

(4)În timpul campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

25.Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 18. – (1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

a)ale electoratului - de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul la vot în cunoştinţă de cauză;

b)ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin - de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

c)ale radiodifuzorilor - de a-şi exercită drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

(2)Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin.

26.Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 19. – (1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

a)denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

b)data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

c)dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

d)cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

(2)Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

(3)Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

(4)Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare prevăzută la art. 19^4 alin. (6), fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.

(5)În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

27.După articolul 19 se introduc trei noi articole, articolele 19^1 -19^3, cu următorul cuprins:

Art. 19^1. – (1) Candidaţii sunt obligaţi să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

(2)Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenă proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.

(3)Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

(4)În termen de 10 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Consiliul Naţional al Audiovizualului stabileşte, prin decizie, regulile de desfăşurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru preşedinte.

(5)Candidaţii îşi pot desemna coordonatori de campanie la nivelul judeţelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi pentru străinătate, pe care îi notifică Biroului Electoral Central şi Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.

(6)Coordonatorii de campanie ai candidaţilor au rolul de a reprezenta candidaţii şi de a conduce campania electorală a acestora, acolo unde au fost desemnaţi.

Art. 19^2. – (1) Primarii sunt obligaţi ca după data expirării termenului de depunere a candidaturilor, dar până la rămânerea definitivă a acestora, să stabilească, prin dispoziţie care se aduce la cunoştinţa publică prin afişare la sediul primăriei, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul candidaţilor.

(2)Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât să poată fi folosite fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

(3)Locurile speciale pentru afişaj electoral pot fi folosite numai de candidaţii la funcţia de preşedinte şi de partidele care i-au propus.

(4)Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat.

(5)Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.

(6)Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

(7)Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

(8)Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.

(9)Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic.

(10)Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

(11)După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.

(12)Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

(13)Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidaţi şi, după caz, de către partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care îi susţin a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.

(14)Campania electorală se poate desfăşura în alt stat decât România numai cu respectarea legislaţiei în vigoare a statului respectiv.

Art. 19^3. – (1) Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale, soluţionând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electorală.

(2)Dacă birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.

(3)Împotriva deciziilor birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate se pot face contestaţii la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea acestora.

(4)Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.

(5)Contestaţiile formulate în termenul legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate suspendă executarea acestora.

(6)Deciziile adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate devin executorii de la datele la care expiră termenele de contestare a acestora.

(7)Contestaţiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor.

28.După articolul 19^3 se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 7-a "Votarea", cuprinzând articolele 19^4 -19^8 , cu următorul cuprins:

Secţiunea a 7-aVotarea

Art. 19^4. – (1) Fiecare local al secţiilor de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ştampile cu menţiunea «VOTAT», proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscrişi în tabelele prevăzute la art. 7, precum şi o urnă de vot specială.

(2)Cabinele şi urnele de vot trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul electoral al secţiei de votare. Cabinele şi urnele de vot se asigură de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii.

(3)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei votării, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. În intervalul orar 18,00-20,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare primeşte, în conformitate cu dispoziţiile art. 19^6 alin. (1), cererile de votare prin intermediul urnei speciale. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe sediul secţiei de votare şi dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

(4)La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot cu ştampila de control sau cu ştampile cu menţiunea «VOTAT».

(5)În ziua votării activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând la pct. e) şi i) din procesul-verbal prevăzut la art. 21 alin. (1) numărul buletinelor de vot primite, respectiv numărul ştampilelor cu menţiunea «VOTAT» primite. Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operaţiuni, preşedintele închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control pe toate deschizăturile acestora, cu excepţia fantei prin care se introduc buletinele de vot. Lipsa unor buletine de vot se consemnează la pct. j) al procesuluiverbal prevăzut la art. 21 alin. (1).

(6)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m. (7) Măsurile dispuse de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se aduc la cunoştinţa publică prin afişare la loc vizibil.

(8)Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afişajul electoral se duc la îndeplinire de către primarul unităţii administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.

(9)Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(10)În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(11)Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

(12)În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. (6).

(13)Pentru secţiile de votare din străinătate, dispoziţiile prezentului articol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea acestora.

Art. 19^5. – (1) Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.

(2)Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.

(3)Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

(4)Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraş sau municipiu decât cel de domiciliu votează numai la secţiile de votare speciale constituite potrivit art. 7^1 lit. d), după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Modelul declaraţiei pe propria răspundere se stabileşte prin hotărâre a Guvernului în termenul prevăzut la art. 27 alin. (1).

(5)Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite în condiţiile art. 7^3, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Modelul declaraţiei pe propria răspundere se stabileşte prin hotărâre a Guvernului în termenul prevăzut la art. 27 alin. (1).

(6)Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia. Alegătorul care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (3)-(5) este înscris de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau de către membrul desemnat de acesta în tabelul prevăzut la art. 7 alin. (1), după care semnează în dreptul datelor sale personale la poziţia dedicată semnăturii din tabel. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în tabel, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT», pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în listă, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

(7)Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea «VOTAT» înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează.

(8)Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

(9)După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(10)La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea «VOTAT», dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare la pct. f) din procesul-verbal prevăzut la art. 21 alin. (1).

(11)Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, care aplică pe actul de identitate a alegătorului ştampila cu menţiunea «VOTAT» sau un timbru autocolant, după caz, şi înscriu data scrutinului.

(12)Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(13)Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale.

(14)În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această situaţie autorităţilor competente.

(15)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.

(16)În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp. Candidaţii şi observatorii care asistă la votare nu pot fi obligaţi să părăsească sala de votare în acest timp.

Art. 19^6. – (1) Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea «VOTAT», buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare.

(2)În cazurile prevăzute la alin. (1) votarea se face pe baza tabelului prevăzut la art. 7 alin. (2).

(3)Procedura de exercitare a dreptului de vot de către persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 19^7. – (1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează.

(2)Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Art. 19^8. – (1) La toate operaţiunile electorale efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, persoanele acreditate în condiţiile prezentei legi.

(2)În sensul prezentei legi, prin persoane acreditate se înţelege următoarele:

a)observatorii interni şi externi;

b)reprezentanţii interni şi externi ai mass-mediei.

(3)Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au în obiectul de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului sau observarea alegerilor, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor. Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori interni nu pot avea apartenenţă politică.

(4)Pot fi acreditate ca reprezentanţi interni ai mass-mediei persoanele desemnate în scris în acest sens de către conducerea instituţiilor mass-media. Persoanele desemnate de aceste instituţii ca reprezentanţi interni nu pot avea apartenenţă politică.

(5)Acreditarea observatorilor interni şi a reprezentanţilor interni ai mass-mediei se face de către birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru toate secţiile de votare din raza de competenţă a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România, făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.

(6)Acreditarea observatorilor externi şi a reprezentanţilor externi ai mass-mediei se face de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.

(7)Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizaţii neguvernamentale care prezintă o adeverinţă privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3), eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverinţa poate fi solicitată până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

(8)Pot fi acreditate ca reprezentanţi interni ai mass-mediei din România persoanele propuse de acele instituţii mass-media care prezintă o adeverinţă eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă privind faptul că desfăşoară activităţi în domeniul mass-media. Adeverinţa poate fi solicitată până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor în baza unor documente din care rezultă obiectul de activitate al instituţiei respective.

(9)Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

(10)La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia şi în spaţiul special amenajat în acest sens la biroul electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate care a emis acreditarea.

(11)Contestaţiile privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare de către biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau de către biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate se depun, în cel mult două zile de la afişarea deciziei, la tribunalul în a cărui rază teritorială funcţionează biroul electoral şi se soluţionează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.

(12)Contestaţiile privind respingerea de către Autoritatea Electorală Permanentă a solicitării de eliberare a adeverinţelor prevăzute la alin. (7) şi (8) se depun în cel mult două zile de la comunicarea răspunsului la Curtea de Apel Bucureşti şi se soluţionează de aceasta în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.

29.Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 20. – (1) După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:

a)verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce ştampilele cu menţiunea «VOTAT» într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează la pct. i) al procesului-verbal prevăzut la art. 21 alin. (1);

b)anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii «ANULAT» şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în cazul în care există pachete intacte cu buletine de vot, menţiunea «ANULAT» se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv şi se aplică o singură dată ştampila de control;

c)stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente; este interzis, sub sancţiunea legii, ca pe aceste documente să existe ştersături, modificări sau completări; rezultatul numărării se va înscrie la pct. a) din procesul-verbal prevăzut la art. 21 alin. (1);

d)stabileşte numărul alegătorilor prezenţi la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe copiile listelor electorale permanente existente în secţia de votare, respectiv pe tabelele întocmite conform art. 7. Rezultatele vor fi consemnate în procesul-verbal la pct. b), respectiv pct. b1, b2 şi b3 din procesul-verbal prevăzut la art. 21 alin. (1);

e)desigilează urnele, una câte una, numără buletinele de vot şi deschide buletinele de vot unul câte unul; la deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare numele şi prenumele candidatului votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi; buletinele de vot deschise se grupează pe candidaţi, se numără şi se leagă separat; voturile nule şi voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte.

(2)Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea «VOTAT», buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea «VOTAT» este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea «VOTAT» aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea «VOTAT», precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

30.Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 21. – (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a)numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secţia de votare [pct. a) >/= pct. b1];

b)numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din care:

b1 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă;

b2 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne şi nu sunt cuprinşi în copia de pe lista electorală permanentă, înscrişi în tabelul prevăzut la art. 7 alin. (1);

b3 - numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială, înscrişi în tabelul prevăzut la art. 7 alin. (2);

c)numărul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) d) numărul voturilor nule;

e)numărul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f)];

f)numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

g)numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;

h)expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz;

i)numărul ştampilelor cu menţiunea «VOTAT» la începerea votării; se menţionează dispariţia uneia sau mai multor ştampile, dacă este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;

j)alte situaţii; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente şi tabelele prevăzute la art. 7; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi cele anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite, precum şi orice alte incidente.

(2)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi ceilalţi membri semnează procesul-verbal pe care se aplică ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului secţiei de votare nu influenţează valabilitatea procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.

(3)Un exemplar al procesului-verbal se afişează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei de votare.

(4)Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificată de către toţi cei care au semnat originalul.

(5)Două exemplare ale procesului-verbal prevăzut la alin. (1), toate contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate alcătuiesc un dosar sigilat şi ştampilat care trebuie însoţit de ştampila de control. Copia de pe lista electorală permanentă împreună cu tabelele utilizate în cadrul secţiei de votare, precum şi declaraţiile pe propria răspundere prevăzute de art. 19^5 alin. (4), după caz, alcătuiesc un dosar distinct. În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, ambele dosare sunt înaintate biroului electoral judeţean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază înarmată, însoţit, la cerere, de alţi membri ai biroului electoral respectiv.

(6)Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite de toate întâmpinările şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin grija reprezentanţelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către preşedintele sau locţiitorul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, care contrasemnează şi ştampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votării.

(7)În cazul în care constată neconcordanţe între datele conţinute de un proces-verbal primit de la un birou electoral al unei secţii de votare, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti trebuie să solicite preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare respectiv să efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare.

(8)În cazul în care constată neconcordanţe între datele conţinute de procesele-verbale primite de la secţiile de votare organizate în străinătate, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate trebuie să solicite preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare să facă corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă sunt atestate prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispoziţiile alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(9)În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevăzut la alin. (5), biroul electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti trimite câte un exemplar al fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea; biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate transmite câte o copie, contrasemnată şi ştampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate Tribunalului Bucureşti.

(10)Candidaţii pot obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevăzute la alin. (9).

31.Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 22. – (1) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal care cuprinde:

a)numărul total al alegătorilor prevăzuţi în copiile de pe listele electorale permanente [pct. a) >/= pct. b1];

b)numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din care:

b1 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;

b2 - numărul total al alegătorilor care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi conform domiciliului, înscrişi în tabelul prevăzut la art. 7 alin. (1);

b3 - numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială, înscrişi în tabelul prevăzut la art. 7 alin. (2);

c)numărul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) d) numărul total al voturilor nule;

e)numărul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f)];

f)numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

g)numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;

h)expunerea pe scurt a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a deciziilor pronunţate.

(2)Prevederile art. 21 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

(3)Procesul-verbal prevăzut la alin. (1), împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi cu toate contestaţiile şi întâmpinările primite de competenţa Biroului Electoral Central, formând un dosar sigilat, ştampilat şi semnat de membrii biroului electoral judeţean, ai biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau ai biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare, precum şi declaraţiile pe propria răspundere prevăzute de art. 19^5 alin. (4), după caz, însoţite de ştampila biroului electoral respectiv se înaintează cu pază înarmată la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secţiilor de votare.

(4)În cazul în care constată neconcordanţe între datele conţinute de un proces-verbal primit de la un birou electoral judeţean, un birou electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau de la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, Biroul Electoral Central trebuie să solicite preşedintelui biroului electoral respectiv să efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei biroului electoral.

32.Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 23. – (1) Biroul Electoral Central rezolvă contestaţiile primite de la birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după care încheie un proces-verbal care cuprinde:

a)numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente [pct. a) >/= pct. b1];

b)numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din care:

b1 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;

b2 - numărul total al alegătorilor care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi conform domiciliului, înscrişi în tabelul prevăzut la art. 7 alin. (1);

b3 - numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială, înscrişi în tabelul prevăzut la art. 7 alin. (2);

c)numărul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) d) numărul total al voturilor nule;

e)numărul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f)];

f)numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

g)numărul de voturi necesare pentru a fi ales Preşedinte al României, conform art. 1^1 alin. (1) lit. b) [pct. a)/2 + 1];

h)numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat.

i)prenumele şi numele candidatului care a îndeplinit condiţiile art. 81 din Constituţia României, republicată;

j)prenumele şi numele candidaţilor care vor participa la al doilea tur de scrutin, dacă este cazul.

(2)Prevederile art. 21 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

(3)Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare, primite potrivit art. 22 alin. (3), se înaintează cu pază înarmată la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar (4) La al doilea tur de scrutin, dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător, urmând ca în procesul-verbal să fie trecute prenumele şi numele candidatului a cărui alegere a fost constatată, în conformitate cu prevederile art. 81 alin. (3) din Constituţia României.

(5)Biroul Electoral Central predă Autorităţii Electorale Permanente dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum şi declaraţiile pe propria răspundere prevăzute de art. 19^5 alin. (4). La sesizarea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului fiecărui tur de scrutin şi însoţită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la acelaşi tur de scrutin. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora. În situaţia în care Autoritatea Electorală Permanentă descoperă indicii privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 26^5 alin. (1) lit. a) şi b), sesizează organele de urmărire penală competente.

(6)La expirarea termenului prevăzut la alin. (5) pentru verificarea copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate în cadrul secţiilor de votare, Autoritatea Electorală Permanentă asigură arhivarea lor electronică, precum şi a declaraţiilor pe propria răspundere prevăzute de art. 19^5 alin. (4) şi (5) de către un furnizor de servicii de arhivare electronică, conform Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.

33.La articolul 24, alineatul (3) se abrogă.

34.La articolul 25, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 25. – (1) Curtea Constituţională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales.

35.După capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul III^1 "Contravenţii şi infracţiuni", cuprinzând zece noi articole, articolele 26^1 - 26^10 , cu următorul cuprins:

Capitolul III^1Contravenţii şi infracţiuni

Art. 26^1. – Constituie contravenţii următoarele fapte:

a)înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

b)păstrarea listelor electorale permanente în condiţii necorespunzătoare;

c)neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente;

d)efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;

e)necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie;

f)încălcarea dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 9 alin. (3);

g)încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 11^2 alin. (3);

h)folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat;

i)neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

j)distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale;

k)nerespectarea dispoziţiilor art. 17 alin. (1), (3), (4) şi ale art. 19 alin. (4);

l)afişarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite;

m)nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente; nerespectarea hotărârilor Curţii Constituţionale;

n)refuzul de a permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze la secţia de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot;

o)refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare datorită mărimii acestuia;

p)refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altă cerere, formulată în scris;

q)refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi;

r)refuzul de a înmâna buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT» alegătorului care a semnat în lista electorală; înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris; nerespectarea dispoziţiilor art. 19^5 alin. (8) privind prezenţa altor persoane în cabina de vot;

s)neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea «VOTAT» sau a timbrului autocolant, după caz, precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare;

ş) nerespectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opţiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi;

t)continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;

ţ) purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

u)încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri;

v)refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;

w)încălcarea condiţiilor de acreditare de către persoanele acreditate potrivit art. 19^8 şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;

x)nerespectarea dispoziţiilor art. 7^1 -7^3 privind delimitarea, numerotarea şi stabilirea secţiilor de votare;

y)nerespectarea dispoziţiilor art. 19 alin. (1)-(3) şi (5);

z)nerespectarea dispoziţiilor art. 19^2 privind afişajul electoral; aa) nerespectarea dispoziţiilor art. 19^4 alin. (12) privind comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice.

Art. 26^2. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 26^1 lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ş), ţ), u), v) şi z) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) şi aa), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), s) şi y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

(2)Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 26^1 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:

a)ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române, precum şi poliţiştii comunitari, pentru faptele prevăzute la art. 26^1 lit. i), k), l) n), o), q), r), t), w), z) şi aa);

b)preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru faptele prevăzute la art. 26^1 lit. j), p) şi ş);

c)preşedintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 26^1 lit. f), g) şi h);

d)preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 26^1 lit. n), s), ţ), u) şi v);

e)împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 26^1 lit. a), b), c), d), e) şi x);

f)împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. 26^1 lit. m) este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale şi în cazul în care fapta prevăzută la art. 26^1 lit. y) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la art. 26^1 lit. m) este săvârşită de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei prevăzute la art. 26^1 lit. m) de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare; poliţişti, în cazul în care fapta prevăzută la art. 26^1 lit. m) este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice;

g)Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, pentru faptele prevăzute la art. 26^1 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori.

(3)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(4)Contravenţiilor prevăzute la art. 26^1 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)Săvârşirea de către membrii birourilor electorale a contravenţiilor prevăzute la art. 26^1 atrage înlocuirea cu alte persoane, la solicitarea preşedintelui biroului electoral ierarhic superior sau a preşedintelui Biroului Electoral Central, după caz.

Art. 26^3. – (1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2)Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 26^4. – (1) Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2)Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Art. 26^5. – (1) Fapta persoanei care votează:

a)fără a avea acest drept;

b)de două sau mai multe ori;

c)prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Art. 26^6. – (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2)Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 26^7. – (1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2)Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 26^8. – (1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3)Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatului în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Art. 26^9. – Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 26^3 şi art. 26^5 - 26^9 se pedepseşte.

Art. 26^10. – Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 26^1 sau a infracţiunilor prevăzute la art. 26^3 -26^8 ori rezultate din comiterea acestora se confiscă.

36.Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 27. – (1) Cel mai târziu în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelele tabelelor prevăzute la art. 7, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea «VOTAT», modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora, măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor.

(2)În cel mult 15 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte prin hotărâre, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul cererii de înregistrare a candidaturii, modelul cererii de renunţare la candidatură şi modelul declaraţiei de acceptare a candidaturii.

(3)În cel mult 15 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Institutului Naţional de Statistică şi a Autorităţii Electorale Permanente, modelele proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării.

37.Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 28. – (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2)Sediul Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale judeţene de prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, sediile birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare de primari, împreună cu prefecţii, iar sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe.

(3)Cheltuielile pentru dotarea sediilor birourilor electorale prevăzute la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat.

(4)Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

(5)Autoritatea Electorală Permanentă asigură achiziţionarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării.

(6)Guvernul asigură Autorităţii Electorale Permanente sumele necesare pentru achiziţionarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor generate de activitatea de verificare a copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate la secţiile de votare, precum şi de arhivarea electronică a acestora şi a documentelor primite de la Biroul Electoral Central.

(7)Guvernul asigură spaţiul necesar depozitării de către Autoritatea Electorală Permanentă a copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate la secţiile de votare, precum şi a celorlalte materiale rezultate din procesul electoral care se păstrează în arhiva acesteia.

38.Articolul 28^1 se abrogă.

39.Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 29. – (1) Pentru sprijinirea activităţii Biroului Electoral Central, a birourilor electorale judeţene şi a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, Institutul Naţional de Statistică şi orice altă autoritate publică desemnată, asigură personalul tehnic auxiliar necesar. Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică şi al oricărei alte autorităţi publice desemnate, asigură personalul tehnic auxiliar necesar biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

(2)Pe perioada cât funcţionează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar se consideră detaşaţi şi primesc o indemnizaţie pe zi de activitate, stabilită prin hotărâre a Guvernului.

(3)Pentru indemnizaţia prevăzută la alin. (2) se datorează, se reţine şi se virează numai impozitul pe venit, conform legii.

(4)Pe toată perioada exercitării atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României, instituţiile la care sunt angajaţi salariaţii prevăzuţi la alin. (2) le asigură acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii.

40.Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 30. – (1) Judecarea de către instanţe a cererilor prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2)Împotriva hotărârilor definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi nu există cale de atac.

(3)Hotărârile definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti pronunţate ca urmare a cererilor prevăzute de prezenta lege se comunică de îndată Autorităţii Electorale Permanente şi birourilor electorale interesate.

41.După articolul 30 se introduc patru noi articole, articolele 30^1 -30^4, cu următorul cuprins:

Art. 30^1. – (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă şi se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.

(2)Pe întreaga perioadă electorală, birourile electorale funcţionează conform programului stabilit de Biroul Electoral Central prin regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor electorale şi a aparatului de lucru al acestora. Instanţele judecătoreşti asigură permanenţa activităţii în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale.

Art. 30^2. – (1) Buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, cele nule, procesele-verbale şi ştampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, primite de instanţele judecătoreşti de la birourile electorale judeţene, birourile sectoarelor municipiului Bucureşti, de la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz, sau de la birourile electorale ale secţiilor de votare, documentele primite de Curtea Constituţională de la Biroul Electoral Central, precum şi listele de susţinători aflate la Curtea Constituţională şi cele primite de Autoritatea Electorală Permanentă de la Biroul Electoral Central sunt păstrate în arhivă, separat de celelalte documente, timp de 3 luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), instanţele judecătoreşti, cu sprijinul instituţiilor prefectului, respectiv Curtea Constituţională şi Autoritatea Electorală Permanentă vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire, operatorilor economici specializaţi buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, cele nule, procesele-verbale şi ştampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, precum şi listele de susţinători.

(3)Autoritatea Electorală Permanentă asigură arhivarea electronică a documentelor primite de la Biroul Electoral Central, de către un furnizor de servicii de arhivare electronică, conform Legii nr. 135/2007, apoi predă spre topire materialele şi documentele primite de la Biroul Electoral Central operatorilor economici specializaţi.

(4)Listele de susţinători de la alegerile anterioare pentru Preşedintele României se predau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre topire, operatorilor economici specializaţi.

(5)La primirea listelor electorale permanente de către primării şi judecătorii, potrivit art. 5 alin. (5), orice alte exemplare ale listelor electorale permanente aflate la primării şi judecătorii se predau spre topire operatorilor economici specializaţi.

Art. 30^3. – (1) Regia Autonomă "Monitorul Oficial" realizează imprimarea buletinelor de vot, modelele tabelelor prevăzute la art. 7 şi celelalte imprimate şi materiale necesare desfăşurării procesului electoral, până cel mai târziu cu 10 zile înainte de data alegerilor.

(2)Regia Autonomă "Monitorul Oficial" asigură editarea şi tipărirea de broşuri cuprinzând variante actualizate ale reglementărilor legale privind alegerile prezidenţiale, inclusiv în limbi de circulaţie internaţională, precum şi alte materiale de informare realizate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Art. 30^4. – În cel mult 45 de zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, autorităţile publice implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României au obligaţia de a informa Autoritatea Electorală Permanentă asupra modalităţii de realizare a atribuţiilor în domeniul electoral, precum şi asupra abaterilor şi neajunsurilor, inclusiv de ordin legislativ, constatate în organizarea şi desfăşurarea scrutinului.

42.Anexa nr. 2 se abrogă.

Articolul II

La data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, articolele nr. 26^3 -26^9 din Legea nr. 370/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se abrogă.

Articolul III

Prevederile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică cheltuielilor aferente realizării operaţiunilor electorale necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2009.

Articolul IV

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul administraţiei şi internelor,

Dan Nica

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Octavian Opriş

Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Pogea

Bucureşti, 2 septembrie 2009.

Nr. 95.