Lege
Lege nr. 373 din 24 septembrie 2004
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 887 din 29 septembrie 2004
Textul actului · 122 de articole
100%
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
(1)Prezenta lege stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii Camerei Deputaților și Senatului.
(2)Camera Deputaților și Senatul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.
Alegătorul are dreptul la un vot pentru alegerea Camerei Deputaților și la un vot pentru alegerea Senatului.
(1)Deputații și senatorii se aleg în circumscripții electorale pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, precum și pe bază de candidaturi independente.
(2)Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 de locuitori.
(3)Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.
(4)Numărul deputaților și al senatorilor ce sunt aleși se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) și (3), la care se adaugă un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul deputaților să fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2.
(5)Numărul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (4), este cel de la data de 1 iulie a anului precedent desfășurării alegerilor, publicat în Anuarul statistic al României. În situația în care, cu cel puțin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensământ general al populației, numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma recensământului, publicat de Institutul Național de Statistică.
(6)Delimitarea teritorială și numerotarea circumscripțiilor electorale, precum și numărul de mandate de deputat și de senator pentru fiecare circumscripție electorală sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(1)În sensul prezentei legi, prin minoritate națională se înțelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale.
(2)Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, împreună, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat.
(3)Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.
(4)Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 3 zile de la constituirea acestuia, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective.
(5)Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 dintre județele țării și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul București.
(6)Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să cuprindă: denumirea organizației, numele și prenumele membrilor, data nașterii, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor, precum și faptul că lista a fost întocmită în vederea participării la alegerile parlamentare din anul respectiv.
(7)În sensul prezentei legi, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prevăzute la alin. (3) și (4), le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice.
(8)Beneficiază de prevederile alin. (2) și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au participat la alegeri pe o listă comună a două sau mai multe organizații; în acest caz, dacă nici un candidat de pe lista comună nu a fost ales, se atribuie pentru toate organizațiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(9)Prevederile alin. (2) nu se aplică organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a participat la alegeri pe listă comună cu un partid politic, alianță politică sau alianță electorală ori atât pe liste comune, cât și pe liste exclusiv proprii.
(10)Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (2) se acordă peste numărul total de deputați rezultat din norma de reprezentare.
(11)Organizațiile prevăzute la alin. (3) și (4) pot participa la alegeri și pot depune liste de candidați numai sub denumirea și cu semnul electoral ale respectivei organizații.
(12)Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (8), organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot depune aceeași listă de candidați pentru Camera Deputaților în mai multe circumscripții electorale.
(1)Candidaturile pentru Camera Deputaților și Senat se propun pe liste separate de candidați numai de partide politice și alianțe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum și de alianțe electorale constituite în condițiile prezentei legi.
(2)Listele de candidați pentru alegerea deputaților și senatorilor trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.
(3)Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi până la un sfert din aceste mandate; fracțiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea acestora.
(4)În aceeași circumscripție electorală, un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură listă de candidați. Partidele politice din alianțele politice sau alianțele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianței. Un partid nu poate face parte decât dintr-o singură alianță politică sau alianță electorală.
(5)Listele de candidați trebuie să cuprindă, în cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, și apartenența politică a candidaților.
(6)Candidatul independent poate participa la alegeri individual dacă este susținut de cel puțin 5% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente ale localităților situate în circumscripția electorală în care candidează. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale. Nu se admit nici liste de candidați independenți.
(7)Președintele României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de deputat sau senator. În cazul în care este ales deputat sau senator, Președintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de deputat sau senator și aceea de președinte.
(8)O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator și numai într-o singură circumscripție electorală.
(9)Candidaturile pe mai multe liste de candidați sau atât pe liste, cât și ca independent sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin hotărâre a biroului electoral al circumscripției electorale sau, după caz, a Biroului Electoral Central.
(10)Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot opta să depună aceeași listă de candidați pentru Camera Deputaților în mai multe circumscripții electorale.
(1)Partidele politice și alianțele politice se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Un partid politic sau o alianță politică nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.
(2)Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înființarea acestuia.
(3)Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.
(4)Hotărârea Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la pronunțare.
(5)Hotărârea Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la pronunțare.
(6)Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) în termen de 24 de ore, prin hotărâre definitivă și irevocabilă.
(7)Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianțele politice se aplică în mod corespunzător și alianțelor electorale.
(1)Data alegerilor se stabilește și se aduce la cunoștință publică de către Guvern cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua votării și până la împlinirea a 5 zile de la data la care începe să curgă termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din Constituția României, republicată.
(2)Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
(3)Numărul de ordine al scrutinului din cartea de alegător se stabilește și se aduce la cunoștință publică de Guvern o dată cu data alegerilor și este același pe întreg cuprinsul țării.
(4)Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și prin presa scrisă și audiovizuală.
Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot. Ele sunt permanente sau speciale.
(1)Listele electorale permanente se întocmesc pe localități și cuprind toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care au fost întocmite.
(2)Listele electorale permanente se întocmesc și se actualizează de primarul unității administrativ-teritoriale, împreună cu serviciile de evidență informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
(3)Listele electorale permanente se întocmesc pentru comune, pe sate și, după caz, pe străzi, dacă acestea au denumiri, iar pentru orașe, municipii și subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi, în ordine alfabetică.
(4)Listele electorale permanente trebuie să cuprindă, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, denumirea, numărul și seria actului de identitate, precum și numărul circumscripției electorale.
(5)Listele electorale permanente se întocmesc în două exemplare originale și se semnează de primar și de șeful serviciului de evidență informatizată a persoanei. Un exemplar se predă spre păstrare secretarului unității administrativ-teritoriale, iar celălalt se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit. Listele electorale permanente se păstrează în registre speciale cu file detașabile.
(1)Primarul, împreună cu serviciile de evidență informatizată a persoanei, actualizează listele electorale permanente, întocmite conform art. 9, anual, până la data de 1 martie și comunică judecătoriei, în cel mult 15 zile, actualizările operate în liste. În anul în care au loc alegeri, actualizarea listelor se face în cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării.
(2)Persoanele decedate se radiază din lista electorală permanentă de către primarul unității administrativ-teritoriale în care au avut ultimul domiciliu. Radierea se va face pe baza comunicării efectuate de serviciul de evidență informatizată a persoanei la care s-a înregistrat decesul, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
(3)Persoanele care și-au pierdut cetățenia română se radiază din lista electorală permanentă, pe baza comunicării făcute primarului de către Ministerul Justiției.
(4)Persoanele care și-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală permanentă, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanța de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
(1)Fiecare alegător este înscris într-o singură lista electorală permanentă.
(2)Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O dată cu schimbarea domiciliului, autoritatea competentă să efectueze schimbarea este obligată ca, din oficiu, să comunice primarului datele necesare înscrierii cetățeanului în lista electorală de la noul domiciliu și pentru radierea corespunzătoare din lista electorală a localității vechiului domiciliu.
Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege și cuprind numele și prenumele, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate ale alegătorului. Listele se semnează de președintele biroului electoral al secției de votare unde au fost întocmite. Listele trebuie scrise lizibil și vor avea completate toate datele prevăzute în prezentul articol.
(1)Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligați să pună la dispoziția alegătorilor, spre consultare, listele electorale permanente și să organizeze acțiuni de informare și îndrumare a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare. Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite și oricăror alte erori din liste se fac în scris și se depun la primar, care este obligat să se pronunțe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării.
(2)Împotriva soluției date de primar se poate face contestație, în termen de 5 zile de la comunicare. Contestația se soluționează în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.
(3)În cazul alegătorilor înscriși în listele electorale speciale, întâmpinările se soluționează, de îndată, de președintele biroului electoral al secției de votare, iar contestațiile de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află biroul electoral al secției de votare care a întocmit lista. Judecarea se face de îndată. Hotărârea judecătorească este definitivă și irevocabilă și se comunică biroului electoral al secției de votare imediat după pronunțare.
(4)Întâmpinările formulate cu privire la listele speciale din străinătate se soluționează de către biroul electoral al secției de votare, iar contestațiile de către șeful misiunii diplomatice din țara respectivă sau de locțiitorul acestuia. Hotărârea este definitivă.
(1)Primarii, împreună cu serviciile de evidență informatizată a persoanei, execută copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secție de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, pe bază de proces-verbal, președintelui biroului electoral al fiecărei secții de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziție alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
(2)Orice neconcordanță dintre lista electorală permanentă și copia întocmită potrivit alin. (1) se soluționează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.
(3)Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al secției de votare, se comunică acestuia de către primar, de îndată.
(4)Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale și de șeful serviciului de evidență informatizată a persoanei.
(5)Copiile întocmite potrivit alin. (1) cuprind: numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate, numărul circumscripției electorale, numărul secției de votare, precum și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
În termen de cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) și (2), primarul este obligat să pună la dispoziție partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, la cererea și pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente.
Modelul listei electorale permanente și cel al listei electorale speciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(1)Exercitarea dreptului de vot se face pe baza cărții de alegător, eliberată în condițiile prezentei legi. Cetățenii români aflați în străinătate pot vota și fără carte de alegător, pe baza pașaportului diplomatic, de serviciu, simplu sau consular, pe care se aplică ștampila cu mențiunea Votat de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu precizarea zilei și a lunii în care a avut loc scrutinul.
(2)Forma, conținutul, modul de eliberare și de utilizare a cărții de alegător, precum și cheltuielile de tipărire și distribuire a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor și Autorității Electorale Permanente.
(3)Un alegător nu poate primi și deține decât o singură carte de alegător.
(1)Cărțile de alegător sunt permanente și valabile pentru toate consultările electorale cu caracter național, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor. Cărțile de alegător se eliberează cetățenilor înscriși în listele electorale permanente ale localității în care domiciliază.
(2)Cartea de alegător se păstrează și se folosește numai de către titular. Cartea de alegător nu poate fi reținută decât în cazul unei anchete penale efectuate în legătură cu organizarea și desfășurarea alegerilor.
(1)Cartea de alegător se întocmește de Ministerul Administrației și Internelor, prin serviciile de evidență informatizată a persoanei la care este arondată localitatea în care își are domiciliul alegătorul.
(2)Eliberarea cărții de alegător se face pe baza actului de identitate, numai titularului și sub semnătura acestuia, de către Ministerul Administrației și Internelor, prin serviciile de evidență informatizată a persoanei.
(3)După actualizarea listelor electorale permanente, potrivit art. 10 alin. (1), întocmirea și eliberarea cărților de alegător pentru cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani până la 1 martie sau care împlinesc această vârstă până în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) și (2).
(4)Întâmpinările privind întocmirea sau eliberarea cărților de alegător se soluționează de serviciul de evidență informatizată a persoanei, care este obligat să se pronunțe în cel mult 3 zile de la înregistrarea acestora.
(5)Împotriva soluției date de serviciul de evidență informatizată a persoanei se poate face contestație la judecătorie în termen de 24 de ore de la comunicare, prevederile art. 13 alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
(6)Evidența cărților de alegător se asigură de Ministerul Administrației și Internelor, prin serviciile de evidență informatizată a persoanei.
(1)În cazul pierderii sau distrugerii cărții de alegător se poate elibera un duplicat de către serviciile de evidență informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Eliberarea duplicatului se menționează în lista electorală permanentă.
(2)Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului și pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.
Secțiile de votare se organizează după cum urmează:
a)în localitățile urbane, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
b)în comune, câte o secție de votare la 500-2.000 de locuitori; se organizează secții de votare, de regulă, în fiecare sat; pot fi organizate secții de votare și în satele sau în grupurile de sate cu populație de până la 500 de locuitori.
(1)Se pot organiza secții de votare pe lângă unitățile militare, precum și în spitale, maternități, sanatorii, case de invalizi, centre de îngrijire, asistență și recuperare a persoanelor adulte cu handicap și cămine de bătrâni, în care se află cel puțin 25 de cetățeni cu drept de vot.
(2)Se pot organiza secții de votare și în stațiile de cale ferată, în autogări, în porturi și aeroporturi, pentru alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în timpul efectuării unei călătorii.
(3)Pentru studenții de la cursurile de zi și pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile se organizează câte o secție de votare pe lângă căminele de studenți sau de elevi, pentru 250 - 1.000 de alegători.
(4)La secțiile de votare organizate pe lângă unitățile militare votează numai militarii în termen ai acestor unități, iar la cele pentru studenți și elevi, numai studenții și elevii din unitățile de învățământ arondate.
(1)Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează câte o secție de votare pentru alegătorii membri ai reprezentanței diplomatice și familiile lor, precum și pentru cetățenii români din țară sau străinătate aflați în țările respective în ziua alegerilor. Secțiile de votare prevăzute de prezentul alineat aparțin de circumscripția electorală a municipiului București.
(2)Pe navele sub pavilion românesc, aflate în navigație în ziua alegerilor, precum și pe platformele marine se organizează secții de votare care fac parte din circumscripția electorală a locului unde este înregistrată nava, respectiv din circumscripția electorală unde este înregistrată platforma.
(3)Sediile secțiilor de votare prevăzute la alin. (1) se organizează și se dotează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanțelor Publice alocă fondurile necesare.
Alegătorii votează atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat, la aceeași secție de votare.
(1)Delimitarea secțiilor de votare se stabilește de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor prin dispoziție și se comunică prefectului în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.
(2)Prefecții sunt obligați ca în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor să facă numerotarea secțiilor de votare de pe raza județului și să aducă la cunoștință publică delimitarea și numerotarea fiecărei secții de votare, prin publicații în care se indică și locul de desfășurare a votării.
(3)Secțiile de votare dintr-o circumscripție electorală se numerotează, indiferent de localități, începând cu municipiul reședință de județ și continuând cu cele din celelalte municipii, orașe, comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii cronologice a subdiviziunilor, prevăzută de lege.
(4)Primarii și secretarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sunt obligați să asigure toate datele, informațiile și sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecți a obligațiilor prevăzute la alin. (2).
(5)Secțiile de votare prevăzute la art. 22 și 23 se stabilesc după cum urmează:
a)de prefect, împreună cu comandantul garnizoanei, în cazul secțiilor de votare de pe lângă unitățile militare;
b)de primar, împreună cu conducătorii instituțiilor de învățământ, în cazul studenților de la cursurile de zi și al elevilor cu drept de vot;
c)de primar, împreună cu conducătorii instituțiilor de sănătate și ocrotire socială prevăzute la art. 22 alin. (1);
d)de Ministerul Afacerilor Externe, în cazul secțiilor de votare prevăzute la art. 23 alin. (1);
e)de prefect, împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, în cazul secțiilor de votare prevăzute la art. 22 alin. (2);
f)de prefect, împreună cu comandanții porturilor de înregistrare a navelor în cazul secțiilor de votare prevăzute la art. 23 alin. (2).
În scopul asigurării condițiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispozițiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum și a condițiilor corespunzătoare pentru buna desfășurare a operațiunilor electorale, funcționează Autoritatea Electorală Permanentă.
(1)Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală, care asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter național sau local. Autoritatea Electorală Permanentă urmărește și sprijină dotarea secțiilor de votare cu logistica necesară, precum și realizarea operațiunilor specifice în intervalul dintre două perioade electorale.
(2)În înțelesul prezentei legi, perioada electorală este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștință publică a zilei alegerilor și se încheie o dată cu comunicarea oficială a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoștință publică a zilei alegerilor și data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfășurarea efectivă a votării, numărarea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor și publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3)Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un președinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreședinți cu rang de secretar de stat.
(4)Președintele este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ. Este numit președinte candidatul care întrunește majoritatea voturilor deputaților și senatorilor.
(5)Președintele este ajutat de 2 vicepreședinți cu rang de secretar de stat, unul numit de Președintele României, iar celălalt de primul-ministru.
(6)Președintele și vicepreședinții nu pot fi membri ai unui partid politic.
(7)Mandatul președintelui și mandatele vicepreședinților Autorității Electorale Permanente sunt de câte 8 ani și pot fi reînnoite o singură dată.
(8)Mandatul președintelui sau vicepreședinților încetează în următoarele situații:
a)expirarea mandatului;
b)demisie;
c)revocare;
d)deces.
(9)Președintele și vicepreședinții pot fi revocați din funcție, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit.
(10)Autoritatea Electorală Permanentă, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, își aprobă proiectul de buget propriu, înaintea dezbaterii bugetului de stat, și îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.
(11)Președintele Autorității Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, președintele emite ordine.
(12)Autoritatea Electorală Permanentă are un secretar general numit de primul-ministru pe bază de concurs, în condițiile legii.
(13)În lipsa președintelui, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepreședinți stabilit prin ordin.
(1)Autoritatea Electorală Permanentă are un aparat propriu de specialitate.
(2)Organizarea și funcționarea aparatului propriu al Autorității Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității Electorale Permanente. Personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. La organizarea și funcționarea aparatului propriu nu se aplică prevederile art. XVI din titlul III al cărții a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
(3)Autoritatea Electorală Permanentă poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înființarea filialelor regionale, numărul de posturi, atribuțiile și raporturile acestora cu Autoritatea Electorală Permanentă se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a acesteia.
(4)Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente se face la nivelul prevăzut de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.
(1)Autoritatea Electorală Permanentă exercită următoarele atribuții principale în intervalul dintre două perioade electorale:
a)elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfășurării alegerilor, pe care le transmite spre însușire Guvernului și autorităților administrației publice locale, și urmărește modul de îndeplinire a propunerilor;
b)urmărește modul de stabilire a localurilor secțiilor de votare și a sediilor birourilor electorale;
c)urmărește și asigură realizarea din timp a dotărilor specifice secțiilor de votare: urne și cabine tipizate, ștampile, tușiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot și altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;
d)urmărește modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eșalonate, din timp, a logisticii necesare desfășurării procesului electoral;
e)elaborează sisteme de protecție a secțiilor de votare, a buletinelor de vot și a celorlalte documente și materiale specifice perioadei electorale;
f)monitorizează și controlează modul de întocmire și actualizare a listelor electorale permanente și de păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum și modul de efectuare a comunicărilor prevăzute de lege și de operare a acestora, la timp, în listele electorale;
g)urmărește modul de întocmire și eliberare a cărților de alegător, în concordanță cu listele electorale permanente;
h)urmărește și controlează modul de asigurare a concordanței dintre conținutul listelor electorale permanente existente la primării și exemplarul aflat la judecătorii;
i)asigură, în limita competențelor sale, aplicarea unitară a dispozițiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;
j)elaborează studii și propuneri vizând îmbunătățirea sistemului electoral, pe care le dă publicității și le prezintă autorităților publice, partidelor politice, precum și organizațiilor neguvernamentale interesate;
k)prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat, pentru Președintele României și pentru autoritățile administrației publice locale sau a unui referendum național, un raport asupra organizării și desfășurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfășurare a acestuia, abaterile și neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate și rezultatul consultării. Raportul se dă publicității sub forma unei Cărți Albe;
l)elaborează materiale și programe de informare și instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc și asupra respectării deontologiei electorale și asigură popularizarea acestora;
m)elaborează programe specifice de instruire în materie electorală, pentru primarii și secretarii unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale, organizează desfășurarea acestor programe, împreună cu Institutul Național de Administrație și cu filialele regionale;
n)elaborează programe și stabilește reguli unitare privind exercitarea votului de către persoanele neștiutoare de carte sau cu handicap și asigură popularizarea acestora;
o)elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat;
p)întocmește lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Național de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor și constatarea rezultatelor alegerilor;
q)sprijină constituirea bazei materiale specifice sistemului informațional la nivel național, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;
r)organizează licitații în vederea selecționării programelor de calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;
s)elaborează și supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale;ș) elaborează și supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, proiectele de hotărâri specifice bunei organizări și desfășurări a alegerilor;
t)elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea și perfecționarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză și exercitare a dreptului de inițiativă legislativă;ț) prezintă Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor; hotărârea se aprobă în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoștință publică a zilei alegerilor;
u)certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selecționate în urma licitației organizate potrivit prevederilor legale în vigoare și le pune la dispoziție partidelor înscrise în competiția electorală, la cererea acestora;
v)ține evidența comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale și face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare și desfășurare a noilor alegeri;
x)sprijină organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale.
(2)Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului anual un raport asupra activității sale.
(3)Autoritatea Electorală Permanentă îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.
(4)În îndeplinirea atribuțiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă hotărâri și instrucțiuni, care se semnează de președinte și se contrasemnează de vicepreședinți. Hotărârile Autorității Electorale Permanente se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și sunt obligatorii pentru toate organismele și autoritățile cu atribuții electorale.
(1)Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale se organizează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare.
(2)Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații în alegeri, soții, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3)În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.
(1)Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, 16 reprezentanți ai partidelor politice și alianțelor acestora, care participă la alegeri, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.
(2)Desemnarea celor 7 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai Curții. Data desfășurării ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris, de către Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu două zile înainte de ziua desfășurării, partidelor politice parlamentare și se aduce la cunoștință publică prin presa scrisă și audiovizuală. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și consultantul șef ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procesul-verbal constituie actul de învestire.
(3)În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum și cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire. În această organizare Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
(4)În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central, numele și prenumele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
(5)Desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului listelor de candidați centralizate conform art. 32 alin. (1) lit. d).
(6)Persoanele care au calitatea de reprezentanți ai unui partid politic neparlamentar, alianță politică sau alianță electorală dintre acestea în Biroul Electoral Central se stabilesc în ordinea menționată în comunicarea prevăzută la alin. (4).
(7)În cazul în care la desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice sau alianțelor electorale dintre acestea ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianțe care au depus același număr de liste, desemnarea reprezentanților acestora se face, prin tragere la sorți, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale în cauză.
(8)Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentanții. Procesul-verbal întocmit de președinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanților constituie actul de atestare a calității acestora de membri în Biroul Electoral Central.
(9)În componența prevăzută la alin. (3) Biroul Electoral Central adoptă, în termen de două zile de la constituire, un regulament de organizare și funcționare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și este obligatoriu pentru toate birourile electorale.
(10)Aparatul de lucru al Autorității Electorale Permanente sprijină Biroul Electoral Central, împreună cu personal din cadrul altor autorități și instituții publice, în realizarea atribuțiilor ce îi revin și a activităților pe care le desfășoară în perioada electorală.
(1)Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale:
a)veghează la actualizarea listelor electorale permanente, urmărește aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al țării și asigură interpretarea și aplicarea uniformă a acestora;
b)asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea și semnele electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri și comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripție imediat după constituirea acestora;
c)rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripție; contestațiile se soluționează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege;
d)centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripție, numărul de liste complete de candidaturi definitive depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale; comunică situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire, Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă, precum și Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune;
e)primește de la birourile electorale de circumscripție procesele-verbale cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidați și constată dacă există partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale care nu au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2); comunică birourilor electorale de circumscripție și dă publicității, în termen de 24 de ore de la constatare lista partidelor politice, alianțelor politice sau alianțele electorale care nu au întrunit pragul electoral;
f)verifică și înregistrează rezultatul alegerilor, însumează pe întreaga țară voturile neutilizate pentru fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală care îndeplinește condiția prevăzută la lit. e) și asigură repartizarea centralizată și desfășurarea pe circumscripții electorale a mandatelor ce li se cuvin;
g)atestă atribuirea unui mandat de deputat organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a întrunit condițiile prevăzute la art. 4 și eliberează certificatul doveditor deputatului desemnat pe această bază;
h)anulează alegerile dintr-o circumscripție electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor și dispune repetarea scrutinului;
i)poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatului alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale;
j)transmite Autorității Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărții Albe a alegerilor.
(2)Biroul Electoral Central îndeplinește orice alte atribuții ce îi revin potrivit legii.
(3)Prin listă completă de candidaturi definitive se înțelege lista care cuprinde numărul maxim de candidați, stabilit potrivit art. 5 alin. (2).
(4)În cazul în care pentru soluționarea unei contestații sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezența unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.
(5)Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți care au participat la alegeri. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se poate face numai până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6)Prin fraudă electorală se înțelege orice acțiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandate în plus pentru un partid, o alianță politică, o alianță electorală sau un candidat independent.
(7)În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică.
(8)Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(9)Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
(1)Biroul electoral de circumscripție se constituie din 3 judecători și din cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale ce participă la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează biroul electoral.
(2)Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai acestuia. Data ședinței se aduce la cunoștință publică, prin presă, de președintele tribunalului, cu cel puțin 24 de ore înainte. Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor și se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral de circumscripție astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri.
(3)În termen de două zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripție, numele și prenumele reprezentanților lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
(4)Desemnarea reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale în biroul electoral de circumscripție se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, alianță politică sau alianță electorală în numărul total al candidaturilor definitive din circumscripția respectivă, cumulat pentru Senat și Camera Deputaților.
(5)Completarea biroului electoral cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3). În cazul în care mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale au depus același număr de candidați, desemnarea reprezentanților se face prin tragere la sorți de către președintele biroului electoral de circumscripție, în prezența delegaților partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale în cauză.
(1)Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții principale:
a)veghează la organizarea, din timp, a secțiilor de votare, urmăresc și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală din cadrul județului;
b)înregistrează candidaturile depuse și constată rămânerea definitivă a acestora;
c)fac publicațiile și afișările prevăzute de lege cu privire la listele de candidați și candidaturile independente;
d)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscripției electorale în care funcționează; contestațiile se soluționează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege;
e)distribuie, împreună cu primarii, birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea Votat. Biroul electoral de circumscripție al municipiului București distribuie aceste materiale oficiilor electorale;
f)totalizează rezultatul alegerilor de la secțiile de votare și comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidați și candidați independenți. Biroul electoral de circumscripție al municipiului București totalizează rezultatul alegerilor transmis de la oficiile electorale și comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidați și candidați independenți;
g)constată rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorală și eliberează deputaților sau, după caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii, pe baza constatării Biroului Electoral Central cu privire la partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care întrunesc pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2); predau tribunalului, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot nule și cele contestate, primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare;
h)înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, iar în municipiul București, de la oficiile electorale;
i)comunică Biroului Electoral Central numărul de liste complete de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, alianță politică, alianță electorală și organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.
(2)Birourile electorale de circumscripție îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit legii.
(3)Hotărârile biroului electoral se aduc la cunoștință în ședință publică.
(4)Dacă constată neconcordanțe între datele conținute de procesele-verbale primite de la secțiile de votare, biroul electoral de circumscripție solicită președintelui biroului electoral al secției de votare respective și membrilor acestuia, care l-au însoțit, să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură și aplicarea ștampilei secției de votare.
(1)Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului București și sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia și din cel mult 7 membri, reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în municipiul București.
(2)Președintele și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București cu cel mult 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului. Prevederile art. 37 alin. (6), (7), (8), (9), (10) și (11) se aplică în mod corespunzător. Data desfășurării ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris partidelor politice parlamentare, cu două zile înainte de ziua desfășurării, de către președintele Tribunalului București. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți are dreptul să participe câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.
Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului București au următoarele atribuții:
a)primesc buletinele de vot, ștampilele de control și ștampilele cu mențiunea Votat de la biroul electoral de circumscripție al municipiului București și le distribuie, împreună cu primarii de sector, birourilor electorale ale secțiilor de votare din sector;
b)totalizează rezultatul alegerilor de la secțiile de votare și comunică biroului electoral de circumscripție al municipiului București procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidați și pentru fiecare candidat independent;
c)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare;
d)înaintează biroului electoral de circumscripție procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare.
(1)Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia și cel mult 7 membri.
(2)Președintele și locțiitorul acestuia sunt, de regulă, magistrați sau alți juriști, care nu fac parte din nici un partid politic. Președintele și locțiitorul sunt desemnați de președintele tribunalului, cu cel mult 10 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți. Lista magistraților de pe care se face tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului și câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar.
(3)În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista este completată de către prefect cu alte persoane care se bucură de prestigiu în fața locuitorilor și care nu fac parte din nici un partid politic.
(4)Lista propusă de prefect cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele din cuprinsul listei care nu sunt desemnate președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului pentru înlocuirea în cazuri deosebite a titularilor. Lista conține: numele, prenumele, domiciliul, telefoanele și semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse.
(5)Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorți, se face avându-se în vedere necesitatea ca locuințele acestora să fie cât mai aproape de sediul biroului electoral al secției de votare.
(6)Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora.
(7)Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare provin din câte un reprezentant al partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi definitive, cumulat pentru Senat și Camera Deputaților, depuse în circumscripția electorală respectivă.
(8)În vederea desemnării membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, președintele biroului electoral de circumscripție comunică președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, alianță politică și alianță electorală. Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sunt obligate să comunice președintelui biroului electoral al secției de votare, în același termen, numele și prenumele reprezentantului lor în biroul electoral. Un partid politic, alianță politică sau o alianță electorală poate avea într-un birou electoral de secție de votare cel mult 3 reprezentanți.
(9)Dacă două sau mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale au același număr de candidați, reprezentanții lor fac parte din biroul electoral al secției de votare în limita locurilor neocupate de reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, aflate, potrivit alin. (7), într-o situație mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toți reprezentanții să fie incluși în componența biroului electoral al secției de votare, președintele acestuia procedează la tragerea la sorți, cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (5), care se aplică în mod corespunzător.
(10)În cazul în care partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale nu și-au desemnat reprezentanții sau numărul reprezentanților este insuficient, completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face de președintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la sorți. Dacă este cazul, lista va fi completată cu alte persoane care îndeplinesc cerințele legii. Dacă biroul nu poate fi completat cu numărul stabilit de lege, acesta poate funcționa cu numărul de membri desemnați, dar nu mai puțin de 3.
(11)Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de președintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8) sau, după caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal cuprinzând modul de stabilire a reprezentanților, care constituie actul de atestare a calității acestora de membri în biroul electoral al secției de votare; întocmirea procesului-verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), în prezența reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale interesate, dacă și-au trimis, în acest scop, câte un delegat.
Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:
a)primesc copiile de pe listele electorale permanente comunicate potrivit art. 14 alin. (1), iar de la birourile electorale de circumscripție, buletinele de vot pentru alegătorii care urmează să voteze la secția de votare, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea Votat. În municipiul București buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea Votat le primesc de la oficiile electorale;
b)conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acestuia;
c)numără voturile și consemnează rezultatele votării;
d)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
e)înaintează birourilor electorale de circumscripție sau, după caz, oficiilor electorale procesele-verbale cuprinzând rezultatul votării, împreună cu contestațiile depuse și cu materialele la care acestea se referă;
f)predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială își au sediul, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, listele electorale utilizate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de la secțiile de votare constituite pe lângă unitățile militare se predau comandantului unității, pe bază de proces-verbal;
g)în cazul secțiilor de votare din străinătate, materialele prevăzute la lit. f) se predau misiunii diplomatice din țara respectivă, care le trimite Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București.
(1)Birourile și oficiile electorale lucrează în prezența majorității membrilor lor și iau hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.
(2)În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.
(1)Reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
(2)Pentru motive întemeiate, apreciate de la caz la caz, reprezentanții partidelor politice în birourile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua alegerilor.
(1)Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care participă la alegeri, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor și oficiilor electorale în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestora.
(2)Contestațiile prevăzute la alin. (1) se soluționează de biroul electoral de circumscripție, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție, sau de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă și irevocabilă. În municipiul București contestațiile se soluționează de oficiul electoral, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, și de biroul electoral de circumscripție, dacă privesc oficiile electorale.
(1)Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un președinte, desemnat de șeful misiunii diplomatice, și din 2 membri stabiliți de președintele Biroului Electoral Central, prin tragere la sorți, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe cu consultarea partidelor politice parlamentare. Gruparea în listă, în vederea tragerii la sorți, se face avându-se în vedere ca persoanele în cauză să aibă domiciliul sau să locuiască în localitatea în care se organizează secția respectivă sau cât mai aproape de aceasta.
(2)Președintele biroului electoral al secțiilor de votare organizate în condițiile art. 23 alin. (2) este locțiitorul comandantului navei. Comandantul navei stabilește, prin tragere la sorți, 2 membri ai biroului.
Desemnarea președinților birourilor electorale și a locțiitorilor acestora, precum și a membrilor se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire.
(1)Propunerile de candidați se fac pe circumscripții electorale și se depun la birourile electorale de circumscripție cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
(2)Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.
(3)Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, numele și prenumele, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate și semnătura susținătorilor, precum și persoana care a întocmit lista.
(4)Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.
(5)Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot.
(6)Un susținător poate sprijini numai câte un singur candidat pentru Camera Deputaților și pentru Senat.
(7)Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.
(8)Lista de candidați trebuie să cuprindă numele, prenumele, inițiala tatălui, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația și profesia candidatului. Lista trebuie însoțită de declarația olografă de acceptare a candidaturii, precum și de declarația de avere, în două exemplare, completate și semnate de candidat, de o declarație pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliție politică.
(9)Declarația de acceptare cuprinde numele, prenumele, apartenența politică, profesia și ocupația candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida, precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.
(1)Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese.
(2)Prefecții și subprefecții care își depun candidatura pentru un mandat de deputat sau de senator sunt suspendați de drept din funcție de la data depunerii candidaturii până la comunicarea oficială a rezultatului alegerilor. Pe această perioadă Guvernul desemnează un prefect sau, după caz, un subprefect interimar. Prefecții și subprefecții nu pot participa la desfășurarea acțiunilor de campanie electorală. În sensul prezentului alineat, acțiunile de campanie electorală sunt cele prevăzute de art. 55 alin. (2).
(1)Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida și înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții. Candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale sunt respinse prin hotărâre.
(2)Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție. Celelalte două exemplare, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care se depune candidatura. Unul dintre exemplarele declarației de avere se păstrează la biroul electoral de circumscripție, iar celălalt se transmite Senatului sau Camerei Deputaților, după caz, și se publică pe paginile de Internet ale acestora.
(1)Până la împlinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor, cetățenii, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale pot contesta candidaturile.
(2)În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul dintre exemplarele listei de candidaturi se afișează de biroul electoral de circumscripție la sediul său.
(3)Contestațiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluționează de tribunalul în a cărui raza teritorială se află circumscripția electorală, în cel mult două zile de la primirea contestației. Hotărârea nu se comunică.
(4)Împotriva hotărârii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la curtea de apel. Recursul se soluționează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă și irevocabilă.
(5)Contestațiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor cuprind numele și prenumele, adresa și calitatea contestatorului, numele și prenumele candidatului, expunerea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatorului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.
(6)Contestația și cererea de recurs se depun la instanța competentă, sub sancțiunea nulității.
(7)După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute la alin. (3) și (4), birourile electorale de circumscripție constată, pe bază de proces-verbal, rămânerea definitivă a candidaturilor, afișează, la sediul lor, candidaturile definitive și dispun imprimarea buletinelor de vot.
Buletinele de vot se tipăresc și ștampilele necesare votării se realizează cu respectarea modelelor prevăzute în anexa nr. 2.
(1)Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripție, ținând seama de numărul listelor de candidați și al candidaților independenți și de spațiul necesar pentru imprimarea lor.
(2)Hârtia pentru buletinul de vot trebuie să fie de culoare albă și suficient de groasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.
(3)Pe paginile interioare ale buletinului de vot, începând cu pagina 2, se imprimă patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidați, respectiv toți candidații independenți, în afară de ultima pagină, care rămâne albă, pentru aplicarea ștampilei de control a secției de votare; paginile buletinului de vot se numerotează.
(4)Buletinele de vot se capsează.
(5)Patrulaterele se imprimă paralel între ele, câte două coloane pe aceeași pagină. Patrulaterele se numerotează, începând cu primul patrulater al coloanei din stânga, care are numărul de ordine 1, și continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care are numărul de ordine 2, numerotarea continuând până la ultimul patrulater.
(6)În unghiul din partea stângă sus a fiecărui patrulater se imprimă denumirea completă, corespunzătoare celei stabilite prin hotărârea de înregistrare a partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori, după caz, mențiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se imprimă semnul electoral.
(7)În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidați; candidații se identifică pe listă prin nume, prenume și, în cazul alianțelor, prin apartenența politică și se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care a depus lista.
(8)Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidați și candidați independenți, se procedează astfel:
a)în prima etapă, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianțele politice și alianțele electorale dintre acestea se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele Biroului Electoral Central; prima listă extrasă din urnă se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 1; a doua listă extrasă din urnă se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 2. Imprimarea continuă până la epuizarea tuturor listelor;
b)în etapa a doua, listele depuse de partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianțele politice și alianțele electorale dintre acestea, precum și de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele biroului electoral de circumscripție.
(9)Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate circumscripțiile electorale și se comunică de către Biroul Electoral Central birourilor electorale de circumscripție în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorți.
(10)Tragerea la sorți prevăzută la alin. (8) se face în prezența reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care depun liste de candidați.
(11)Pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului de vot, în ordinea înregistrării candidaturilor la circumscripțiile electorale.
(1)Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală ori candidat independent și se comunică Biroului Electoral Central în termen de 3 zile de la constituirea acestuia.
(2)Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele și alianțele politice pot folosi, ca semn electoral, semnul permanent declarat la înscrierea la Tribunalul București.
(3)Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept și bunelor moravuri și nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.
(4)Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, alianțe politice, alianțe electorale ori de candidați independenți decât cu consimțământul scris al celor cărora le-au aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța inițială.
(5)În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale ori de candidați independenți, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de imposibilitate de stabilire a priorității, prin tragere la sorți, efectuată de președintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
(6)Contestațiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, la alin. (5) și se soluționează de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea nu se comunică părților. Hotărârea este definitivă și irevocabilă și se comunică de îndată Biroului Electoral Central.
(7)Biroul Electoral Central asigură aducerea la cunoștință publică a semnelor electorale, prin publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești, precum și comunicarea acestora către birourile electorale de circumscripție în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.
Alianța politică sau alianța electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. Denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.
(1)Pentru întreaga circumscripție electorală buletinele de vot se imprimă cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneală, în atâtea exemplare câți alegători sunt în circumscripție, cu un supliment de 10%.
(2)Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscripție, prin grija prefecților. Prefecții răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puțin 5 zile înainte de data alegerilor.
(3)Prin grija prefecților, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscripție electorală, trebuie prezentat membrilor biroului electoral de circumscripție. La prezentarea buletinului de vot sunt invitați și delegați ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care nu au reprezentanți în biroul electoral. Operațiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecții se formulează pe loc. Obiecțiile ulterioare nu se iau în considerare. Membrii birourilor electorale și delegații împuterniciți au dreptul să solicite prefectului retipărirea buletinelor de vot dacă numele candidaților, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianțelor politice sau a alianțelor electorale este incorect imprimată sau nu este vizibilă.
(1)Buletinele de vot se preiau de către prefect, împreună cu președintele biroului electoral de circumscripție, pe bază de proces-verbal, și se păstrează în încăperi speciale, încuiate și sigilate. Buletinele de vot se predau președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor. În municipiul București președintele biroului electoral de circumscripție distribuie, cu cel puțin două zile înainte de data alegerilor, buletinele de vot președinților oficiilor electorale, care le predau președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare în ziua premergătoare datei alegerilor. Predarea și distribuirea buletinelor se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăți, pe bază de proces-verbal.
(2)Câte două exemplare din buletinele de vot, vizate și anulate de președintele biroului electoral de circumscripție, se afișează în preziua alegerilor la sediul judecătoriilor, precum și la sediul fiecărei secții de votare.
La cererea scrisă a partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau a candidaților independenți care participă la alegeri, biroul electoral de circumscripție eliberează, pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate și anulate.
(1)Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.
(2)În campania electorală candidații, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul presei scrise și audiovizuale. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de lege.
(3)Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
(4)Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin intermediul presei scrise și audiovizuale în scop de propagandă electorală.
(5)Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală de natura celor prevăzute la alin. (2) în unitățile militare și de învățământ.
(6)În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în case de cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere. Se pot folosi pentru întâlnirile cu alegătorii spații din școli și universități, în afara programului de învățământ.
(1)Campania electorală prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale:
a)ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să își poată exercita dreptul la vot în cunoștință de cauză;
b)ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele politice și ofertele electorale;
c)ale radiodifuzorilor, de a-și exercită drepturile și responsabilitățile care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2)Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și pentru candidații independenți.
(1)În timpul campaniei electorale informațiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile și mesajele cu conținut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni:
a)emisiuni informative - în care pot fi difuzate informații privind sistemul electoral, tehnica votării și activitățile de campanie ale candidaților; în acest scop durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute;
b)emisiuni electorale - în care candidații își pot prezenta programele politice și activitățile de campanie electorală;
c)dezbateri electorale - în care candidații, jurnaliștii, analiștii și alți invitați pun în discuție programele electorale și temele de interes public.
(2)Posturile private de radio și televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1). Accesul reprezentanților și candidaților partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și al candidaților independenți la aceste tipuri de emisiuni este gratuit.
(3)În interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) pot fi difuzate spoturi electorale de maximum 30 de secunde, care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidați.
(4)În interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) poate fi difuzat numai o singură dată câte un spot electoral pentru fiecare candidat sau reprezentant al partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau pentru candidatul independent prezent în emisiune, cu respectarea art. 56 alin. (1) lit. a) și b). Dacă un partid politic, alianță politică sau alianță electorală are mai mulți candidați sau reprezentanți în emisiunea respectivă, se poate difuza o singură dată un singur spot pentru partidul sau alianța respectivă.
(5)Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală.
(1)În cadrul campaniei electorale accesul partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, precum și al candidaților independenți la serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este garantat și gratuit în condițiile prevăzute de lege.
(2)În termen de 3 zile de la aducerea la cunoștință a datei alegerilor, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale sunt obligate să solicite conducerii serviciilor publice de radiodifuziune și de televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.
(3)Repartizarea timpilor de antenă se stabilește de o comisie parlamentară specială, constituită cu cel puțin 10 zile înainte de data începerii campaniei electorale. Comisia funcționează până la încheierea campaniei electorale.
(4)Din comisia specială prevăzută la alin. (3) fac parte în mod obligatoriu reprezentanți ai partidelor politice parlamentare sau ai alianțelor politice ori ai alianțelor electorale ale acestora, un reprezentant al grupului parlamentar al minorităților naționale, președintele Consiliului Național al Audiovizualului, președintele Societății Române de Radiodifuziune și președintele Societății Române de Televiziune.
(5)Numărul de locuri cuvenit fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice sau alianțe electorale în comisia prevăzută la alin. (3) se stabilește de birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună, fiind proporțional cu numărul cumulat de deputați și senatori deținut de fiecare partid. După definitivarea componenței comisiei speciale, conducerile partidelor politice parlamentare sau ale alianțelor politice parlamentare vor comunică Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune numele și prenumele persoanelor desemnate să facă parte din aceasta.
(1)Până la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice parlamentare, alianțele politice sau alianțele electorale ale acestora, precum și organizațiile reprezentate în Parlament ale cetățenilor aparținând minorităților naționale primesc timpi de antenă proporțional cu ponderea în Parlament.
(2)În termen de 48 de ore de la constituire, comisia parlamentară specială comunică Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune proporția timpilor de antenă, calculată potrivit alin. (1).
(3)Biroul Electoral Central comunică comisiei parlamentare speciale numărul de liste complete de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice sau alianțe electorale în termen de 24 de ore de la transmiterea acestora de către birourile electorale de circumscripție, conform art. 34 alin. (1) lit. i).
(4)După comunicarea de către Biroul Electoral Central a numărului de liste complete de candidaturi definitive, conform alin. (3), comisia parlamentară specială calculează proporția timpilor de antenă ce trebuie acordați de Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și de studiourile teritoriale ale acestora partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale, în funcție de numărul de liste complete de candidaturi definitive, cumulate pentru Camera Deputaților și Senat.
(5)Partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale ale acestora care nu au liste complete de candidaturi definitive în minimum 50% din circumscripțiile electorale nu primesc timpi de antenă.
(6)Fac excepție de la prevederile alin. (5) organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și de televiziune, dacă participă în alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe arondate acestor servicii.
(7)Candidații independenți își pot exercita dreptul la timpi de antenă o singură dată, între 5 minute și o oră, în mod egal, în funcție de orarul stabilit de conducerea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune și de numărul lor.
Posturile private de televiziune și de radiodifuziune care au în cadrul grilei de programe emisiuni conform art. 57 alin. (1) repartizează timpii de antenă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale dintre acestea, precum și candidaților independenți astfel:a) 75% din timpii de antenă se repartizează partidelor politice parlamentare, alianțelor politice sau alianțelor electorale ale acestora, proporțional cu ponderea în Parlament;b) 25% din timpii de antenă se repartizează partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice sau alianțelor electorale ale acestora care au depus liste de candidați în circumscripția electorală în care se află postul privat de televiziune sau de radiodifuziune;
c)candidații independenți își pot exercita dreptul la timpi de antenă o singură dată, între 5 minute și o oră, în mod egal, în cadrul procentului de 25%, în funcție de orarul stabilit de conducerea postului privat de televiziune sau radiodifuziune, având în vedere numărul lor.
(1)În perioada campaniei electorale candidații și reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau candidații independenți aflați în competiție au acces la posturile publice și private de radiodifuziune și televiziune, inclusiv la cele prin cablu, numai la emisiunile și dezbaterile electorale, în condițiile art. 57, 58 și 59, în fiecare din zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri.
(2)Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice și alianțe electorale, candidaților independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale se realizează în direct sau se înregistrează, în proporțiile stabilite de aceștia.
(3)În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat.
(4)În perioada campaniei electorale candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în competiție nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici și privați.
(5)Este interzisă contractarea de timpi de antenă, în scopuri publicitare, pentru și în favoarea participanților la campania electorală sau cedarea timpilor de antenă candidaților, de către societățile comerciale cu capital public sau privat, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale sau persoanele fizice.
(1)Radiodifuzorii publici și privați au obligația de a asigura, prin măsuri tehnice și redacționale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial.
(2)Emisiunile informative se supun obligației de obiectivitate, echitate și de informare corectă a publicului.
(3)Candidații care dețin funcții publice pot apărea în emisiunile informative numai în probleme legate de exercitarea funcției lor.
(4)În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităților trebuie prezentat și un punct de vedere opus.
(1)Emisiunile și dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaților condiții egale în ceea ce privește libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor și echidistanța.
(2)În cadrul emisiunilor electorale candidații au următoarele obligații:
a)să nu pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor;
b)să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau moralei publice;
c)să probeze acuzațiile cu incidență penală sau morală aduse unui alt candidat;
d)să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.
Realizatorii și moderatorii emisiunilor și dezbaterilor electorale au următoarele obligații:
a)să fie imparțiali;
b)să asigure un echilibru necesar desfășurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuții posibilitatea de prezentare a opiniilor sale;
c)să formuleze clar întrebările, fără a fi tendențioase sau părtinitoare;
d)să asigure menținerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale și a tematicii stabilite;
e)să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitații încalcă dispozițiile art. 63 alin. (2); în cazul în care invitații nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz.
(1)În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații:
a)denumirea instituției care a realizat sondajul;
b)data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată;
c)dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare;
d)cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului.
(2)Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise:
a)prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de emisiuni electorale;
b)invitarea sau prezentarea candidaților în programe, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 68 alin. (4);
c)comentarii privind campania electorală.
În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de închiderea votării.
(1)Candidații și partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate beneficiază de drept la replică.
(2)Candidații și partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informații inexacte beneficiază de drept la rectificare.
(3)Radiodifuzorii au următoarele obligații privind dreptul la replică și rectificare:
a)să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situația în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării;
b)să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic și/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordării dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului și Consiliului Național al Audiovizualului;
c)să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situația în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării;
d)să difuzeze, în cazul în care Consiliul Național al Audiovizualului dă câștig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în termenul și în condițiile comunicate radiodifuzorului.
(4)În preziua votării radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un spațiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor și a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.
(1)Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condițiile stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului.
(2)Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ținute la dispoziția Consiliului Național al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale și timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor.
(1)Nerespectarea dispozițiilor art. 57-69 atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Faptele se constată și sancțiunile se aplică de către Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați.
(1)Primarii sunt obligați ca, până la începerea campaniei electorale, să stabilească locuri speciale pentru afișaj electoral, ținând seama de numărul partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care declară că depun liste de candidați și al persoanelor care declară că sunt candidați în alegeri ca independenți.
(2)Primarii trebuie să asigure ca locurile speciale de afișaj să fie situate în piețe, pe străzi și în alte locuri publice frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primarii sunt obligați să asigure înlăturarea oricăror afișe, înscrisuri și însemne rămase de la campaniile electorale precedente.
(3)Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți care participă la alegeri.
(4)Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afișaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent.
(5)Afișajul electoral în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (1) este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deținătorilor.
(6)Pe un panou electoral instalat în locurile stabilite potrivit alin. (1) fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral, în spațiul care i-a fost destinat.
(7)Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.
(8)Sunt interzise afișele electorale care combină culorile astfel încât să evoce drapelul României, al altui stat sau al unei organizații internaționale. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.
(9)Sunt interzise afișele electorale care prin conținutul lor aduc acuzații cu caracter calomnios la adresa autorităților publice, partidelor politice sau candidaților în alegeri.
(10)Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor și a afișelor electorale.
(1)Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează, soluționând, prin hotărâre, plângerile ce le sunt adresate cu privire la încălcarea de către candidați, partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau de către persoanele cărora le este interzis să participe la acțiuni de campanie electorală a prevederilor legale sau deontologiei electorale, precum și la împiedicarea unui partid politic, unei alianțe politice, alianțe electorale ori candidat independent de a-și desfășura campania electorală. Prevederile art. 63 se aplică în mod corespunzător.
(2)Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.
(3)Împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție se poate face contestație care se soluționează de Biroul Electoral Central, prin hotărâre. Hotărârea Biroului Electoral Central este definitivă.
(4)Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, iar hotărârile se publică în presă și se afișează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.
(1)Fiecare secție de votare trebuie să dispună de un număr suficient de cabine, urne și ștampile, proporțional cu numărul alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente sau cu numărul estimat al alegătorilor care se vor prezenta la secțiile de votare speciale.
(2)Cabinele și urnele trebuie amplasate în aceeași încăpere în care își desfășoară activitatea președintele biroului electoral al secției de votare și membrii acestuia. Cabinele, urnele, ștampilele și celelalte materiale necesare biroului electoral al secției de votare se asigură de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecții.
(3)Ștampilele și celelalte materiale necesare se predau președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare pe bază de proces-verbal, de către primarii și președinții birourilor electorale de circumscripție sau, după caz, ai oficiilor electorale, cu cel puțin o zi înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot și a ștampilelor, președintele secției de votare asigură păstrarea acestora în deplină siguranță.
(4)Formularele și celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secției de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzând felul și numărul de exemplare din fiecare imprimat.
(5)Președintele biroului electoral al secției de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare.
(6)Președintele dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
(1)În ziua alegerilor, la ora 6,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, existența listelor electorale, a formularelor listelor electorale speciale, a buletinelor de vot și a ștampilelor, după care închide și sigilează urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare.
(2)Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control a secției de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagină a acestora.
(1)Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile legale necesare pentru ca operațiunile de votare să se desfășoare în condiții de ordine și de corectitudine.
(2)Puterile lui, în această privință, se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanță de 500 de metri.
(3)În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați, de observatori și de delegații acreditați, nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(4)Acreditarea delegaților din partea presei scrise și audiovizuale românești, precum și a observatorilor interni ai organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea valorilor democrației și a drepturilor omului se face de către birourile electorale de circumscripție, pe baza solicitărilor nominale adresate în scris cu cel puțin 48 de ore înainte de data votării de către conducerile redacțiilor presei scrise și ale radiodifuzorilor, precum și ale organizațiilor neguvernamentale respective.
(5)Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic. Acreditarea se face pentru o singură secție de votare. Biroul electoral de circumscripție poate acredita la o secție de votare numai un observator intern, pe baza declarației scrise a acestuia de a respecta întocmai condițiile acreditării. Declarația se dă pe proprie răspundere și constituie act public, cu toate consecințele prevăzute de lege. Condițiile acreditării se trec în actul de acreditare; dacă există mai multe solicitări nominale pentru aceeași secție de votare, acreditarea se face prin tragere la sorți.
(6)Acreditarea delegaților din partea presei scrise și audiovizuale străine, precum și a observatorilor din partea unor organisme și instituții europene și internaționale se face de către Biroul Electoral Central, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.
(7)Încălcarea condițiilor de acreditare, precum și a dispozițiilor prezentei legi atrage încetarea acreditării. Acreditarea poate fi retrasă numai de către biroul electoral de circumscripție sau, după caz, de Biroul Electoral Central, la solicitarea președintelui biroului electoral al secției de votare.
(8)Delegații și observatorii acreditați pot asista la operațiunile electorale, inclusiv la numărarea voturilor și la întocmirea proceselor-verbale, numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având doar dreptul de a sesiza președintele biroului electoral al secției de votare în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, precum și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral al secției de votare, care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secția de votare.
(9)Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecți, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor.
(10)Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale și persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
Votarea începe la ora 7,00 și se închide la ora 21,00.
(1)Alegătorii pot vota la secția de votare unde își au domiciliul și unde sunt înscriși în copia de pe lista electorală permanentă, respectiv la secțiile de votare organizate potrivit art. 22 și 23. Alegătorii care votează la secțiile organizate potrivit art. 22 și 23 se înscriu în liste electorale speciale, prin grija președintelui biroului electoral al secției de votare.
(2)Alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât aceea în care sunt înscriși în listele electorale permanente pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de votare, urmând a fi înscriși în lista electorală specială, prin grija președintelui biroului electoral al secției de votare.
(3)În listele speciale sunt trecuți și alegătorii care se prezintă la vot și fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în zona arondată secției de votare respective, însă au fost omiși din lista electorală permanentă sau din copia existentă la secția de votare.
(4)Prevederile alin. (2) se aplică și cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, care în ziua votării se află în țară și care votează pe baza pașaportului.
(1)Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător trebuie să prezinte cartea de alegător și actul de identitate biroului electoral al secției de votare, care, după verificarea înscrierii în copia de pe lista electorală permanentă sau, după caz, înscrierea în lista electorală specială prevăzută la art. 77, îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea Votat, pe baza semnăturii în lista electorală.
(2)Dacă alegătorul, din motive constatate de către președintele biroului secției de votare, nu poate semna în lista electorală, se face mențiunea în listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului electoral.
(3)Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila care poartă mențiunea Votat înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidați sau prenumele și numele candidatului independent pe care îl votează.
(4)Ștampila cu mențiunea Votat trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.
(5)După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele, astfel încât pagina albă, care poartă ștampila de control, să rămână în afară, și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
(6)Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
(7)În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului acesta se anulează și se dă, o singură dată, un nou buletin, făcându-se mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunilor de votare.
(8)Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau altui membru al biroului, după care acesta o aplică pe cartea de alegător, în patrulaterul corespunzător numărului de scrutin stabilit de Guvern, în care se menționează și data scrutinului.
(9)Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Președintele și locțiitorul acestuia, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția la care își desfășoară activitatea. Aceștia sunt trecuți de către președintele biroului electoral al secției de votare în lista specială prevăzută la art. 77 și sunt radiați din copia de pe lista electorală permanentă, existentă la secția de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea președintelui biroului electoral al secției de votare la care își desfășoară activitatea.
(1)Candidații și alegătorii au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabilește de către președinte prin orice mijloace legale.
(2)În cazul în care contestația este întemeiată, președintele îl oprește de la votare pe alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal și sesizează această situație organelor de poliție.
(1)Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice, cu aprobarea președintelui biroului electoral de circumscripție.
(2)Suspendarea nu poate depăși o oră și trebuie anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși 2 ore.
(3)În timpul suspendării, urnele, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral rămân sub pază permanentă. Pe durata suspendării votării, urnele și ștampilele cu mențiunea Votat se sigilează.
(4)Membrii biroului nu pot fi obligați să părăsească în același timp biroul. Persoanele care, în baza art. 75 alin. (3), asistă la votare pot rămâne pe durata suspendării, la cererea lor, în sala de votare.
(1)Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
(2)Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de vot un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor, membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.
(1)Pentru alegătorii netransportabili, din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă personal de aceștia sau de conducătorul instituției sanitare ori de ocrotire socială în care cei în cauză sunt internați și în care nu se organizează secții de votare speciale, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării - ștampilă cu mențiunea Votat și buletine de vot - la locul unde se află alegătorul în cauză, pentru a se efectua votarea. În cadrul unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna specială poate fi solicitată numai de la secția de votare în a cărei rază se află domiciliul solicitantului sau sediul instituției de ocrotire socială.
(2)Persoanele care votează potrivit alin. (1) sunt înscrise în lista electorală specială de către membrii biroului electoral al secției de votare, care se deplasează cu urna specială.
La ora 21.00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea secției de votare. Persoanelor existente la orele 21.00 în localul secției de votare li se permite să-și exercite dreptul de vot.
(1)După încheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare efectuează, în prezența membrilor biroului și, după caz, a candidaților și a persoanelor acreditate să asiste la votare, inventarierea ștampilelor cu mențiunea Votat, precum și numărarea și anularea buletinelor de vot neîntrebuințate, verificarea sigiliilor de pe urnele de votare, iar după încheierea acestor operațiuni, deschiderea urnelor. La numărarea voturilor și consemnarea rezultatelor pot asista, ca delegați, reprezentanți ai tuturor partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care au participat la alegeri, dar care nu au reprezentanți în biroul electoral al secției de votare și sunt mandatați în acest sens de conducerile organizațiilor județene ale acestora. Cu privire la operațiunile prevăzute de prezentul alineat se încheie un proces-verbal.
(2)După inventariere, ștampilele cu mențiunea Votat se păstrează sub sigiliu. În cazul în care există pachete cu buletine de vot intacte, mențiunea "anulat" se aplică o singură dată pe pachetul respectiv.
(3)La deschiderea fiecărui buletin președintele citește cu voce tare lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent votat și arată buletinul de vot celor prezenți. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianțe politice și alianțe electorale, precum și pe candidați independenți, se numără și se leagă separat.
(4)Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila Votat sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere. Votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă.
(5)Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(6)Rezultatul votării pentru Camera Deputaților și pentru Senat se consemnează în câte un tabel separat. Tabelele se întocmesc de câte un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de președinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenți și candidați, aceștia au dreptul să întocmească și ei un tabel pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului.
(7)În tabelele prevăzute la alin. (6) se înscriu voturile nule, listele de candidați sau prenumele și numele candidaților independenți și voturile valabil exprimate pentru fiecare.
(1)După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, câte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:
a)numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală permanentă și în listele electorale speciale, din care:
–numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală permanentă;
–numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale speciale;
b)numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale existente la secția de votare, care s-au prezentat la urne, din care:
–numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală permanentă;
–numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale speciale;
c)numărul total al voturilor valabil exprimate;
d)numărul voturilor nule;
e)numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;
f)expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate și a modului de soluționare a acestora, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral de circumscripție;
g)starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării;
h)numărul buletinelor de vot primite;
i)numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate.
(2)Procesele-verbale se semnează de președinte, de locțiitorul acestuia și de membrii biroului electoral al secției de votare și poartă ștampila de control. Semnarea se face în dreptul numelui și prenumelui și, după caz, a apartenenței politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului pe care îl reprezintă.
(3)Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu are influență asupra valabilității procesului-verbal și a alegerilor. Președintele menționează motivele care au împiedicat semnarea.
(4)Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare li se eliberează, la cerere, de către președintele biroului electoral, o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris, înainte de întocmirea procesului-verbal.
(1)În timpul operațiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare a voturilor și de încheiere a procesului-verbal se pot face întâmpinări scrise cu privire la aceste operațiuni.
(2)Biroul electoral al secției de votare hotărăște, de îndată, asupra întâmpinărilor formulate.
(3)Împotriva soluției date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestații în scris. Contestațiile se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care eliberează depunătorului o dovadă de primire. Contestațiile se înaintează biroului electoral de circumscripție.
(1)Pentru Camera Deputaților și pentru Senat se întocmește câte un dosar care cuprinde procesele-verbale și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției, precum și buletinele nule și pe cele contestate. Dosarele, sigilate și ștampilate, se înaintează biroului electoral de circumscripție sau, după caz, oficiului electoral de către președintele biroului electoral al secției de votare. Președintele este însoțit de cel puțin doi membri ai biroului, stabiliți prin tragere la sorți, și de pază militară. Înaintarea dosarelor se face în termen de cel mult 24 de ore de la închiderea secției de votare. Dosarele se predau pe bază de proces-verbal.
(2)În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscripție trimite unul dintre exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală; partidele și formațiunile politice, precum și candidații independenți pot obține copii legalizate de pe acest exemplar.
După primirea proceselor-verbale cuprinzând rezultatul numărării voturilor în secții, oficiul electoral al sectorului încheie, conform art. 86, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalul voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală și candidat independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore Biroului Electoral de Circumscripție al Municipiului București, împreună cu dosarele primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare.
(1)După primirea dosarelor prevăzute la art. 88, respectiv a proceselor-verbale și dosarelor prevăzute la art. 89, biroul electoral de circumscripție încheie, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală și candidat independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.
(2)După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripțiilor, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabilește partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:a) 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară, pentru toate partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale;
b)în cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianței, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară și, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate pe întreaga țară, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi.
(3)După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care întrunesc și care nu întrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscripție procedează la atribuirea, potrivit art. 91, a mandatelor de deputat, respectiv de senator.
(4)La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție au dreptul să asiste candidații și persoanele acreditate.
(1)Atribuirea de mandate se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputaților și pentru Senat, precum și candidații independenți.
(2)Repartizarea și atribuirea mandatelor de deputat și de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripții electorale și la nivel de țară.
(3)La nivelul circumscripției electorale, biroul electoral stabilește, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripției, prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidați ale partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale ce întrunesc condiția prevăzută la alin. (1) și pentru candidații independenți la numărul de deputați, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleși în acea circumscripție; fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripției electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă; atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripție în ordinea înscrierii candidaților pe listă; pentru candidații independenți se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obținut un număr de voturi valabil exprimate cel puțin egal cu coeficientul electoral pentru deputați sau pentru senatori, după caz. Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obținute de listele de candidați ale partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale ce întrunesc condiția prevăzută la alin. (1), precum și mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripție se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.
(4)Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga țară, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, voturile neutilizate și pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripție din toate circumscripțiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală care întrunește condiția prevăzută la alin. (1); numărul voturilor astfel obținute de fiecare partid politic, alianță politică și alianță electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operații de împărțire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripțiilor electorale; câturile rezultate din împărțire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurența numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe țară, pentru deputați și, separat, pentru senatori; fiecărui partid politic, alianță politică sau alianță electorală i se repartizează atâtea mandate de deputați sau, după caz, de senatori de câte ori coeficientul electoral pe țară se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianța politică sau alianța electorală respectivă, rezultat din însumarea pe țară a voturilor neutilizate și a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripție.
(5)Desfășurarea mandatelor repartizate pe circumscripții electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:
a)pentru fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală, cărora le-au revenit mandate potrivit alin. (4), se împarte numărul voturilor neutilizate și al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripție, din fiecare circumscripție electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, alianță politică sau alianță electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor pe țară.
Rezultatul astfel obținut pentru fiecare circumscripție se înmulțește cu numărul de mandate cuvenite partidului, alianței politice sau alianței electorale. Datele obținute se ordonează descrescător la nivelul țării și separat descrescător în cadrul fiecărei circumscripții.
Pentru fiecare circumscripție se iau în calcul primele partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripția respectivă. Ultimul număr din această operațiune reprezintă repartitorul acelei circumscripții.
În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripții în ordinea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și a circumscripțiilor din lista ordonată pe țară, astfel: primul număr din lista ordonată pe țară se împarte la repartitorul circumscripției de la care provine, rezultând numărul de mandate ce-i revin în circumscripția respectivă. În continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată pe țară.
În situația în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianțe politice sau unei alianțe electorale ori dintr-o circumscripție electorală, operațiunea se continuă fără acestea.
Dacă numărul din lista ordonată pe țară este mai mic decât repartitorul de circumscripție, se acordă un mandat;
b)în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor de la lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripția electorală în care partidul politic, alianța politică sau alianța electorală are cel mai mare număr de candidați sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă și astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripții, circumscripția electorală în care partidul, formațiunea politică sau alianța respectivă are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripție;
c)dacă după aplicarea prevederilor de la lit. a) și b) au mai rămas mandate nedesfășurate pe circumscripții, Biroul Electoral Central le stabilește pe baza acordului partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la încheierea operațiunilor anterioare.
(6)Mandatele desfășurate pe listele de candidați, potrivit alin. (5), se atribuie candidaților de biroul electoral de circumscripție, în ordinea înscrierii acestora pe listă.
(7)Biroul electoral de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerii deputaților și senatorilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecărei operațiuni de atribuire.
(8)În cazul în care organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale optează pentru depunerea aceleiași liste de candidați în mai multe circumscripții electorale, conform art. 5 alin. (10), mandatul de deputat atribuit în baza art. 4 alin. (12) revine, în ordinea înscrierii, candidaților aflați pe lista care a însumat cele mai multe voturi valabil exprimate.
(9)Mandatul prevăzut la alin. (8) este atribuit circumscripției electorale în care lista de candidați depusă în baza art. 5 alin. (10) a câștigat cele mai multe voturi valabil exprimate.
(10)Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați supleanți ai listelor respective. În caz de vacanță a mandatelor de deputați sau de senatori aleși pe liste de candidați, supleanții ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă până la data validării, pentru ocuparea locurilor vacante, partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris că aparțin acestora.
(1)Biroul electoral de circumscripție încheie, separat, câte un proces-verbal pentru Camera Deputaților și pentru Senat privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor.
(2)Procesul-verbal cuprinde:
a)numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente și în listele electorale speciale, din care:
–numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente;
–numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale speciale;
b)numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, care s-au prezentat la urne, din care:
–numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente;
–numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale speciale;
c)numărul total al voturilor valabil exprimate;
d)numărul voturilor nule;
e)numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;
f)numărul buletinelor de vot primite de secțiile de votare;
g)numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;
h)modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 91, prenumele și numele candidaților aleși, precum și, după caz, partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care i-a propus;
i)mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripției electorale, precum și voturile valabil exprimate ce urmează a fi însumate, potrivit art. 91, pe întreaga țară;
j)expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor, contestațiilor și hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripție.
(3)Procesul-verbal, împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare și de la oficiile electorale, după caz, formând un dosar, încheiat, sigilat, ștampilat și semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu pază militară, la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la primirea comunicării Biroului Electoral Central referitoare la desfășurarea, pe circumscripții electorale, a mandatelor repartizate centralizat pe țară.
(4)Buletinele de vot nule trebuie păstrate în deplină siguranță, ambalate, sigilate și etichetate, pe fiecare secție de votare, la birourile electorale de circumscripție, până la validarea rezultatelor alegerilor.
(1)Biroul Electoral Central rezolvă întâmpinările și contestațiile depuse, după care încheie câte un proces-verbal separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, cuprinzând, pe întreaga țară:
a)numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente și în listele electorale speciale, din care:
–numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente;
–numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale speciale;
b)numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, care s-au prezentat la urne, din care:
–numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente;
–numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale speciale;
c)numărul total al voturilor valabil exprimate;
d)numărul voturilor nule;
e)numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;
f)numărul buletinelor de vot primite de secțiile de votare;
g)numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;
h)constatarea cu privire la modul de aplicare de către birourile electorale de circumscripție a prevederilor art. 91 alin. (3);
i)repartizarea pe țară a mandatelor potrivit art. 91 alin. (4) și desfășurarea acestora pe circumscripții electorale potrivit alin. (5) al aceluiași articol;
j)organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care, deși au participat la alegeri, nu au obținut nici un mandat de deputat sau de senator; totalizarea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecăreia dintre aceste organizații și constatarea organizațiilor cărora li se cuvine câte un mandat de deputat potrivit art. 4; numele și prenumele primului candidat de pe lista organizației îndreptățite la un mandat de deputat, care a întrunit cel mai mare număr de voturi; în cazul în care listele organizației au obținut un număr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorți;
k)modul de soluționare a contestațiilor și întâmpinărilor primite.
(2)Procesele-verbale se semnează de către președinte, de locțiitorul acestuia și de ceilalți membri ai Biroului Electoral Central, în prezența cărora au fost întocmite, și se înaintează Camerei Deputaților și Senatului, în vederea validării alegerilor, împreună cu dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripție. Lipsa semnăturii unor membri ai birourilor nu are influență asupra valabilității procesului-verbal și a alegerilor. Președintele menționează motivele care au împiedicat semnarea.
(3)Programul utilizat pentru repartizarea centralizată a mandatelor și desfășurarea acestora pe circumscripții electorale se aprobă de Biroul Electoral Central și constituie anexă la procesul-verbal ce se înaintează pentru validarea mandatelor.
Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presă și în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 63 alin. (3) din Constituția României, republicată.
(1)În cazul anulării alegerilor într-o circumscripție electorală, potrivit art. 32 alin. (1) lit. h), precum și în cazul în care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se organizează alegeri parțiale.
(2)Nu se organizează alegeri dacă vacanța unui mandat de deputat sau de senator s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirării mandatului Camerei Deputaților și Senatului, prevăzut de art. 63 alin. (1) din Constituția României, republicată.
(1)Dacă alegerile parțiale au loc ca urmare a anulării alegerilor dintr-o circumscripție electorală, acestea se organizează și se desfășoară pe baza acelorași copii de pe listele electorale permanente, a acelorași candidaturi, de către aceleași birouri electorale și, după caz, oficii electorale și la aceleași secții de votare, în a 3-a duminică după anularea alegerilor inițiale.
(2)Candidații vinovați de fraudă nu mai pot participa la noul scrutin.
(3)Alegerile parțiale organizate în caz de vacanță a unui mandat de deputat sau de senator au loc în condițiile aplicării corespunzătoare a prezentei legi, în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de către președintele Camerei Deputaților sau, după caz, de către președintele Senatului, cu privire la întrunirea condițiilor prevăzute la art. 95.
(4)În cazul în care alegerile parțiale prevăzute la alin. (3) se organizează într-o singură circumscripție electorală, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuțiile acestuia urmând a fi îndeplinite de biroul electoral de circumscripție.
(5)La alegerile parțiale participă numai alegătorii de pe listele electorale permanente ale localităților din cadrul circumscripției electorale unde se organizează alegerile.
Constituie contravenții următoarele fapte:
a)înscrierea, cu bună-știință, a unui alegător în mai multe liste electorale ale localității de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de susținători cu încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (3)-(7);
b)încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 5 alin. (2);
c)încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor de candidați și a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;
d)păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiții necorespunzătoare;
e)neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente;
f)efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;
g)necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie;
h)refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărții de alegător;
i)neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
j)distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;
k)afișarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise sau cu încălcarea prevederilor prezentei legi;
l)acceptarea de către un cetățean a înscrierii sale pe mai multe liste de candidați, precum și acceptarea de a candida atât pe o listă, cât și ca independent;
m)neaducerea la cunoștință publică de către membrii birourilor electorale de circumscripție a propunerilor de candidaturi;
n)refuzul de a permite accesul în localul de vot al candidaților sau al persoanelor acreditate să asiste la desfășurarea operațiunilor electorale;
o)refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;
p)refuzul nejustificat de a-l înscrie pe alegător în lista specială sau de a-i înmâna buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea de alegător și actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris;
q)întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;
r)continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secțiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 75 alin. (2), să voteze sau să nu voteze un anumit partid, o anumită alianță politică, alianță electorală sau un candidat independent;
s)purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secțiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;ș) absența nejustificată a președintelui, a locțiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliți potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;
t)refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;ț) neaplicarea pe cartea de alegător sau, după caz, pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea Votat, precum și reținerea cărții de alegător, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare; reținerea unei cărți de alegător de către o persoană neautorizată, precum și încredințarea de către titular a cărții de alegător unei alte persoane;
u)neaplicarea, de către birourile electorale ale secțiilor de votare, de către autoritățile și instituțiile publice la care se referă, a hotărârilor birourilor electorale de circumscripție;
v)neaplicarea, de către birourile electorale de circumscripție și de secțiile de votare, precum și de către autoritățile și instituțiile publice la care se referă, a hotărârilor adoptate de Biroul Electoral Central.
Contravențiile prevăzute la art. 97 lit. j), k) și n) se sancționează cu amendă de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. d), e), f) și g), cu amendă de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei, cele prevăzute la lit. l), m), q), r), s), ș), t) și ț), cu amendă de la 7.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a), b), c), h), i), o) și p), cu amendă de la 11.000.000 lei la 15.000.000 lei și cele prevăzute la lit. u) și v), cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.
(1)Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 97 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 98 se fac de către:
a)polițiști, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. i), j), k), n), o), p), r) și ț);
b)primari și împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. f) și j);
c)președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. a), b), l), j), q), r), s), ș) și u);
d)președintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. c), l) și v);
e)președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. r), s), ș), t) și ț);
f)împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. a), d), e), f), g), h) și r).
(2)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 98, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(3)Contravențiilor prevăzute la art. 97 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
(1)Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
(2)Înscrierea, cu știință, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(3)Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește.
(1)Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2)Tentativa se pedepsește.
(1)Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat, precum și primirea acestora de către alegător, în același scop, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2)Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită de un observator intern, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3)Tentativa se pedepsește.
(4)Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele partidului respectiv.
(1)Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2)Tentativa se pedepsește.
(1)Utilizarea unei cărți de alegător nule sau a unei cărți de alegător false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2)Tentativa se pedepsește.
(1)Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.
(2)Tentativa se pedepsește.
(1)Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum și transportarea urnei speciale în alte condiții decât cele prevăzute la art. 83 constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2)Tentativa se pedepsește.
(1)Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea de către o persoană a urnei speciale fără a face parte din biroul electoral al secției de votare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
(2)Tentativa se pedepsește.
(1)Introducerea în uz și folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obținute în secțiile de votare, totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2)Cu aceeași pedeapsă se sancționează introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informațional național.
(3)Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește.
Pentru infracțiunile prevăzute în prezenta lege, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Bunurile destinate sau folosite la săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 97 lit. l) și s) sau a infracțiunilor prevăzute la art. 102 și 104 ori rezultate din comiterea acestora se confiscă.
(1)Cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.
(2)Sediul și dotarea Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripție, de către prefecți și de președinții consiliilor județene, respectiv de primarul general al municipiului București, iar ale oficiilor electorale, precum și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecții.
(3)Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.
(1)Guvernul asigură, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii necesari, iar Ministerul Administrației și Internelor, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, personalul tehnic auxiliar necesar.
(2)Pe perioada cât funcționează birourile și oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii și personalul tehnic auxiliar se consideră detașați și primesc o indemnizație stabilită prin hotărâre a Guvernului. Președinții birourilor electorale, locțiitorii acestora și membrii primesc indemnizația de la data încheierii proceselor-verbale de învestire, prevăzute la art. 43.
(1)Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, contestațiilor sau a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.
(2)Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.
(1)Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă, care este luată în calcul, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.
(2)Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale și instanțele judecătorești trebuie să asigure permanența activității în vederea exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instanțele de judecată asigură permanența activității.
(1)Persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu participă la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor.
(2)Pentru persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 83 privind urna specială, cererea urmând a fi scrisă personal de către solicitant. Cererea poate fi adresată numai secției de votare în a cărei rază teritorială se află locul de deținere.
(1)Prefecții verifică corecta îndeplinire de către primari a obligațiilor ce le revin potrivit prezentei legi și, în cazul constatării unor fraude sau încălcări ale unor prevederi legale, sesizează organele în drept.
(2)În cazul în care prefecții constată că un alegător nu a fost înscris în listele electorale sau nu a fost radiat, potrivit legii, ori că birourile electorale de circumscripție, oficiile electorale ori birourile electorale ale secțiilor de votare nu s-au constituit legal, formulează întâmpinări și contestații, care se soluționează potrivit prevederilor prezentei legi.
(1)Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, de serviciu, consular sau simplu, iar în cazul militarilor în termen și al elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.
(2)Pașaportul simplu poate fi folosit pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetățenii români aflați în străinătate sau de către cetățenii români domiciliați în străinătate. Cetățenii români cu domiciliul în România care votează în străinătate în baza pașaportului simplu completează o declarație pe propria răspundere că nu și-au exercitat sau nu își exercită dreptul la vot în aceeași zi pe baza altui act de identitate, astfel cum este definit la alin. (1), sau pe baza cărții de alegător.
(1)Procesele-verbale predate la Biroul Electoral Central, registrele acestuia, precum și toate documentele și materialele de la Biroul Electoral Central, rezultate în urma procesului electoral pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, se păstrează, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare, în arhiva Înaltei Curți de Casație și Justiție, separat de celelalte documente ale instanței.
(2)Buletinele de vot întrebuințate sau neîntrebuințate, precum și cele nule, procesele-verbale și ștampilele necesare votării, primite de instanțele judecătorești de la birourile electorale de circumscripție sau de la birourile electorale ale secțiilor de votare, sunt păstrate în arhivă, separat de celelalte documente ale instanței, timp de 3 luni de la data publicării rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3)După împlinirea termenului prevăzut la alin. (2), instanțele, cu sprijinul prefecților, predau, în vederea topirii, agenților economici specializați buletinele de vot și celelalte materiale utilizate în procesul votării.
În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabilește modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al listei susținătorilor, al listei membrilor organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și al ștampilei birourilor electorale de circumscripție și a Biroului Electoral Central. De asemenea, Guvernul stabilește, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării și al certificatului doveditor al alegerii deputaților și senatorilor.
(1)Alegerile din anul 2004 pentru Camera Deputaților și Senat, precum și pentru funcția de Președinte al României au loc la data de 28 noiembrie 2004.
(2)Campania electorală pentru alegerile prevăzute la alin. (1) începe la data de 28 octombrie 2004 și se încheie pe data de 27 noiembrie 2004, ora 7,00.
(3)Prevederile prezentului articol intră în vigoare la data de 11 octombrie 2004, dată de la care încep să curgă termenele care, potrivit prevederilor prezentei legi, se calculează de la stabilirea datei alegerilor.
(1)La alegerile din anul 2004, dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate, astfel cum acesta este definit la art. 117, pe care se aplică ștampila cu mențiunea Votat și data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant care cuprinde mențiunea Votat și data scrutinului. Neaplicarea ștampilei cu mențiunea Votat sau, după caz, a timbrului autocolant pe actul de identitate constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei. Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac potrivit prevederilor art. 99 alin. (1) lit. a) și e).
(2)Cărțile de alegător eliberate până la data alegerilor parlamentare din anul 2004 nu se utilizează pentru aceste alegeri.
(3)Prevederile prezentei legi referitoare la utilizarea cărților de alegător se aplică începând cu alegerile parlamentare din anul 2008.
(4)Ministerul Administrației și Internelor este obligat să întocmească și să elibereze tuturor cetățenilor cu drept de vot cărțile de alegător, până la data de 31 decembrie 2006.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificările și completările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
București, 24 septembrie 2004.
Nr. 373.
Numerotarea, delimitarea teritorială și numărul mandatelor de
deputat și de senator pentru fiecare circumscripție electorală
| ─────────────────────────────── Numărul circumscripției electorale ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 4 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 5 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 6 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 7 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 8 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 9 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 1 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 2 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 3 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 4 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 4 ─────────────────────────────── Circumscripția electorală nr. 4 ─────────────────────────────── TOTAL ─────────────────────────────── | ─────────────────── Delimitarea teritoriala a circumscripției electorale ─────────────────── județul Alba ─────────────────── județul Arad ─────────────────── județul Argeș ─────────────────── județul Bacău ─────────────────── județul Bihor ─────────────────── județul Bistrița Năsăud ─────────────────── județul Botoșani ─────────────────── județul Brașov ─────────────────── județul Brăila ─────────────────── județul Buzău ─────────────────── județul Caraș-Se ─────────────────── județul Călărași ─────────────────── județul Cluj ─────────────────── județul Constant ─────────────────── județul Covasna ─────────────────── județul Dâmboviț ─────────────────── județul Dolj ─────────────────── județul Galați ─────────────────── județul Giurgiu ─────────────────── județul Gorj ─────────────────── județul Harghita ─────────────────── județul Hunedoar ─────────────────── județul Ialomița ─────────────────── județul Iași ─────────────────── județul Ilfov ─────────────────── județul Maramure ─────────────────── județul Mehedinț ─────────────────── județul Mureș ─────────────────── județul Neamț ─────────────────── județul Olt ─────────────────── județul Prahova ─────────────────── județul Satu Mar ─────────────────── județul Sălaj ─────────────────── județul Sibiu ─────────────────── județul Suceava ─────────────────── județul Teleorma ─────────────────── județul Timiș ─────────────────── județul Tulcea ─────────────────── județul Vaslui ─────────────────── județul Vâlcea ─────────────────── județul Vrancea ─────────────────── municipiul Bucur ─────────────────── ─────────────────── | ─────────────── Numărul mandatelor de deputat ─────────────── 6 ─────────────── 7 ─────────────── 9 ─────────────── 10 ─────────────── 9 ─────────────── 5 ─────────────── 7 ─────────────── 9 ─────────────── 5 ─────────────── 7 ─────────────── erin 5 ─────────────── 5 ─────────────── 10 ─────────────── 10 ─────────────── 4 ─────────────── 8 ─────────────── 10 ─────────────── 9 ─────────────── 4 ─────────────── 6 ─────────────── 5 ─────────────── 7 ─────────────── 4 ─────────────── 12 ─────────────── 4 ─────────────── 7 ─────────────── 4 ─────────────── 8 ─────────────── 8 ─────────────── 7 ─────────────── 12 ─────────────── 5 ─────────────── 4 ─────────────── 6 ─────────────── 10 ─────────────── 6 ─────────────── 9 ─────────────── 4 ─────────────── 7 ─────────────── 6 ─────────────── 6 ─────────────── ști 28 ─────────────── 314*) ─────────────── | ────────── Numărul mandatelor de senator ────────── 2 ────────── 3 ────────── 4 ────────── 5 ────────── 4 ────────── 2 ────────── 3 ────────── 4 ────────── 2 ────────── 3 ────────── 2 ────────── 2 ────────── 4 ────────── 4 ────────── 2 ────────── 3 ────────── 5 ────────── 4 ────────── 2 ────────── 2 ────────── 2 ────────── 3 ────────── 2 ────────── 5 ────────── 2 ────────── 3 ────────── 2 ────────── 4 ────────── 4 ────────── 3 ────────── 5 ────────── 2 ────────── 2 ────────── 3 ────────── 4 ────────── 3 ────────── 4 ────────── 2 ────────── 3 ────────── 3 ────────── 2 ────────── 12 ────────── 137 ────────── |
*)La acest număr se adaugă cel mult 18 deputați din partea organizațiilor
cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu au întrunit în
alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament
[potrivit art. 4 alin. (2)].
Anexa nr. 2I. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAȚILOR
┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ ROMÂNIA │
│ │
│ D │
│ │
│ BULETIN DE VOT │
│ PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAȚILOR │
│ │
│ *) │
│ │
│ Circumscripția electorală nr. ........ │
│ │
│ 1 2 │
│ ┌────────────────────┐┌────────────────────┐ │
│ │ ││ │ │
│ │ 1) 2) ││ │ │
│ │ ││ │ │
│ │ ││ │ │
│ │ ││ │ │
│ │ 3) ││ │ │
│ │ ││ │ │
│ │ ││ │ │
│ └────────────────────┘└────────────────────┘ │
│ 3 4 │
│ ┌────────────────────┐┌────────────────────┐ │
│ │ ││ │ │
│ │ ││ 4) 5) │ │
│ │ ││ │ │
│ │ ││ │ │
│ │ ││ │ │
│ │ ││ │ │
│ │ ││ 6) │ │
│ │ ││ │ │
│ └────────────────────┘└────────────────────┘ │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
Notă *) Se trece data alegerilor.
Notă *) Se trece numărul circumscripției electorale.
NOTĂ– Tușul pentru ștampile trebuie să fie de aceeași culoare pe teritoriul unei circumscripții electorale.– Ștampilele se confecționează prin grija prefecților.– Dimensiunea ștampilei se stabilește de prefect, prin ordin, astfel încât toate datele înscrise să fie lizibile.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.