Decizie nr. 9 din 23 iulie 1997

Comisia Centrala pentru aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul impozitelor indirecte, constituită în baza Ordinului ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.290/1993, aproba soluţiile prevăzute în anexa, referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, adoptate potrivit procesului-verbal încheiat de comisie la data de 18 iulie 1997.

Prevederile deciziilor nr. 7/1995 şi nr. 8/1996 îşi încetează aplicabilitatea.

Preşedintele comisiei,

Dan Radu Rusanu,

secretar de stat

Anexa 1

SOLUŢII

referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare

Articolul 2

1.Operaţiunile efectuate de societăţile comerciale şi societăţile agricole care executa prestări de servicii pentru prelucrarea produselor vegetale aparţinând persoanelor fizice, cu plata în natura, intră în sfera de aplicare a T.V.A., astfel:

–produsele predate cultivatorilor scutiţi de T.V.A. în temeiul art. 6 lit. A.e) din ordonanţa, sub forma de zahăr, ulei, tuica, vin, făina, malai etc., nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate şi nu se supun T.V.A.;

–produsele reţinute de societăţile prelucratoare pentru prestările de servicii executate se supun taxei pe valoarea adăugată la livrarea acestora ca atare sau sub forma prelucrata, în condiţiile prevăzute de art. 10, 11 şi 12 din ordonanţa.

Produsele reţinute potrivit prevederilor de mai sus şi cele care au fost utilizate în scop personal sau care au fost puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit se supun prevederilor art. 2 pct. 2.2 din ordonanţa.

2.Încadrarea în plafoanele în limita cărora pot fi predate bunuri şi prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate în bilanţul contabil anual. Depăşirea plafonului reprezintă operaţiune impozabilă. T.V.A. aferentă depăşirii de mai sus se include în decontul întocmit pentru luna în care agenţii economici au termen de depunere a bilanţului contabil anual.

Articolul 3

1.Corpul gardienilor publici nu intră în sfera de aplicare a T.V.A., fiind organizat ca instituţie publică a carei activitate nu are drep scop obţinerea de profit, ci acela de paza şi apărare a bunurilor, a ordinii şi liniştii publice, a vieţii şi integrităţii persoanelor.

2.Valorificarea de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat a bunurilor confiscate potrivit legii nu intră în sfera de aplicare a T.V.A. Vânzarea prin comisionari a bunurilor proprietate de stat se supune T.V.A. numai pentru partea reprezentând comisionul agentului economic prin care se valorifica bunurile.

3.Regiile autonome aeroportuare de interes public naţional, cu specific deosebit, şi Regia Autonomă "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România" intră în sfera de aplicare a T.V.A. numai pentru veniturile proprii rezultate din prestările de servicii către terţi.

Transferurile de la bugetul de stat sub forma de subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întreţinere, exploatare, reparaţii şi modernizări, care depăşesc veniturile, nu sunt supuse T.V.A. şi nu se înscriu în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".

T.V.A. deductibilă, aferentă bunurilor şi serviciilor aprovizionate, se determina pe bază de pro rata calculată anual ca raport între veniturile proprii şi veniturile totale (inclusiv cele din subvenţiile înregistrate în contul 741 "Venituri din subvenţii de exploatare"), prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli.

4.Prestările de servicii efectuate de regiile autonome de interes local, având ca obiect construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate cu consiliile locale sau consiliile judeţene, nu se supun T.V.A. şi nu se înscriu în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".

În cazul regiilor de mai sus, intră în sfera de aplicare a T.V.A. numai prestările de servicii către alţi beneficiari decât cei prevăzuţi la alineatul precedent, numai dacă aceste prestări depăşesc cifra de afaceri anuală de 50 milioane lei.

Regiile autonome care realizează plafonul de mai sus, dar acesta reprezintă sub 10% din valoarea totală a prestărilor de servicii prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul respectiv, nu vor fi înregistrate ca plătitoare de T.V.A.

T.V.A. deductibilă, aferentă bunurilor şi serviciilor destinate realizării operaţiunilor impozabile, se stabileşte pe bază de pro rata determinata ca raport între valoarea prestărilor de servicii către terţi şi valoarea totală a prestărilor de servicii prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat pentru anul respectiv. T.V.A. nedeductibila, rezultată conform pro ratei, se include în preţurile şi în tarifele cu care se decontează lucrările executate consiliilor locale sau consiliilor judeţene.

5.Lucrările privind construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate de consiliile locale sau de consiliile judeţene cu alţi agenţi economici decât cei prevăzuţi la cap. III pct. 3.6. din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.178/1996, intră în sfera de aplicare a T.V.A. potrivit legii.

De asemenea, intră în sfera de aplicare a T.V.A. şi alte lucrări şi servicii de gospodărie comunală decât cele prevăzute la alineatul precedent, contractate de consiliile locale şi de consiliile judeţene cu agenţi economici plătitori de T.V.A.

Articolul 6 lit. A.e)

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

–livrările de bunuri efectuate de gospodăriile agricole individuale cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole şi care le folosesc şi le exploatează în mod individual;

–livrările de bunuri efectuate de asociaţiile constituite conform art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura.

Articolul 6 lit. A.h) 4.

Societăţile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare şi societăţile de reasigurare sunt scutite de T.V.A. pentru sumele încasate de la asiguraţi.

Despăgubirile acordate asiguraţilor includ şi T.V.A. cuprinsă în devizele întocmite de unităţile prestatoare de servicii înregistrate ca plătitoare de T.V.A.

Articolul 6 lit. A.h) 6.

Banca Naţionala a României şi societăţile bancare sunt scutite de T.V.A. pentru operaţiunile rezultate din activitatea specifică autorizata, prevăzute la cap. III din Statutul Băncii Naţionale a României, aprobat prin Legea nr. 34/1991 şi, respectiv, la art. 15-24 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară.

Nu sunt scutite de T.V.A. vânzările de imobile către salariaţi, cu excepţia celor construite şi date în folosinţă înainte de introducerea T.V.A. De asemenea, nu sunt scutite de T.V.A. tranzacţiile cu bunuri mobile şi imobile în executarea creanţelor, precum şi prestările de servicii care nu sunt efectuate în exclusivitate de societăţile bancare, ca de exemplu: expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanţa, evaluări de patrimoniu, închirieri de spaţii, cazare etc.

Societăţile bancare care realizează, din activităţile impozabile, venituri de peste 50 milioane lei anual, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de T.V.A. şi sa organizeze distinct evidenta gestiunilor şi contabilităţii. Nu se admite stabilirea T.V.A. pe bază de pro rata.

Articolul 6 lit A.i) 1

Sunt scutite de T.V.A. lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere, executate pentru cimitire, ca: zidire de cavouri, săpat gropi, chituit capace de cripta, inhumarea şi deshumarea decedatilor.

Sunt, de asemenea, scutite de T.V.A. obiectele de uz funerar, ca: sicrie şi garnituri de sicrie, cruci, respecte, coroane şi jerbe din flori naturale şi artificiale; lumanari, exclusiv cele decorative şi cele pentru nunti şi botezuri.

Scutirile de mai sus se aplică pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii executate de unităţi care au prevăzute în obiectul de activitate, aprobat potrivit legii, astfel de activităţi.

Articolul 6 lit. A.i) 6

Sumele obţinute din vânzarea formularelor tipizate comune pe economie, privind activitatea financiară şi contabila, cu regim special de inseriere şi numerotare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 768/1992, nu sunt supuse T.V.A. atât la unităţile care le tiparesc, cat şi la cele de distribuire.

Articolul 6 lit. A.i) 8

1.Produsele reziduale rezultate din activitatea industriala cuprind rebuturile, materialele recuperate şi deşeurile înregistrate în contul contabil 346 "Produse reziduale", conform normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993. Încadrarea corecta în reglementările de mai sus revine persoanelor prevăzute la art. 11 din Legea contabilităţii nr. 82/1991.

2.Vânzarea de produse reziduale, rezultate din activitatea industriala, de materiale recuperate din casări de bunuri mobile şi imobile, precum şi de materiale colectate de la populaţie, este scutită de T.V.A., cu exercitarea dreptului de deducere, numai dacă sunt destinate utilizării în scop productiv.

Destinaţia bunurilor se prevede în mod obligatoriu în contractele încheiate între furnizor şi beneficiar.

În situaţia în care, la contractare sau, după caz, la livrare nu se poate stabili ca bunurile sunt destinate utilizării în scop productiv, furnizorii sunt obligaţi să aplice T.V.A., iar beneficiarii au dreptul să-şi exercite dreptul de deducere prevăzut de lege.

3.Regimul de mai sus se aplică şi de către agenţii economici care au ca obiect de activitate prestarea serviciilor legate de operaţiunile de mai sus, cum sunt cele privind: colectarea, sortarea, presarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul şi vânzarea produselor reziduale destinate utilizării în scop productiv.

Articolul 6 lit. A.i) 11

Produsele scutite de T.V.A., cuprinse la poziţia 6 "Proteze şi produse ortopedice" din lista-anexa la ordonanţa, sunt:

a)proteze articulare, articole şi aparate de ortopedie, inclusiv centurile şi bandajele medico-chirurgicale, carje, fotolii rulante şi alte vehicule similare pentru invalizi;

b)articole şi aparate pentru fracturi;

c)proteze oculare;

d)stimulatoare cardiace;

e)aparatele pentru facilitarea auzului la surzi;

f)alte aparate care se poarta, se duc în mana sau se implanteaza în organism pentru compensarea unor deficiente sau infirmităţi.

Articolele şi aparatele pentru proteze dentare, livrate de agenţii economici înregistraţi ca plătitori de T.V.A., sunt supuse cotei de 9% de T.V.A.

Articolul 8

1.Pentru serviciile de natura celor prevăzute de cap. IV pct. 4.4. din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.178/1996, contractate cu prestatori care au sediul sau domiciliul în străinătate, T.V.A. se datorează de beneficiarii cu sediul sau domiciliul în România, în condiţiile prevăzute la pct. 11.18. din normele menţionate mai sus.

Agenţii economici înregistraţi ca plătitori de T.V.A. reflecta operaţiunile de mai sus în decontul lunar la randurile 3 şi 13. Pentru plătitorii de T.V.A. care nu au respectat prevederile pct. 11.18 alin. 1 din norme, calculul majorărilor de întârziere reglementat de art. 34 din ordonanţa se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului de 7 zile de la data primirii facturii externe sau, după caz, de la data efectuării plăţii prestatorului extern până la data depunerii decontului de T.V.A., în care operaţiunile respective au fost reflectate.

Filiera înregistrărilor contabile este următoarea:

a)privind reflectarea în contabilitate a prestărilor de servicii efectuate de prestatorii externi:

b)privind taxa pe valoarea adăugată:

a)la plătitorii de T.V.A.:

b)la neplatitorii de T.V.A.:

c)înregistrarea în contabilitate a serviciilor prestate de prestatorii externi se va face de către beneficiari numai pe baza facturilor primite de la aceştia.

Societăţile comerciale care cedează o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse T.V.A. vor determina suma cuvenită partenerului extern prin aplicarea cotei prevăzute în contractele încheiate asupra sumelor obţinute din vânzarea produselor, exclusiv T.V.A.

T.V.A. reprezintă, potrivit legii, un venit al bugetului de stat şi, ca urmare, o parte din aceasta nu poate fi cedata partenerului străin.

Reflectarea în contabilitate a vânzării bunurilor în condiţiile aplicării prevederilor Decretului nr. 276/1993 se face după cum urmează:

2.Potrivit art. 8 alin. 2 din ordonanţa, în situaţia în care persoana care realizează operaţiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, aceasta este obligată sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajează sa îndeplinească obligaţiile ce-i revin conform prevederilor ordonanţei.

Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusa de persoana străină la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe.

Cererea trebuie însoţită de:

–declaraţia de începere a activităţii, care să cuprindă: data, volumul şi natura activităţii pe care o va exercita în România;

–copia actului de constituire, în străinătate, a persoanei juridice respective;

–acceptul scris al reprezentantului fiscal propus, în care acesta trebuie să precizeze natura operaţiunilor şi valoarea estimată a acestora.

Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor impozabile desfăşurate de persoana străină în România. De asemenea, nu se admite coexistenta mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate.

Reprezentantul fiscal propus trebuie să prezinte o solvabilitate suficienta, care să îi permită îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de ordonanţa şi de normele de aplicare a acestuia pentru activitatea sa şi a persoanei străine pe care o reprezintă.

Organul fiscal verifica îndeplinirea condiţiilor de mai sus şi, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei străine, cat şi reprezentantului fiscal propus de aceasta.

În cazul acceptării cererii, concomitent ce transmiterea deciziei de aprobare se indica şi codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie să fie diferit de codul fiscal atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face prin Centrul de tehnologia informatiei financiare din cadrul Ministerului Finanţelor.

În cazul respingerii cererii, decizia se comunică ambelor părţi cu precizarea motivului refuzului.

Reprezentantul fiscal, după ce a fost propus şi acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana străină, atât timp cat durează mandatul sau.

Reprezentantul fiscal poate să renunţe la angajamentul asumat printr-o cerere adresată organului fiscal. În cerere trebuie să precizeze ultimul decont de T.V.A., pe care îl va depune în aceasta calitate, şi propune o dată ulterioară depunerii cererii, când va lua sfârşit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze dacă renunţarea la mandat este ca urmare a încetării activităţii persoanei străine.

În cazul în care persoana străină îşi continua activitatea în România, cererea poate fi acceptată numai după ce persoana străină a întocmit toate formalităţile necesare desemnării unui alt reprezentant fiscal.

După încetarea activităţii persoanei străine sau după înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta, reprezentantului fiscal îi revin toate obligaţiile referitoare la plata T.V.A., a majorărilor de întârziere şi a amenzilor, în termenele prevăzute de lege.

Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent să efectueze, într-un termen de până la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operaţiunilor efectuate sub responsabilitatea sa.

Aprobarea cererii de renunţare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de către organul fiscal, sub rezerva ca acesta rămâne răspunzător de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacă acestea rezultă din vina lui sau din complicitatea dintre el şi persoana străină sau dintre el şi alte persoane.

Obligaţiile reprezentantului fiscal, privind aplicarea T.V.A. aferente operaţiunilor efectuate în România de către persoana străină, sunt cele prevăzute de legislaţia română pentru plătitorii de T.V.A. cu sediul în România, cu următoarele derogări referitoare la:

a)modul de întocmire a facturilor;

Persoana străină transmite reprezentantului fiscal factura destinată clientului sau, fără a indica în această sumă taxei datorate, precum şi doua copii ale facturii respective.

Reprezentantul fiscal emite factura fiscală potrivit reglementărilor în vigoare în România, cu următoarele date;

–datele de identificare, adresa şi calitatea de reprezentant fiscal;

–data emiterii;

–numărul de cod fiscal românesc atribuit persoanei străine;

–numărul de ordine al facturii din plaja de numere primite de la organul fiscal, aferente operaţiunilor efectuate de către persoana străină;

–suma T.V.A. colectata;

–alte date prevăzute de modelul de factura fiscală şi care nu se regăsesc în factura originala emisă de persoana străină.

Exemplarul 1, completat conform celor de mai sus, se transmite clientului împreună cu factura originala emisă de persoana străină.

b)întocmirea şi depunerea decontului de T.V.A.

Decontul va cuprinde exclusiv operaţiunile rezultate din activitatea desfăşurată în România de persoana străină pe care o reprezintă.

În situaţia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane străine, acesta va depune câte un decont pentru fiecare persoana străină pe care o reprezintă.

Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plătitor de T.V.A., se întocmeşte un decont distinct, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru plătitorii de T.V.A. cu sediul în România;

c)exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara de persoana străină, destinate operaţiunilor impozabile realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor art. 18-20 din ordonanţa.

Pentru exercitarea dreptului de deducere, reprezentantul fiscal trebuie, de regula, să deţină documentele originale prevăzute de reglementările de mai sus.

Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plătitor de T.V.A., reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe baza fotocopiei facturii originale, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

–persoana străină justifica organului fiscal obligaţia legală impusa de ţara unde aceasta este stabilită, de a deţine facturi originale la sediul societăţii străine;

–fotocopiile să aibă menţiunea pusă de societatea străină şi certificate de aceasta ca ele sunt conforme cu originalul; aceasta menţiune trebuie să fie parafată de către reprezentantul fiscal care îşi asuma responsabilitatea;

–persoana străină trebuie să se angajeze, în scris, sa pună, temporar, facturile originale la dispoziţia reprezentantului fiscal, la cererea organului fiscal, pentru control.

Articolul 12

Operaţiunile legate, import-export, realizate în baza Hotărârii Guvernului nr. 276/1995, de către agenţii economici cu activitate de comerţ exterior, privind: importul de produse energetice şi de materii prime de baza, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum şi importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente şi utilaje pentru producţie, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse T.V.A., astfel:

a)la intrarea bunurilor în ţara importatorul este obligat sa întocmească declaraţia vamală de import, sa plătească T.V.A. aferentă şi, în mod corespunzător, să-şi exercite dreptul de deducere în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

b)bunurile din import predate producătorilor în vederea realizării produselor ce urmează a fi exportate, a căror contravaloare reprezintă plata importului, se factureaza la preţuri negociate plus T.V.A.;

c)produsele realizate de unităţile producătoare, livrate unităţilor cu activitate de comerţ exterior pentru plata bunurilor din import primite de la aceştia, se factureaza la preţurile negociate plus T.V.A.

Exigibilitatea T.V.A., aferentă operaţiunilor prevăzute la lit. b) şi c) de mai sus, ia naştere atât la furnizor, cat şi la beneficiar, la data livrării produselor la export.

Operaţiunile legate, import-export, vor fi justificate cu următoarele documente:

–licenta de operaţiune;

–contractele încheiate de agentul economic cu activitate de comerţ exterior cu partenerul extern şi cu producătorii interni, din care să rezulte ca operaţiunile nu se fac cu plata, ci prin compensaţii valorice;

–documentele prevăzute la cap. IX pct. 9.6. din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.178/1996.

Articolul 13

Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile prin executare silită intră în sfera de aplicare a T.V.A. conform art. 2 din ordonanţa.

Caracterul impozabil sau scutit de T.V.A. este determinat de calitatea debitorului, astfel:

a)operaţiunea este impozabilă când debitorul este agent economic înregistrat la organul fiscal competent ca plătitor T.V.A. şi şi-a exercitat dreptul de deducere pentru taxa aferentă bunurilor mobile şi imobile predate prin executare silită;

b)operaţiunea este scutită de T.V.A., dacă debitorul este persoana fizica, persoana juridică neinregistrata la organul fiscal competent ca plătitoare de T.V.A., precum şi când:

–bunurile în cauza sunt scutite de T.V.A. potrivit legii;

–debitorul, deşi este agent economic înregistrat ca plătitor de T.V.A., nu şi-a exercitat dreptul de deducere prevăzut de lege pentru T.V.A. aferentă bunurilor mobile şi imobile în cauza;

c)baza de impozitare pentru operaţiunile supuse T.V.A. o constituie preţul stabilit prin licitaţie, conform art. 13 lit. g) din ordonanţa.

În situaţia în care preţul de licitaţie nu este stabilit în condiţii exclusiv T.V.A. conform prevederilor de mai sus, T.V.A. cuvenită bugetului de stat se determina prin aplicarea cotei recalculate asupra sumei la care s-a încheiat licitaţia;

d)agenţii economici sunt obligaţi sa comunice, în scris, organelor fiscale la care sunt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., toate cazurile în care s-a declansat procedura de executare silită.

Organele fiscale au obligaţia ca, pe baza comunicărilor primite sau din oficiu, pe baza afiselor sau publicaţiilor de vânzare, sa ia măsuri pentru introducerea titlului de creanta reprezentând T.V.A. cuvenită bugetului de stat;

e)transferul proprietăţii bunurilor în executarea creanţelor se consemnează în mod obligatoriu în facturi emise de agenţii economici în condiţiile prevăzute de art. 25 din ordonanţa, indiferent dacă vânzarea a avut loc pe bază de licitaţie sau dacă bunurile s-au predat pe bază de înţelegere între debitor şi creditor.

Articolul 15

1.Ambalajele care circulă prin facturare se supun T.V.A. la livrare, urmând ca la restituire să se efectueze regularizarea prevăzută la art. 15 din ordonanţa.

Ambalajele de circulaţie (navete, sticle, borcane etc.), la schimb între furnizorii de marfa şi clienţi, nu se factureaza şi nu se supun T.V.A.

În condiţiile în care clienţii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului prevăzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanţii depuse acestora, fără facturare şi fără T.V.A.

Periodic se vor factura şi se vor supune T.V.A. cantităţile de ambalaje date în garanţie şi scoase din uz la clienţi ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor etc.

Regimul circulaţiei ambalajelor pe bază de schimb se aplică în mod obligatoriu în relaţiile cu agenţii economici neplatitori de T.V.A.

2.Sumele necuprinse în baza de impozitare la furnizori sau prestatorii de servicii, potrivit art. 14 şi 15 din ordonanţa, atrag în mod corespunzător pierderea dreptului de deducere la beneficiari. În acest scop, beneficiarilor le revin următoarele obligaţii:

a)sa înregistreze, în jurnalul pentru cumpărări, valoarea facturilor şi T.V.A., corectate cu reducerile acordate de furnizori şi, respectiv, cu influentele rezultate din refuzurile făcute;

b)să solicite şi sa urmărească primirea de la furnizori a facturilor corectate, potrivit art. 28 din ordonanţa.

Articolul 17

1.Cotele de T.V.A., care se aplică pentru acţiunile de vânătoare organizate cu vânători străini, sunt următoarele:

–cota de 18% pentru serviciile prestate în România, referitoare la efectuarea formalităţilor legale pentru obţinerea vizelor de trecere a frontierei de stat a României cu arme şi muniţii, organizarea vânătorii, transportul în fondurile de vânătoare, asigurarea de ghizi-interpreţi, servicii de cazare, masa şi altele de aceasta natura;

–cota zero pentru trofeele cinegetice pentru care se întocmesc facturi externe şi a căror contravaloare se încasează în valută.

2.Cota de 9% se aplică următoarelor produse fabricate în ţara:

a)carne de animale şi păsări domestice, inclusiv organe şi măruntaie, vândute în stare proaspăta, ca produse şi conserve.

Produsele de origine animala şi păsări domestice necomestibile (piei, par, fulgi, pene, puf, coarne etc.), preparatele culinare, semipreparatele de tip "Gospodina", precum şi conservele de carne cu legume sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.

b)peste şi produse din peste, inclusiv semiconserve şi conserve, exclusiv icre.

Preparatele culinare şi semipreparatele tip "Gospodina" sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.

c)lapte, lapte praf şi produse lactate.

Inghetata este supusă cotei de 18% de T.V.A.

d)uleiuri şi grăsimi comestibile.

Produsele prevăzute la lit. a) - d) de mai sus, vândute prin unităţile de alimentaţie publică sau care practica adaos comercial de alimentaţie publică, sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.

e)medicamentele de uz uman şi veterinar, substantele farmaceutice, plantele medicinale, aparatura de tehnica medicală şi alte bunuri destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare.

Sunt supuse cotei de 9% de T.V.A.:

(1)medicamentele şi produsele biologice de uz uman, prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Sănătăţii; (2) medicamentele de uz veterinar prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei; (3) substantele farmaceutice livrate sub forma de pulberi, granule, soluţii sau alte forme de aceasta natura şi care urmează să fie transformate în medicamente de către unităţile producătoare; (4) plantele medicinale prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei; (5) aparatura de tehnica medicală; (6) alte bunuri, destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare, cum sunt:

–articole şi aparate pentru proteze dentare;

–ceruri dentare sau compozitii pentru amprente dentare; alte compozitii pentru utilizare în stomatologie pe bază de ipsos;

–aliaje pe bază de aur, argint şi paladiu, folosite exclusiv în stomatologie;

–plăci şi filme fotografice pentru folosinţă medicală, dentara sau veterinara;

–reactivi compuşi, de diagnostic sau de laborator;

–alcool sanitar;

–vata, tifon, bandaje şi articole similare (pansamente, plasture, cataplasme etc.) impregnate sau acoperite cu substanţe farmaceutice sau condiţionate pentru vânzarea în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare;

–manusi pentru chirurgie;

–masti chirurgicale;

–sticlarie de laborator, sanitară sau farmaceutica, chiar gradata sau calibrata;

–sterilizatoare medico-chirurgicale;

–ambulante;

–vehicule auto radiologice, chirurgicale, care dentare;

–lentile corectoare pentru ochelari;

–rame şi monturi de ochelari;

–ochelari de corectie;

–termometre medicale şi veterinare.

Sunt supuse cotei de 9% de T.V.A. numai acele produse care au fost omologate în scopurile prevăzute la lit. e) subpct. (6) de mai sus şi care sunt destinate folosirii exclusiv în scopurile respective. Produsele cum sunt: reactivi, mobilier, mijloace de transport, aparate electrice şi alte bunuri de uz gospodăresc care nu sunt destinate exclusiv în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare, sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.

f)animale vii din speciile: bovine, porcine, ovine şi caprine;

g)păsări vii din specii domestice;

h)îngrăşăminte chimice şi minerale, insecticide, fungicide şi erbicide;

i)lucrări agricole şi de îmbunătăţiri funciare cum sunt:

i(1) lucrări agricole: aratul, grapatul, discuitul, tavalugitul, semanatul, erbicidatul, fertilizatul, prasitul, sapatul, recoltatul, balotatul, transportul produselor de la locul de recoltare până la locul de depozitare;

i(2) lucrări de îmbunătăţiri funciare prevăzute de Legea imbunatatirilor funciare nr. 84/1996 şi de Normele metodologice nr. 29/1997 emise de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;

j)oua de păsări din specii domestice;

k)făina de grâu, de secara, de orez. Nu este cuprinsă făina destinată nutreturilor pentru animale, care este supusă cotei de 18% de T.V.A.;

l)malai;

m)gris de grâu, calciu gris;

n)orez;

o)zahăr;

p)paste fainoase, ca de exemplu: spaghete, macaroane, fidea, lazane, gnochi, ravioli, cuscus;

r)biscuiti: simpli, cu crema, glazurati, aperitivi, dietetici;

s)uniforme pentru copiii din învăţământul preşcolar şi primar: costume, pantaloni, sacouri, rochite, sortulete, în dimensiuni până la măsura 36; camasi în dimensiuni până la măsura 34;

t)articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru nou-născuţi:

–scutece, garnituri de scutece (3-5 piese), bavete;

–îmbrăcăminte din tesaturi şi din tricot, gama de marimi 0-24 (pieptarase, veste, chiloti, maiouri, caciulite, sepci, palarioare, bonete, bascute, jachete, pantaloni, costumase, spilhozene, camasute, bluze, rochite, treninguri, salopete, halate de baie, fuste, saci de dormit, pijamale, sarafane, fulare, manusi);

–ciorapi, sosete, mărimea maxima 12;

–articole de încălţăminte, mărimea maxima 14,5 (ghetute, sandale, papuci, botosei).

Lista produselor din import, comercializate în ţara şi care sunt supuse cotei de 9% de T.V.A., este stabilită prin Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.101/1997.

3.Bunurile şi serviciile finanţate din fondul PHARE sunt supuse cotei zero de T.V.A. Cota zero se realizează astfel:

A. Prin exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. de către beneficiari, dacă aceştia sunt plătitori de T.V.A.

B. Prin restituirea, de către Direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucureşti, a T.V.A., aferente aprovizionarilor ai căror beneficiari nu sunt plătitori de T.V.A.

C. Prin facturarea de către furnizori şi prestatori a bunurilor livrate şi serviciilor prestate fără T.V.A., cu exercitarea dreptului de deducere a T.V.A., aferente intrărilor destinate realizării bunurilor şi serviciilor respective pe baza unui certificat eliberat de Direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucureşti, după caz.

Articolul 18

Conform normelor aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.178/1996, pct. 10.5 lit. f), nu poate fi dedusă T.V.A. aferentă bunurilor lipsa sau depreciate calitativ în timpul transportului, constatate peste normele legale, neimputabile, pe baza documentelor întocmite pentru preluarea bunurilor de la transportator şi pentru înregistrarea lor în gestiunea agentului economic.

T.V.A. facturată de furnizori, aferentă bunurilor aflate în situaţia de mai sus, nu se mai înregistrează în contul 4426 "T.V.A. deductibilă", ci în contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate".

Pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ, constatate după înregistrarea bunurilor în gestiune pe bază de inventariere, peste normele legale, neimputabile, se datorează T.V.A. Operaţiunea se reflecta în contabilitate prin înregistrarea 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" = 4427 "T.V.A. colectata", conform normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993.

Articolul 19

1.Dreptul de deducere a T.V.A. înscrise în documentele pentru cumpărări se determina în funcţie de data facturii, a chitanţei fiscale sau a altui document legal, dacă acestea s-au primit până la data întocmirii decontului T.V.A.

Documentele primite după data întocmirii documentului aferent lunii în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.

2.În jurnalul pentru cumpărări se înscriu toate documentele aferente intrărilor de bunuri şi servicii pentru nevoile agentului economic plătitor de T.V.A., indiferent de destinaţia lor, pentru realizarea de operaţiuni impozabile sau operaţiuni scutite, dreptul de deducere a T.V.A. aferente intrărilor urmând a fi stabilit pe baza pro ratei.

3.Agenţii economici, care realizează produse supuse T.V.A. utilizând metale preţioase achiziţionate prin banca Naţionala a României, îşi exercită dreptul de deducere a T.V.A. înscrise în actul de vânzare emis de Banca Naţionala a României.

În condiţiile în care în actul de vânzare nu apare înscrisă valoarea T.V.A., baza de impozitare pentru produsele obţinute din prelucrarea metalelor preţioase se determina ca diferenţa între preţul facturat beneficiarilor şi preţul de cumpărare al metalului pretios.

4.Prestatorii de servicii de transport de marfa, de persoane sau de servicii accesorii transportului au drept de deducere a T.V.A. aferente intrărilor de bunuri şi servicii, independent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs extern sau intern, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute la cap. VI din ordonanţa.

5.Pentru bunurile acordate de către furnizori clienţilor, în vederea stimulării vânzărilor în condiţiile prevăzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanţa agenţii economici vor exercita dreptul de deducere a T.V.A. aferente intrărilor.

Articolul 20

1.Pro rata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzător regimului T.V.A. aferente bunurilor şi serviciilor prevăzute a fi realizate în anul curent.

Regularizarea T.V.A. deductibile, determinata pe bază de pro rata se efectuează la finele anului şi se înscrie în decontul de T.V.A. întocmit efectiv pentru luna decembrie.

Determinarea pro ratei realizate se face pe baza datelor înscrise în deconturile pe lunile ianuarie-decembrie, astfel:

În cursul anului s-au utilizat:

-

varianta 1: pro rata de 100%;

-

varianta 2: pro rata de 75%;

-

varianta 3: pro rata de 90 %.

Abaterea realizată:

Regularizarea diferenţelor se va face numai pentru variantele 1 şi 2, care reprezintă o abatere, în plus sau în minus, mai mare de 10% .

Presupunand ca T.V.A. deductibilă, cumulată pe lunile ianuarie-noiembrie (rd. 14 din decont), este de 20.000 mii lei, rezultă:

–pentru varianta 1: (20.000 x 15) : 100 = 3.500 mii lei.

Suma se înscrie în roşu, în rândul 17 din decontul pe luna decembrie. În acelaşi decont, la rândul 10 se înscrie pro rata de 85% .

–pentru varianta 2: (20.000 x 10) : 100 = 2.000 mii lei.

Suma se înscrie în decontul pe luna decembrie, în rândul 17 în negru, iar la rândul 10 se înscrie pro rata de 85% .

T.V.A. de plată sau de rambursat, înscrisă în deconturile aferente lunilor ianuarie-noiembrie, nu se recalculează.

2.La cererea justificată a agenţilor economici, organele fiscale la care aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. pot aproba ca pro rata să se determine lunar în funcţie de realizarile efective înscrise în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".

În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro ratei. Agenţii economici, cărora li s-a aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuală la cea lunară, au obligaţia recalcularii T.V.A. deductibile, înscrisă în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobării, în funcţie de pro rata lunară efectiv realizată.

3.În situaţia în care aplicarea pro ratei, în condiţiile de mai sus, nu asigura determinarea corecta a T.V.A. aferente bunurilor şi serviciilor destinate realizării operaţiunilor prevăzute de art. 18 din ordonanţa, Ministerul Finanţelor poate aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere.

Aprobarea se da la cererea justificativă a agentului economic în cauza, iar criteriul propus va fi analizat şi avizat de organul fiscal la care agentul economic respectiv este înregistrat ca plătitor de T.V.A.

4.Societăţile comerciale, care vand atât mărfuri scutite de T.V.A., fără drept de deducere, cat şi mărfuri supuse T.V.A., îşi exercită dreptul de deducere după următorul criteriu:

a)jurnalul de cumpărări se va tine separat pentru:

–bunuri şi servicii achiziţionate pentru nevoile agentului economic plătitor de T.V.A. şi care se acoperă din adaosul comercial practicat, potrivit legii;

–mărfuri cumpărate în vederea vânzării şi care se înregistrează în contul 371 "Mărfuri", conform normelor legale privind reflectarea operaţiunilor în contabilitate;

b)pro rata stabilită potrivit prezentei decizii se va aplica numai asupra sumei reprezentând T.V.A. aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate pentru nevoile agentului economic plătitor de T.V.A.;

c)pentru mărfurile supuse T.V.A. la cumpărare nu se poate exercita dreptul de deducere, dacă vânzarea s-a făcut în condiţiile scutirii de T.V.A. (art. 171 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995. În situaţia în care vânzarea s-a efectuat după exercitarea dreptului de deducere, taxa nedeductibila se înscrie în roşu, la rândul 17 din decontul de T.V.A. "Regularizări".

Societăţile comerciale răspund de corecta reflectare a operaţiunilor în jurnale şi decont, astfel încât T.V.A. dedusă să fie strict aferentă bunurilor şi serviciilor destinate operaţiunilor prevăzute de art. 18 din ordonanţa, având totodată şi obligaţia de a comunică, în scris, organelor fiscale la care sunt înregistrate ca plătitoare de T.V.A., exercitarea dreptului de deducere pe baza criteriului specific de mai sus.

5.Agenţii economici care desfăşoară alte activităţi decât cele prevăzute la pct. 4 vor propune criterii specifice potrivit prevederilor de la pct. 3 de mai sus.

Articolul 21 lit. b) nemodificat

1.Suma stabilită la pct. 2.5. din cererea de rambursare reprezintă plafonul maxim admisibil. Suma de rambursat cuvenită pentru export nu poate depăşi suma prevăzută în cererea de rambursare la pct. 2.2. Diferenţa dintre sume va fi tratata în felul următor:

–în cazul în care suma de la pct. 2.5. este mai mica decât suma de la pct. 2.2., diferenţa reprezintă T.V.A. aferentă unor aprovizionari destinate altor operaţiuni şi se va prelua în soldul lunii următoare;

–în cazul în care suma înscrisă la pct. 2.5. este mai mare decât cea înscrisă la pct. 2.2, diferenţa reprezintă suma necuvenita şi nu va fi preluată în soldul lunii următoare.

2.Agenţii economici care realizează exclusiv livrări la export de produse cu ciclu lung de fabricaţie vor completa în luna în care s-a realizat exportul capitolul II din cererea de rambursare.

Articolul 25 lit. A

1.Agenţii economici sunt obligaţi sa completeze toate datele prevăzute în Declaraţia de înregistrare pentru plătitorii de impozite Cod formular IMP 1, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 224/1993, iar organele fiscale au obligaţia sa stabilească, înainte de atribuirea codului fiscal, calitatea de plătitor sau neplatitor de T.V.A. corespunzător datelor înscrise la rd. 7.1 şi 8 din declaraţie.

Codul fiscal ce se va atribui agenţilor economici care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru plătitorii de T.V.A. (cifra de afaceri de peste 50 milioane lei pe 12 luni sau, prin opţiune, pentru cei care au declarat o cifra de afaceri inferioară plafonului de mai sus), va conţine în mod obligatoriu litera "R".

Organele fiscale sunt obligate sa nu primească deconturi ale agenţilor economici al căror cod fiscal, înscris în spaţiul special prevăzut de formularul-model aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 320/1996, nu conţine litera "R".

Nerespectarea prevederilor de mai sus atrage răspunderea persoanelor vinovate pentru pagubele produse prin exercitarea nelegală a dreptului de deducere sau prin restituirea diferenţelor de T.V.A constatate de organele vamale potrivit Ordinului ministrului finanţelor nr. 1.566/1995.

2.Înregistrarea subunitatilor ca plătitoare de T.V.A. se poate face numai la cererea unităţii de baza, care are calitatea de plătitor de T.V.A., avizată de organul fiscal la care aceasta este înregistrată. În condiţiile în care unitatea de baza nu este plătitoare de T.V.A., subunitatile acesteia nu pot fi înregistrate ca plătitoare de T.V.A. decât cu avizul Direcţiei generale a impozitelor indirecte din Ministerul Finanţelor. Avizul se va acorda pe baza documentaţiei prezentate de organul fiscal teritorial.

3.În cazul în care un agent economic plătitor de T.V.A. îşi schimba sediul social, va fi luat în evidenta ca plătitor de T.V.A. la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta căruia se afla la data schimbării sediului şi în baza dosarului de plătitor de T.V.A. transmis de acesta. Codul fiscal acordat iniţial se menţine şi la noul sediu.

Articolul 25 lit. B

1.Documentele ce se întocmesc de către agenţii economici pentru exportul de bunuri sunt:

a)exportul pe bază de comision:

–unităţile producătoare emit facturi interne, inscriind "cota zero de T.V.A." şi menţinerea "export în comision";

–unităţile exportatoare în comision înscriu, pe o copie xerox de pe factura externa şi de pe declaraţia vamală de export, denumirea unităţii producătoare. Înscrierea se va face sub semnatura persoanelor autorizate şi cu aplicarea ştampilei care angajează societatea exportatoare. Documentele astfel completate se transmit unităţilor producătoare;

–pentru comisionul cuvenit unitatea exportatoare emite facturi către unitatea producătoare, aplicând cota zero de T.V.A.

Reglementările de mai sus se aplică şi în cazul altor agenţi economici decât unităţile producătoare, care exporta, prin comisionar, mărfuri cumpărate în vederea vânzării către beneficiari cu sediul în străinătate şi care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităţilor vamale pentru export;

b)exportul realizat de unităţile exportatoare care acţionează în nume propriu:

–unităţile producătoare emit facturi interne aplicând cota de T.V.A. corespunzătoare livrărilor la intern;

În cazul în care, potrivit contractului încheiat între producător şi exportator, livrarea produselor către beneficiarul extern se face direct de către unitatea producătoare, aceasta emite factura interna către unitatea exportatoare aplicând cota zero de T.V.A. şi menţionează că marfa s-a expediat direct beneficiarului extern. La factura se anexează copia documentului de transport internaţional şi copia declaraţiei vamale de export vizata de organele vamale pe care exportatorul înscrie denumirea unităţii producătoare, în condiţiile prevăzute la lit. a) a alin. 2 de mai sus;

–unităţile exportatoare emit facturi externe şi întocmesc facturi interne.

c)export realizat direct de unitatea producătoare;

–unităţile producătoare emit facturi externe şi facturi interne corespunzătoare, aplicând cota zero de T.V.A.;

d)pentru produsele contractate cu partenerii externi care dispun livrarea către un agent economic din ţara în vederea prelucrării lor pentru produse de export pentru acelaşi partener, unităţile exportatoare beneficiază de cota zero de T.V.A. pe baza următoarelor documente:

–contractul sau dispoziţia scrisă a partenerului extern, din care să rezulte produsele, cantităţile şi agentul economic din ţara la care se face livrarea;

–factura externa;

–dovada încasării contravalorii mărfii în valută.

Valoarea facturilor interne aferente bunurilor şi serviciilor exportate direct sau prin intermediari se determina pe baza preţurilor externe transformate în lei la cursul de schimb al pieţei valutare, utilizat la întocmirea declaraţiei vamale de export.

2.Bunurile predate ca aport la capitalul social al altei societăţi comerciale nu se factureaza şi nu se includ în decontul de T.V.A.

Articolul 25 lit. C

Potrivit art. 2 pct. 2.2 din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992, republicată, utilizarea de către agenţii economici, pentru activitatea proprie, a unor produse sau servicii realizate în unităţile acestora, nu mai reprezintă operaţiune impozabilă şi, ca urmare, înregistrarea 4426 = 4427, prevăzută în Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile pentru evidentierea T.V.A. aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, aferente mijloacelor fixe realizate în regie proprie, nu se mai foloseşte.

Articolul 33

Diferenţele constatate la verificarea T.V.A. se plătesc sau, după caz, se restituie în termenele prevăzute de art. 33 din ordonanţa, pe baza actului de control întocmit. Sumele respective nu se includ în deconturile de T.V.A.

Soluţii privind T.V.A. aferentă unor operaţiuni specifice agriculturii

1.Operaţiunile efectuate de societăţile agricole constituite în baza Legii nr. 31/1990 şi Legii nr. 36/1991 pentru exploatarea terenurilor agricole aparţinând persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate se supun T.V.A. astfel:

a)produsele agricole predate persoanelor fizice menţionate mai sus nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate şi nu se supun T.V.A.;

b)produsele reţinute de societăţile agricole pentru lucrările agricole pe care le-au efectuat se supun T.V.A. la vânzarea lor, ca atare sau sub forma prelucrata, către alte persoane fizice sau juridice. În mod corespunzător se va proceda în situaţiile prevăzute la art. 2 pct. 2.2. din ordonanţa;

c)produsele aparţinând persoanelor fizice menţionate mai sus, care sunt valorificate la terţi prin intermediul societăţilor agricole menţionate la lit. b), nu se supun T.V.A. şi nu se reflecta în jurnalele şi deconturile privind T.V.A. la societăţile agricole respective.

2.Lucrările agricole executate de societăţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura (agromecuri şi alte societăţi) se supun T.V.A. în mod diferenţiat, în funcţie de beneficiar şi de forma de plată, astfel:

2.1.lucrările agricole executate cu plata în bani în favoarea producătorilor agricoli, indiferent de forma de organizare, sunt supuse T.V.A. în condiţiile prevăzute de ordonanţa;

2.2.lucrările agricole executate cu plata în natura în favoarea societăţilor agricole cu personalitate juridică sunt impozabile şi se reflecta în documente atât la prestator, cat şi la beneficiar, ca operaţiuni distincte, astfel:

a)societatea comercială prestatoare de servicii factureaza valoarea lucrărilor executate societăţilor agricole la data preluării produselor, aplicând tarifele negociate plus T.V.A. Exigibilitatea T.V.A. colectate şi deductibile, aferentă lucrărilor agricole executate, ia naştere atât la prestator, cat şi la beneficiar, la data preluării, respectiv data predării produselor prevăzute în contractele încheiate între părţi. Nu se admite facturarea esalonata a lucrărilor în funcţie de data executării acestora;

b)societatea agricolă factureaza produsele predate societăţilor comerciale prestatoare de servicii pentru lucrările executate, la preţurile negociate plus T.V.A. Exigibilitatea T.V.A. colectate ia naştere la data întocmirii documentelor de predare-recepţie a produselor agricole sau, după caz, la data eliberării buletinului de analiza prin care se stabilesc parametrii de calitate, în funcţie de care se stabileşte preţul.

2.3.lucrările executate cu plata în natura, în favoarea producătorilor agricoli individuali sau în favoarea asociaţiilor constituite în baza art. 2 din Legea nr. 36/1991, sunt considerate cheltuieli efectuate în contul produselor agricole ce urmează a fi reţinute după recoltare şi nu se supun T.V.A. Produsele reţinute de societăţile comerciale prestatoare de servicii în contul lucrărilor agricole executate sunt supuse T.V.A. la data livrării către alte persoane fizice sau juridice, ca atare sau prelucrate în alte produse.

Produsele utilizate în scopurile prevăzute la art. 2 pct. 2.2 din ordonanţa sunt supuse T.V.A., iar obligaţia plăţii acesteia se determina potrivit prevederilor art. 11 lit. c) din ordonanţa.

3.Avansurile acordate producătorilor agricoli individuali şi asociaţiilor agricole constituite în baza art. 2 din Legea nr. 36/1991 de către agenţii economici special mandataţi de stat, conform art. 11 din Legea privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli nr. 83/1993, intră în sfera de aplicare a T.V.A. astfel:

3.1.avansurile acordate direct producătorilor agricoli prevăzuţi la pct. 3 de mai sus, în bani sau în materii prime şi materiale, finanţate din creditele angajate prin agenţii economici special autorizaţi, nu se supun T.V.A., întrucât acestea reprezintă, pentru agenţii economici care le-au acordat, cheltuieli în contul produselor agricole pe care urmează să le primească la recoltare.

Avansurile acordate în condiţiile legii se reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 409 "Furnizori-debitori";

3.2.avansurile acordate producătorilor agricoli prevăzuţi la pct. 3 de către agenţii economici special mandataţi de stat prin intermediul societăţilor comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura nu sunt supuse T.V.A.

Agenţii economici special mandataţi de stat reflecta în contabilitate avansurile acordate în condiţiile de mai sus, sub forma de bani, de materii prime şi materiale, în contul prevăzut la pct. 3.1 alineatul ultim;

3.3.societăţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura evidenţiază materiile prime şi materialele primite în contul avansurilor acordate producătorilor agricoli de către agenţii economici mandataţi de stat în contul 8033 "Valori materiale primite în păstrare sau custodie".

Pe baza proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor agricole executate, se efectuează scăderea din gestiune a materiilor prime şi materialelor consumate, prin creditarea contului menţionat mai sus.

Societăţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura datorează T.V.A pentru lucrările agricole consemnate în procesele-verbale de recepţie semnate de producătorul agricol şi de reprezentantul agentului economic, care achită în bani lucrările executate.

Pe baza procesului-verbal de recepţie, prestatorul de servicii este obligat sa emita factura către agentul economic special mandatat de stat, care achită contravaloarea lucrărilor executate şi T.V.A. aferentă. Aceasta factura nu se transmite şi nu se înregistrează în evidentele producătorilor agricoli.

4.Avansurile acordate în bani, în materii prime şi materiale, direct producătorilor agricoli - persoane juridice, de către agenţii economici special mandataţi de stat, în baza actelor normative menţionate la pct. 3 de mai sus, nu se supun T.V.A. şi se înregistrează în contul 409 "Furnizori debitori" şi, respectiv, în contul 419 "Clienţi-creditori", la unitatea primitoare.

Dreptul de deducere a T.V.A. aferente materiilor prime şi materialelor utilizate potrivit prevederilor alineatului precedent se exercită de către agenţii economici special mandataţi de stat în condiţiile prevăzute în prezenta decizie, referitoare la aplicarea art. 19 din ordonanţa.

După recoltare producătorii agricoli - persoane juridice - factureaza produsele predate către agenţii economici special mandataţi de stat, la preţurile negociate plus T.V.A. prevăzută de lege, şi regularizează diferenţa dintre valoarea totală a facturii, inclusiv T.V.A. şi avansul primit, reflectat în contul 419 "Clienţi-creditori".

5.Operaţiunile rezultate din aplicarea Legii arendării nr. 16/1994 intră în sfera de aplicare a T.V.A. astfel:

5.1.arendaşul - persoana fizica -, având calitatea de agricultor, este scutit de T.V.A. în baza art. 6 lit. A.e) din ordonanţa;

5.2.arendaşul - persoana juridică - devine plătitor de T.V.A., dacă din activitatea economică, inclusiv din exploatarea bunurilor agricole arendate, realizează venituri totale de peste 50 milioane lei;

5.3.arenda plătită în natura nu se supune T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanţa nici la arendaş nici la proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal de bunuri agricole;

5.4.arenda primită în bani este scutită de T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanţa.

6.Drepturile cuvenite persoanelor fizice cărora le-a fost stabilită calitatea de acţionar în baza prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, constând în produse agricole reprezentând echivalentul valoric a cel puţin 600 kg de grâu STAS la hectar, conform Legii nr. 48/1994, nu sunt supuse T.V.A.

Când plata drepturilor se face în natura, cu alte produse decât cele prevăzute de lege, operaţiunea se supune T.V.A. la furnizor, iar baza de impozitare se determina potrivit art. 13 lit. d) din ordonanţa.

7.Livrările de îngrăşăminte chimice efectuate în baza Legii nr. 83/1993 sunt supuse T.V.A. Unităţile care distribuie ingrasamintele chimice producătorilor agricoli includ T.V.A. facturată de furnizori în preţul de achiziţie al ingrasamintelor care se acoperă prin alocaţii bugetare. Acestor unităţi nu li se aplică prevederile art. 2 pct. 2.2 din ordonanţa pentru ingrasamintele predate, cu titlu gratuit, producătorilor agricoli, iar operaţiunile respective nu se cuprind în decont.

Alte precizări

Potrivit art. 171 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, documentaţia tehnica şi materialele pentru construcţii destinate învăţământului de stat şi celui particular acreditat, precum şi achiziţionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicaţii şi dotări pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A.

Întrucât prin lege nu se acordă în mod expres dreptul de deducere a T.V.A. aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în vederea realizării operaţiunilor de mai sus, furnizorii şi beneficiarii vor negocia preţuri în condiţii de scutire de T.V.A., respectiv, prin includerea în acestea a T.V.A. aferente aprovizionarilor.

Se încadrează în prevederile de mai sus numai bunurile destinate procesului didactic realizat de unităţile şi instituţiile de învăţământ prevăzute în Legea nr. 84/1995, republicată, la art.: 18, 20, 21, 23, 29, 37, 41, 47, 48, 51, 55, 62, 66, 74, 97, 103 şi 137.

Operaţiunile reprezentând, din punct de vedere al T.V.A., prestări de servicii (cu excepţia documentaţiilor tehnice) sunt supuse T.V.A. în cotele prevăzute de lege.