Decizie nr. 1.264 din 27 septembrie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Lenuţa Eleonora Dumitru în Dosarul nr. 4.085/91/2010 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.800D/2010.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 4.801D/2010 şi nr. 59D/2011-69D/2011 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Rozica Zbughină, Veronica Racoveanu, Carmen Elena Antohi, Cleopatra Gălăţeanu, Georgeta Bazilescu, Cornelia Stână, Iuliana Raban, Georgeta Spânu, Maria Gătej, Viorica Gheţu, Săndica Bolboceanu şi Gheorghi Gherman în dosarele nr. 4.083/91/2010, nr. 4.069/91/2010, nr. 4.076/91/2010, nr. 4.267/91/2010, nr. 3.960/91/2010, nr. 4.062/91/2010, nr. 4.087/91/2010, nr. 4.079/91/2010, nr. 4.088/91/2010, nr. 4.339/91/2010, nr. 4.064/91/2010 şi nr. 4.166/91/2010 ale Tribunalului Vrancea - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise de Casa Judeţeană de Pensii Vrancea în dosarele nr. 59D/2011, nr. 60D/2011, nr. 62D/2011, nr. 64D/2011 şi nr. 66D/2011, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi păstrarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 124D/2011 şi nr. 209D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010, excepţie ridicată de Viorica Trandafir şi Daniela Manuc în dosarele nr. 11.826/118/2010 şi nr. 11.965/118/2010 ale Tribunalului Constanţa - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 321D/2011-323D/2011 şi nr. 363D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, excepţie ridicată de Ana Rites, Viorica Secara, Maria Constantinescu şi Lucia Hohr în dosarele nr. 8.002/30/2010, nr. 8.004/30/2010, nr. 8.015/30/2010 şi nr. 8.016/30/2010 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 752D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Maria Dima în Dosarul nr. 10.237/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se prezintă avocatul Louise Gheorghe pentru autorul excepţiei. Lipsesc părţile Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Guvernul României, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 4.800D/2010, 4.801D/2010, 59D/2011-69D/2011, 124D/2011, 209D/2011, 321D/2011-323D/2011, 363D/2011 şi 752D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Partea prezentă este de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.801D/2010, 59D/2011-69D/2011, 124D/2011, 209D/2011, 321D/2011-323D/2011, 363D/2011 şi nr. 752D/2011 la Dosarul nr. 4800D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că şi personalul auxiliar din justiţie contribuie la înfăptuirea actului de justiţie, astfel că se impune un tratament juridic identic cu cel aplicabil magistraţilor, prin acordarea pensiei de serviciu.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 7 şi 14 decembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 4.085/91/2010, nr. 4.083/91/2010, nr. 4.069/91/2010, nr. 4.076/91/2010, nr. 4.267/91/2010, nr. 3.960/91/2010, nr. 4.062/91/2010, nr. 4.087/91/2010, nr. 4.079/91/2010, nr. 4.088/91/2010, nr. 4.339/91/2010, nr. 4.064/91/2010 şi nr. 4.166/91/2010, Tribunalul Vrancea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său.

Excepţia a fost ridicată de Lenuţa Eleonora Dumitru, Rozica Zbughină, Veronica Racoveanu, Carmen Elena Antohi, Cleopatra Gălăţeanu, Georgeta Bazilescu, Cornelia Stână, Iuliana Raban, Georgeta Spânu, Maria Gătej, Viorica Gheţu, Săndica Bolboceanu şi Gheorghi Gherman cu prilejul soluţionării unor acţiuni civile având ca obiect cererea de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor.

Prin încheierile din 13 decembrie 2010 şi 24 ianuarie 2011, pronunţate în dosarele nr. 11.826/118/2010 şi nr. 11.965/118/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Viorica Trandafir şi Daniela Manuc cu prilejul soluţionării unor contestaţii privind decizia de pensionare.

Prin încheierile din 14 februarie 2011, pronunţate în dosarele nr. 8.002/30/2010, nr. 8.004/30/2010, nr. 8.015/30/2010 şi nr. 8.016/30/2010, Tribunalul Timiş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Ana Rites, Viorica Secara, Maria Constantinescu şi Lucia Hohr cu prilejul soluţionării unor acţiuni civile având ca obiect cererea de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor.

Prin Încheierea din 31 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 10.237/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Maria Dima cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că cele reţinute de instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 873/2010, referitor la statutul special al magistraţilor, sunt aplicabile şi în privinţa personalului auxiliar din justiţie, care are aceleaşi obligaţii şi interdicţii ca magistraţii, este supus aceloraşi riscuri şi este dedicat aceluiaşi scop, înfăptuirea justiţiei. De asemenea, susţin că textele de lege criticate sunt contrare principiului neretroactivităţii legii civile. În acest sens, arată că prevederile Legii nr. 119/2010 abrogă, în mod retroactiv, dispoziţiile legale în temeiul cărora a fost stabilit anterior dreptul la pensie specială. Totodată, este încălcat dreptul de proprietate privată. Astfel, dreptul la pensie, drept fundamental, este preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, prin contribuţia la sistemul asigurărilor sociale de stat. Corelativ, statul este obligat ca, în perioada pasivă a vieţii asiguratului, să plătească o pensie al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de legislaţia în vigoare la momentul ieşirii la pensie. Prin urmare, dreptul la pensie reprezintă o creanţă asupra statului, fiind un "bun" în sensul stabilit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Recalcularea pensiilor speciale constituie, astfel, o încălcare a dreptului de proprietate, dar şi a principiului neretroactivităţii legii civile. În acest sens, sunt invocate cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 57/2006 şi Decizia nr. 120/2007, referitor la interdicţia legiuitorului de a afecta cuantumul pensiilor aflate în plată. În sfârşit, susţin că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent, cuantumul pensiei fiind considerabil diminuat.

Tribunalul Vrancea - Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie în măsura în care înlătură drepturi ce s-au născut sub imperiul legii vechi. De asemenea, consideră că se aduce atingere dispoziţiilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei.

Tribunalul Constanţa - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

Tribunalul Timiş - Secţia civilă arată că nu-şi poate exprima opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât numai Curtea Constituţională are competenţa de a stabili conformitatea dispoziţiilor de lege cu textele constituţionale.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 47 din Constituţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituţionalitate vizează probleme de politică legislativă în domeniul pensiilor, precum şi de aplicare a legii, aspecte ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora:

–Art. 1 lit. c): "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...]

c)pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;";

–Art. 3: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)În situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului."

De asemenea, autorii excepţiei critică Legea nr. 19/2010, în ansamblul său.

Autorii excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la statul român, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 11 alin. (2) referitor la tratatele ratificate de Parlament, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 124 alin. (3) referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 132 privind statutul procurorilor şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispoziţiile art. 7 şi art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale Directivei 86/378/CEE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în regimurile profesionale de securitate socială, ale Directivei nr. 96/97/CE pentru modificarea Directivei 86/378/CEE, ale Directivei 79/7/CE privind implementarea progresivă a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale, ale Directivei Consiliului 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasială sau etnică, ale Directivei Consiliului 2000/78/CE implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasială sau etnică, precum şi ale Cartei Sociale Europene revizuite.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate prin raportare la criticile vizând încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că, în esenţă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate solicită declararea ca neconstituţionale a textelor de lege criticate pentru raţiuni asemănătoare celor invocate în Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, referitor la statutul magistraţilor.

Faţă de acestea, Curtea reţine că, deşi ţinut de obligaţii şi interdicţii asemănătoare acestora, personalul auxiliar din justiţie are un statut diferit de cel al magistraţilor. Astfel, deşi ambele categorii profesionale sunt dedicate înfăptuirii justiţiei, rolul lor este, în mod evident, diferit, doar judecătorii fiind aceia care au rolul de "a spune dreptul". De asemenea, procurorii sunt cei chemaţi ca, în procesul de înfăptuire a justiţiei, să apere interesele generale, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Cât priveşte personalul auxiliar, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004 arată că "În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea."

În plus, Curtea constată că independenţa judecătorilor, respectiv imparţialitatea procurorilor se bucură de o consacrare constituţională, în art. 124 alin. (3), respectiv art. 132 alin. (1), în timp ce, pentru personalul auxiliar, Constituţia nu are astfel de prevederi. Incontestabil că toate categoriile de pensii speciale la care se referă Legea nr. 119/2010 au fost justificate de împrejurări deosebite ţinând de statutul şi activitatea desfăşurată de persoanele beneficiare. Cu toate acestea, Curtea, prin Decizia nr. 873/2010, a reţinut doar neconstituţionalitatea dispoziţiilor referitoare la magistraţi, întrucât numai în cazul acestora statutul profesional special era consacrat la nivel constituţional.

Prin decizia mai sus amintită, Curtea s-a pronunţat şi cu privire la conformitatea textelor de lege criticate cu prevederile Legii fundamentale care consacră dreptul la pensie, dreptul de proprietate privată, precum şi principiul neretroactivităţii legii civile. În acest sens, a reţinut că "pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie." De asemenea, Curtea a arătat că "în conceptul de «drepturi câştigate» pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele Deciziei nr. 873/2010 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Cât priveşte critica privind legea în ansamblul său, Curtea constată că autorii excepţiei nu aduc argumente noi faţă de cele invocate cu privire la dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010. Prin urmare, sunt aplicabile aceleaşi considerente de constituţionalitate ca şi cele reţinute mai sus.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii, în ansamblul său, excepţie ridicată de Lenuţa Eleonora Dumitru, Rozica Zbughină, Veronica Racoveanu, Carmen Elena Antohi, Cleopatra Gălăţeanu, Georgeta Bazilescu, Cornelia Stână, Iuliana Raban, Georgeta Spânu, Maria Gătej, Viorica Gheţu, Săndica Bolboceanu şi Gheorghi Gherman în dosarele nr. 4.085/91/2010, nr. 4.083/91/2010, nr. 4.069/91/2010, nr. 4.076/91/2010, nr. 4.267/91/2010, nr. 3.960/91/2010, nr. 4.062/91/2010, nr. 4.087/91/2010, nr. 4.079/91/2010, nr. 4.088/91/2010, nr. 4.339/91/2010, nr. 4.064/91/2010 şi nr. 4.166/91/2010 ale Tribunalului Vrancea - Secţia civilă, de Viorica Trandafir şi Daniela Manuc în dosarele nr. 11.826/118/2010 şi nr. 11.965/118/2010 ale Tribunalului Constanţa - Secţia civilă, de Ana Rites, Viorica Secara, Maria Constantinescu şi Lucia Hohr în dosarele nr. 8.002/30/2010, nr. 8.004/30/2010, nr. 8.015/30/2010 şi nr. 8.016/30/2010 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilă şi de Maria Dima în Dosarul nr. 10.237/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea