Decizie nr. 396 din 5 octombrie 2004

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspa - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Agropan Trade" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.274/2004 al Tribunalului Prahova - Secţia comercială.

La apelul nominal răspund părţile Gheorghe Stoicescu şi Romulus Panaitescu. Lipsesc autorul excepţiei, precum şi partea, Societatea Comercială "Extrapan" - S.A. din Ploieşti, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, Gheorghe Stoicescu solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Având cuvântul, Romulus Panaitescu arată că dispoziţiile art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă "sunt aplicate normal", sunt constituţionale şi nu contravin prevederilor art. 21 şi 24 din Constituţie, prevederi de care autorul excepţiei a beneficiat, întrucât a avut posibilitatea de a face recurs. Solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi "aplicarea Codului de procedură civilă".

Reprezentantul Ministerului Public arată că dispoziţiile art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea respingând excepţia de fiecare dată. Întrucât motivele care au dus la această soluţie sunt aplicabile şi în prezenta cauză, solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 9 iunie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 3.274/2004, Tribunalul Prahova - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Agropan Trade" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză comercială având ca obiect o ordonanţă preşedinţială.

În motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine că procedura ordonanţei preşedinţiale permite stabilirea de către instanţă a unor măsuri fără a analiza complet şi temeinic situaţiile de fapt supuse judecăţii, în baza unui probatoriu insuficient, iar uneori chiar fără citarea părţilor, fapt ce încalcă principiul contradictorialităţii şi, deci, dreptul la apărare, precum şi liberul acces la justiţie.

Tribunalul Prahova - Secţia comercială apreciază că dispoziţiile art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă nu încalcă prevederile art. 21 din Constituţie, republicată, deoarece ordonanţa preşedinţială poate fi atacată cu recurs, iar împotriva executării acesteia se poate face contestaţie. Pe de altă parte, arată că pe calea ordonanţei preşedinţiale nu se soluţionează fondul cauzei, părţile având posibilitatea de a soluţiona litigiul dintre ele pe calea dreptului comun. Consideră că reglementarea de către legiuitor în considerarea unor situaţii deosebite a unei proceduri speciale, respectiv a procedurii ordonanţei preşedinţiale, nu contravine prevederilor art. 24 din Constituţie, republicată, neîncălcând dreptul la apărare al părţilor. Arată că, şi atunci când soluţionarea cererii se face fără citarea părţilor, acestea au posibilitatea exercitării căilor de atac, parte componentă a dreptului la apărare. În concluzie, instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În susţinerea acestui punct de vedere, arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, pe acest temei legiuitorul putând institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi corespunzătoare de exercitare a drepturilor procedurale. În acest sens, arată că ordonanţa preşedinţială este o reglementare specială, care asigură operativitatea procedurii de judecată şi executarea imediată a hotărârii judecătoreşti, ceea ce este de esenţa administrării justiţiei, în cazuri în care se impun măsuri urgente pentru încetarea actelor şi faptelor evident nelegitime. Apreciază că cei nemulţumiţi de soluţiile adoptate de ordonanţa preşedinţială o pot ataca cu recurs, iar împotriva executării acesteia pot formula contestaţie. De asemenea, părţile au rezervată calea dreptului comun pentru judecata în fond a litigiului. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, constatând că dispoziţiile de lege criticate nu sunt contrare prevederilor din Constituţie privind accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci, dimpotrivă, sunt în sensul realizării cerinţelor acestora.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă nu îngrădesc accesul liber la justiţie şi nu încalcă dreptul părţilor la un proces echitabil şi nici la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, întrucât elementul esenţial al acestei proceduri este urgenţa. Arată că procedura ordonanţei preşedinţiale are caracter contencios, iar posibilitatea instanţei de judecată de a soluţiona ordonanţa şi fără citarea părţilor nu contravine dreptului la un proces echitabil, deoarece instanţa fie va cita ambele părţi, fie nu va cita nici o parte.

Consideră că posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii judecătoreşti pronunţate în această materie constituie un argument în plus în favoarea asigurării liberului acces la justiţie. Constată că, din coroborarea prevederilor constituţionale ale art. 24 din Constituţie, republicată, cu cele ale art. 128 şi art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora competenţa şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, rezultă că reglementarea prin textele de lege criticate a unei proceduri speciale prin care instanţa de judecată poate ordona măsuri vremelnice în cazuri grabnice fără citarea părţilor nu este contrară dreptului la apărare. În concluzie, Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:

–Art. 581: "(1) Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

(2)Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului.

(3)Ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor şi chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.

(4)Ordonanţa este vremelnică şi executorie. Instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen."

–Art. 582: "(1) Ordonanţa este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

(2)Instanţa de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.

(3)Recursul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor. Dispoziţiile art. 581 alin. 3 referitoare la amânarea pronunţării şi redactarea ordonanţei sunt aplicabile.

(4)Împotriva executării ordonanţei preşedinţiale se poate face contestaţie."

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi art. 24 din Constituţie, republicată, care au următorul conţinut:

–Art. 21 alin. (1), (2) şi (3): "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2)Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3)Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil."

–Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2)În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 581 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, în Decizia nr. 199 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 13 februarie 2001, Curtea a apreciat că prin procedura de urgenţă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei, prin cerere de ordonanţă preşedinţială (în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări).

Totodată, posibilitatea atacării cu recurs a ordonanţei preşedinţiale, ca şi cea a contestării executării acesteia, prevăzută de art. 582 din Codul de procedură civilă, constituie un argument suplimentar în sensul deplinei respectări a dreptului la apărare.

De asemenea, în Decizia nr. 173 din 15 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 11 mai 2004, Curtea a constatat că scopul dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă este acela de a institui o procedură specială, prin care instanţa de judecată să poată lua, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri cu caracter vremelnic, a căror urgenţă este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Aşa fiind, textul de lege ce face obiectul excepţiei este în deplin acord cu dispoziţiile constituţionale, deoarece hotărârea definitivă şi irevocabilă privind drepturile părţilor se va da în cadrul procesului obişnuit, o dată cu judecarea fondului.

Curtea a reţinut că aceleaşi considerente, ce privesc caracterul vremelnic al măsurilor dispuse prin ordonanţa preşedinţială, urgenţa adoptării unor asemenea măsuri, ca şi posibilitatea de a stinge litigiul pe baza înţelegerii părţilor, reprezintă motive suficiente pentru a justifica soluţionarea cererii şi fără citarea părţilor.

De altfel, în virtutea dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicată, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii particulare, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi specifice de exercitare a drepturilor procedurale. Judecătorul "spune dreptul", dar numai în formele şi în condiţiile procedurale instituite de lege.

În ceea ce priveşte conformitatea textului legal criticat cu dispoziţiile constituţionale care consacră dreptul la un proces echitabil, Curtea a constatat că art. 581 din Codul de procedură civilă nu conţine nici o prevedere prin care s-ar aduce atingere dreptului persoanei de a beneficia de o judecată echitabilă, publică şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege.

Întrucât nu există elemente noi de natură a impune reconsiderarea jurisprudenţei Curţii în această materie, cele anterior statuate rămân valabile şi în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 582 din Codul de procedură civilă, Curtea apreciază că, departe de a nesocoti prevederile art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi art. 24 din Constituţie, republicată, aceste dispoziţii nu fac altceva decât să le dea expresie. Calea de atac a recursului împotriva ordonanţei preşedinţiale dată în primă instanţă constituie o aplicare practică, în această materie, a principiilor accesului liber la justiţie şi dreptului la apărare.

Mai mult decât atât, textul de lege menţionat, în măsura în care consacră obligativitatea citării părţilor la judecarea recursului, oferă, totodată, un argument peremptoriu care demonstrează lipsa de consistenţă a criticii de neconstituţionalitate privitoare la primul text de lege supus controlului, respectiv art. 581 din Codul de procedură civilă. Altfel spus, posibilitatea recunoscută părţilor de a ataca cu recurs, la a cărui judecare citarea este obligatorie, ordonanţa preşedinţială soluţionată în prima instanţă, după o procedură derogatorie de la dreptul comun, având ca principal imperativ celeritatea, lipseşte de temei susţinerea potrivit căreia o asemenea procedură ar nesocoti principiile consacrate prin normele constituţionale de referinţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 şi 582 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Agropan Trade" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.274/2004 al Tribunalului Prahova - Secţia comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma