Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Tiberiu Nicolae Salomiu în Dosarul nr. 588/46/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.371D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a depus note scrise în sensul respingerii, în principal, ca inadmisibilă, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției. Menționează, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 863 din 17 decembrie 2019.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.Prin Încheierea din 5 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 588/46/2018, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. VII al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost invocată de Tiberiu Nicolae Salomiu, reclamant într-o cauză având ca obiect plată acordare despăgubiri rezultate din indexarea și actualizarea pensiei sale de serviciu potrivit art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, așa cum au fost modificate de art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că este prejudiciat deoarece, potrivit art. 59 din Legea nr. 223/2015, așa cum a fost modificat de art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, începând cu 1 ianuarie 2018, pensia se indexează cu rata medie anuală a inflației și nu cu 50% din creșterea câștigului salarial mediu brut realizat, cum era cazul înainte de modificarea menționată.

7.În mod similar, autorul se consideră prejudiciat și de art. 60 din Legea nr. 223/2015, așa cum a fost modificat de art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 care nu mai permite actualizarea pensiei ori de câte ori se majorează solda de funcție a militarilor activi. Astfel, potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice de la 1 ianuarie 2018 s-a majorat solda de funcție a militarilor activi cu 25%, dată de la care trebuia actualizată în mod corespunzător și pensia lui. Mai mult, autorul este prejudiciat și de faptul că, potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma modificată, nu va putea beneficia de actualizările previzibile din anii următori anului 2018, având în vedere majorările etapizate ale soldelor militarilor activi potrivit anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

8.Efectele art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, în noua lor formă, sunt de natură să aducă atingere art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la obligativitatea respectării legilor, în cauză fiind încălcate prevederile art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind principiul egalității. De asemenea, se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece sunt discriminați pensionarii ale căror pensii se află în plată la 1 ianuarie 2018 față de cei care se vor pensiona ulterior acestei date. Astfel, prima categorie de titulari ai pensiilor de serviciu nu beneficiază de majorările salariale anterior menționate. Mai mult decât atât, prevederile criticate diferențiază între două categorii de pensionari care, deși au aceleași grade, funcții și vechime, vor fi tratați în mod diferențiat, în funcție de data pensionării. Astfel, cei pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2018 sunt discriminați față de cei pensionați ulterior acestei date. Categoriei celor pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2018 li se încalcă, prin efectele art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, și dreptul la un nivel de trai decent garantat de art. 47 alin. (1) din Constituție, prin reducerea nivelului de trai.

9.Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit Curții Constituționale, legiuitorului îi revine în exclusivitate atribuția de a stabili condițiile de acordare a drepturilor de pensie, inclusiv modalitatea lor de calcul, jurisprudență în acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește politicile sociale. Instanța mai arată că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, nu reprezintă o încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție.

10.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit motivării autorului și încheierii de sesizare, se referă la art. VII al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, care modifică Legea nr. 223/2015. În realitate însă, sunt criticate doar prevederile art. VII pct. 2 și 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Prin urmare, având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 59 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate de dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, prevederi care au următorul conținut:

–Art. 59: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată“.– Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.

14.Prevederile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în prezenta cauză, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

15.Autorul excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la separația puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 47 alin. (1) referitor la dreptul la un trai decent.

16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, nepublicată încă în Monitorul Oficial al României, Partea I, a examinat constituționalitatea dispozițiilor criticate în cauza de față și a stabilit conformitatea acestora cu art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției și a legilor și cu art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

17.Astfel, cu referire la neclaritatea normelor criticate, Curtea a arătat că art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 vizează două situații diferite și, ca atare, nu pot fi în contradicție. Astfel, art. 59 din Legea nr. 223/2015 se referă la indexarea pensiilor de serviciu deja stabilite, în conformitate (și) cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015. Indexarea reprezintă o măsură statală de protejare a pensiilor de serviciu față de efectele pe care le poate avea inflația asupra valorii reale a acestora, în vreme ce art. 60 din Legea nr. 223/2015 reprezintă expresia opțiunii statale de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

18.În ceea ce privește criticile formulate în temeiul art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reiterat jurisprudența sa constantă potrivit căreia deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Curtea a menționat, în acest sens, paragraful 50 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020).

19.Cu referire la pretinsa încălcare a art. 47 alin. (1) din Constituție privind asigurarea de către stat a unui nivel de trai decent, se observă că, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, Curtea a decis că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat ca fiind decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de o serie de factori conjuncturali. Situația economică a țării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar și nivelul de dezvoltare al societății, gradul de cultură și civilizație la un anumit moment și modul de organizare a societății reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul decent al vieții. În concluzie, aprecierea modului și a măsurii în care statul reușește să ducă la îndeplinire obligația de a asigura un nivel de trai decent trebuie să fie raportată la acești factori, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil.

20.Curtea reține că statul, în speță Guvernul, beneficiază de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește adoptarea soluțiilor din dispozițiile criticate în prezenta cauză, astfel încât prevederile art. 47 alin. (1) din Constituție nu sunt încălcate.

21.Cu referire la critica întemeiată pe prevederile art. 1 alin. (4) referitoare la separația puterilor în stat din Constituție, Curtea observă că autorul nu formulează considerații concrete care să permită Curții să rețină o critică individualizată din perspectiva acestor prevederi constituționale. În astfel de condiții, instanța constituțională nu se poate substitui în rolul autorilor excepțiilor de neconstituționalitate, având în vedere că, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“ (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Tiberiu Nicolae Salomiu în Dosarul nr. 588/46/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 59 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva