Lege nr. 9 din 29 martie 1974

EXPUNERE DE MOTIVE

Dezvoltarea în ritm ascendent a economiei naţionale în condiţiile largirii atribuţiilor şi competentelor cadrelor de decizie pe toate treptele organizatorice impune respectarea riguroasă a legalităţii, introducerea unui regim sever de economii, combaterea hotarita a risipei şi obţinerea unui randament maxim în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, în toate sectoarele de activitate.

În realizarea acestor obiective un rol deosebit revine controlului financiar preventiv, care trebuie să vegheze asupra respectării riguroase a legalităţii în gospodărirea patrimoniului socialist, să asigure cheltuirea cu grija şi răspundere a fondurilor şi sa combata în mod hotărît risipa, contribuind astfel activ la creşterea eficientei în toate sectoarele de activitate. Controlul financiar preventiv trebuie în asa fel organizat încît să fie în măsura sa preintimpine neajunsurile din activitatea unităţilor socialiste înainte de a se produce efectele negative ale acestora, sa identifice cauzele care le generează şi căile pentru evitarea lor.

Miniştrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, directorii generali şi directorii de centrale, întreprinderi şi instituţii, celelalte cadre de conducere, precum şi colectivele de muncă din unităţile socialiste, au obligaţia să asigure gospodărirea judicioasă a patrimoniului încredinţat şi realizarea integrală şi la timp a sarcinilor de plan.

În exercitarea controlului financiar preventiv s-au manifestat unele neajunsuri reflectate în efectuarea unor cheltuieli care nu erau necesare, oportune şi economicoase, din care cauza s-au irosit valori materiale şi băneşti.

Aceasta situaţie s-a datorat faptului ca unii conducatori de unităţi, contabili şefi, precum şi alte persoane cu atribuţii financiar-contabile, nu au manifestat exigenta şi răspunderea necesară în angajarea şi utilizarea fondurilor.

În vederea eliminării acestor neajunsuri şi pentru reglementarea unitară a organizării şi efectuării controlului financiar preventiv, s-a adoptat prezenta lege prin care se aduc, în principal, următoarele îmbunătăţiri faţă de reglementările anterioare:

1.Se asigura reglementarea în mod unitar a organizării şi exercitării controlului financiar preventiv pe toate treptele economiei naţionale - întreprinderi, centrale, ministere şi alte organe centrale de stat, instituţii de stat şi comitete executive ale consiliilor populare, inclusiv la nivelul organelor financiar-bancare.

2.Se prevede creşterea rolului şi a răspunderii conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv a contabilului şef, în folosirea cu maximum de eficienta a mijloacelor materiale şi băneşti, prin obligarea acestuia de a efectua controlul preventiv şi asupra necesităţii, oportunităţii şi economicitatii operaţiilor.

Legislaţia anterioară stabilea răspunderea contabilului şef de a exercita controlul preventiv numai din punctul de vedere al legalităţii operaţiilor şi al existenţei unor prevederi de plan corespunzătoare, ceea ce nu asigura prevenirea şi înlăturarea tuturor cazurilor de irosire a valorilor materiale şi băneşti.

3.Pentru întărirea poziţiei conducătorilor direcţiilor cu atribuţii financiar-contabile, a sefilor contabili, a celorlalte persoane care conduc activităţi financiar-contabile, precum şi a directorilor administraţiilor financiare, în exercitarea cu exigenta şi fermitate a controlului financiar preventiv, atunci cînd constata risipa ori executarea unor operaţii neeconomicoase şi pentru a-i apara în aceste cazuri împotriva unor sancţiuni administrative, s-a prevăzut ca numirea şi eliberarea din funcţie a acestor cadre să se facă şi cu acordul:

a)Ministerului Finanţelor, pentru conducătorii direcţiilor cu atribuţii financiar-contabile din ministere, departamente şi celelalte organe centrale de stat, şefii contabili din centralele industriale şi unităţile asimilate acestora, precum şi directorii administraţiilor financiare.

La ministerele, departamentele şi celelalte organe centrale de stat la care conducerea activităţii financiar-contabile este îndeplinită de persoane avînd alta funcţie decît aceea de director, Ministerul Finanţelor, de comun acord cu conducerea ministerului sau organului central respectiv, va stabili funcţia pentru care se aplică prevederile alineatului precedent;

b)ministerelor, departamentelor, celorlalte organe centrale de stat şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru şefii contabili şi alte persoane care conduc activitatea financiar-contabila din întreprinderile şi instituţiile de stat subordonate centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora;

c)comitetelor executive ale consiliilor populare, pentru şefii contabili şi alte persoane care conduc activitatea financiar-contabila din unităţile economice şi instituţiile de stat de subordonare locală, altele decît cele prevăzute la litera b, atunci cînd numirea acestora nu se face de către comitetele executive respective;

d)administraţiilor financiare, pentru şefii circumscriptiilor financiare municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi serviciilor financiare orăşeneşti, precum şi pentru contabilii de la consiliile populare comunale.

4.Se acorda o atenţie mai mare efectuării controlului financiar preventiv asupra cheltuielilor încă din faza de angajare a lor, în vederea preintimpinarii neajunsurilor în activitatea unităţilor socialiste, înainte de a se produce efectele negative ale acestora.

Totodată, se largeste sfera operaţiilor supuse controlului financiar preventiv şi se precizează mai clar conţinutul acestora, punîndu-se accent pe controlul operaţiilor care ar putea conduce la irosirea unor valori materiale şi băneşti.

5.Se extinde dreptul Curţii Superioare de Control Financiar de a exercita controlul financiar preventiv prin organele proprii sau prin organele Ministerului Finanţelor şi băncilor şi la unele centrale, întreprinderi, instituţii de stat şi comitete executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în funcţie de neajunsurile şi abaterile existente. Pînă acum curtea avea dreptul de a exercita acest control numai la ministere şi alte organe centrale de stat.

6.Se prevede întărirea răspunderii celor care au obligaţii cu privire la organizarea controlului financiar preventiv şi exercitarea acestuia prin aplicarea de amenzi pentru încălcarea normelor legale, care variaza, în funcţie de gravitatea faptei, de la 1.000 lei la 10.000 lei.

Dezvoltarea şi diversificarea continua a economiei naţionale, în condiţiile largirii atribuţiilor şi competentelor cadrelor de decizie pe toate treptele organizatorice, impun respectarea riguroasă a legii, introducerea unui regim sever de economii, combaterea hotarita a risipei şi obţinerea unei eficiente sporite în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti în toate sectoarele de activitate.

Oamenii muncii, desfasurindu-şi activitatea în unităţile socialiste, în dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători de valori materiale, răspund pentru gospodărirea cu grija a patrimoniului încredinţat şi de îndeplinirea obligaţiilor ce le revin şi au datoria să-şi aducă contribuţia la realizarea integrală şi la timp a tuturor sarcinilor unităţii în care lucrează, în condiţiile respectării stricte a legii şi ale obţinerii unei eficiente maxime.

Un rol important în realizarea acestor obiective revine controlului financiar preventiv, care trebuie să fie astfel organizat încît să poată interveni operativ pentru preintimpinarea unor neajunsuri, înainte de a se produce efectele negative ale acestora, să fie în măsura sa identifice cauzele care le generează şi căile pentru evitarea lor.

În exercitarea acestui control, sarcini de mare răspundere revin conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilului şef, care împreună cu ceilalţi membri ai organului colectiv de conducere trebuie să asigure respectarea disciplinei financiare şi utilizarea cît mai economicoasa a mijloacelor materiale şi băneşti.

Conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, trebuie să acţioneze hotărît în direcţia respectării normelor legale şi a obţinerii unei eficiente maxime în procesul luării deciziilor.

Pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea controlului financiar preventiv şi creşterea eficientei acestuia, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

În Republica Socialistă România controlul financiar preventiv are rolul de a contribui la folosirea cu maximum de eficienta a resurselor materiale şi băneşti, la întărirea ordinii în minuirea fondurilor şi creşterea răspunderii tuturor factorilor de decizie din unităţile socialiste în angajarea şi efectuarea cheltuielilor.

Miniştrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, directorii generali şi directorii de centrale, întreprinderi, instituţii de stat, celelalte cadre de conducere şi colectivele de muncă au obligaţia să asigure gospodărirea cît mai economicoasa a mijloacelor materiale şi băneşti şi să respecte dispoziţiile legale care reglementează constituirea şi utilizarea lor, apărînd în acest mod integritatea avutului obştesc.

Toţi cei care angajează, administrează sau minuiesc mijloace materiale şi băneşti poarta întreaga răspundere pentru utilizarea lor raţională, cu maximum de eficienta.

Articolul 2

Controlul financiar preventiv se organizează în mod unitar pe toate treptele organizatorice ale unităţilor socialiste de stat, se exercită în cadrul compartimentului financiar-contabil şi urmăreşte respectarea stricta a legii în utilizarea fondurilor în conformitate cu prevederile planului, identificarea şi eliminarea cheltuielilor care nu sînt necesare, oportune şi economicoase, preintimpinarea oricărei forme de risipa. Acest control se organizează şi la Ministerul Finanţelor şi bănci, în vederea determinării folosirii rationale a fondurilor în unităţile socialiste, prevenirii cheltuirii nelegale şi neeconomicoase a fondurilor.

Articolul 3

În îndeplinirea atribuţiilor lor organele însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv au obligaţia de a interveni operativ şi în mod hotărît pentru preintimpinarea neajunsurilor din activitatea unităţilor socialiste, înainte de a se produce efectele negative ale acestora, identificind cauzele care le generează şi căile pentru evitarea lor.

Prin exercitarea acestui control în unităţile socialiste vor fi oprite - înainte de efectuare - toate operaţiile care nu sînt legale, necesare, oportune sau economicoase, în faza de angajare şi de plată, respectiv de încasare, după caz.

Conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, ca organ de specialitate, răspunde şi în cadrul organelor de conducere colectivă de respectarea normelor legale în domeniul sau de activitate şi are obligaţia de a acţiona ferm pentru obţinerea unei eficiente maxime, înainte de luarea deciziilor.

Operaţiile supuse controlului financiar preventiv nu pot fi efectuate fără semnatura conducătorului compartimentului financiar-contabil, respectiv a contabilului şef în condiţiile prezentei legi.

Articolul 4

Sînt supuse controlului financiar preventiv, în condiţiile prezentei legi, operaţiile din care deriva drepturi sau obligaţii patrimoniale pentru o unitate socialistă faţă de alta unitate socialistă, ori faţă de alte persoane juridice sau faţă de persoane fizice, precum şi operaţiile prevăzute la art. 18 şi 19 ce se efectuează de către Ministerul Finanţelor şi bănci.

Articolul 5

Documentul prin care conducerea unităţii socialiste îşi asuma o obligaţie cu caracter patrimonial, în numele şi pe seama unităţii pe care o reprezintă, constituie actul de angajare al acelei operaţii.

Documentul prin care conducerea unităţii socialiste dispune stingerea prin plata sau în orice alt mod a unei obligaţii asumate, pe bază de justificări legal întocmite, reprezintă actul de efectuare a cheltuielii sau operaţiei în cauza.

Articolul 6

Controlul financiar preventiv se exercită de către persoane anume împuternicite să efectueze verificarea operaţiilor şi vizarea documentelor în care sînt consemnate.

Documentele se prezintă la controlul financiar preventiv de către compartimentul în ale cărui obligaţii de serviciu intra elaborarea acestora sau în care au loc operaţiile şi trebuie să cuprindă elemente din care să rezulte legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi economicitatea utilizării mijloacelor materiale şi băneşti.

Articolul 7

Conducătorii compartimentelor de specialitate, precum şi celelalte persoane din cadrul unităţilor socialiste care întocmesc sau care participa la întocmirea documentelor pentru operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv, răspund de legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea şi realitatea lor.

Articolul 8

Miniştrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, directorii generali şi directorii de centrale, întreprinderi şi instituţii de stat au obligaţia de a stabili prin regulamentele de organizare şi funcţionare pe care le elaborează, potrivit legii, atribuţiile şi răspunderile ce revin fiecărei persoane din cadrul unităţilor socialiste care semnează, întocmeşte sau care participa la întocmirea documentelor pentru operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv, precum şi a celor care exercită acest control.

Articolul 9

Operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv nu pot fi aprobate şi executate dacă în prealabil nu s-a efectuat acest control asupra lor.

Documentele care cuprind operaţii supuse controlului financiar preventiv pentru care nu s-a acordat viza de către persoanele împuternicite de a exercita acest control şi nu s-a dat aprobarea efectuării de către organele competente, nu vor fi înregistrate în contabilitate, ci vor fi evidentiate distinct.

Articolul 10

Controlul financiar preventiv nu poate fi exercitat de persoanele care prin natura muncii lor participa la actul sau operatia supusă acestui control.

Persoanelor cărora, potrivit dispoziţiilor legale, nu li se poate incredinta gestionarea de valori materiale şi băneşti, ori pentru care s-a stabilit prin hotărîre judecătorească definitivă că nu au justificat dobindirea licita a unor bunuri sau valori, nu li se poate incredinta exercitarea controlului financiar preventiv.

Pentru unităţile şi subunitatile dispersate, fără compartiment propriu sau organe financiar-contabile - sectoare, puncte de lucru, instituţii de stat cu activitate mai redusă şi altele de acest fel -, precum şi pentru situaţii specifice, controlul financiar preventiv se poate exercita şi de către persoanele care prin natura muncii lor participa la actul sau operatia supusă controlului financiar preventiv, pe baza aprobării conducerii unităţii ierarhic superioare.

Articolul 11

Operaţiile privind miscarea valorilor materiale în cadrul unităţii socialiste se fac pe propria răspundere a sefilor compartimentelor sau a inlocuitorilor acestora, în care au loc operaţiile respective. Prin semnarea documentelor pentru aceste operaţii, şefii compartimentelor sau înlocuitorii lor confirma legalitatea, necesitatea, realitatea şi economicitatea lor.

Conducătorii compartimentelor financiar-contabile, respectiv contabilii şefi, au dreptul sa verifice de la caz la caz operaţiile efectuate potrivit prezentului articol.

Capitolul 2Controlul financiar preventiv la întreprinderi, centrale, instituţii de stat, ministere, alte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare

Articolul 12

Controlul financiar preventiv în întreprinderi, centrale, instituţii de stat, ministere, alte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare se exercită, după caz, de către conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile sau de către contabilul şef.

Conducerile unităţilor socialiste, în funcţie de volumul şi complexitatea operaţiilor, au dreptul sa aprobe, la propunerea conducătorilor compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv a contabililor şefi, ca exercitarea controlului financiar preventiv să se facă şi de alte persoane cu atribuţii financiar-contabile din cadrul unităţii, împuternicite sa îndeplinească aceasta sarcina pe lîngă celelalte atribuţii de serviciu sau în mod exclusiv.

Articolul 13

Conducătorii compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilii şefi, în exercitarea controlului financiar preventiv şi a celorlalte atribuţii cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii financiare, răspund de îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor în raporturile cu statul, către unităţile socialiste, către alte persoane juridice şi persoane fizice şi de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin pentru asigurarea păstrării integrităţii avutului obştesc. Aceştia participa la acţiunile întreprinse în cadrul unităţii, avînd drept scop creşterea eficientei activităţii economice şi sociale, răspund şi angajează unitatea prin semnatura lor alături de conducătorii unităţilor în toate operaţiile patrimoniale şi aduc la îndeplinire şi celelalte sarcini prevăzute de lege.

Articolul 14

Se supun în mod obligatoriu controlului financiar preventiv la întreprinderi, centrale, instituţii de stat, ministere, celelalte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare:

a)încheierea contractelor şi comenzilor interne pentru aprovizionare şi desfacere, a contractelor de comerţ exterior, precum şi a contractelor de executări de lucrări şi prestări de servicii;

b)încasările reprezentind contravaloarea produselor livrate, serviciilor prestate şi lucrărilor executate şi a altor drepturi ale unităţii faţă de persoane fizice sau juridice, în afară unor încasări de la populaţie pentru care ministerele şi celelalte organe centrale de stat vor stabili ca acestea să fie supuse controlului ulterior;

c)plata, în lei şi valuta, privind aprovizionarea tehnico-materială, executarea de lucrări şi prestări de servicii;

d)plata sumelor pentru munca prestată şi a altor drepturi cuvenite persoanelor încadrate în munca, cu respectarea normelor legale, precum şi încadrarea în indicatorii planului de muncă şi salarii, cu respectarea normelor unitare de structura;

e)solicitarile de credite bancare şi cererile pentru deschiderea finanţării şi decontarea investiţiilor;

f)trecerea pe seama cheltuielilor sau a rezultatelor financiare, ori pe seama unor fonduri, potrivit dispoziţiilor legale, a pierderilor, a daunelor produse de calamitati ori a altor daune aduse unităţilor socialiste, care nu s-au produs cu vinovăţie;

g)angajarea şi efectuarea plăţilor din creditele bugetare aprobate, precum şi din orice alte mijloace legal constituite la dispoziţia unităţii;

h)repartizarea pe unităţi subordonate şi pe activităţi a fondurilor aprobate prin bugetul de stat şi a creditelor bugetare deschise;

i)virările de credite bugetare;

j)deblocarea unor sume din creditele bugetare rămase neconsumate la finele trimestrelor I, II şi III;

k)stabilirea, potrivit dispoziţiilor legale, a nivelului preţurilor şi tarifelor propuse prin documentaţii;

l)transferurile de fonduri fixe.

La ministere, celelalte organe centrale de stat şi la comitetele executive ale consiliilor populare se supun controlului financiar preventiv şi dispoziţiile ori normele elaborate de acestea pentru unităţile din subordine, atunci cînd prin măsurile respective se angajează efectuarea de cheltuieli.

Articolul 15

Documentele privind operaţiile din care deriva drepturi sau obligaţii patrimoniale ce se prezintă la controlul financiar preventiv vor fi însoţite de actele justificative corespunzătoare şi semnate în prealabil de către conducătorul compartimentului de specialitate în care urmează să se efectueze operatia respectiva.

Prin semnarea acestor documente conducătorii compartimentelor de specialitate îşi asuma răspunderea în legătură cu legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea şi realitatea operaţiilor.

În cazul în care dispoziţiile legale prevăd avizarea operaţiilor de către jurisconsult, documentele respective vor fi supuse controlului financiar preventiv împreună cu avizul acestuia.

Organele însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor solicita avizul jurisconsultului ori de cîte ori considera ca necesităţile o impun.

Articolul 16

Persoanele care exercită controlul financiar preventiv au obligaţia sa refuze motivat, în scris, vizarea documentelor dacă operaţiile nu sînt legale, necesare, oportune şi economicoase, după ce au sesizat şi analizat în prealabil aceste cazuri cu conducătorul unităţii.

În situaţia în care persoanele care exercită controlul financiar preventiv pe bază de împuternicire nu sînt de acord cu efectuarea operaţiilor supuse controlului, refuzul de viza se da de către conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv de către contabilul şef, după ce a analizat aceste cazuri cu conducătorul unităţii.

Articolul 17

În situaţia în care s-a refuzat viza de control financiar preventiv în faza de angajare sau de plată, după caz, conducătorul unităţii poate dispune în scris, pe proprie răspundere, efectuarea operaţiei în cauza. În aceste cazuri se va proceda astfel:

a)cînd refuzul se da în faza de angajare a operaţiei, conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, este obligat sa încunoştiinţeze în termen de 2 zile, în scris:

–pe conducătorul organului ierarhic superior şi inspecţiile teritoriale financiare de stat ale Ministerului Finanţelor, dacă refuzul s-a produs la întreprinderi, centrale, comitete executive ale consiliilor populare, cu excepţia celor judeţene sau al municipiului Bucureşti, sau la instituţii de stat, altele decît organele centrale de stat. Conducătorul organului ierarhic superior, pe baza sesizarilor primite, are obligaţia ca în cel mult 15 zile sa cerceteze cele semnalate şi sa ia măsurile prevăzute de dispoziţiile legale, încunoştinţînd despre aceasta organele Ministerului Finanţelor;

–Ministerul Finanţelor, dacă refuzul s-a produs la comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, care este obligat ca în termen de 15 zile sa cerceteze cele semnalate şi sa ia măsurile prevăzute de dispoziţiile legale;

–Curtea Superioară de Control Financiar, dacă refuzul s-a produs la ministere sau alte organe centrale de stat. Pe baza sesizarilor primite Curtea Superioară de Control Financiar, în cel mult 15 zile, va cerceta cele semnalate şi va lua măsurile prevăzute de dipozitiile legale;

b)cînd refuzul se da în faza de plată, documentele se depun la unitatea bancară ori la compartimentul care executa operatia, semnate de către conducătorul unităţii în cauza şi cu menţiunea refuzului de viza. În aceste situaţii, conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, este obligat sa încunoştiinţeze în termen de 2 zile, în scris, organele prevăzute la lit. a) de mai sus, după caz. Unităţile bancare vor onora documentele respective de plată după efectuarea verificărilor ce le revin ca sarcina potrivit normelor legale.

Capitolul 3Controlul financiar preventiv exercitat de Ministerul Finanţelor şi de bănci

Articolul 18

Ministerul Finanţelor exercita controlul financiar preventiv asupra operaţiilor privind acordarea fondurilor de la buget, solicitarea de virari de credite bugetare, precum şi asupra altor operaţii similare cu caracter financiar pe care le efectuează în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în legea sa de organizare şi funcţionare şi în Legea finanţelor.

Atribuţii corespunzătoare revin administraţiilor financiare, precum şi celorlalte organe financiar-contabile ale comitetelor executive ale consiliilor populare, pentru bugetele locale.

Articolul 19

Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, Banca de Investiţii şi Banca Română de Comerţ Exterior asigura, la nivel central şi la nivelul unităţilor teritoriale subordonate, exercitarea controlului financiar preventiv asupra operaţiilor de creditare, finanţare şi plati, în lei şi în valută, privind activitatea de producţie, circulaţia mărfurilor, investiţii, comerţ exterior şi alte acţiuni economice şi sociale, în condiţiile stabilite prin normele legale.

Articolul 20

Ministrul finanţelor, guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi preşedinţii băncilor specializate, fiecare pentru instituţia şi unităţile subordonate, stabilesc, în cadrul normelor lor metodologice, modul de exercitare a controlului financiar preventiv asupra operaţiilor supuse acestui control.

Pentru administraţiile financiare şi celelalte organe financiar-contabile ale comitetelor executive ale consiliilor populare operaţiile supuse controlului financiar preventiv şi competentele ce se acordă persoanelor care exercită acest control se stabilesc în cadrul normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor.

Articolul 21

Ministerul Finanţelor, centralele băncilor, precum şi unităţile teritoriale subordonate acestora, în îndeplinirea atribuţiilor de control financiar preventiv, au obligaţia ca, în condiţiile prevăzute de art. 20, sa nu execute acele operaţii care nu sînt legale sau nu sînt eficiente.

Articolul 22

Administraţiile financiare şi celelalte organe financiar-contabile ale comitetelor executive ale consiliilor populare au obligaţia sa refuze motivat, în scris, vizarea documentelor, dacă operaţiile nu sînt legale sau nu sînt eficiente.

În situaţia în care s-a refuzat viza de control financiar preventiv, preşedintele comitetului executiv al consiliului popular poate dispune în scris, pe proprie răspundere, efectuarea operaţiei în cauza. În acest caz se va proceda după cum urmează:

a)organele financiar-contabile ale comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sînt obligate sa încunoştiinţeze, în scris, în termen de 2 zile, pe preşedintele comitetului executiv al unităţii administrativ-teritoriale ierarhic superioare, care are obligaţia sa cerceteze şi sa ia măsuri corespunzătoare în termen de 15 zile;

b)administraţiile financiare judeţene şi a municipiului Bucureşti au obligaţia sa încunoştiinţeze în scris, în termen de 2 zile, Ministerul Finanţelor, care va cerceta şi va lua măsuri corespunzătoare în termen de 15 zile.

Capitolul 4Atribuţiile Curţii Superioare de Control Financiar privind controlul financiar preventiv

Articolul 23

Curtea Superioară de Control Financiar orienteaza şi coordonează controlul financiar preventiv, asigurind unitatea de conceptie, de metoda şi de organizare a acestuia pe toate treptele organizatorice ale unităţilor socialiste.

Articolul 24

Curtea Superioară de Control Financiar exercita prin organele proprii de control, la ministere şi alte organe centrale de stat, controlul financiar preventiv asupra legalităţii şi eficientei angajării şi efectuării de cheltuieli din fondurile ce se administrează de către aceste organe.

Ministerele şi celelalte organe centrale de stat, la care Curtea Superioară de Control Financiar exercita controlul financiar preventiv, fondurile şi limitele valorice ale acestora, precum şi operaţiile asupra cărora se efectuează acest control se stabilesc de curte, potrivit legii sale de organizare.

Articolul 25

Documentele privind operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv al organelor Curţii Superioare de Control Financiar se prezintă acestora semnate de conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile şi aprobate de către cei în drept, cu excepţia operaţiilor ce se aproba de miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat, pentru care documentele se supun controlului financiar preventiv al organelor curţii înainte de aprobarea lor.

Articolul 26

Organele Curţii Superioare de Control Financiar care exercită controlul financiar preventiv la ministere şi alte organe centrale de stat au obligaţia sa refuze motivat, în scris, cu acordul biroului executiv al consiliului curţii, vizarea documentelor dacă operaţiile nu sînt legale sau nu sînt eficiente. În aceasta situaţie operaţiile nu pot fi executate.

În cazul refuzului de viza, ministrul sau conducătorul organului central de stat se poate adresa Consiliului de Miniştri, care va hotărî asupra efectuării operaţiei, instiintind curtea despre aceasta.

Curtea Superioară de Control Financiar va informa Consiliul de Stat asupra situaţiilor în care operaţiile au fost efectuate pe baza dispoziţiei Consiliului de Miniştri.

Articolul 27

Curtea Superioară de Control Financiar poate exercita prin organe proprii, la unele centrale, întreprinderi, instituţii de stat şi comitete executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, controlul financiar preventiv asupra legalităţii şi eficientei angajării şi efectuării de cheltuieli din fondurile ce se administrează de către aceste unităţi. Cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor şi al băncilor, Curtea Superioară de Control Financiar, pentru cazuri deosebite, poate imputernici în mod temporar organe ale acestora sa exercite controlul financiar preventiv.

Unităţile la care Curtea Superioară de Control Financiar exercita controlul financiar preventiv, potrivit prevederilor din alineatul precedent, fondurile şi limitele lor valorice, precum şi operaţiile asupra cărora se efectuează controlul, se stabilesc de curte, în funcţie de volumul şi importanţa acestora, de neajunsurile şi abaterile semnalate.

Articolul 28

Documentele privind operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv al organelor proprii ale Curţii Superioare de Control Financiar, precum şi al celor împuternicite de curte, la centrale, întreprinderi, instituţii de stat şi comitete executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, se prezintă acestora semnate de conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile şi aprobate de către cei în drept.

Documentele pentru operaţiile ce se aproba de preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti se supun controlului financiar preventiv al curţii înainte de aprobarea lor.

Articolul 29

Organele proprii ale Curţii Superioare de Control Financiar, precum şi cele împuternicite de curte, care exercită controlul financiar preventiv la centrale, întreprinderi şi instituţii de stat, au obligaţia sa refuze motivat, în scris, vizarea documentelor dacă operaţiile nu sînt legale sau nu sînt eficiente. În aceasta situaţie operaţiile nu pot fi executate.

În cazul cînd conducătorul centralei, întreprinderii sau instituţiei de stat nu este de acord cu refuzul de viza, acesta se adresează ministerului sau organului ierarhic superior, aplicindu-se prevederile art. 26 alin. 2 şi 3 în mod corespunzător.

Articolul 30

Organele proprii ale Curţii Superioare de Control Financiar, precum şi cele împuternicite de către curte, care exercită controlul financiar preventiv la comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, au obligaţia sa refuze motivat, în scris, cu acordul biroului executiv al consiliului curţii, vizarea documentelor dacă operaţiile nu sînt legale sau nu sînt eficiente. În aceasta situaţie operaţiile nu pot fi executate.

În cazul refuzului de viza se aplică prevederile art. 26 alin. 2 şi 3.

Articolul 31

Curtea Superioară de Control Financiar elaborează norme metodologice unitare privind desfăşurarea activităţii de control financiar preventiv. Îndrumarea şi verificarea activităţii de control financiar preventiv se asigura de Curtea Superioară de Control Financiar, Ministerul Finanţelor, băncile şi organele de control financiar intern, după caz.

Curtea Superioară de Control Financiar şi Ministerul Finanţelor, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor asigura instruirea şi verificarea periodică a cunoştinţelor profesionale ale celor împuterniciţi sa exercite controlul financiar preventiv potrivit prevederilor prezentei legi.

Capitolul 5Obligaţii, raspunderi şi sancţiuni

Articolul 32

Miniştrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare şi conducătorii unităţilor socialiste subordonate sînt obligaţi:

a)sa organizeze şi sa verifice modul de exercitare a controlului financiar preventiv la unităţile proprii şi la cele subordonate, astfel încît acesta să se efectueze în condiţiile stabilite prin prezenta lege;

b)sa stabilească, potrivit prezentei legi, prin ordine sau decizii, persoanele care exercită controlul financiar preventiv, operaţiile şi documentele pe care trebuie să le verifice;

c)sa ia potrivit legii, măsuri pentru punerea la dispoziţie a legislaţiei necesare exercitării controlului financiar preventiv şi cunoaşterii acesteia de către personalul din subordine însărcinat cu efectuarea controlului;

d)sa supună dezbaterii, în cadrul organului de conducere colectivă, odată cu analiza rezultatelor economico-financiare pe bază de bilanţ, şi activitatea de control financiar preventiv, stabilind măsurile necesare pentru îmbunătăţirea acestei activităţi.

Articolul 33

Numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor direcţiilor cu atribuţii financiar-contabile, a sefilor contabili, a celorlalte persoane care conduc activităţi financiar-contabile, precum şi a directorilor administraţiilor financiare, se fac, potrivit normelor legale, cu acordul:

a)Ministerului Finanţelor, pentru conducătorii direcţiilor cu atribuţii financiar-contabile din ministere, departamente şi celelalte organe centrale de stat, şefii contabili din centrale şi unităţi asimilate acestora, precum şi pentru directorii administraţiilor financiare.

La ministerele, departamentele şi celelalte organe centrale de stat la care conducerea activităţii financiar-contabile este îndeplinită de persoane avînd alta funcţie decît aceea de director, Ministerul Finanţelor, de comun acord cu conducerea ministerului sau organului central respectiv, va stabili funcţia pentru care se aplică prevederile alineatului precedent;

b)ministerelor, departamentelor, celorlalte organe centrale de stat şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru şefii contabili şi alte persoane care conduc activitatea financiar-contabila din întreprinderile şi instituţiile de stat subordonate centralelor şi unităţilor asimilate acestora;

c)comitetelor executive ale consiliilor populare, pentru şefii contabili şi alte persoane care conduc activitatea financiar-contabila din unităţile economice şi instituţiile de stat de subordonare locală, altele decît cele prevăzute la lit. b), atunci cînd numirea acestora nu se face de către comitetele executive respective;

d)administraţiilor financiare pentru şefii circumscriptiilor financiare municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi şefii serviciilor financiare orăşeneşti, precum şi pentru contabilii de la consiliile populare comunale.

Organele prevăzute la lit. a), b), c) şi d) din prezentul articol, atunci cînd constata ca activitatea persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevăzute mai sus nu se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale, sînt în drept sa retragă acordul dat la numirea acestora.

De la data retragerii acordului calitatea de conducător al direcţiei cu atribuţii financiar-contabile, a sefilor contabili, a celorlalte persoane care conduc activităţi financiar-contabile, precum şi a directorilor administraţiilor financiare încetează, măsura luată atragind schimbarea din funcţie a acestora.

Articolul 34

Miniştrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, directorii generali şi directorii de centrale, întreprinderi şi instituţii de stat, care nu asigura organizarea şi exercitarea corespunzătoare a controlului financiar preventiv sau încalcă în orice alt mod prevederile prezentei legi, răspund, potrivit normelor legale, civil, material, disciplinar, administrativ sau penal, după caz.

Articolul 35

Conducătorii compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilii şefi, ca organe de specialitate, care angajează unităţile prin semnatura lor alături de conducătorii acestora, răspund civil, material, disciplinar, administrativ sau penal, după caz, de legalitatea operaţiilor patrimoniale din punct de vedere financiar.

Aceeaşi răspundere revine şi celorlalte persoane din cadrul unităţilor socialiste care nu exercita în mod corespunzător controlul financiar preventiv sau care încalcă în orice alt mod prevederile prezentei legi.

Articolul 36

Efectuarea sau aprobarea efectuării unei operaţii supuse controlului financiar preventiv, fără ca în prealabil documentele respective sa fi fost prezentate organului împuternicit sa exercite acest control, precum şi vizarea pentru control financiar preventiv a documentelor care conţin operaţii prin care se încalcă reglementările în vigoare, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 2.000 la 10.000 lei.

Articolul 37

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei:

a)întocmirea şi prezentarea la controlul financiar preventiv a unor documente în care sînt consemnate operaţii fără baza legală;

b)înregistrarea în contabilitate a documentelor privind operaţiile care, potrivit prezentei legi, sînt supuse controlului financiar preventiv, fără ca acestea sa poarte viza de control a persoanelor în drept şi aprobarea organelor competente;

c)vizarea pentru control financiar preventiv din culpa, a documentelor care conţin operaţii prin care se încalcă reglementările în vigoare;

d)refuzarea vizei de control financiar preventiv pentru operaţiile legale;

e)neemiterea actelor administrative prevăzute la art. 32 lit. b);

f)nesesizarea organelor competente de către conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, în cazurile prevăzute la art. 17 şi 22 din prezenta lege;

g)semnarea de către şefii compartimentelor sau de către înlocuitorii acestora a documentelor privind miscarea valorilor materiale în cadrul organizaţiei socialiste prin încălcarea dispoziţiilor legale.

Contravenţiile se constata şi sancţiunile se aplică de către persoanele care exercită controlul financiar sau controlul bancar, fiecare în cadrul atribuţiilor lor de serviciu, potrivit dispoziţiilor legale cu privire la constatarea şi aplicarea sancţiunilor pentru contravenţiile la disciplina financiară.

Contravenţia prevăzută la lit. a) se constata şi sancţiunea se poate aplica acelora care se fac vinovaţi de săvîrşirea ei şi de către conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv de către contabilul şef din unitate.

În ceea ce priveşte contravenţiile constatate şi sancţiunile aplicate de către personalul cu atribuţii de control al Curţii Superioare de Control Financiar, plingerile se adresează curţii şi se rezolva de către colegiul de jurisdicţie al acesteia, hotărîrile date în cauza fiind definitive şi executorii.

În ce priveşte contravenţia prevăzută la lit. e) din prezentul articol, săvîrşită de ordonatorii principali de credite ai bugetului republican care sînt membri ai Consiliului de Miniştri, ceilalţi conducatori ai organelor centrale de stat aleşi de Marea Adunare Naţionala, precum şi de ordonatorii principali de credite ai bugetelor judeţene şi al municipiului Bucureşti, constatarea se face de către organul Curţii Superioare de Control Financiar, iar sancţiunea se aplică de către preşedintele curţii.

În măsura în care prezenta lege nu dispune, contravenţiilor prevăzute în prezentul articol le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Articolul 38

Dacă faptele prevăzute în art. 37 au fost săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, va fi sesizat organul de urmărire penală competent.

Articolul 39

Curtea Superioară de Control Financiar este în drept sa recomande îndepărtarea din funcţie a conducătorilor unităţilor socialiste şi a persoanelor însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv vinovate de abateri grave în organizarea şi efectuarea acestui control, cu excepţia celor care deţin funcţii elective, celor numiţi de Preşedintele Republicii Socialiste România, de Consiliul de Stat sau de Consiliul de Miniştri. Aceasta măsura urmează a fi adusă la îndeplinire de către organele în drept, în condiţiile prevăzute de lege.

Capitolul 6Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 40

Se recomanda organizaţiilor centrale cooperatiste şi celorlalte organizaţii centrale obşteşti sa stabilească, cu consultarea Curţii Superioare de Control Financiar, reglementări corespunzătoare cu privire la organizarea şi funcţionarea controlului financiar preventiv asupra operaţiilor din care deriva drepturi sau obligaţii patrimoniale.

Articolul 41

Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeaşi dată se abroga:

–subalineatul 3 din art. 8 şi art. 10-15 inclusiv din Legea nr. 5/1970 privind gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 80 din 10 iulie 1970;

–pct. 20 şi 21 din art. 1, modificîndu-se corespunzător lit. c) din art. 2, din H.C.M. nr. 68/1970 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale privind disciplina financiară, impozitele, taxele şi primele de asigurare prin efectul legii, cu modificările ulterioare, republicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 13 din 1 februarie 1972;

–art. 1 - 7 şi anexa nr. 1 din H.C.M. nr. 1047/1970 cuprinzînd măsuri pentru executarea Legii nr. 5/1970 privind gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar, cu modificările ulterioare, republicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 13 din 1 februarie 1972,

–precum şi orice alte dispoziţii contrare.

CURTEA SUPERIOARĂ DE CONTROL FINANCIAR

NORME METODOLOGICE

privind desfăşurarea activităţii de control financiar preventiv*

* Normele metodologice au fost aprobate prin Hotărîrea Biroului executiv al Consiliului de conducere al Curţii Superioare de Control Financiar nr. 8 din 4 aprilie 1974.

Pentru aplicarea unitară a unor prevederi din Legea nr. 9/1974 privind controlul financiar preventiv, în baza art. 31 din lege, se dau următoarele norme metodologice:

Cu începere de la data de 6 iunie 1974 controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în toate unităţile socialiste, potrivit Legii nr. 9/1974 şi prezentelor norme metodologice.

I. Organizarea controlului financiar preventiv

1.Controlul financiar preventiv se organizează potrivit art. 2 din lege în cadrul compartimentului financiar-contabil, în următoarele unităţi socialiste de stat:

–ministere, departamente, alte organe centrale de stat, comitete executive ale consiliilor populare;

–centrale şi unităţi asimilate acestora;

–întreprinderi de interes republican şi local, inclusiv cele de comerţ exterior;

–instituţii de stat de interes republican şi local.

2.Ordinele sau deciziile de organizare a controlului financiar preventiv care vor fi date de către miniştri, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare şi conducătorii celorlalte unităţi socialiste subordonate vor cuprinde în principal următoarele:

–numele şi prenumele conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv ale contabilului şef, care exercită de drept controlul financiar preventiv, precum şi numele şi prenumele persoanei care îl înlocuieşte pe perioada cît acesta lipseşte din unitate;

–numele şi prenumele persoanelor care sînt împuternicite sa exercite controlul financiar preventiv, funcţia acestora, precum şi operaţiile şi documentele repartizate lor spre verificare;

–numele şi prenumele conducătorilor compartimentelor de specialitate sau inlocuitorilor acestora, care semnează documentele ce se prezintă la controlul financiar preventiv;

–obiectivele ce trebuie urmărite în cadrul exercitării controlului pentru fiecare operaţie şi categorie de documente în parte. Prin ordinul sau decizia ce se va da vor fi stabilite şi elementele din cuprinsul documentelor ce se întocmesc şi se prelucreaza cu ajutorul mijloacelor mecanizate sau automatizate asupra cărora urmează să se exercite controlul financiar preventiv;

–termenele maxime, diferenţiate pe operaţii, în cadrul cărora urmează a se efectua verificarea şi a se acordă viza de control financiar preventiv. Termenele de verificare şi acordare a vizei de către persoanele care exercită controlul financiar preventiv vor fi stabilite astfel încît să se asigure atît efectuarea operaţiilor în cel mai scurt timp, cît şi exercitarea acestui control în mod aprofundat.

Pentru a se putea exercita un control financiar preventiv cît mai aprofundat şi operativ, compartimentele de specialitate sînt obligate să depună în timp util documentele şi documentaţia respectiva la persoanele care exercită acest control.

Ordinul sau decizia trebuie să cuprindă precizarea ca documentele care conţin operaţii supuse controlului financiar preventiv nu pot fi aprobate şi executate dacă în prealabil nu s-a efectuat acest control asupra lor. Totodată, se va face şi precizarea ca documentele care cuprind operaţii supuse controlului financiar preventiv pentru care nu s-a acordat viza de către persoanele împuternicite de a exercita acest control şi nu s-a dat aprobarea efectuării de către organele competente nu vor fi înregistrate în contabilitate, ci vor fi evidentiate distinct.

Ordinul sau decizia va putea sa cuprindă şi alte măsuri care să asigure organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv în conformitate cu dispoziţiile legale.

La elaborarea proiectului ordinului sau deciziei trebuie să participe efectiv toate compartimentele care au legătură cu controlul financiar preventiv, specialişti, precum şi cadre din conducerea unităţii.

3.În aplicarea prevederilor art. 10 şi 12 din lege se fac următoarele precizări:

a)în cazul în care conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, după caz, lipseşte din unitate, atribuţiile de control financiar preventiv vor fi îndeplinite de către inlocuitorul acestuia;

b)în înţelesul art. 12 din Legea nr. 9/1974, în ce priveşte volumul şi complexitatea operaţiilor se vor avea în vedere şi unele elemente ca: diversitatea operaţiilor, gradul de întocmire şi prelucrare automatizata a datelor, amplasarea teritorială a compartimentelor în care se întocmesc documentele;

c)controlul financiar preventiv prin împuternicire se va exercita printr-un număr cît mai redus de persoane. În astfel de cazuri, operaţiile vor fi repartizate pe persoane, în scopul specializării acestora şi deci al exercitării cît mai competente a controlului financiar preventiv.

4.Persoanele din cadrul unităţilor socialiste care exercită controlul financiar preventiv trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

–să aibă pregătire profesională corespunzătoare şi experienta în activitatea financiar-contabila;

–sa corespundă din punct de vedere profesional, al cinstei şi corectitudinii;

–sa nu participe prin natura muncii lor la actul sau operatia supusă controlului financiar preventiv sau la înregistrarea acestuia în contabilitate;

–sa nu fi fost condamnate, chiar dacă au fost gratiate, pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în anexa. În cazul în care persoanele de mai sus au fost reabilitate, se recomanda ca acestora sa nu li se încredinţeze sarcina de a exercita controlul financiar preventiv decît numai în urma consultării prealabile a organului de conducere colectivă al unităţii respective;

–sa nu fi fost obligate la plata sau trecerea în proprietatea statului a unor bunuri dobîndite ilicit, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

5.Conducătorii unităţilor socialiste cu personalitate juridică vor stabili modul de exercitare a controlului financiar preventiv şi pentru unităţile şi subunitatile dispersate - sectoare, puncte de lucru, instituţii de stat cu activitate mai redusă şi altele de acest fel, precum şi pentru unele situaţii specifice.

Pentru astfel de cazuri se va obţine aprobarea conducerii unităţii ierarhic superioare.

Totodată, este necesar ca în situaţiile de mai sus să fie luate măsuri pentru exercitarea cu prioritate a controlului financiar ulterior, la perioade mai scurte, pentru a se asigura astfel integritatea avutului obştesc.

Pentru unităţile socialiste de stat, altele decît cele prevăzute la alin. 1, care nu au compartiment financiar-contabil şi nici organe proprii de contabilitate - şcoli generale, dispensare, biblioteci, cămine de copii, crese, cămine culturale etc. -, controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită prin compartimentul financiar-contabil, respectiv prin contabilul şef al unităţilor socialiste de care aparţin.

6.În aplicarea prevederilor legii, conducătorii unităţilor socialiste sînt obligaţi sa ia măsuri pentru instruirea temeinica şi permanenta a celor care exercită controlul financiar preventiv, atragind în aceasta acţiune de instruire şi persoane cu funcţii de răspundere din cadrul unităţii şi care au o experienta îndelungată în activităţi economico-financiare şi juridice.

II. Exercitarea controlului financiar preventiv

7.Se recomanda conducătorilor unităţilor socialiste ca în aplicarea prevederilor art. 13 din Legea nr. 9/1974 sa repartizeze pentru exercitarea controlului financiar preventiv, ca sarcina exclusiva a conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv a contabilului şef, operaţiile prevăzute la lit. f), h), i) şi j) din cadrul art. 14 din lege. În lipsa cadrelor de mai sus, sarcina de exercitare a controlului financiar preventiv asupra operaţiilor respective va fi îndeplinită de inlocuitorul lor.

Miniştrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare vor putea stabili şi alte operaţii decît cele prevăzute la alineatul precedent, asupra cărora controlul financiar preventiv să se exercite exclusiv de către conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv de către contabilul şef, ori de înlocuitorii acestora.

8.Operaţiile care, potrivit art. 14 lit. b) din lege, nu se supun controlului financiar preventiv se referă în principal la încasarea contravalorii livrărilor de apa, gaze şi energie electrica, la vînzarea mărfurilor cu amănuntul, la prestările de servicii către populaţie şi altele de acest fel care vor fi stabilite de ministere şi celelalte organe centrale de stat. Pentru astfel de operaţii, ministerele şi celelalte organe centrale de stat vor lua măsuri ca acestea să fie supuse controlului financiar ulterior.

9.Pentru operaţiile care se supun controlului financiar preventiv potrivit legii, compartimentele de specialitate din cadrul unităţilor socialiste sînt obligate ca în documentele pe care le prezintă la viza de control sa cuprindă elementele necesare din care să rezulte legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi economicitatea lor.

Acordarea vizei de control financiar preventiv pe documente privind operaţii patrimoniale nu exonereaza de răspundere persoanele din cadrul unităţii socialiste respective care le-au întocmit şi semnat atunci cînd se constată că operaţiile respective nu sînt legale, necesare, oportune, economicoase sau reale.

Persoanelor care exercită controlul financiar preventiv le revine sarcina de a se documenta temeinic asupra operaţiilor, consultindu-se cu cadrele de specialitate şi informindu-se şi în alte compartimente. Atunci cînd nevoile o cer, aceştia se vor deplasa chiar la faţa locului pentru stabilirea situaţiei reale.

10.Viza de control financiar preventiv se da prin înscrierea pe documentul respectiv a menţiunii "control financiar preventiv" sub semnatura celui care a efectuat acest control şi cu precizarea datei.

Semnarea documentelor de către conducătorii compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv de către contabilii şefi în calitatea funcţiei pe care o deţin, confirma ca s-a exercitat şi controlul financiar preventiv, dacă prin ordinul sau decizia data s-a stabilit ca exercita acest control pentru operaţiile respective.

11.Persoanele împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv vor informa pe conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv pe contabilul şef, asupra deficienţelor privind întocmirea şi prezentarea documentelor la control de către diferitele compartimente de specialitate din unitate (operaţii fără baza legală, calcule gresite, preţuri nelegale, lipsa de documentaţii, solicitări exagerate de fonduri, circulaţia defectuoasă a documentelor etc.).

La rindul sau conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, are obligaţia de a identifica cauzele producerii deficienţelor şi de a informa conducerea unităţii socialiste despre aceste aspecte, propunind măsuri pentru evitarea lor şi pentru sancţionarea celor vinovaţi, potrivit normelor legale.

Conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, în baza prevederilor art. 37 din Legea nr. 9/1974, atunci cînd constata ca se întocmesc şi se prezintă la controlul financiar preventiv documente în care sînt consemnate operaţii fără baza legală, poate lua sau propune măsuri de sancţionare, conform legii, a persoanelor în cauza.

12.Conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, precum şi celelalte persoane împuternicite, au obligaţia sa nu vizeze pentru controlul financiar preventiv documentele care conţin operaţii ce nu sînt legale, necesare, oportune şi economicoase. Refuzul de viza se da motivat, în scris, iar documentul nu se semnează de cel împuternicit cu exercitarea acestui control.

Pentru operaţiile refuzate la viza, atunci cînd acestea sînt supuse controlului pe bază de împuternicire, conducătorul compartimentului de specialitate are dreptul de a se adresa conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilului şef, care în urma analizei pe care o va face va acorda ori refuza, după caz, viza de control financiar preventiv.

În cazul cînd cei care coordonează activitatea compartimentului de specialitate susţin în continuare efectuarea operaţiilor pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv, conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, are obligaţia sa sesizeze în scris pe conducătorul unităţii cu care urmează sa analizeze aceste cazuri.

Conducătorul unităţii poate dispune însă, în scris, pe proprie răspundere, efectuarea operaţiei pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv.

În cazul cînd conducătorul unităţii a dispus în scris pe proprie răspundere să se efectueze o operaţie refuzată la viza, conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, va incunostinta organele prevăzute la art. 17 din lege, după caz, care vor cerceta cele semnalate şi vor lua măsurile prevăzute de dispoziţiile legale.

În acelaşi mod se va proceda şi în situaţia în care conducătorii unităţilor socialiste prevăzute în ultimul alineat al art. 14 din Legea nr. 9/1974 au aprobat dispoziţii ori norme care angajează efectuarea de cheltuieli în lei sau în valută fără a tine seama de refuzul acordării vizei de control financiar preventiv. Transmiterea dispoziţiilor ori normelor respective spre executare, în cazul refuzului de viza, se face pe răspunderea conducătorului care a dispus operatia, procedîndu-se şi în aceste cazuri potrivit art. 17 din lege.

13.Documentele care, potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 9/1974, nu pot fi înregistrate în contabilitate deoarece conţin operaţii asupra cărora nu s-a acordat viza de control financiar preventiv de către persoanele împuternicite sa exercite acest control şi nu s-a dat aprobarea efectuării lor de către organele competente, vor fi evidentiate distinct, astfel:

–cele care nu au dat naştere la operaţiuni patrimoniale vor fi păstrate într-o cartoteca distinctă la compartimentul care le-a emis;

–cele care au dat naştere unor operaţiuni patrimoniale, prin încălcarea legii, vor fi evidentiate distinct în conturi de ordine şi evidenta, pînă la clarificarea situaţiei lor.

14.În aplicarea legii, conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, este obligat ca în cadrul organelor de conducere colectivă, în calitatea sa de organ de specialitate, sa vegheze la respectarea normelor legale în domeniul sau de activitate şi sa acţioneze cu toată fermitatea, înainte de luarea deciziilor, pentru ca utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti să se facă cu maximum de eficienta.

În acest scop, organele prevăzute mai sus au îndatorirea ca în cadrul şedinţelor de lucru ale organelor de conducere colectivă sa motiveze documentat punctul lor de vedere şi sa acţioneze ferm pentru luarea celor mai corespunzătoare decizii.

15.În scopul cunoaşterii permanente a modului în care se desfăşoară activitatea de control financiar preventiv şi al luării de măsuri pentru continua imbunatatire a acesteia, conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, va asigura urmărirea cazurilor de refuz al vizei de control financiar preventiv, cu precizarea naturii operaţiilor, valorii şi modului lor de soluţionare. Aceste date vor fi folosite şi la analiza activităţii de control financiar preventiv în cadrul organelor de conducere colectivă.

16.La dezbaterea activităţii de control financiar preventiv în cadrul organului de conducere colectivă al unităţii socialiste se va avea în vedere, în principal, în ce măsura controlul financiar preventiv a constituit un instrument al conducerii în luarea deciziilor, în cunoaşterea şi urmărirea permanenta a modului de gospodărire a bunurilor materiale şi băneşti, în identificarea şi mobilizarea rezervelor, în prevenirea, descoperirea şi recuperarea pagubelor materiale, precum şi în tragerea la răspundere a celor vinovaţi pentru încălcarea dispoziţiilor legale. De asemenea, se vor analiza cazurile concrete de refuz al vizei de control financiar preventiv al documentelor, modul de soluţionare a acestora, cauzele şi consecinţele economico-financiare, precum şi măsurile ce au fost luate pentru prevenirea lor în viitor.

Totodată, vor fi prezentate cazurile de efectuare a unor operaţii care nu erau legale, necesare, oportune sau economicoase, reflectate în indicatorii economico-financiari negativi ca : cheltuieli neeconomicoase reprezentind pierderi din rebuturi, penalităţi pentru nerespectarea disciplinei contractuale, locatii, contrastalii, dobinzi penalizatoare plătite la împrumuturi restante, imobilizari în stocuri supranormative, debitori, pagube materiale, depăşirea necorespunzătoare a fondului de salarii, depăşirea cheltuielilor bugetare etc., produse din vina conducătorilor compartimentelor de specialitate.

Cu ocazia acestor analize vor fi stabilite măsuri concrete atît pentru îmbunătăţirea organizării şi exercitării controlului financiar preventiv în condiţiile legii, cît şi pentru tragerea la răspundere a celor care au încălcat normele legale, măsuri care să facă posibile eliminarea neajunsurilor existente şi preintimpinarea producerii lor în viitor.

17.Acordul pentru numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv a contabililor şefi, şi a celorlalte persoane care conduc activităţi financiar-contabile se da în scris sub semnatura conducătorilor organelor prevăzute la art. 33 din Legea nr. 9/1974 privind controlul financiar preventiv, la propunerea conducerii unităţii socialiste în care urmează să-şi desfăşoare activitatea cadrele respective. În toate cazurile, cu excepţia ministerelor şi celorlalte organe centrale, precum şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru directorii administraţiilor financiare, propunerile de numire şi eliberare din funcţie vor fi avizate de către conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, al organului ierarhic superior.

Organele care dau acordul vor verifica dacă propunerile de angajare îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru ocuparea postului respectiv.

18.Îndrumarea şi verificarea activităţii de control financiar preventiv se asigura de Curtea Superioară de Control Financiar, Ministerul Finanţelor, băncile şi organele de control financiar intern, după caz, astfel:

a)la Ministerul Finanţelor şi centralele băncilor, de către Curtea Superioară de Control Financiar;

b)la celelalte ministere şi organe centrale de stat, de către Curtea Superioară de Control Financiar, Ministerul Finanţelor şi băncile pe baza planurilor de control coordonate;

c)la comitetele executive ale consiliilor populare, la centrale şi unităţi asimilate acestora, întreprinderi şi instituţii de stat, de către Ministerul Finanţelor;

d)la unităţile bancare teritoriale, de către centralele băncilor.

În acest scop, organele prevăzute mai sus vor intensifica acţiunile de control financiar ulterior, îndeosebi în sectoarele şi unităţile în care se constata existenta unor neajunsuri în gospodărirea valorilor materiale şi băneşti. De asemenea, vor organiza acţiuni de îndrumare şi sprijin, precum şi schimburi de experienta.

Organele de control financiar intern, cu ocazia verificărilor gestionare de fond, sînt obligate sa îndrume şi sa verifice şi activitatea de control financiar preventiv din unitatea socialistă respectiva, consemnind aspectele şi problemele reţinute, precum şi măsurile luate, în actele de control pe care le încheie.

19.Potrivit prevederilor art. 10 lit. i) din Legea nr. 2/1973 Ministerul Finanţelor, pentru activitatea de control financiar preventiv desfăşurată în unităţile subordonate nemijlocit lui, cît şi pentru aceea desfăşurată în cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare, precum şi celelalte ministere şi organe centrale de stat, inclusiv centralele băncilor, fiecare pentru sectoarele pe care le coordonează, vor trimite Curţii Superioare de Control Financiar, pînă la finele lunii ianuarie al fiecărui an, informări pentru anul anterior.

Informarea respectiva va cuprinde o analiza a modului cum a fost organizat şi exercitat controlul financiar preventiv, rezultatele obţinute în preintimpinarea risipei de mijloace materiale şi băneşti şi înlăturarea cauzelor respective, măsurile luate pentru exercitarea potrivit legii a acestei forme de control.

20.În cazul cînd organele Ministerului Finanţelor, băncilor şi organele de control financiar intern constata abateri grave în organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv din vina conducătorilor unităţilor socialiste sau a conducătorilor compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv a contabililor şefi, vor lua toate măsurile prevăzute de lege potrivit competentelor din legile lor de organizare. Despre abaterile mai deosebite şi în legătură cu măsurile luate va fi informată şi Curtea Superioară de Control Financiar.

21.Exercitarea controlului financiar preventiv de către Curtea Superioară de Control Financiar prin organe proprii sau prin cele împuternicite de curte la ministere, alte organe centrale de stat, centrale, întreprinderi, instituţii de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti nu exonereaza unităţile socialiste în cauza de răspunderile ce le revin pentru organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv prin organele proprii, potrivit legii şi prezentelor norme metodologice.

22.Prevederile prezentelor norme se aplică şi pentru operaţiile patrimoniale care privesc administratia proprie a Ministerului Finanţelor, băncilor, administraţiilor financiare, a celorlalte organe financiar-contabile ale comitetelor executive ale consiliilor populare şi a unităţilor bancare teritoriale.

Anexa 1

LISTA

infracţiunilor săvîrşite de anumite persoane cărora nu li se pot incredinta sarcini privind controlul financiar preventiv

A) Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste: art. 4

I. Infracţiuni prevăzute de Codul penal, republicat la 27 februarie 1948, cu modificările ulterioare:

–infracţiunile contra securităţii statului prevăzute de art. 184-186 inclusiv, art. 188-192 inclusiv, art. 196, art. 207, art. 209^1 -209^3 inclusiv şi art. 227;

–infracţiunea de omisiune prevăzută de art. 228 alin. 1, în cazul în care se referă la vreuna dintre infracţiunile arătate mai sus;

–infracţiunile contra păcii şi omenirii prevăzute de art. 231^1 - 231^5 inclusiv;

–delapidarea prevăzută de art. 236;

–remuneraţia injusta prevăzută de art. 240;

–neglijenţa în serviciu prevăzută de art. 242;

–abuzul de serviciu prevăzut de art. 245;

–darea şi luarea de mită prevăzute de art. 250 şi 251;

–infracţiunile economice prevăzute de art. 268^1, 268^17, 268^20 şi 268^21;

–tăinuirea sau favorizarea infractorului prevăzute de art. 283 - 286 inclusiv, în cazul în care se referă la vreuna dintre infracţiunile arătate sub pct. I din prezenta lista;

–provocarea de pericol public prevăzută de art. 352;

–incendiul prevăzut de art. 353 - 356 inclusiv;

–catastrofa publică din stricarea mijloacelor de comunicaţie prevăzută de art. 366;

–falsificarea de moneda, de titluri de credit public, mărci, timbre şi hîrtii timbrate, prevăzute de art. 385, 391 şi 392;

–falsul de acte prevăzut de art. 401, 402 şi 406 alin. 2 pct. 1;

–întrebuinţarea de act fals prevăzută de art. 412;

–furtul prevăzut de art. 524, 525 şi 527;

–tilharia prevăzută de art. 529 - 534 inclusiv;

–furtul, tilharia, distrugerea ori degradarea, înşelăciunea sau abuzul de încredere săvîrşite în paguba avutului obştesc, prevăzute de art. 536^1;

–abuzul de încredere prevăzut de art. 537 şi 538;

–gestiunea frauduloasă prevăzută de art. 539 şi 540;

–abuzul de încredere profesională savirsit în paguba avutului obştesc prevăzut de art. 545 combinat cu 536^3;

–înşelăciunea prevăzută de art. 549 şi 550;

–înşelăciunea în convenţii prevăzută de art. 551;

–distrugerea de acte săvîrşită în paguba avutului obştesc, prevăzută de art. 562 combinat cu art. 536^3.

II. Infracţiuni prevăzute de Codul penal adoptat prin Legea nr. 15 din 21 iunie 1968:

–infracţiunile contra securităţii statului prevăzute de art. 155 - 157 inclusiv, art. 160 - 165 inclusiv şi art. 167;

–infracţiunea de nedenuntare prevăzută de art. 170, în cazul în care se referă la vreuna dintre infracţiunile arătate mai sus;

–furtul prevăzut de art. 208 şi 209;

–tilharia prevăzută de art. 211;

–abuzul de încredere prevăzut de art. 213;

–gestiunea frauduloasă prevăzută de art. 214;

–înşelăciunea prevăzută de art. 215;

–distrugerea prevăzută de art. 217 alin. 4 şi art. 218;

–tăinuirea prevăzută de art. 221, în cazul în care se referă la vreuna dintre infracţiunile arătate sub pct. II din prezenta lista;

–delapidarea prevăzută de art. 223;

–furtul, tilharia, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea şi distrugerea în paguba avutului obştesc, prevăzute de art. 224, 225, 227-229 inclusiv şi art. 231;

–tăinuirea în paguba avutului obştesc prevăzută de art. 234;

–abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor şi cel contra intereselor obşteşti, prevăzute de art. 246 şi 248;

–neglijenţa în serviciu prevăzută de art. 249;

–luarea şi darea de mită prevăzute de art. 254 şi 255;

–primirea de foloase necuvenite prevăzută de art. 256;

–favorizarea infractorului prevăzută de art. 264, în cazul în care se referă la vreuna dintre infracţiunile arătate sub pct. II din prezenta lista;

–infracţiunile contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate, prevăzute de art. 273-276 inclusiv;

–falsificarea de monede, timbre sau de alte valori, prevăzute de art. 282 şi 283;

–falsul şi uzul de fals prevăzute de art. 288, 289 şi 291;

–infracţiunile la regimul stabilit pentru anumite activităţi economice, prevăzute de art. 295-297 inclusiv;

–infracţiunile contra păcii şi omenirii prevăzute de art. 356-360 inclusiv.

III. Infracţiunile prevăzute de art. 35, 36 şi 37 din Legea nr. 22/1969.

B) Legea nr. 3/1972 cu privire la activitatea de comerţ interior: art. 75-78, cu aplicarea corespunzătoare a art. 86

–specula prevăzută de art. 295 lit. a), b) şi c) din Codul penal;

–înşelăciunea la măsurătoare prevăzută de art. 296 din Codul penal;

–înşelăciunea cu privire la calitatea mărfurilor prevăzută de art. 297 din Codul penal;

–vînzarea produselor alimentare şi nealimentare direct de la unităţile producătoare sau din depozitele acestora, în alte condiţii decît prin unităţile comerciale cu circuit deschis, prevăzută de art. 79 din Legea nr. 3/1972.

C) Legea nr. 19/1971 cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor: art. 138, 139, cu aplicarea corespunzătoare a art. 142

–vînzarea de mărfuri şi prestările de servicii, cu depăşirea preţurilor sau tarifelor legale, precum şi

–încadrarea şi plata la categorii de calitate inferioară celor reale, cu rea-credinţa, a produselor cumpărate de la producătorii agricoli ce constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută în art. 246 din Codul penal;

–falsificarea ori substituirea de mărfuri, precum şi expunerea spre vînzare sau vînzarea de asemenea bunuri, cunoscînd ca sînt falsificate ori substituite de către cei prevăzuţi la art. 138, constituind infracţiunea de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prevăzută în art. 297 din Codul penal.