Procedură din 25 noiembrie 2016 (actualizată)

Capitolul IDispoziţii generale

1.Debitorul care înregistrează obligaţii fiscale restante pentru care sunt în derulare măsuri de executare silită aplicate de către organul fiscal central competent în administrarea creanţelor fiscale datorate de către acesta, denumit în continuare organ fiscal competent, şi care are de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţi sau instituţii publice poate depune la organul fiscal competent o cerere însoţită de documentul eliberat de autoritatea sau instituţia publică, prin care solicită aplicarea prevederilor art. 230 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Cod de procedură fiscală.

2.Nu se consideră sume exigibile şi nu se aplică prevederile pct. 1 sumelor aflate în litigiu între debitor şi instituţia sau autoritatea publică.

3.La cererea prevăzută la pct. 1 debitorul anexează, în original, documentul eliberat de autorităţile sau instituţiile publice prin care se certifică cuantumul sumelor certe, lichide şi exigibile pe care debitorul le are de încasat de la acestea, denumit în continuare atestat.

4.Atestatul cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele elemente:

a)denumirea autorităţii sau instituţiei publice;

b)numărul şi data emiterii acestuia;

c)cuantumul sumelor certe, lichide şi exigibile datorate la data emiterii acestuia de către autoritatea sau instituţia publică;

d)precizarea că este emis în vederea aplicării prevederilor art. 230 din Codul de procedură fiscală şi angajamentul că de la data eliberării nu efectuează plăţi către debitor pentru stingerea sumelor cuprinse în atestat până la plata sumelor pentru care a fost înfiinţată poprirea sau până la comunicarea de către organele fiscale a deciziei de ridicare a măsurii de executare silită asupra sumelor datorate debitorului de către terţi sau a înştiinţării că nu sunt în curs noi măsuri de executare silită, după caz;

e)numele, prenumele, funcţia şi semnătura persoanelor împuternicite ale autorităţii sau instituţiei publice;

f)ştampila autorităţii sau instituţiei publice.

Capitolul IIContinuarea/Ridicarea măsurilor de executare silită

A. Continuarea măsurilor de executare silită prin poprirea sumelor certe, lichide şi exigibile pe care debitorii le au de încasat de la autorităţi sau instituţii publice

5.În situaţia în care executarea silită este începută, iar debitorul depune la organul fiscal competent cererea şi atestatul eliberat de o autoritate sau o instituţie publică potrivit pct. 1 şi 3, aceasta se continuă prin poprirea sumelor certe, lichide şi exigibile datorate debitorului de către instituţia sau autoritatea publică, acestea din urmă indisponibilizând sumele după cum urmează:

a)în limita cuantumului sumelor certe, lichide şi exigibile, înscrise în atestat, în situaţia în care valoarea creanţelor, înscrise în titlurile executorii, este mai mare sau egală decât acesta;

b)în limita creanţelor rămase nestinse din titlurile executorii, în situaţia în care cuantumul sumelor certe, lichide şi exigibile, înscrise în atestat, este mai mare decât acestea.

6.În termen de 5 zile de la data depunerii cererii însoţite de atestatul eliberat de autoritatea sau instituţia publică, organul fiscal competent comunică autorităţii sau instituţiei publice adresa de înfiinţare a popririi asupra sumelor pe care debitorul le are de încasat de la autorităţi sau instituţii publice, înştiinţând despre aceasta debitorul.

7.După înfiinţarea popririi, respectiv din momentul primirii adresei de înfiinţare a popririi, în funcţie de situaţia în care se află la momentul popririi, instituţia sau autoritatea publică este obligată să efectueze una dintre următoarele operaţiuni:

a)în cazul în care nu datorează vreo sumă de bani debitorului - să înştiinţeze cu privire la aceasta organul de executare silită în termen de 5 zile de la primirea adresei de înfiinţare a popririi;

b)în cazul în care autoritatea sau instituţia publică dispune de disponibilităţi băneşti în limita sumei înscrise în adresa de înfiinţare a popririi - să plătească de îndată sumele pentru care s-a înfiinţat poprirea;

c)în cazul în care autoritatea sau instituţia publică nu dispune de disponibilităţi băneşti în limita sumei înscrise în adresa de înfiinţare a popririi - să plătească cu prioritate, din sumele existente şi cele viitoare, sumele pentru care s-a înfiinţat poprirea.

8.Sumele realizate ca urmare a înfiinţării popririi sting creanţele fiscale incluse în titlurile executorii pentru care s-a aplicat această măsură.

9.În vederea aplicării prevederilor pct. 8, autoritatea sau instituţia publică menţionează în documentul de plată prin care face virarea sumelor datorate debitorului numărul de evidenţă a plaţii indicat în adresa de înfiinţare a popririi.

10.- (1) În cazul în care:

a)obligaţiile fiscale pentru care s-a înfiinţat poprirea conform prevederilor prezentei proceduri au fost stinse prin alte modalităţi prevăzute de lege şi nu sunt în curs alte măsuri de executare silită, organul fiscal competent emite, în termen de cel mult două zile de la data stingerii integrale a obligaţiilor fiscale, decizia de ridicare a măsurilor de executare silită şi o comunică instituţiei sau autorităţii publice la care a fost înfiinţată poprirea;

b)sumele certe, lichide şi exigibile înscrise în atestat sunt mai mari decât sumele încasate de la autoritatea sau instituţia publică în urma înfiinţării popririi, iar aceasta a stins în întregime creanţele pentru care a fost începută executarea prin poprire şi nu sunt în curs alte măsuri de executare silită, organul fiscal competent înştiinţează autoritatea sau instituţia publică despre acest fapt.

(2)Dispoziţiile alin. (1) lit. a) sunt aplicabile şi în cazul în care la data stingerii obligaţiilor fiscale înscrise în poprire instituţia sau autoritatea publică a efectuat plata parţială a unor sume prevăzute în aceasta.

11.După primirea deciziei prevăzute la pct. 10 lit. a) sau a înştiinţării prevăzute la pct. 10 lit. b) autoritatea sau instituţia publică poate efectua către debitor plata diferenţei dintre sumele înscrise în atestat şi sumele plătite de aceasta ca urmare a înfiinţării popririi.

12.- (1) Organul fiscal competent are obligaţia ca din sumele realizate ca urmare a popririi înfiinţate să stingă creanţele fiscale incluse în titlurile executorii pentru care s-a aplicat această măsură, în funcţie de numărul de evidenţă a plăţii.

(2)La data stingerii sumelor înscrise în poprirea înfiinţată la autoritatea sau instituţia publică, organul fiscal competent procedează după cum urmează:

a)analizează sumele înscrise în atestat şi sumele încasate de la autoritatea sau instituţia publică;

b)dacă sumele înscrise în atestat sunt mai mari decât sumele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în funcţie de situaţia fiscală a debitorului:

b.1) în cazul în care debitorul înregistrează obligaţii fiscale restante, organul fiscal competent înfiinţează, în termenul prevăzut de lege, o nouă poprire în limita sumelor rămase în atestat, prevederile pct. 5 şi 6 aplicându-se în mod corespunzător;

b.2) în cazul în care debitorul nu înregistrează obligaţii fiscale restante, organul fiscal competent emite decizia de ridicare a măsurilor de executare silită a sumelor pe care debitorul le are de încasat de la autorităţi sau instituţii publice ori înştiinţarea, prevăzute la pct. 10, după caz.

13.În situaţia în care suma înscrisă în titlul executoriu, pentru care s-a început executarea silită, este mai mare decât suma cuprinsă în atestatul emis de autoritatea sau instituţia publică, organul fiscal competent continuă aplicarea oricăror măsuri de executare silită, potrivit legii, pentru recuperarea diferenţei de sume. Poprirea sumelor înscrise în atestat se realizează pentru creanţele fiscale selectate în ordinea vechimii titlurilor executorii, iar în cadrul titlului se selectează mai întâi creanţele fiscale principale, în ordinea vechimii, şi apoi creanţele fiscale accesorii, în ordinea vechimii. Pentru diferenţa de creanţe fiscale se continuă aplicarea oricăror măsuri de executare silită, potrivit legii.

B. Ridicarea măsurilor de executare silită instituite asupra debitorului după aplicarea măsurii popririi sumelor înscrise în atestatul emis de autoritatea sau instituţia publică

14.În situaţia în care ulterior luării unor măsuri de executare silită potrivit Codului de procedură fiscală debitorul depune la organul fiscal competent cererea şi atestatul eliberat de o autoritate sau o instituţie publică potrivit pct. 1 şi 3, măsurile de executare silită se ridică în cel mult 7 zile de la confirmarea de către autoritatea sau instituţia publică a primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra sumelor înscrise în atestatul emis de acestea, conform prevederilor pct. 5, cu excepţia cazului în care autoritatea sau instituţia publică comunică faptul că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit.

15.În situaţia în care suma înscrisă în atestat este mai mică decât cuantumul creanţelor înscrise în titlurile executorii în temeiul cărora au fost înfiinţate popriri şi/sau instituite sechestre, precum şi a eventualelor cheltuieli de executare, organul fiscal competent procedează astfel:

a)ridică popririle înfiinţate la terţi sau bănci, după caz, în limita sumei înscrise în atestat;

b)ridică sechestrele instituite asupra bunurilor proprietate a debitorului în limita sumei înscrise în atestat, după caz, iar continuarea măsurilor de executare silită pentru recuperarea diferenţei de sumă se face cu respectarea limitei prevăzute la art. 227 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.

16.În cazul în care suma certă, lichidă şi exigibilă înscrisă în atestat de către autoritatea sau instituţia publică este egală sau mai mare decât cuantumul creanţelor înscrise în titlurile executorii în temeiul cărora au fost înfiinţate popriri şi/sau instituite sechestre, organul fiscal competent procedează la ridicarea celorlalte măsuri de executare silită împotriva debitorului, dispoziţiile art. 234 din Codul de procedură fiscală aplicându-se în mod corespunzător.

C. Măsuri întreprinse de organul fiscal competent, în situaţia depunerii atestatului emis de autoritatea sau instituţia publică, ulterior stingerii sumelor pentru care s-a început executarea silită asupra debitorului

17.În situaţia în care, ulterior stingerii sumelor pentru care s-a început executarea silită, debitorul depune la organul fiscal competent o cerere, însoţită de un atestat, potrivit pct. 1 şi 3, atestatul eliberat de autoritatea sau instituţia publică se ia în considerare pentru următoarele executări silite.

18.Pentru creanţele născute ulterior depunerii cererii prevăzute la pct. 17, după expirarea termenului de 15 zile de la data comunicării somaţiei, organul fiscal competent comunică autorităţii sau instituţiei publice o adresă prin care înfiinţează poprirea, înştiinţând despre aceasta debitorul, dispoziţiile pct. 7-13 aplicându-se în mod corespunzător.

19.În situaţia în care debitorul nu înregistrează obligaţii fiscale restante, cererea depusă potrivit pct. 17 poate fi retrasă de către acesta, urmând ca organul fiscal competent să înştiinţeze autoritatea sau instituţia publică despre faptul că asupra debitorului nu sunt în curs noi măsuri de executare silită şi să comunice debitorului decizia prin care ia act de retragerea cererii. Soluţionarea retragerii cererii se face în termen de 5 zile de la data înregistrării.