privind gestionarea situaţiilor de urgenta generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale
Gestionarea situaţiilor de urgenta generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale este o activitate de interes naţional având în vedere frecventa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.
Prezentul regulament stabileşte atribuţiile ce revin tuturor structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenta generate de tipurile de risc specifice.
Fac obiectul prezentului regulament următoarele tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenta:
a)inundaţii, prin revarsarile naturale ale cursurilor de apa, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheturi, plutitori, aluviuni şi avalanse de zapada şi prin scurgeri de pe versanţi;
b)inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;
c)fenomene meteorologice periculoase: ploi torentiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneri de gheaţa, chiciura, polei, ingheturi timpurii sau tarzii, grindina şi seceta (hidrologica);
d)poluarile accidentale ale resurselor de apa de suprafaţa şi subterane şi poluari marine în zona costiera, numite în continuare "poluari accidentale".
Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:
a)populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
b)obiectivele sociale;
c)capacitatile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);
d)barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;
e)căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrica, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apa şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;
f)mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).
În sensul prezentului regulament, prin gestionarea situaţiilor de urgenta generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale se înţelege identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.
Managementul situaţiilor de urgenta se realizează prin:
–măsuri preventive
–măsuri operative urgente de intervenţie
–măsuri de reabilitare
Măsurile de limitare, inlaturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc prevăzute la art. 3. constituie o obligaţie pentru organele administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în acest domeniu şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a batranilor, copiilor şi a altor categorii defavorizate.
Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacitatile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, sa doteze aceste lucrări cu aparatura de măsura şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi sa organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea şi planurilor de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale.
Persoanele juridice utilizatori de apa, potentialii poluatori, precum şi unităţile de gospodărire a apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor navigabile şi ceilalţi utilizatori de apa au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluari accidentale. Lista potenţialilor poluatori se stabileşte de către organele abilitate.
În caz de seceta, când debitele de apa nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizaţi, se aplică restrictii temporare de folosire a resurselor de apa pe baza planurilor de restrictii şi folosire a apei în perioade deficitare. Măsurile stabilite în planurile de restrictii sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de apa.
Elaborarea strategiei şi conceptiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale, revine Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenta din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, care se subordonează Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenta.
Monitorizarea situaţiilor de urgenta, evaluarea informaţiilor, înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea, alertarea la nivel naţional, precum şi coordonarea aplicării unitare a măsurilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenta sunt asigurate de Centrul operativ pentru situaţii de urgenta, organ tehnic cu activitate permanenta, constituit în cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Aplicarea strategiei şi coordonarea tehnica de specialitate, la nivel naţional, a bazinelor hidrografice şi judeţelor, a acţiunilor preventive şi operative pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale este asigurata de către Administraţia Naţionala "Apele Române" şi unităţile sale teritoriale.
Având în vedere particularităţile managementului situaţiilor de urgenta generate de tipurile de risc specifice, desfăşurarea activităţilor ce se impun şi organizarea conducerii, coordonării şi cooperării se asigura prin:
–Centre operative pentru situaţii de urgenta cu activitate permanenta constituite la nivelul Administraţiei Naţionale "Apele Române", Direcţiilor de Ape şi Sistemelor de Gospodărire a Apelor, sub conducerea directa a directorului general şi respectiv a directorilor.
–Grupuri de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenta generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale, care se constituie în cadrul fiecărui Comitet judeţean, din specialiştii cooptati cu responsabilităţi în acest domeniu, fiind conduse de directorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor
Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean este numit prin Ordinul prefectului de constituire al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta şi este alcătuit din reprezentanţi al Sistemului de Gospodărire a Apelor, Agenţiei de Protecţie a Mediului, Comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale a imbunatatirilor Funciare, ale SC HIDROELECTRICA SA, Regiei Naţionale a Pădurilor, Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, altor deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, Centrelor meteorologice regionale sau Serviciilor regionale de prognoza a vremii, Statiilor meteorologice judeţene (după caz), cooptati în cadrul Comitetului judeţean în calitate de consultanţi.
Activitatea permanenta şi atribuţiile Centrelor operative pentru situaţii de urgenta sunt asigurate de serviciile (birourile, compartimentele) Dispecerat-Apărare împotriva Inundatiilor din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", Direcţiilor de Ape şi Sistemelor de Gospodărire a Apelor, completate în situaţii de urgenta, cu personal din compartimentele de specialitate.
Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean, are următoarele atribuţii specifice:
a)asigura, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenta, elaborarea planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenta şi a planurilor de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potenţial poluatoare şi a planurilor de restrictii şi folosire a apei în perioade deficitare;
b)acorda asistenţa tehnica comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice;
c)avizează planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi poluarilor accidentale municipale, orăşeneşti şi comunale, în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta;
d)coordonează tehnic acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenta generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale în teritoriu, aplicând prevederile din planurile de apărare împotriva inundaţiilor, planurilor de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale, precum şi a planurilor de restrictii în perioade deficitare, asigurând legăturile cu Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenta din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu Direcţiile de Ape şi Comitetele judeţene situate în amonte şi în aval, conform sistemului informaţional operativ;
e)asigura consultanţa de specialitate, în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi completării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenta generate de inundaţii, gheturi şi poluari accidentale, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, precum şi pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apa pe raza localităţilor;
f)asigura, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare permanenta cu Centrul operational al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenta, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenta, rapoartelor de sinteza, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la Centrul operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi la Centrul operativ al Direcţiei de Ape, care transmite la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale «Apele Române»;
g)asigura, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenta, organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a fluxului primar de informare în caz de poluari accidentale, precum şi pentru instruirea administraţiei publice locale asupra managementului tipurilor de risc specifice;
h)asigura organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi functionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor precum şi urmărirea realizării măsurilor şi lucrărilor stabilite cu aceasta ocazie;
i)participa, în comisia stabilită de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenta, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de inundaţii din revarsari de cursuri de apa, scurgeri de pe versanţi, accidente la construcţii hidrotehnice, seceta hidrologica şi poluari accidentale.
(1)Persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în folosinţă terenuri sau obiective în zone ce pot fi afectate de acţiuni distructive ale apelor sau de accidente la construcţii hidrotehnice au obligaţia sa participe la acţiunile de apărare şi să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.
(2)În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuţiei putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.
(3)În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice ca urmare a acţiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligaţia să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.
Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale, ce se elaborează pe judeţe, localităţi şi de către utilizatorii de apa potenţial poluatori, precum şi la nivel bazinal.
Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a restrictionarii regimului de construcţii în zonele inundabile.
Măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţie
Secţiunea A Organizarea sistemului informaţional
Sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic consta în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizarilor şi alarmarilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenta generate de riscurile specifice, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor şi măsurilor necesare.
(1)În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informaţional cuprinde, de asemenea, date şi măsurători privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere.
(2)Transmiterea acestor informaţii constituie o obligaţie a organelor de exploatare a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deţinător şi se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional, aprobată prin planurile de apărare respective.
Conţinutul de detaliu al informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor, pragurile critice, frecventa transmiterii, unităţile la care se transmit precum şi deciziile operative de la şi la Comitetul ministerial, Comitetele judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti şi Comitetele locale, se stabilesc prin instrucţiuni elaborate de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi respectiv de către Administraţia Naţionala de Meteorologie şi sunt aprobate de Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenta.
(1)Comitetele locale pentru situaţii de urgenta şi deţinătorii de construcţii hidrotehnice au obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice necesare cunoaşterii şi urmăririi marimilor caracteristice locale de apărare şi asigurarea corelatiei acestora cu cele zonale.
(2)Întreţinerea şi exploatarea dispozitivelor prevăzute la alin. (1) se fac în conformitate cu instrucţiunile aprobate de Comitetul ministerial, iar transmiterea datelor şi măsurătorilor se asigura de către deţinători.
(1)Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor de la unităţile meteorologice şi hidrologice la Comitetele judeţene şi locale şi la Comitetul ministerial, prin planurile operative de apărare se stabilesc mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi folosite, la care se va asigura permanenta.
(2)La judeţe permanenta va fi asigurata de către Centrele operationale din cadrul Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenta, la municipii, oraşe şi comune permanenta va fi asigurata prin grija Comitetelor locale, iar la obiectivele sociale şi economice periclitate, prin grija conducătorilor acestora.
(3)Pentru asigurarea fluxului informaţional decizional operativ între Comitetele judeţene şi locale, pot fi folosite şi mijloacele de telecomunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor militare şi alte mijloace de telecomunicaţii disponibile.
(4)Pentru avertizarea obiectivelor situate în aval de baraje, se elaborează de către unităţile care deţin aceste baraje, planuri de avertizare-alarmare a populaţiei şi obiectivelor economice şi sociale situate în aval de lacurile de acumulare, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice, conform Anexei nr. 1g) la prezentul regulament.
În cazul poluarilor accidentale pe Dunăre şi pe râurile transfrontiere, sistemul informaţional este organizat şi funcţionează conform Manualului de Operare Internaţional pentru Centrul Internaţional Principal de Alarmare (PIAC), iar în cazul poluarilor accidentale pe râurile interioare sistemul informaţional este organizat conform Sistemului de Alarmare SAPA-ROM şi prevederilor Planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale.
În cazul poluarilor cu hidrocarburi a Marii Negre, sistemul informaţional este asigurat şi funcţionează conform «Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marina cu hidrocarburi», aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1593/2002.
Secţiunea B Stabilirea pragurilor de apărare
(1)Starea de alerta generata de inundaţii fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale se declanseaza în momentul în care se constata apariţia fenomenului periculos sau când probabilitatea de aparitie este stabilită prin prognoza, în situaţiile de la alin. (3) lit a), b) şi c).
(2)Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenta se pot deosebi trei etape care diferă între ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declansate la atingerea unor praguri critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundaţii, fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase, comportarea în timp a construcţiilor hidrotehnice) şi care sunt precizate în instrucţiuni speciale. (3) a) Situaţia de atenţie are semnificatia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol.
Consecinţele intrării în situaţia de atenţie sunt:
▼ indesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru prognoza evoluţiei sale;
▼ verificarea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a apelor mari;
▼ informarea despre posibilitatea producerii unei poluari accidentale.
b)Situaţia de alarma este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creşterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apa, creşterea debitelor infiltrate prin construcţiile hidrotehnice de retenţie şi a antrenarii de materiale din corpul acestora, creşterea intensitatii precipitatiilor sau a vitezei vantului, poluari accidentale confirmate care necesita intervenţii şi altele).
Declanşarea stării de alarma conduce la intrarea în situaţia operativă a comitetelor pentru situaţii de urgenta. Activităţile desfăşurate sunt atât activităţi menite sa stapaneasca fenomenul, cat şi activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.
c)Situaţia de pericol este declansata în momentul în care pericolul devine iminent şi este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor (evacuarea populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restrictii de circulaţie pe unele drumuri şi poduri, precum şi pe căile navigabile), precum şi pentru combaterea poluarilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei şi ihtiofaunei, a mediului înconjurător şi altele, sau care depăşesc teritoriul de competenţa).
(4)Trecerea şi revenirea de la o stare la alta se pot face în funcţie de evoluţia fenomenelor.
(1)Marimile caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor sunt:
a)marimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitatii, niveluri sau debite;
b)marimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub forma de niveluri sau debite.
Posturile avertizoare fac parte din reţeaua naţionala de hidrologie şi meteorologie şi trebuie să fie amplasate la o distanta suficienta de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.
(2)Marimile caracteristice de apărare definite la alin. (1), în caz de inundaţii, sunt:
A. Pentru zonele indiguite ale cursurilor de apa:
▼ cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
▼ cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea inaltimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
▼ cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.
B. Pentru zonele neindiguite ale cursurilor de apa:
▼ cota de atenţie - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;
▼ cota de inundaţie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;
▼ cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restrictii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
C. Pentru acumulari:
a)fazele I, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie (NNR) şi Cota creasta deversor.
D. Pentru comportarea barajelor:
a)pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv pe baza instrucţiunilor aprobate de Comitetul Ministerial în funcţie de:
–nivelul apei în lac, când acesta depăşeşte cota crestei deversorului;
–atingerea unor valori limita în comportarea construcţiei astfel:
▼ pragul de atenţie - valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată;
▼ pragul de alerta - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare;
▼ pragul de pericol- barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea grava sau la ruperea construcţiei.
În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea gheturilor şi revarsarea apelor, se stabilesc următoarele marimi caracteristice:
▼ faza I- atenei când gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursul de apa;
▼ faza a II-a - atunci când sloiurile de gheaţa formează ingramadiri;
▼ faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zapoare (baraje de gheaţa).
Marimile caracteristice zonale şi locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte şi orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare, se pune de acord cu Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Romane1" şi se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.
(1)Pragurile critice de apărare pentru fenomenele meteorologice periculoase se stabilesc prin instrucţiuni elaborate de către Administraţia Naţionala de Meteorologie şi se aproba de către Comitetul ministerial.
(2)Valorile limita admisibile pentru indicatorii monitorizati în caz de poluari accidentale sunt stabilite prin ordinele ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1144/2002 şi nr. 1146/2002. (3) Pragurile critice pentru situaţii de seceta hidrologica se stabilesc prin planurile de restrictii în perioade deficitare.Secţiunea C Întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale
(1)Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale constituie documentaţii tehnice, care se întocmesc de către unităţile care deţin obiective periclitate, de către Comitetele judeţene şi Comitetele locale, cu consultarea tehnica şi coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, şi de către Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se reactualizează o dată la 4 ani, din punct de vedere al elementelor tehnice şi atunci când este necesar, datorită modificărilor organizatorice.
(2)Conţinutul planurilor de apărare şi modul de aprobare a acestora, la toate nivelurile, sunt prezentate în Anexele nr. 1a) - 1d) la prezentul regulament.
(3)Modificările operate în planurile judeţene de apărare şi în planurile pe bazine hidrografice se vor transmite Centrului operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Planurile de avertizare-alarmare, prevăzute la art. 25 alin. (4), se întocmesc de către deţinătorii de baraje, se avizează de către Direcţiile de Ape şi de Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenta şi se aproba de Comitetul ministerial. Aceste planuri se reactualizează o dată la 10 ani sau în funcţie de modificările survenite la obiective şi la dotările cu mijloace de alarmare şi de intervenţie. Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi poluarilor accidentale, ale localităţilor şi obiectivelor din aval de baraje, din zona de influenţa, se corelează cu elementele aferente din planurile de avertizare-alarmare.
(1)Planul de restrictii şi folosire a apei în perioade deficitare se elaborează de către Direcţiile de Ape după consultarea utilizatorilor autorizaţi, cu avizul Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi se aproba de către Comitetul de bazin. Secţiunea aferentă judeţului face parte integrantă din Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale.
(2)Metodologia de elaborare a planurilor de restrictii este reglementată prin Ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor.
(1)Planurile de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale se întocmesc, la nivel bazinal, de către Direcţiile de Ape şi de către persoanele juridice utilizatori de apa şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, potenţial poluatori. Secţiunea aferentă judeţului face parte integrantă din Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale.
(2)Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potenţial poluatoare este reglementată prin Ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor.Secţiunea D Organizarea, pregătirea şi asigurarea forţelor, mijloacelor şi a materialelor de intervenţie
(1)Comitetele locale, agenţii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, deţinătorii de lucrări hidrotehnice, precum şi utilizatorii de apa potenţiali poluatori au obligaţia de a organiza şi asigura apărarea acestor obiective cu forte şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condiţiile concrete care pot aparea.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia sa constituie formaţii de intervenţie nominalizate, înzestrate cu mijloace şi materiale de intervenţie potrivit Normativului -cadru de dotare cm mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi combaterea poluarilor accidentale.
Formatiile de intervenţie locale vor fi instruite de către specialişti din cadrul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenta, pe categorii de risc, pentru cunoaşterea exactă a atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de urgenta.
Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenta au obligaţia sa constituie formaţii dotate cu mijloace de intervenţie pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depăşită capacitatea de intervenţie a acestora, potrivit legii.
Comitetele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenta, împreună cu Comitetul ministerial vor organiza anual simulari de fenomene hidrometeorologice periculoase, de avarii la construcţii hidrotehnice şi de poluari, accidentale, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exercitii aplicative pentru verificarea pregătirii formatiilor, funcţionarii sistemelor de avertizare-alarmare şi a modului de folosire a mijloacelor şi materialelor de intervenţie, precum şi instruiri ale personalului implicat în gestionarea situaţiilor de urgenta generate de tipurile de risc specifice.
(1)Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condiţiilor tehnice şi functionale corespunzătoare ale acestora.
(2)Se va verifica functionalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsura şi control, a comportării construcţiilor precum şi buna funcţionare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicaţie şi a surselor de energie de rezerva. De asemenea, se vor verifica existenta materialelor şi mijloacelor de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi combaterea poluarilor accidentale, modul în care sunt depozitate şi se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcţii.
(3)Comitetul ministerial, prin Centrul operativ şi Comitetele judeţene, vor efectua anual verificări privind starea tehnica a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi întreţinerea cursurilor de apa, a rigolelor şi santurilor de scurgere în localităţi, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile deţinătoare şi administraţia publică locală.
Măsuri operative de intervenţie în situaţii de urgenta
În cazul prognozarii atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestiva a acestora, se iau următoarele măsuri:
Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenta:
a)declara, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alerta la nivelul judeţului sau în mai multe localităţi din judeţ, în zonele periclitate şi verifica asigurarea permanentei la comitetele locale;
b)asigura prin Centrul operational al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenta, transmiterea avertizarilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele afectabile şi urmăreşte măsurile luate de comitetele locale, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, agenţii economici specializaţi, unităţile poluatoare, etc;
c)dispune urmărirea permanenta a evoluţiei factorilor de risc specifici şi informează prin rapoarte operative Comitetul ministerial prin Grupul de suport tehnic şi Comitetul Naţional asupra situaţiei concrete din teren;
d)concentreaza mijloacele şi forţele de intervenţie în zonele critice pentru consolidarea sau suprainaltarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de gheturi de pe cursurile de apa, combaterea poluarilor accidentale, pentru ajutorarea Comitetelor locale în acţiunile de limitare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale;
e)asigura coordonarea tehnica, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a acţiunilor de intervenţie operativă;
f)asigura cazarea, aprovizionarea cu alimente, apa şi asistenţa medicală pentru populaţia sinistrata;
g)asigura adăpostirea, hranirea şi asistenţa veterinara a animalelor evacuate, în cazul depăşirii capacităţii de intervenţie a Comitetelor locale.
Comitetele locale pentru situaţii de urgenta:
a)asigura permanenta la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizarilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentare necesare;
b)folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc la inundaţii din revarsari de cursuri de apa, scurgeri de pe versanţi şi accidente la construcţii hidrotehnice, asa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum şi a populaţiei aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase şi a poluarilor accidentale;
c)declanseaza acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:
▼ supravegherea permanenta a zonelor de risc;
▼ dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
▼ suprainaltarea şi consolidarea digurilor şi a malurilor, în funcţie de cotele maxime prognozate;
▼ evacuarea preventivă a oamenilor şi animalelor şi punerea în siguranţa a bunurilor ce nu pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau prin ancorare;
d)iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheturi, în special în zonele podurilor rutiere şi de cale ferată, prizelor de apa, de evacuare a apei din incinte;
e)asigura participarea forţelor de intervenţie alcătuite din localnici la acţiunile operative desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
f)localizeaza apele revarsate, precum şi pe cele provenite din infiltratii şi scurgeri de pe versanţi şi le dirijeaza în albiile cursurilor de apa, gravitational sau prin pompare;
g)asigura surse suplimentare pentru alimentarea cu apa a populaţiei în perioadele deficitare.
Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor
a)aplica regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari şi pentru perioadele deficitare;
b)supraveghează continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte lucrări hidrotehnice şi urmăresc aparatura de măsura şi control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice şi luarea măsurilor preventive care se impun;
c)executa lucrări de intervenţie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;
d)limitează extinderea deteriorarilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;
e)anunta obiectivele social-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcţiile hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenţa;
f)iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influenţa, în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice, utilizând în acest scop sistemele de avertizare-alarmare;
g)asigura funcţionarea fluxului informaţional decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, marind frecventa transmiterilor de informaţii, prognoze şi avertizari către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;
h)transmit informaţii despre efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase şi despre măsurile luate.
Persoanele juridice utilizatori de apa şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentala iau măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora şi informează imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor. Cheltuielile generate de acţiunile de limitare şi inlaturare a efectelor poluarilor accidentale sunt suportate de către poluatori, conform principiului "poluatorul plăteşte".
Unităţile de gospodărire a apelor au obligaţia sa ia în considerare orice informaţie legată de poluari accidentale şi sa identifice poluantul, precum şi cauzele poluarii.
În caz de poluari accidentale, unităţile de gospodărire a apelor avertizeaza imediat utilizatorii şi autorităţile administraţiei publice din aval pentru a lua măsuri de protecţie a apelor şi de evitare sau diminuare a pagubelor.
Deţinătorii de mijloace specifice de intervenţie în caz de poluare accidentala sunt obligaţi să le utilizeze indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare, din dispoziţia Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta.
Măsuri de reabilitare
(1)După trecerea perioadelor de inundaţii, fenomenelor meteorologice periculoase, sau după accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale, în vederea restabilirii situaţiei normale, comitetele judeţene şi locale şi agenţii economici specializaţi iau următoarele măsuri:
a)repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apa, de evacuare a apelor reziduale industriale şi menajere care au fost afectate, precum şi evacuarea apelor din inundaţii şi baltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere şi prin instalarea de agregate de pompare mobile;
b)aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;
c)stabilirea pagubelor fizice şi valorice determinate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluari accidentale şi a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;
d)refacerea căilor de comunicaţii şi a podurilor, refacerea instalaţiilor de pompare a apelor;
e)refacerea liniilor de telecomunicaţii şi de transport al energiei electrice;
f)repararea şi punerea în funcţiune a conductelor de apa, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;
g)repunerea în funcţiune a obiectivelor social-economice afectate;
h)sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau repararea gospodariilor proprietate personală, avariate sau distruse;
i)demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedica desfăşurarea normală a activităţilor şi recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.
(2)Unităţile de gospodărire a apelor materializeaza în teren nivelurile maxime înregistrate, pentru reconstituirea undelor de viitura şi reactualizarea valorilor caracteristice de apărare; verifica comportarea lucrărilor hidrotehnice; stabilesc măsurile ce se impun şi fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate sau de refacere a construcţiilor grav avariate de viituri.
La sfârşitul fiecărei perioade de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluari accidentale, comitetele judeţene şi al municipiului Bucureşti întocmesc rapoarte de sinteza potrivit conţinutului stabilit în anexa nr. 1j) la prezentul regulament.
Prefectii şi primării au următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de urgenta generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale:
a)asigura condiţiile de funcţionare a permanentei la primării, oficii poştale şi posturi de poliţie;
b)asigura mijloacele necesare înştiinţării şi alarmarii populaţiei din zonele de risc ce pot fi afectate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale;
c)coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale;
d)asigura întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale;
e)asigura organizarea acţiunilor de limitare şi de inlaturare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluarilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu apa şi alimente, asistenţa sanitară a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;
f)stabilesc, împreună cu agenţii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative pentru identificarea şi inhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu apa, energie electrica şi gaze naturale;
g)centralizează datele privind urmările inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluarilor accidentale şi întocmesc rapoarte, potrivit conţinutului din Anexele nr. 1i) şi 1j) la prezentul regulament, pe care le transmit, după caz, Inspectoratului General, Comitetului ministerial, Inspectoratului Judeţean pentru situaţii de urgenta, Centrului operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor;
h)asigura fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice proprii şi întreţinerea albiilor cursurilor de apa în zona localităţilor;
i)asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a santurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apa, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podetelor;
j)urmăreşte întocmirea hartilor de risc la inundaţii a localităţilor atât din revarsari de cursuri de apa cat şi din scurgeri de pe versanţi şi introducerea lor în Planurile de Urbanism General şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile, conform prevederilor Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V -Zone de risc natural.
(1)Atribuţiile persoanelor juridice sunt următoarele:
a)elaborează planuri proprii de apărare în caz de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase şi le supun spre avizare Grupului de suport tehnic şi spre aprobare Comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi planuri de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale;
b)constituie stocuri de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi pentru combaterea efectelor poluarilor accidentale, conform normativului-cadru, şi le menţin în stare operativă;
c)organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale;
d)respecta normele şi normativele specifice privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale;
e)întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigura funcţionarea mijloacelor de transmisiuni şi alarmare, aflate în dotare;
f)ţin evidenta mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, poluari accidentale şi pun la dispoziţia Comitetelor judeţene şi locale pentru situaţii de urgenta, datele necesare;
g)asigura accesul la obiectivele periclitate şi executa lucrări şi servicii de interes public în situaţii de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale, la dispoziţia Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenta;
(2)Persoanele juridice asigura din surse proprii fondurile necesare finanţării activităţilor prevăzute la alin. (1).
(3)Persoanele fizice sunt obligate să îşi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale şi sa participe la activităţile organizate, potrivit legii, în acest scop, în situaţii de producere a unor inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale, persoanele fizice sunt obligate sa participe la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitate şi să se conformeze măsurilor stabilite de autorităţile centrale şi locale.
Asigura prin Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de urgenta:
a)transmiterea prognozelor, avertizarilor şi informaţiilor privind producerea de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluari accidentale la localităţile potenţial afectabile şi obiectivele social-economice importante, primite de la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor;
b)urmărirea şi coordonarea realizării sistemelor de alarmare a populaţiei în localităţi şi verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora, precum şi afişarea în locuri vizibile a semnalelor folosite în situaţii de urgenta;
c)elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, pentru protecţia şi intervenţia în cazul inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale, conducerea exerciţiilor şi aplicatiilor de pregătire a populaţiei şi a agenţilor economici din zonele de risc şi verificarea aplicabilitatii măsurilor din planurile de apărare;
d)instruirea periodică a administraţiei publice locale (prefecţi, subprefecţi, presedinti ai Consiliilor judeţene, primari) asupra atribuţiilor ce le revin în gestionarea situaţiilor de urgenta generate de riscurile specifice;
e)intervenţia operativă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale, cu asistenţa tehnica a specialiştilor din cadrul unităţilor de gospodărire a apelor;
f)elaborarea rapoartelor operative asupra efectelor factorilor de risc specifici şi măsurilor întreprinse, prin colaborare permanenta cu Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, pe care le transmit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta şi Centrului operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin grija Grupului de suport tehnic;
g)transmiterea la Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor a informaţiilor privind efectele fenomenelor meteorologice periculoase (caderi abundente de zapada, de chiciura, grindina, efecte ale secetei, etc), la cererea acestuia;
h)participarea la aprovizionarea cu apa potabilă a populaţiei din localităţile afectate de seceta hidrologica sau poluari accidentale ale surselor de apa;
i)coordonarea generală a Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marina;
j)coordonarea forţelor Diviziei pentru Operaţii Terestre şi functionalitatea Secretariatului Permanent al Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marina;
k)curatarea zonei costiere în caz de poluare majoră;
Asigura prin intermediul Posturilor de Poliţie:
a)transmiterea, în mediul rural, a prognozelor, avertizarilor şi informaţiilor privind fenomenele hidrometeorologice periculoase, în perioadele în care la primării şi oficii poştale nu este asigurata permanenta;
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului:
a)coordonează elaborarea hartilor de risc la inundaţii a localităţilor, introducerea acestora în Planurile de Urbanism General şi verifica respectarea regimului de construire în zonele inundabile;
b)stabileşte, împreună cu agenţii economici navele aparţinând acestora, care participa la acţiunile de spargere a ghetii pe Dunăre şi coordonează acţiunile operative de intervenţie;
c)dispune unităţilor care administrează porturile şi căile navigabile transmiterea citirilor de la mirele proprii la Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor sau Direcţiilor de Ape;
d)asigura coordonarea acţiunilor operative de intervenţie pe căile de comunicaţie în cazul caderilor masive de zapada şi depunerilor de polei, precum şi acţiunile de refacere a acestora după încetarea fenomenelor periculoase,
Ministerul Economiei şi Comerţului:
Asigura prin Societatea Comercială "Hidroelectric" - S.A.;
a)dotarea sistemelor sau a amenajărilor hidroenergetice din administrare cu aparatura hidrometrica şi meteorologica necesară prognozarii aportului de apa în lacuri şi evacuarii debitelor de viitura, precum şi comunicarea la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape şi la Comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenta, a datelor de la staţiile hidrometrice aparţinând unităţilor proprii şi a informaţiilor privind manevrele care pot conduce la creşterea periculoasa a debitelor şi nivelurilor în aval de baraje;
b)instalarea dispozitivelor de avertizare-alarmare a populaţiei şi a obiectivelor situate în aval de barajele proprii, în cazuri de avariere, descărcare accidentala sau rupere, conform prevederilor din Anexa nr. 1g) la prezentul regulament;
c)dotarea amenajărilor hidroenergetice din administrare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, conform Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi combaterea poluarilor accidentale, ţinând cont de specificul amenajărilor;
d)întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor a sistemelor hidrotehnice proprii şi înaintarea lor spre verificare şi avizare Grupului de suport tehnic din Comitetul judeţean şi spre aprobare preşedintelui Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta;
e)întocmirea planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor situate în aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la baraje, şi înaintarea lor spre aprobare Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenta.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale:
a)asigură realizarea şi implementarea "Sistemului Naţional Antigrindina şi de stimulare a precipitatiilor, intervenţii active în atmosfera";
b)asigura aplicarea unei agrotehnici adecvate în condiţii de seceta prelungită.
Asigura prin Administraţia Naţionala a imbunatatirilor Funciare:
a)apărarea împotriva inundaţiilor a incintelor indiguite din administrarea proprie, pe baza planurilor de apărare întocmite şi luarea măsurilor de dotare cu mijloace şi materiale de apărare, în conformitate cu prevederile Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheturilor, ţinând cont de specificul amenajărilor;
b)întreţinerea sistemelor de desecare şi evacuarea apelor în exces, precum şi refacerea lucrărilor hidrotehnice din administrare afectate de viituri, din surse proprii, din fonduri de la bugetul de stat sau din alte surse;
c)dotarea cu instalaţii hidrometrice şi meteorologice a sistemelor de îmbunătăţiri funciare, transmiterea informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor conform schemei fluxului informaţional;
d)elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheturilor pentru sistemele hidroameliorative de la Dunăre şi râurile interioare din administrare pe care le avizează şi le transmite spre aprobare la Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenta;
e)funcţionarea la capacitate a sistemelor de irigaţii în perioadele cu seceta prelungită, în stricta corelatie cu Planurile de restrictii;
f)adaptarea instalaţiilor de aductiune a sistemelor de irigaţii cu alimentare din Dunăre, pentru asigurarea funcţionarii în condiţii de seceta hidrologica;
g)realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a amenajărilor pentru combaterea eroziunii solului în vederea atenuarii scurgerii de pe versanţi;
h)elaborarea rapoartelor operative zilnice conform modelului din Anexa 1(i) pe perioada situaţiilor de urgenta generate de factorii de risc specifici şi rapoarte de sinteza conform modelului din Anexa 1(j), în termen de maxim 10 zile de la încetarea situaţiilor de urgenta, pe care le transmite la Inspectoratul Judeţean pentru situaţii de urgenta şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
Asigura prin Regia Naţionala a Pădurilor:
a)plantarea perdelelor de protecţie a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi exploatarea acestora în concordanta cu cerinţele apărării, interzicand taierile "la ras";
b)înfiinţarea plantaţiilor cu rol antierozional pe versanţi în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, pentru prevenirea colmatarii acestora şi atenuarea scurgerii apelor pluviale;
c)îndepărtarea materialului lemnos şi a resturilor rezultate în urma exploatării lemnului de pe malul cursurilor de apa în vederea asigurării scurgerii apelor mari;
d)asigurarea fondurilor pentru realizarea lucrărilor de corectare a torenţilor şi întreţinerea corespunzătoare a acestora, în vederea stabilizarii versantilor;
e)elaborarea rapoartelor operative zilnice conform modelului din Anexa 1(i) pe perioada situaţiilor de urgenta generate de factorii de risc specifici şi rapoarte de sinteza conform modelului din Anexa 1(j), în termen de maxim 10 zile de la încetarea situaţiilor de urgenta, pe care le transmite la Inspectoratul Judeţean pentru situaţii de urgenta şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor:
a)elaborează strategia naţionala de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale;
b)face, anual, propuneri pentru asigurarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pentru constituirea şi reînnoirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, pentru acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale, în domeniul gospodăririi apelor, precum şi pentru executarea lucrărilor noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi refacerea unor lucrări afectate de dezastre;
c)coordonează, şi urmăreşte realizarea într-o conceptie unitară a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare;
d)coordonează, la nivel naţional, activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale, urmăreşte modul de informare cu date şi prognoze hidrologice şi meteorologice a factorilor interesaţi;
e)iniţiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale precum şi reglementări în aplicarea acestora. Controlează modul în care sunt respectate prevederile legale şi reglementările în acest domeniu;
f)cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul român este parte, privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale;
g)verifica, anual, starea tehnica şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, împreună cu unităţile care au în administrare aceste construcţii, stabilind măsurile şi lucrările necesare maririi gradului de siguranţă în exploatare a acestora;
h)verifica modul de constituire a stocurilor de materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor de către deţinătorii de lucrări şi de către comitetele locale, precum şi modul în care au fost folosite fondurile de la bugetul de stat pentru completarea şi reînnoirea stocurilor constituite la unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române";
i)verifica realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a lucrărilor de întreţinere a cursurilor de apa pentru asigurarea capacităţii de scurgere a acestora, a podurilor, podetelor şi a altor lucrări care pot influenţa scurgerea, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile care au în administrare aceste obiective;
j)asigura condiţiile de funcţionare a Comitetului ministerial şi a Centrului operativ cu activitate permanenta pentru situaţii de urgenta;
k)coordonează împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor implementarea Deciziei 2850/2000/EEC la nivel naţional;
1) asigura funcţionarea "punctului focal naţional" în activitatea regionala a bazinului Marii Negre împotriva poluarii;
m)receptioneaza, prin Centrul Operativ, toate rapoartele operative legate de o poluare marina şi participa la acţiunile Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marina.
Administraţia Naţionala "Apele Române":
a)aplica prevederile strategiei şi coordonează tehnic, prin unităţile teritoriale, activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi cele de combatere a poluarilor accidentale, pentru obiectivele şi lucrările de apărare de pe cursurile de apa;
b)întocmeşte planurile pe bazine hidrografice de apărare împotriva inundaţiilor şi gheturilor, de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale şi de restrictii şi folosire a apei în perioadele deficitare;
c)asigura, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, elaborarea planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale;
d)acorda, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, asistenţa tehnica la întocmirea planurilor municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi poluarilor accidentale;
e)întocmeşte planuri de avertizare-alarmare a localităţilor şi obiectivelor din aval de lacurile de acumulare în caz de accidente la barajele din administrare;
f)asigura întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din administrare;
g)asigura instalarea şi buna funcţionare a aparaturii, dispozitivelor hidrometrice şi pluviometrice din bazinele hidrografice şi de la obiectivele şi lucrările hidrotehnice din administrare;
h)asigura datele necesare pentru întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitura şi centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a lucrărilor hidrotehnice din administrare;
i)asigura constituirea şi reînnoirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi combaterea poluarilor accidentale, din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru obiectivele şi lucrările din administrare;
j)propune lucrări noi de apărare, precum şi de optimizare constructivă şi funcţională a celor existente, ca urmare a concluziilor rezultate după trecerea apelor mari;
k)propune Comitetului ministerial, împreună cu Comitetele judeţene, măsuri de inundare dirijata a terenurilor dinainte stabilite în cadrul planurilor de apărare sau introducerea unor măsuri speciale în funcţionarea sistemelor de evacuare a apelor mari;
i)asigura conducerea Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea tipurilor de risc specifice constituite în cadrul Comitetelor judeţene;
m)organizează anual, împreună cu deţinătorii, verificări ale secţiunilor de scurgere la poduri şi podeţe, ale lucrărilor de apărare şi consolidare a malurilor şi a albiilor, ale zonelor de exploatare a balastului, stabilind măsuri şi lucrări obligatorii pentru deţinători, în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor la viituri;
n)asigura exploatarea corelata, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor şi urmăreşte ca regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, indiferent de deţinător, sa conţină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul şi după trecerea apelor mari, precum şi în caz de accidente la construcţii hidrotehnice şi seceta hidrologica;
o)dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor şi barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deţinători, astfel încât prin exploatarea corelata la nivel de bazin, să se realizeze eficienta maxima în acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor;
p)asigura, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, diseminarea informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor primite de la Direcţiile de Ape, la obiectivele hidrotehnice din administrare şi la Centrele operationale ale Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenta, conform Anexei nr. 1f) la prezentul regulament;
r)participa, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, la avertizarea comitetelor locale în caz de producere a fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale, precum şi la pregătirea populaţiei pentru apărarea împotriva inundaţiilor, prin exercitii periodice de simulare;
s)participa, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale, la organizarea apărării pe Dunăre şi pe celelalte râuri care formează sau traverseaza frontiera de stat a României, în care scop colaborează şi cu unităţile care administrează porturile şi căile navigabile şi cu Comitetele judeţene limitrofe;
t)asigura elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor privitoare la inundaţii, gheturi, seceta hidrologica şi poluari accidentale pe bazine hidrografice;
u)ia măsuri permanente de creştere a preciziei prognozelor hidrologice şi de diseminare a acestora la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi la unităţile care au în exploatare lucrări hidrotehnice şi corelează datele obţinute din reţea cu cele provenite de la aceste unităţi;
v)identifica, evalueaza, verifica şi clarifica aspecte legate de poluarile marine şi organizează intervenţia operativă;
x)asigura transmiterea informaţiilor la Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenta;
y)asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice proprii;
z)asigura, prin laboratoarele sale de analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, determinarea naturii poluantului şi evoluţia undei de poluare.
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor:
a)asigura elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor privitoare la inundaţii, gheturi şi seceta hidrologica şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenta din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape;
b)asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice proprii;
c)întocmeşte instrucţiuni de elaborare şi transmitere a avertizarilor şi prognozelor privind producerea fenomenelor hidrologice periculoase, care sunt aprobate de Comitetul ministerial;
d)asigura îndrumarea metodologică şi coordonarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice.
Administraţia Naţionala de Meteorologie:
a)asigura elaborarea prognozelor şi avertizarilor privitoare la fenomene meteorologice periculoase şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenta din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Centrul Operational Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, la Central operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape, precum şi altor factori interesaţi;
b)asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători meteorologice;
c)elaborează Instrucţiuni de stabilire a pragurilor critice pentru fenomenele meteorologice periculoase şi de elaborare şi transmitere a avertizarilor şi prognozelor privind producerea acestor fenomene, care sunt aprobate de Comitetul ministerial.
Contravenţii şi sancţiuni
Faptele care constituie contravenţii amenzile pentru acestea, precum şi organele împuternicite să le constate şi să le aplice sunt cele prevăzute în Ordonanţa de Urgenta nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr, 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 7 martie 2005 şi în Legea nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 584 din 30 iunie 2004.
Conţinutul planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi poluarilor accidentale al comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenta este prevăzut în Anexa nr. 1a).
Conţinutul planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale al sistemului hidrotehnic este prevăzut în Anexa nr. 1b).
Conţinutul planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale, al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta, este prevăzut în Anexa nr. 1c).
Conţinutul planului bazinal de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale, întocmit de către Direcţiile de Ape ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", este prevăzut în Anexa nr. 1d).
Conţinutul informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor care se transmit de la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape la comitetele judeţene pentru situaţii de urgenta şi la obiectivele hidrotehnice prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor este prevăzut în Anexa nr. 1e).
Conţinutul informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor ce se comunică Centrului operativ pentru situaţii de urgenta din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Administraţia Naţionala "Apele Române" şi Administraţia Naţionala de Meteorologie este prevăzut în Anexa nr. 1f).
Conţinutul planului de avertizare-alarmare a populaţiei, obiectivelor economice şi sociale situate în aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice, este prevăzut în Anexa nr. 1g).
Conţinutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) şi de la centrele operative ale unităţilor judeţene ce monitorizează efecte ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, la Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenta) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi de la Comitetul judeţean, prin Grupul de suport tehnic, la Centrul Operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în Anexa nr. 1h).
Conţinutul raportului de sinteza privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale este prevăzut în Anexa nr. 1i).
Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor, gheturilor şi combaterea efectelor poluarilor accidentale este prevăzut în Anexa nr. 2.
Anexele nr. 1a)-1i) şi Anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.
Anexa 1a)
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI
de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi poluarilor accidentale
al comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenta
Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenta întocmesc, cu asistenţa tehnica a unităţilor de gospodărire a apelor, din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" planuri de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi poluarilor accidentale, care au următorul conţinut:
1.hotărârea consiliului municipal, orasenesc sau comunal de constituire a comitetului pentru situaţii de urgenta;
2.componenta nominală a comitetului municipal, orasenesc sau comunal, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu, inclusiv telefoanele mobile;
3.numerele de telefon şi fax ale permanentei (primărie, poliţie, oficii poştale, etc.) unde se pot transmite avertizari, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii;
4.schema fluxului informaţional operativ-decizional pentru apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase;
5.tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip), care să conţină:
–numărul curent;
–curs de apa (toate cursurile de apa de pe raza localităţii-râuri, paraie locale, vai nepermanente, torenţi), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localităţii;
–denumirea obiectivelor din zona inundabila (pentru fiecare curs de apa în parte): nr. gospodării, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, cai de comunicaţie, reţele de alimentare cu apa, gaz, energie electrica, reţele telefonice, terenuri agricole, păduri, surse de poluare;
–cauzele inundarii (revarsare, scurgeri de pe versanţi, avarie baraj);
–nr. telefon şi fax de la primărie, post de poliţie, protecţie civilă, şcoala, etc;
–amplasamentul statiei hidrometrice locale;
–marimi de apărare locale (CA, CI, CP, faze de apărare la diguri, faze de apărare la gheturi);
–amplasamentul statiei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;
–marimi de apărare avertizoare (CA, CI, CP, faze de apărare la diguri, praguri critice la precipitatii);
–timpul de propagare a undei de viitura sau timpul de concentrare a precipitatiilor de la postul pluviometric la obiective;
–lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe fiecare curs de apa (denumire, caracteristici tehnice, puncte critice-eroziuni de mal, zone sub cota proiectata, zone lipsite de perdele de protecţie, zone cu lucrări de traversare, zone endemice de producere a infiltratiilor şi grifoanelor);
–probabilitati de inundare: normata (proiectata) şi reală (existenta în prezent);
–în josul paginii se va menţiona semnificatia marimilor caracteristice de apărare;
–tabelul este semnat de preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenta;
6.tabel cu măsuri de apărare împotriva inundaţiilor şi gheturilor luate la nivel local (tabel tip întocmit pe verso tabelului de la pct. 5), care să conţină:
–nr. curent;
–măsuri pentru avertizarea-alarmarea populaţiei la primirea avertizarilor hidrologice şi meteorologice, luate de primărie, poliţie, comitetul local;
–măsuri la atingerea COTEI DE ATENŢIE (CA), Fazei I de apărare la diguri, Fazei I de apărare la gheturi, pragurilor de avertizare la precipitatii;
–măsuri la atingerea COTEI DE INUNDAŢIE (CI), Fazei a II-a de apărare la diguri, Fazei a II-a de apărare la gheturi, pragurilor de agravare la precipitatii;
–măsuri la atingerea COTEI DE PERICOL (CP), Fazei a III-a de apărare la diguri, Fazei a III-a de apărare la gheturi, "METEOR ROŞU" pentru precipitatii;
–măsuri la ieşirea din STAREA DE URGENTA;
–formaţii de intervenţie alcătuite din localnici (cu nominalizarea persoanelor apte pentru acţiunile de intervenţie operativă);
–responsabili cu acţiunile de apărare (nominalizarea responsabililor pentru evacuarea populaţiei şi asigurarea spaţiilor de cazare temporala, nominalizarea personalului care asigura permanenta la primărie pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase, nominalizarea iresponsabilului cu întocmirea "Rapoartelor operative" zilnice, care se transmit la Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenta şi Centrul operativ de la Sistemul de Gospodărire a Apelor;
–tabelul este semnat de preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenta;
7.tabelul cu stocul minim de mijloace şi materiale de apărare existente, al cărui necesar se stabileşte pe baza Normativului -cadru, cu asistenţa tehnica a unităţilor de gospodărire a apelor numai pentru sortimentele necesare în funcţie de zona în care este amplasata localitatea, de gradul de amenajare a zonei tipul de lucrări existente şi de specificul acţiunilor operative de intervenţie;
8.planul de situaţie al localităţii la scara 1:10.000 sau 1:25.000 (conform celui cuprins în Planul de Urbanism General), cu localizarea obiectivelor afectabile, delimitarea zonelor inundabile atât din revarsari de cursuri de apa cat şi din scurgeri de pe versanţi, amplasarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor cu punctele critice ale acestora şi indicarea zonelor pentru inundare dirijata (după caz), a căilor de comunicaţie, a zonele cu poduri şi podeţe subdimensionate şi a altor zone critice, precum şi a zonelor de evacuare preventivă şi cazare a populaţiei, animalelor şi bunurilor;
9.un profil transversal tip prin albie şi dig (după caz) pe care se vor indica COTELE DE APĂRARE şi Fazele de apărare la diguri;
10.planul de prevenire şi combatere Ca poluarilor accidentale la folosintele de apa potenţial poluatoare.
Pentru obiectivele izolate, cum sunt: santierele, balastierele, sondele şi depozitele de petrol, alte obiective potenţial poluatoare-iazuri de decantare, depozite de deşeuri, se vor întocmi planuri de apărare după modelul de mai sus, adaptat la specificul lor, şi se vor transmite la comitetul local pentru situaţii de urgenta pe raza căruia se afla obiectivul.
Pentru localităţile situate în aval de baraje, planul de apărare împotriva inundaţiilor va conţine elemente strict necesare extrase din Planul de avertizare-alarmare al barajului: timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita maxima a undei de rupere-obiective cuprinse în zona inundabila, înălţimea maxima a lamei de apa, cai de evacuare şi zone de evacuare în caz de accident la baraj.
Planurile de apărare ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenta se verifica de către Sistemele de Gospodărire a Apelor, se avizează de către Grupurile de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenta generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale din cadrul Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenta şi se aproba de preşedintele Comitetului judeţean.
Anexa 1b)
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI
de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor, accidentelor la
construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale al sistemului hidrotehnic
Planurile de apărare se întocmesc de către Sistemele de Gospodărire a Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", sistemele hidroenergetice din cadrul Societăţii Comerciale "Hidroelectrica" - S.A., sistemele hidroameliorative din cadrul Administraţiei Naţionale a imbunatatirilor Funciare şi de către alte sisteme organizate pe construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi vor avea următorul conţinut-cadru adaptat la condiţiile specifice:
1.componenta nominală a Centrului operativ pentru situaţii de urgenta constituit la nivelul Sistemelor de Gospodărire a Apelor, unităţilor teritoriale ale S.C "HIDROELECTRICA" SA, ale Administraţiei Naţionale a imbunatatirilor Funciare;
2.tabel-tip cu elementele construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare - împotriva inundaţiilor cu următorul conţinut:
–denumirea lucrării, localizare hidrografica (bazin hidrografic, curs de apa, cod cadastral);
–caracteristici principale (materialul, lungime, înălţime, latime la coronament, volum şi cota la NNR, cota coronament, volum de atenuare, debite şi niveluri de dimensionare şi de verificare, debite şi niveluri maxime produse, caracteristicile uvrajelor, Qmax evac., probabilitatile de depasire normate şi reale, anul punerii în funcţiune, etc.);
–puncte critice existente pentru fiecare lucrare în parte (localizarea lor): lucrări de traversare, zone endemice de producere a grifoanelor şi infiltratiilor, eroziuni de mal care pot pune în pericol stabilitatea lucrării, zone lipsite de perdele de protecţie sau cu plantaţii ţinere, zone sub cota proiectata, etc;
–permanenta în caz de inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice - telefon, fax, radio-telefon, telefoane mobile, etc;
–amplasamentul statiei hidrometrice locale cu indicarea cotei "0";
–marimi caracteristice de apărare locale: CA, CI, CP, Faze de apărare la diguri şi baraje;
–amplasamentul statiei hidrometrice avertizoare cu indicarea cotei "0" şi/sau a postului pluviometric avertizor;
–marimi caracteristice de apărare avertizoare: CA, CI, CP, Faze la diguri, praguri critice de precipitatii;
–timpul de propagare a undei de viitura;
–obiective inundabile în cazul avarierii sau distrugerii lucrării;
–tabelul este semnat de şeful Sistemului Hidrotehnic şi aprobat de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor sau al unităţilor teritoriale a celorlalţi deţinători de lucrări;
3.tabel-tip (întocmit pe verso celui de la pct. 2), cuprinzând măsuri şi mijloace pentru apărarea împotriva inundaţiilor la lucrările hidrotehnice, ce conţine:
–nr. curent;
–măsuri de observare şi intervenţie operativă la depăşirea fiecăreia din marimile CA, CI, CP şi Fazelor de apărare la diguri şi baraje;
–formaţii de intervenţie operativă proprii Sistemului Hidrotehnic: pentru intervenţie în caz de avarie la baraje, pentru intervenţie operativă la diguri. După caz, se va specifică agentul economic cu care s-a încheiat contract pentru intervenţie operativă;
–reguli de exploatare la ape mari pentru acumulari permanente şi nepermanente (pe scurt);
–responsabilitatea pentru luarea deciziilor în cazuri deosebite;
–o anexa cu descrierea pe scurt a modului de execuţie a lucrărilor provizorii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor ce se realizează pe timpul apelor mari (diguri iepuresti, lucrări pentru combaterea infiltratiilor prin corpul digului, a grifoanelor,etc.);
–tabelul este semnat de şeful Sistemului Hidrotehnic şi aprobat de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor şi al unităţilor teritoriale a celorlalţi deţinători de lucrări;
4.tabel cu materialele şi mijloacele de apărare (necesare/normate, existente şi de completat), locul de depozitare şi gestionare a acestora;
5.harta sistemului la scara 1:100.000, cu amplasarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare, a sediilor de exploatare, a dispozitivelor hidrometrice şi meteorologice zonale şi locale, a zonelor şi traseelor de evacuare în caz de ape mari sau de accidente la construcţiile hidrotehnice;
6.fluxul informaţional decizional al sistemului;
7.profiluri transversale prin baraje cu niveluri caracteristice de apărare (NNR, faze de apărare, niveluri de calcul şi de verificare, niveluri maxime produse, cote descarcator de ape mari, prize, goliri de fund etc.) şi faze de apărare;
8.profiluri longitudinale şi transversale prin diguri cu cote coronament proiectat şi existent, niveluri corespunzătoare celor 3 faze de apărare, cote teren în incinta şi în exteriorul incintei, niveluri maxime produse, puncte critice (treceri prin dig, zone endemice de producere a grifoanelor, a infiltratiilor, lipsite de perdele de protecţie, eroziuni active de mal), mire locale cu cota "0" a acestora, anul executării profilurilor şi sistemul de referinţa etc.);
9.graficele dispecer ale acumularilor;
10.chei limnimetrice pentru descarcatorii de suprafaţa, pentru golirile de fund, la mirele avertizoare şi locale, grafice de corelatie între acestea;
11.benzi inundabile pe cursurile de apa din sistem, pentru debite cu asigurări de 10%, 5%, 1%, sau în lipsa studiilor hidrologice, pentru debite maxime cunoscute (scara 1:25.000, sau 1:50.000);
12.planurile de apărare ale Sistemelor hidrotehnice de la Dunăre sau de la râurile interioare cu incinte indiguite vor conţine şi elemente legate de amenajările pentru desecare (suprafeţe aparate, caracteristici ale statiilor de pompare şi canalelor principale de evacuare).
Pentru Dunăre planurile de apărare vor conţine cu prioritate corelatiile dintre mirele avertizoare din porturi şi mirele locale de la cantoane;
13.planul de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale;
14.planul de restrictii şi folosire a apei în perioade deficitare.
Planurile de apărare ale sistemelor hidrotehnice se avizează de către Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi se aproba de către preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta.
Pentru sistemele hidrotehnice de la Dunăre avizarea se va face şi de către Administraţia Naţionala a imbunatatirilor Funciare, apoi se transmite comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta, fiind parte componenta distinctă a planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice.
Anexa 1c)
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI JUDEŢEAN
de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,
accidentelor la construcţii hidrotehnice
şi poluarilor accidentale al comitetului
judeţean pentru situaţii de urgenta
Planul de apărare al comitetului judeţean reprezintă o sinteza a planurilor comitetelor şi ale obiectivelor, a planurilor sistemelor hidrotehnice şi a planurilor de avertizare-alarmare în aval de baraje.
Planul judeţean corelează elementele tehnice, organizatorice şi informationale ale planurilor locale aprobate de preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta şi va avea următorul conţinut;
1.ordinul prefectului de constituire a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta şi a Grupului de suport tehnic;
2.componenta nominală a Comitetului judeţean şi a Grupului de suport tehnic, cu telefoanele (fix şi mobil) de la serviciu şi domiciliu, fax, adresele de e-mail;
3.un scurt memoriu de prezentare a judeţului, care să cuprindă: localităţile afectate de inundaţii, atât din revarsari ale cursurilor de apa, cat şi din scurgeri de pe versanţi, precum şi situaţia apărării acestora cu lucrări corespunzătoare sau nu clasei de importanţa actuala, a obiectivelor aparate, cuprinse într-un tabel.
Într-un tabel întocmit pe verso celui menţionat mai sus se vor prezenta măsuri de observare şi intervenţie la fiecare din marimile caracteristice de apărare şi zonele stabilite pentru inundare dirijata în situaţii deosebite, pentru apărarea unor localităţi şi obiective, luate la nivel judeţean.
Caracterizarea fizico-geografică şi regimul hidrometeorologic se vor prezenta foarte pe scurt menţionându-se zonele despadurite unde se produc violenţe scurgeri de pe versanţi, cu afectarea de obiective, zone în care s-au produs ploi cu intensitati excepţionale, debite istorice înregistrate pe cursurile de apa din judeţ.
4.schema sinoptica a sistemului informaţional hidrometeorologic şi operativ pentru judeţ, care va cuprinde: staţiile pluviometrice, hidrometrice, meteorologice şi hidrologice, centrele meteorologice regionale, Centrul operativ al Direcţiei de Ape, Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, unităţile teritoriale ale SC HIDROELECTRICA SA, ale ANIF, comitetele locale, cu legăturile între acestea şi Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta şi cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenta. Schema sinoptica va cuprinde şi legătură cu Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenta, cu comitetele judeţene invecinate, precum şi, după caz, cu organele de apărare din ţările vecine;
5.tabelul-tip cuprinzând elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale, care va cuprinde:
–numărul curent;
–comitetul local;
–localizarea hidrografica, curs de apa (toate cursurile de apa de pe raza localităţii permanente şi nepermanente);
–numere de telefon, fax, de la primării, posturi de poliţie, şcoli;
–amplasament statie hidrometrica locală;
–marimi locale de apărare (CA, CI, CP, Faze de apărare la diguri);
–amplasament statia pluviometrica sau hidrometrica avertizoare (zonala);
–valorile caracteristice de avertizare zonale (niveluri sau precipitatii), aferente marimilor de atenţie, inundaţii şi de pericol;
–timpul mediu de concentrare a precipitatiilor periculoase de la postul pluviometric la obiectiv sau timpul de propagare a viiturii de la statia hidrometrica avertizoare până la comitetul local;
–obiective aflate în zone de risc la inundaţii;
–construcţiile hidrotehnice cu rol de apărare existente;
–probabilitatea de inundare normata şi reală;
6.tabelul cuprinzând formatiile de imterventie constituite la nivel judeţean pentru sprijinirea comitetelor locale pentru situaţii de urgenta;
7.tabelul cuprinzând mijloacele de intervenţie disponibile la comitetul judeţean cu indicarea unităţii care le deţine (adresa, telefonul);
8.tabelul cuprinzând stocul de materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul judeţului, obţinut prin însumarea stocurilor existente la unităţile deţinătoare de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare şi la comitetele locale;
9.benzile inundabile pe cursurile de apa pentru debite cu asigurări de 1%, sau pentru debite maxime istorice cunoscute, cu amplasarea localităţilor, obiectivelor importante, construcţiilor hidrotehnice existente, statiilor hidrometrice, sediilor sistemelor hidrotehnice şi a cantoanelor de exploatare cu magazii de materiale, zonelor stabilite pentru inundare dirijata, etc.(scara 1:25.000, sau 1:50.000);
10.profilurile longitudinale şi transversale prin diguri şi baraje, care vor conţine: nivelul coronamentului proiectat şi existent nivelul maxim de calcul, nivelurile maxime produse, punctele critice (trecerile prin dig, zonele cu grifoane, infiltratii, zonele lipsite de perdele de protecţie, zonele cu eroziuni active de mal), cota terenului în incinta şi în exteriorul incintei, mirele locale cu cota "0" a mirei, nivelurile corespunzătoare celor trei faze de apărare, anul execuţiei profilurilor şi sistemul de referinţa;
11.harta judeţului (scara 1:200.000), cu amplasarea comitetelor locale prin numerotarea lor conform tabelului;
12.planul de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale - secţiunea aferentă judeţului;
13.planul de restrictii şi folosirea apei în perioade deficitare - secţiunea aferentă judeţului.
Planul judeţean de apărare cuprinde distinct planurile de avertizare-alarmare a populaţiei, a obiectivelor economice şi sociale situate în aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice (Anexa nr. 1g)), şi planurile de apărare a sistemelor hidroameliorative de la Dunăre.
Planul judeţean de apărare se întocmeşte prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor, se aproba din punct de vedere organizatoric de către prefectul judeţului, se verifica de către Central operativ al Comitetului ministerial şi se aproba de către preşedintele Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenta.
Anexa 1d)
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI BAZINAL
de apărare împotriva inundaţiilor, ghetarilor secetei
hidrologice, accidentelor la construcţii
hidrotehnice şi poluarilor accidentale, întocmit de către
Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române"
Planul de apărare pe bazine hidrografice se constituie prin asamblarea planurilor judeţene de apărare privind sistemul informaţional şi de exploatare a construcţiilor hidrotehnice în condiţii de ape mari şi cuprinde:
1.tabelul nominal cuprinzând conducerea Direcţiei de Ape şi membrii Centrului operativ pentru situaţii de urgenta, cu adresele şi telefoanele (fix şi mobil) de la domiciliu;
2.tabelul nominal cuprinzând componenta comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenta şi a Grupurilor de suport tehnic - din bazinul respectiv - mijloacele de telecomunicaţii şi telefoanele (fix şi mobil) de la serviciu şi de la domiciliu ale membrilor acestora, astfel încât să se asigure în toate condiţiile comunicarea prognozelor şi avertizarilor la comitetele judeţene;
3.tabelul cu mijloacele de comunicaţie existente la centrele operative ale Direcţiilor de Ape, Sistemelor de Gospodărire a Apelor, unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale a imbunatatirilor Funciare, SC HIDROELECTRICA SA, etc.;
4.schema sinoptica a sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului hidrografic, cuprinzând unităţile meteorologice şi hidrologice din bazin, comitetele judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi obiectivele ce trebuie avertizate direct precum şi legăturile cu Central operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi cu Centrul operativ pentru situaţii de urgenta din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, precum şi cu Direcţiile de Ape vecine şi organele de ape din ţările vecine;
5.harta sistemului informaţional hidrometeorologic, întocmită la o scara de 1:200.000 sau 1:100.000, care cuprinde toate amenajările hidrotehnice ce pot produce inundaţii sau care au rol de apărare, amplasarea statiilor şi posturilor hidrometrice şi pluviometrice;
6.lista statiilor hidrometrice din reţeaua naţionala şi de exploatare pe fiecare curs de apa, din vârf de bazin până la vărsare, cu marimile caracteristice de apărare aferente, înscrise în următoarea ordine: statie avertizoare, urmată de staţiile locale avertizate cu indicarea obiectivelor pentru care au fost stabilite, corelatia dintre acestea;
7.reguli de exploatare coordonata pe timp de ape mari cu indicarea restrictiilor tu exploatarea sistemelor hidrotehnice. Vor fi menţionate regulile de exploatare pe fiecare curs de apa, din vârful de bazin până la vărsare, sau până la frontiera, de la frontiera la vărsare, după caz (regulile de exploatare a acumularilor permanente şi nepermanente existente pe cursul respectiv, indiferent de deţinător, inclusiv în situaţii de avarii, indicandu-se mijloacele de alarmare existente la baraj şi în aval, reguli de exploatare la gheturi). Se vor indica restricţiile în funcţionarea sistemelor de desecare pe timp de ape mari, zonele de inundare dirijata, precum şi funcţionarea derivatiilor existente;
8.extrase din regulamentele privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apa ce formează frontiera sau sunt intretaiate de aceasta, precum şi din regulamentele privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice din zonele de frontieră;
9.chei limnimetrice pentru fiecare statie hidrometrica, graficele de corelatie dintre marimile zonale şi locale de apărare;
10.profiluri longitudinale pe cursurile de apa care să conţină linia talvegului, linia malurilor la debite medii, curbele suprafeţei libere a apei la probabilitati caracteristice (1%, 5% şi 10%) cu pozitionarea posturilor hidrometrice şi a construcţiilor hidrometrice existente;
11.liste cuprinzând obiectivele inundabile, cu indicarea cotelor de apărare locale şi zonale (tabelar);
12.planul de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale;
13.planul de restrictii st folosire a apei în perioade deficitare;
Planurile de apărare pe bazine hidrografice se întocmesc de către Direcţiile de Ape, se verifica de către Administraţia Naţionala "Apele Române" şi se aproba de Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenta.
Anexa 1e)
la regulament
CONŢINUTUL INFORMAŢIILOR, PROGNOZELOR ŞI AVERTIZARILOR
care se transmit
de la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape la comitetele judeţene pentru
situaţii de urgenta şi la obiectivele hidrotehnice prin Centrele operative ale
Sistemelor de Gospodărire a Apelor
În situaţii meteorologice deosebite sau la prognozarea acestora, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Administraţia Naţionala de Meteorologie transmit avertizari de inundaţii sau de fenomene meteorologice periculoase la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape. Aceste avertizari sunt transmise de către Centrele operative ale Direcţiilor de Ape la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor pentru diseminarea lor la obiectivele hidrotehnice şi la comitetele locale pentru situaţii de urgenta prin centrele operationale ale Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenta şi la Comitetele judeţene pentru ca acestea să între în dispozitiv de apărare, în timp util. Se prezintă succint fenomenul, intensitatea, efectele posibile, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata.
În funcţie de evoluţia reală a fenomenelor se fac actualizari ale prognozei.
După declanşarea ploilor sau încălzirea brusca a vremii. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor-Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice şi serviciile hidrologice din cadrul Direcţiilor de Ape elaborează prognoze conform tabelului de mai jos, pe cursurile de apa şi staţiile hidrometrice din bazin, din care să rezulte situaţia la zi, prognoza pentru 24 de ore şi valorile culminatiei raportate la cotele de apărare, pe care le transmit la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor pentru a fi diseminate la obiectivele hidrotehnice şi la Comitetele locale prin Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenta.
În cazul pericolului de blocare a gheturilor pe râuri se vor indica zonele cele mai periclitate şi amploarea posibila a fenomenelor de iarna.
În caz de accidente la construcţii hidrotehnice se prezintă situaţia acestora, cu măsurile necesare în situaţii deosebite: descărcarea unor debite mari, pericol de avarii şi alte abateri de la regulamentele de exploatare.
Model de prognoza hidrologica elaborata de Centrul operativ al Direcţiei de Ape pentru comitetele judeţene şi de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor pentru Centrul operativ din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor
┌────┬────┬────┬────────────┬────────┬────────┬────────────┬─────────────┬─────┐
│ │ │Sta-│ Marimi ca- │ Ultima │ Vari- │ Valoarea │ Prognoza │Situ-│
│Nr. │Cur-│tia │racteristice│ cota │ atia │culminatiei │ maximului │atia │
│crt.│sul │hi- │ de apărare │ citită │ │ atinse │ │ şi │
│ │de │dro-├───┬───┬────┼───┬────┼───┬────┼───┬────┬───┼───┬────┬────┤prog-│
│ │apa │me- │CA │CI │CP │ H │Data│ H │Faţa│ H │ O │Da-│ H │ O │Data│noza │
│ │ │tri-│(cm│(cm│(cm)│(cm│ │(cm│ de │(cm│(mc/│ta │(cm│(mc/│(ora│ghe- │
│ │ │ca │) │) │ │) │ │) │cota│) │ s) │( │ │ s) │) │turi-│
│ │ │tri-│ │ │ │ │ │ │din │ │ │ora│ │ │ │lor │
│ │ │tri-│ │ │ │ │ │ │data│ │ │) │ │ │ │ │
└────┴────┴────┴───┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───┴───┴────┴────┴─────┘
Anexa 1f)
la regulament
CONŢINUTUL INFORMAŢIILOR, PROGNOZELOR ŞI AVERTIZARILOR
care se comunică
Centrului operativ pentru situaţii de urgenta din Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor de către
Institutul Naţional ie Hidrologie şi Gospodărire a Apelor,
Administraţia Naţionala "Apele Române"
şi Administraţia Naţionala de Meteorologie
A. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a apelor
1.în situaţii în care sunt prognozate depăşiri ale COTELOR DE APĂRARE pe Dunăre şi râuri interioare transmite avertizare hidrologica sau alerta hidrologica, după caz, cu indicarea probabilitatii de producere a fenomenelor periculoase;
2.în situaţii de atingere a marimilor caracteristice de apărare va comunică de doua ori pe zi şi ori de câte ori apar schimbări sau amplificari semnificative ale fenomenelor hidrologice periculoase, situaţia şi prognoza hidrologica, după modelul de mai sus;
3.transmite zilnic situaţia şi prognoza hidrologica pe Dunăre, pentru 7 zile (tabelar şi grafic), situaţia şi prognoza hidrologica pe râurile interioare (inclusiv harti) şi situaţia şi prognoza formatiunilor de gheaţa pe cursurile de apa;
4.transmite zilnic situaţia nivelurilor şi debitelor în principalele secţiuni de pe cursurile de apa interioare, precum şi prognoza acestora pe 24 ore.
B. Administraţia Naţionala de Meteorologie
1.în situaţii în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, transmite informare, atenţionare sau avertizare meteorologica, la central operativ ministerial şi la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române". Acestea sunt transmise de către Central operativ ministerial la Comitetele judeţene din zonele vizate;
2.transmite zilnic situaţia şi prognoza meteorologica pe 24 ore şi pe următoarele 3 zile;
3.transmite permanent imagini integrate ale radarelor din sistemul SIMIN, cantităţi de precipitatii, temperaturi, înregistrate la nivelul întregii tari;
4.transmite situaţia radar, elaborata de către Centrele meteorologice regionale, în cazul pericolului de ploi intense, caderi de grindina, intensificari de vant, caderi masive de zapada, cu indicarea zonelor afectabile şi a perioadei de producere a fenomenelor.
C. Administraţia Naţionala "Apele Române":
1.transmite zilnic nivelurile şi debitele înregistrate şi în evoluţie pe cursurile de apa, după depăşirea cotelor de atenţie;
2.transmite zilnic situaţia lacurilor de acumulare şi a construcţiilor hidrotehnice, deciziile luate privind exploatarea acestora în perioadele de ape mari şi în perioadele deficitare, pregoliri ale acumularilor permanente şi umpleri ale acumularilor nepermanente pentru a corela situaţia hidrologica din bazin cu exploatarea construcţiilor hidrotehnice;
3.transmite, când este cazul, situaţiile periculoase la construcţiile hidrotehnice (depăşirea pragurilor critice la aparate de măsura şi control, infiltratii, alunecări de taluzuri, blocari de vane etc.), măsurile luate la obiective, precum şi pe cele de avertizare în aval;
4.transmite informaţiile primare privind depasirile marimilor caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor, cantităţi de precipitatii care depăşesc 15 l/mp în 24 ore înregistrate la posturile pluviometrice proprii, situaţii deosebite pe cursurile de apa în perioade deficitare, efectele fizice ale apelor mari şi mici, pierderile de vieţi omeneşti şi alte date primare pe care le primeşte de la Direcţiile de Ape;
5.transmite situaţia poluarilor accidentale pe cursurile de apa, conform fisei-tip de avertizare stabilită prin SAPA-ROM, precum şi informaţii suplimentare asupra evoluţiei şi măsurilor luate pentru combaterea acestora;
6.după perioadele de ape mari, va transmite Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenta propuneri de lucrări de refacere şi de completare a construcţiilor hidrotehnice afectate sau care au avut un comportament necorespunzător, precum şi propuneri de lucrări noi pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi posibilităţi de realizare (surse de finanţare).
Anexa 1g)
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI DE AVERTIZARE ALARMARE
a populaţiei, obiectivelor economice şi sociale situate în aval de lacuri de
acumulare, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice
Se întocmesc planuri de avertizare-alarmare la toate barajele care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: înălţimea de la talveg la coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane mc, existenta în aval a localităţilor şi obiectivelor la distanţe mai mici de 10 km de secţiunea barajului.
Se întocmesc planuri de avertizare-alarmare şi pentru barajele mai mici de 10 m şi cu un volum mai mic de 10 milioane mc şi pentru alte construcţii hidrotehnice, dacă prin avarierea lor pot produce pierderi de vieţi omeneşti şi importante pagube materiale în localităţile sau la obiectivele situate în aval.
Conţinutul-cadru al planului este următorul:
A. Foaia de capăt pe care se vor menţiona:
–Titlul: Plan de avertizare-alarmare în caz de accident la barajul...., construcţia hidrotehnica....
–Avizat:
Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenta;
Administraţia Naţionala "Apele Române" - Direcţia Apelor... (pentru barajele terţilor);
Administraţia Naţionala "Apele Române" - pentru barajele din administrare
–Aprobat:
Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenta;
Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenta - Preşedinte - Ministrul Mediului şi Gospodăririi Apelor
–întocmit:
–Deţinătorul/administratorul acumularii (barajului);
–Proiectant;
–Perioada de valabilitate a planului (10 ani).
B. Piese scrise:
1.descrierea amenajării şi a barajului care realizează retentia;
2.ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile;
3.descrierea sistemului informaţional, inclusiv a celui de avertizare sonora;
4.situaţiile şi decizia de declansare a sistemului de alarma. Responsabilităţi privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate (numele responsabililor, telefoane de contact-fix şi mobil);
5.căile de transmitere a deciziilor, responsabilităţile şi modul de actionare a sistemului de alarmare. Localităţile din aval, în care exista sisteme de avertizare, tipul de semnal pentru diferite situaţii critice, locurile unde sunt afişate pentru populaţie, deciziile, măsurile, obligaţiile autorităţilor publice locale şi cele ale cetăţenilor;
6.măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice. Măsuri de protecţie a populaţiei împotriva undelor de rupere: evacuarea şi dispersarea în zone neinundabile, protecţia împotriva intemperiilor, asistenţa medicală, asigurarea cu materiale şi alimente etc.
C. Materiale grafice:
1.tabelul cu comitetele locale pentru situaţii de urgenta din aval de baraje. Se vor preciza persoanele responsabile pentru declanşarea sistemelor de avertizare din localităţi, luarea deciziilor de evacuare şi de salvare a populaţiei şi bunurilor, precum şi permanentele unde se transmit avertizari şi alarmari la comitetele locale pentru situaţii de urgenta din aval, primării, poliţie, protecţie civilă (adresele, numerele de telefon-fix şi mobil, de la serviciu şi de la domiciliu);
2.tabelul, pe comitete locale, cu localităţile, cartierele, agenţii economici şi instituţiile publice care se evacueaza preventiv, în caz de pericol iminent (oameni, animale, bunuri aferente), mijloacele de transport şi locul de dispersare a acestora;
3.tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construcţiilor în caz de pericol de avariere (adresele şi telefoanele acestora);
4.planurile de situaţie 1:10.000 sau 1:25.000, după caz, cu trasarea zonelor de afectare după 60 minute, ca şi zona maxima de afectare, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei de rupere calculate în ipoteza "lac plin" şi rupere 100%;
5.ca la pct. 4, pentru zona afectată la avariere medie 50%. Pe planuri se vor amplasa obiectivele economice şi sociale periclitate, mijloacele sonore de alarmare, centrul de comanda a acestora, zonele şi căile de evacuare a populaţiei şi animalelor în afară zonei periclitate, zonele de evacuare;
6.profilul longitudinal al curbei suprafeţei libere a undei de rupere, cu precizarea timpului de parcurgere şi a poziţiei obiectivelor periclitate;
7.schemele sinoptice informationale de supraveghere a comportării construcţiilor hidrotehnice şi a aparaturii de măsura şi control;
8.schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologica a construcţiilor hidrotehnice;
9.schemele sinoptice de avertizare a obiectivelor periclitate în caz de avariere.
Planurile se întocmesc de către deţinătorii/administratorii lucrărilor prin proiectanţi de specialitate, conform prevederilor din instrucţiuni şi se avizează de către Direcţiile de Ape pentru barajele deţinute de ceilalţi agenţi economici şi de către Administraţia Naţionala "Apele Române", pentru lucrările din administrare proprie.
Responsabilitatea prezentării acestor planuri pentru aprobare Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenta revine unităţii care are în administrare construcţia hidrotehnica.
Un rol deosebit în stabilirea sistemului de alarma acustica şi a zonelor şi căilor de evacuare a populaţiei şi a bunurilor revine Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenta cu care deţinătorii şi proiectantii vor colabora şi vor obţine avizele solicitate de acestea.
Anexa 1h)
la regulament
CONŢINUTUL RAPOARTELOR OPERATIVE
ce se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării)
şi de la centrele operative ale unităţilor judeţene ce
monitorizează efecte ale fenomenelor
hidrometeorologice periculoase, la
Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenta) şi
la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a
Apelor şi de la Comitetul judeţean, prin
Grupul de suport tehnic, la Centrul Operativ din Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase
Rapoartele operative vor cuprinde:
1.modul în care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos (cantităţi cumulate de precipitatii căzute pe întreaga perioadă de producere a acestora, cantităţi totale de precipitatii cumulate cu echivalentul în apa al stratului de zapada existent, revarsari cursuri de ape, blocaje gheturi, scurgeri de pe versanţi, caderi de grindina, furtuna, caderi masive de zapada, marimi caracteristice de apărare atinse, debite maxime înregistrate, comparatia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice), pe unităţi administrative şi râuri, de la un raport la altul;
2.situaţia pagubelor produse (estimativ-fizic).
Model
┌───┬─────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│ Municipiul, oraşul,│ Obiective afectate │ Cauzele afectării │
│crt│ comuna/localităţi │ │ │
│ │ apartinatoare/ bazin│ │ │
│ │ hidrografic │ │ │
├───┼─────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 1.│Comuna........ │victime omeneşti │-revarsare rau, parau, │
│ │ │-nr. case din care │vale nepermanenta │
│ │ │*distruse │(nominalizarea lui)... │
│ │ │*avariate │-blocaje de gheturi │
│ │ │-nr. anexe gospodăreşti │-scurgeri de pe versanţi │
│ │ │-nr. obiective socio- │-baltiri, ape interne │
│ │ │economice (se menţionează│-grindina,furtuna,caderi │
│ │ │şcoala,grădiniţa,spitalul│masive de zapada,depuneri │
│ │ │biserica, etc) │de gheaţa şi chiciura, etc│
│ │ │-nr. poduri şi podeţe │-rupere dig rau, avariere │
│ │ │-km DN │baraj, etc │
│ │ │-km DJ+DC │-etc, │
│ │ │-km drum forestier │ │
│ │ │-ha teren agricol │ │
│ │ │-km reţele de alimentare │ │
│ │ │cu apa │ │
│ │ │-nr. fantani │ │
│ │ │-animale moarte │ │
│ │ │-nr. construcţiilor │ │
│ │ │hidrotehnice) denumirea │ │
│ │ │lor şi deţinătorul) │ │
│ │ │-reţele electrice │ │
│ │ │-reţele telefonice │ │
└───┴─────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────────────────┘
3.colaborarea cu ţările vecine în conformitate cm Regulamentele comune
4.măsurile luate de către toate structurile implicate în gestionarea situaţiilor de urgenta generate de riscurile specifice: avertizarea populaţiei, forte de intervenţie care acţionează, evacuarea populaţiei, cazare, alimentarea cu apa potabilă a sinistratilor şi obiecte de prima necesitate, modul de exploatare şi de comportare a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, volume acumulate în acumularile permanente şi nepermanente, manevrele efectuate la baraje şi derivatii de ape mari, modul de funcţionare al statiilor de pompare pentru desecare, capacitatea acestora de evacuare, probleme intampinate în aplicarea deciziilor, etc.
5.măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea pagubelor (taierea controlată a digurilor, evacuarea apelor din incinte, etc.)
6.construcţii hidrotehnice afectate
7.valoarea preliminară a pagubelor stabilită de Comitetele pentru situaţii de urgenta
Rapoartele operative se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) şi de Centrele operative ale unităţilor judeţene ce monitorizează efecte ale fenomenelor hidro meteorologice periculoase, la Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenta) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, în situaţiile de urgenta generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale.
Rapoartele operative sunt semnate de către preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenta (primarul localităţii).
După acelaşi model se întocmesc şi Rapoartele operative care se transmit prin grija Grupului de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean la Central Operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Aceste Rapoarte operative sunt semnate de către şeful Grupului de suport tehnic.
Rapoartele operative întocmite la nivel judeţean vor cuprinde pagubele produse pe fiecare unitate administrativă (comuna, oraş, municipiu), precum şi centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate şi vor fi transmise până la revenirea la situaţia normală,
Se vor întocmi Rapoarte operative şi pentru seceta hidrologica.
Anexa 1i)
la regulament
CONŢINUTUL RAPORTULUI DE SINTEZA
privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,
accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluarilor accidentale din
judeţul.............perioada................
Rapoartele de sinteza se întocmesc de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenta şi se transmit Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenta, în termen de maxim 30 de zile de la producerea fenomenelor.
Rapoartele de sinteza se întocmesc pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari şi validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcţii, agricol, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti etc,), numite de prefecţi. Din aceste comisii vor face parte şi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române" (Sisteme de Gospodărire a Apelor sau Sisteme Hidrotehnice).
Raportul de sinteza va conţine:
1.evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în raport cu marimile caracteristice de apărare (cantităţi de precipitatii căzute, precipitatii maxime înregistrate şi precipitatii cumulate care au condus la inundaţii, cursurile de apa pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu marimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparatia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, viteze ale vantului, diametrul maxim al grindinei, grosimi maxime ale stratului de zapada, etc.), precum şi producerea şi evoluţia poluarii accidentale;
2.organizarea şi desfăşurarea acţiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenţie operativă, măsuri de evacuare, forte şi unităţi care au acţionat, funcţionarea fluxului informaţional de avertizare-alarmare a populaţiei, funcţionarea fluxului informaţional cu ţările vecine);
3.efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluarilor accidentale-pagube fizic şi valoric, cuprinse într-un tabel întocmit după modelul de mai jos:
┌───────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│Municipiul, │ Obiective afectate │ │
│oraşul, comuna/├───────────────────────────────┬──────────┤ Cauzele │
│localităţi │ fizic │ valoric │ afectării │
│apartinatoare │ │(mil.lei) │ │
├───────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │
│ │-victime omeneşti │ │-revarsare rau, │
│ │-nr. case din care │ │parau, vale │
│Comuna........ │*distruse │ │nepermanenta │
│ │*avariate │ │(nominalizarea │
│ │-nr. anexe gospodăreşti │ │lui) │
│ │-nr. obiective socio-economice │ │-blocaje de │
│ │(se menţionează şcoala, gra- │ │gheturi, │
│ │dinita, spitalul, biserica,etc)│ │-scurgeri de pe │
│ │-nr. poduri şi podeţe │ │versanţi │
│ │-km DN │ │-baltiri, ape │
│ │-km DJ+DC │ │interne, etc │
│ │-km drum forestier │ │-evacuari din │
│ │-ha teren agricol │ │lacuri de │
│ │-km reţele de alimentare cu apa│ │acumulare, │
│ │-nr. fantani │ │-grindina, │
│ │-animale moarte │ │furtuna, caderi │
│ │-nr.construcţiilor hidrotehnice│ │masive de │
│ │(nominalizate: dig, rau...reg. │ │zapada, depuneri │
│ │rau, etc, deţinător) │ │de gheaţa şi │
│ │-reţele electrice │ │chiciura, etc │
│ │-reţele telefonice │ │-rupere dig rau, │
│ │ │ │avariere baraje,etc│
│ │ │ │-etc. │
├───────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼───────────────────┤
│TOTAL JUDEŢ │-victime omeneşti │ │Valoare (mil.lei) │
│Nr. total loca-│-nr. case din care │ │ │
│litati afectate│*distruse │ │ │
│ │*avariate │ │ │
│ │-nr. anexe gospodăreşti │ │ │
│ │-nr. obiective socio-economice │ │ │
│ │-nr. poduri şi podeţe │ │ │
│ │-km DN │ │ │
│ │-km DJ+DC │ │ │
│ │-km drum forestier │ │ │
│ │-ha teren agricol │ │ │
│ │-km reţele de alimentare cu apa│ │ │
│ │-nr. fantani │ │ │
│ │-animale moarte │ │ │
│ │-nr. construcţiilor hidrotehnice │ │
│ │-reţele electrice │ │ │
│ │-reţele telefonice │ │ │
└───────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴───────────────────┘
Pierderile de vieţi omeneşti se vor menţiona nominal, cu specificarea împrejurărilor în care au survenit;
4.comportarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, modul în care s-a acţionat în raport cu prevederile regulamentelor de exploatare, volume acumulate în lacuri de acumulare care au condus la atenuarea undei de viitura, modul de funcţionare al statiilor de pompare pentru desecare.
La Raport se va anexa "Situaţia construcţiilor hidrotehnice afectate de viituri" după modelul de mai jos:
Model:
┌────────────────────────┬──────────────────┬─────────────────────────────────┐
│ Denumirea │ Valoare (mil.lei)│ Propuneri de surse financiare │
│ construcţiei/deţinător │ │ pentru refacere │
├────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ANAR...... │ │ -buget de stat │
│Primării.... │ │ -buget local │
│ANIF │ │ -surse proprii ale deţinătorilor│
└────────────────────────┴──────────────────┴─────────────────────────────────┘
5.concluzii şi aprecieri, cu propuneri de imbunatatire a activităţii de apărare şi a sistemului informaţional decizional, a planurilor de apărare şi a regulamentelor de exploatare, propuneri de lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, posibilităţi de realizare a acestora (surse de finanţare);
6.raportul se semnează de către preşedintele Comitetului judeţean, şeful Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenta şi de către şeful Grupului de suport tehnic.
la regulament
NORMATIV-CADRU
de dotare cu imateriale şi Mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor,
gheturilor şi combaterea efectelor poluarilor accidentale
Deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, comitetele locale şi unităţile potenţial poluatoare îşi constituie stocuri de materiale şi mijloace de intervenţie operativă, în baza prezentului Normativ-cadru, numai din sortimentele şi în cantitatiie necesare în funcţie de amplasarea zonei, gradul de amenajare al acesteia, tipul de lucrări cu rol de apărare existente, specificul acţiunilor operative de apărare, pe baza experienţei anterioare.
Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenta au obligaţia de a verifica constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, conform prezentului normativ-cadru, de către comitetele locale.
(1)Fondurile necesare pentru constituirea stocurilor de materiale şi mijloacelor de apărare vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale şi din sursele proprii ale agenţilor economici implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenta.
(2)Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, oraşelor şi judeţelor, după caz.
(1)Materialele şi mijloacele de apărare se folosesc în acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi combaterea efectelor poluarilor accidentale, pentru intervenţii la lucrări cu rol de apărare, de limitare a pagubelor, precum şi în acţiuni de prevenire şi pregătire pentru intervenţii (verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a planurilor de apărare ale comitetelor locale şi ale agenţilor economici, precum şi în desfăşurarea exerciţiilor de simulare pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi poluarilor accidentale).
(2)Se pot folosi, de asemenea, în realizarea de către deţinători/administratori a unor reparaţii urgente ale lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pentru refacerea continuităţii liniilor de apărare, cu obligaţia de a fi refăcute în cel mai scurt timp.
(3)Unele mijloace care presupun o continuitate în folosire pot deservi activitatea generală de întreţinere a construcţiilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Acelaşi regim au şi mijloacele de calcul, măsurare, transmisie şi avertizare.
Stocurile cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi poluarilor accidentale vor fi evidentiate distinct şi depozitate separat în magazii corespunzător întreţinute.
Materialele şi mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite şi cu alte sortimente cu efecte similare, la intervenţiile operative, în caz de ape mari, gheturi şi poluari accidentale.
Materialele şi mijloacele de apărare pentru baraje, cuprinse în normativ, se referă în principal la barajele din pământ şi anrocamente. Pentru celelalte baraje deţinătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzător necesităţilor de intervenţie care se vor prevedea în regulamentele de exploatare şi în planurile de apărare.
Pentru calcularea necesarului de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheturilor şi poluarilor accidentale în cuprinsul prezentului normativ sunt indicate lucrările şi cursurile de apa pe categorii, după cum urmează:
–D1 - diguri la Dunăre şi râurile principale;
–D2 - diguri la celelalte cursuri de apa;
–R1 - zone inundabile neindiguite la Dunăre şi râurile principale;
–R2 - zone inundabile neindiguite la celelalte cursuri de apa;
–BP - baraje din pământ;
–CH - alte construcţii hidrotehnice, noduri hidrotehnice, prize etc.;
–SH, SM - staţii hidrologice şi staţii meteorologice.
Stabilirea râurilor şi sectoarelor de râuri considerate principale, în sensul art. 8, precum şi trecerea de la o categorie la alta se fac de către Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române".
Materialele şi mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare judeţene, ale comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale, ale sistemelor hidrotehnice.
Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apa şi pentru construcţiile hidrotehnice proprii, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, materialele şi mijloacele de apărare se asigura de către comitetele locale şi agenţii economici, care au obligaţia sa pună la dispoziţie organelor tehnice, în afară de forta umană şi materialele şi mijloacele de intervenţie pe care le deţin şi care au fost înscrise în planurile de apărare.
Agenţii economici care au obiective inundabile sau potenţial poluatori, precum şi primării municipiilor, oraşelor şi comunelor vor stabili în planurile de apărare modul de asigurare a materialelor şi mijloacelor de intervenţie şi locurile de depozitare.
Modul de stabilire a cantităţilor de materiale şi mijloace de apărare este următorul:
–cantitate/km lungime de dig sau lungime de cursuri de apa neamenajate, prin încadrarea într-una din coloanele 3-6;
–cantităţi pe fiecare baraj sau alte construcţii hidrotehnice, care necesita materiale de apărare;
–la rubrica "Menţiuni speciale" se stabilesc unele materiale, mijloace de apărare şi cantităţi în funcţie de specificul de organizare, pe sisteme de gospodărire a apelor, pe sisteme hidrotehnice, echipe de intervenţie, staţii meteorologice şi hidrometrice.
Agenţii economici care deţin lucrări cu rol de apărare vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervenţiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie şi iluminare, mijloace de intervenţie.
În cazul cursurilor de apa neamenajate se vor prevedea materiale şi mijloace de apărare numai pentru zonele cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundaţii, ţinându-se seama de experienta anterioară.
Materialele şi mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influenţa a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviaza apele de viitura (acumulari sau derivatii de ape mari), se pot reduce, faţă de prevederile normativului, în proporţie de până la 50%, cu condiţia să se menţină un grad de asigurare corespunzător.
Stocurile de materiale şi mijloacele de apărare, precum şi locurile de depozitare a acestora vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundaţiilor ale obiectivelor inundabile.
Sistemele de alarmare, în caz de inundaţii, prevăzute în prezentul normativ, vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale protecţiei civile.
(1)După expirarea perioadei normate de folosire şi funcţionare a materialelor şi mijloacelor de apărare, o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine va inventaria materialele, obiectele de inventar şi fondurile fixe, va stabili starea tehnica şi destinaţia acestora (scoaterea din uz sau folosirea în continuare).
(2)O parte din materialele lemnoase va fi folosită la construcţii provizorii sau la acele lucrări de întreţinere-reparaţii care nu necesita materiale de calitate superioară sau va putea fi folosită în continuare ca stoc, pe o perioadă determinata, stabilită de comisie.
Materialele şi mijloacele de apărare folosite în acţiuni de intervenţie operativă şi care nu mai pot fi recuperate se inventariaza de către o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine, se consemnează într-un proces-verbal ce va fi vizat de către preşedintele comitetului local pe teritoriul căreia s-au desfăşurat acţiunile de intervenţie şi, pe baza acestuia, se scad din stoc.
NORMATIV - CADRU
DE DOTARE CU MATERIALE ŞI MIJLOACE DE APĂRARE IMPOTRIVA
INUNDATIILOR, GHETURIL0R ŞI COMBATEREA EFECTELOR POLUARILOR ACCIDENTALE
Tipul zonelor de apărare:
● D1 - diguri la Dunăre şi râuri principale;
● D2 - diguri la celelalte cursuri de apa;
● R1 - zone inundabile neindiguite la Dunăre şi râuri principale;
● R2 - zone inundabile neindiguite la celelalte cursuri de apa;
● BP - baraje de pământ;
● CH - alte construcţii hidrotehnice, baraje din beton, anrocamente, noduri hidrotehnice, prize, etc.;
● SH - staţii hidrologice şi hidrometrice;
● T - Durata de funcţionare ori folosire.
| Nr. crt. | DENUMIREA MATERIALELOR ŞI MIJLOACELOR DE INTERVENŢIE | U.M. | D1 (km) | D2 (km) | R1 (km) | R2 (km) | BP (buc.) | CH (buc.) | SH | T (ani) | MENŢIUNI SPECIALE | ||
| CAP. A. MATERIALE DE APĂRARE | |||||||||||||
| 1. | Snopi de fascine 0-30 cm, L = 3-4 m (stocul de fascine dacă nu a fost folosit în acţiuni de apărare se va reînoi minim 1/3 din fiecare an) | buc. | 75 | 50 | 15 | 10 | 50- 100 | 50- 100 | - | 1 | pentru zone fără protecţie forestieră cantităţile se pot majora cu 25% | ||
| 2. | Pari din lemn rotund c.r. esenţă tare Φ 8-12 cm; L = 1-3 m | buc. | 150- 300 | 100- 300 | 30 | 10 | 100- 300 | 100- 300 | - | 10 | idem pct. 1 | ||
| 3. | Piloţi din lemn rotund c.r. esenţă tare Φ 12-20 cm cu cerc de oţel lat 30/3 mm (pentru D1, D2: L = 3,6 ml, pentru R1, R2, L = 2-4 ml) | buc. | 50 | 20 | - | - | 4 | 2 | - | 10 | |||
| 4. | Scânduri de 2,5 cm, L = 4 ml, (cherestea clasele 4-5) -0,0275 mc/buc. | 0,5 | 0,2 | - | - | 0,5 | - | 8 | pentru zone fără perdele de protecţie | ||||
| 5. | Dulapi + palplanşe (5 cm, 1-20-25 cm) | mc | 0,5 | 0,3 | 0,2 | 0,2 | 2 | 0,5 | 6 | ||||
| 6. | Cozi de lemn pentru unelte (rezervă) | buc. | 2-4 | 20% din numărul uneltelor cu cozi prevăzute în normativ | |||||||||
| 7. | Profile metalice uşoare | kg | 20 | 10 | - | - | 30 | 10 | 15 | ||||
| 8. | Scoabe din oţel rotund (Φ 18-20 cm) | buc. | 50 | 20 | - | - | 20 | 2 | 15 | ||||
| 9. | Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm) | kg | 10 | 5 | - | - | 20 | 3 | 8 | ||||
| 10. | Sârmă neagră Φ 2-4 mm | kg | 15 | 8 | 9 | 2 | 10 | 10 | 8 | ||||
| 11. | Plasă sârmă (zincată sau neagră) Φ 2-3 mm | kg | 80 | 60 | - | - | 80 | 20 | 8 | ||||
| 12. | Saci de 50/80 cm pentru pământ din cânepă, iută, polietilenă şi sfoară pentru legat saci | buc. | 200 | 120 | 10 | 10 | 200 | 100 | 8 | 0,5 ml sfoară pentru sac | |||
| 13. | Funii subţiri pentru asigurarea oamenilor şi uneltelor Φ 15-10 mm | kg | 2 | 2 | 0,2 | 0,1 | 50 | 2 | 8 | ||||
| 14. | Piatră brută (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatră 200-1000 kg/buc. | mc | 5 | 3 | 5 | 3 | 5 | 5 | 40 | numai unde este nevoie (zone de eroziuni de mal, consolidări de diguri etc.) | |||
| 15. | Pietriş sortat (Φ 7-15 mm) | mc | 5 | 3 | - | - | - | - | 20 | pentru zone cu grifoane | |||
| 16. | Folii de polietilenă (cantitatea de folie rezultată din aplicarea normativului se va aproviziona eşalonat, câte 1/5 din necesar) | kg | 2,5 | - | - | - | 80 | - | 4 | - pentru zonele expuse fără perdele de protecţie | |||
| mp | - | 20 | - | - pentru zone cu perdele 50% | |||||||||
| 17. | Geotextil | mp | 100 | 60 | - | - | - | - | 10 | - pentru zone cu grifoane cât este necesar | |||
| CAP. B. CARBURANŢI ŞI LUBRIFIANŢI | |||||||||||||
| 18. | Motorină, benzină, lubrifianţi, ulei hidraulic, combustibil de tip "P" şi aditivi pentru motorină | se asigură un stoc minim pentru funcţionarea utilajelor de intervenţie, staţiilor de pompare şi grupurilor de iluminat timp de 48 de ore. Uleiul hidraulic într-o cantitate egală cu capacitatea instalaţiei hidraulice. Se asigură stocul pentru autoturismele de teren folosite în acţiuni operative de apărare, precum şi pentru verificarea în teren a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi exerciţii de simulare. | |||||||||||
| CAP. C. MIJLOACE DE INTERVENŢIE | |||||||||||||
| 19. | Lanterne tubulare mari, lanterne cu acumulatori reîncarcabili şi alte mijloace de iluminat mobile cu accesorii de rezervă (încărcător acumulatori, baterii de rezervă, becuri, felinare, făclii) | buc. | 4 | 0,2 | 1 | 0,2 | 4 | 4 | 1 | 8 | 3-4 felinare sau făclii pe canton | ||
| 20. | Bidoane de 10-20 l pentru petrol | buc. | 8 | un bidon/canton | |||||||||
| 21. | Petrol lampant | 1 | 1 | 3 litri/felinar | |||||||||
| 22. | Cazmale şi lopeţi cu cozi | buc. | 4 | 4 | 1 | 1 | 10 | 4 | 2-4 | 50% cazmale | 20 buc. pt. fiecare canton; | ||
| 50% lopeţi | 20 buc./ formaţie intervenţie | ||||||||||||
| 23. | Târnăcoape şi sape cu cozi | buc. | 1 | 1 | 0,2 | 0,2 | 10 | 2 | - | 2-4 | 50% târnăcoape | ||
| 50% sape | |||||||||||||
| 24. | Furci de fier sau căngi de fier cu cozi | buc. | 1 | 0,5 | 0,25 | 0,25 | 2 | 2 | 2-4 | idem | |||
| 25. | Roabe metalice cu roţi pe pneuri sau tărgi de lemn | buc. | 2 | 1 | - | - | 4 | 1 | 2-4 | idem 2 | |||
| 26. | Maiuri pentru compactat pământ (din lemn sau metal); maiuri pentru bătut pari | buc. | 2 | 0,5 | 1 | 1 | 4 | 2 | 2-4 | 2 buc./sistem hidrotehnic (plăci vibratoare) | |||
| 27. | Berbeci de mână în greutate de până la 50 kg | buc. | 0,5 | 0,4 | 0,2 | - | 2 | 1 | 2-4 | 5 buc./formaţie de intervenţie | |||
| 5 buc./sistem hidrotehnic | |||||||||||||
| 28. | Ciocane diferite | buc. | 0,5 | 0,5 | - | - | 3 | 3 | 2-4 | 5 buc./sistem hidrotehnic | |||
| 29. | Cleşte de cuie combinat, patent izolant | buc. | 0,1 | 0,1 | - | 1 | 1 | 2-4 | |||||
| 30. | Barde pentru cioplit şi topoare | buc. | 0,5 | 0,2 | 0,2 | 0,2 | 1 | 1 | - | 2-4 | |||
| 31. | Sfredele de lemn diferite | buc. | 0,3 | 0,2 | - | - | 0,3 | 0,3 | 2-4 | ||||
| 32. | Pile diferite | buc. | 0,4 | 0,3 | 0,1 | 0,1 | 1 | 1 | 2-4 | ||||
| 33. | Fierăstraie de mână, foarfece de tăiat plasă | buc. | 0,1 | 0,1 | 0,1 | - | 1 | 1 | 2-4 | ||||
| 34. | Fierăstraie mecanice (drujbe) | buc. | x | x | x | x | - | - | 2 | 2-3 | 2 bucăţi pe formaţie de intervenţie/zonă cu vegetaţie | ||
| 35. | Cuţitoaie pentru cioplit; dălţi pentru lemn | buc. | 0,4 | 0,2 | 0,2 | 0,2 | 1 | 1 | 10 | 50% cuţitoaie | |||
| 50% dălţi pentru lemn | |||||||||||||
| 36. | Găleţi pentru apă sau bidoane din plastic şi căni de apă | buc. | 0,2 | 0,2 | 0,2 | 0,2 | 2 | 2 | 1 | 8 | 5 căni pentru o găleată sau bidon | ||
| 37. | Marmite pentru transport hrană | buc. | 8 | 4/sistem, numai unde este cazul | |||||||||
| 38. | Butoaie de tablă 100-200 l pentru utilaje de intervenţie | buc. | 4 | 4 | - | - | 5 | 2 | 8 | 6 pe sistem hidrotehnic | |||
| 39. | Sonete de mână sau mecanice (L = 6 m cu berbec de 100-150 kg) | buc. | x | x | x | - | 1 | 1 | 6-10 | x) 2 până la 4 buc. pe sistem hidrotehnic (în funcţie de nivelul de organizare al sistemului) | |||
| 40. | Bărci de lemn metalice, fibră de sticlă sau pneumatice cu rame, bărci cu motor | buc. | x | x | x | - | 1 | 1 | 1 | 12 | x) una bucată/canton (funcţie de nivelul de organizare a sistemului: 30% din numărul de bărci se pot dota cu motoare de barcă) | ||
| 41. | Şalupe | buc. | x | - | - | - | - | - | 20 | x) una/sistem hidrotehnic cu lac de acumulare una/unitatea care are în exploatare diguri la Dunăre o şalupă rapidă pt. unit. de gosp. a apelor care adm. lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor din Delta Dunării | |||
| 42. | Bacuri dormitor | buc. | x | - | - | - | - | - | 20 | x) unul la fiecare sistem hidrotehnic: 2 la fiecare unitate care are în exploatare diguri la Dunăre | |||
| 43. | Autoturisme de teren cu două diferenţiale dotate cu staţii emisie-recepţie fixe | buc. | x | x | x | x | - | - | 6 | x) 1/sistem hidrotehnic, 1/formaţie de lucru, | |||
| 1/Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||||||
| 44. | Vagoane dormitor echipate cu utilităţi | buc. | x | x | x | x | x | x | 6 | x) 1/fiecare formaţie de intervenţie sau cort; 4 calorifere/ vagon dormitor | |||
| 45. | Bormaşină electrică portabilă; polizor electric portabil | buc. | x | x | - | - | 1 | - | 10 | x) 4/sistem hidrotehnic | |||
| 46. | Frigidere 240 l | buc. | x | x | - | - | - | - | 4-6 | x) 1/canton de exploatare de la diguri şi baraje | |||
| x) 1/sediu formaţie de lucru | |||||||||||||
| 47. | Containere pentru materiale şi echipamente de protecţie, cazarmament, alimente nealterabile | buc. | x | x | - | - | - | - | 10 | x) 1 pentru fiecare formaţie | |||
| 48. | Costum scafandru autonom | buc. | x | x | - | - | 1 | - | 8 | x) 1-2 pentru fiecare sistem hidrotehnic | |||
| 49. | Capre taluz | buc. | x | x | - | - | - | - | 8 | x) 1/canton la Dunăre 1/baraj | |||
| 50. | Binoclu | buc. | x | x | - | - | 1 | - | 1 | 20 | x) 1/formaţie de intervenţie 1/sistem hidrotehnic | ||
| 51. | Aparat foto | buc. | x | x | - | - | - | - | 15 | x) 1/sistem hidrotehnic 1/formaţie de lucru, 2/direcţie de ape | |||
| 52. | Rezervor combustibil de 10 t | buc. | x | x | - | - | 1 | - | 8 | x) 1/canton, 1/sistem hidrotehnic, 1/Sistem de Gospodărire a Apelor | |||
| 53. | Cameră video, aparat video | buc. | - | - | - | - | - | - | 15 | 1 pentru fiecare Sistem de Gospodărire a Apelor | |||
| 1/sistem hidrotehnic | |||||||||||||
| CAP. D. MIJLOACE DE CALCUL, MĂSURARE, TRANSMISIE ŞI AVERTIZARE | |||||||||||||
| x) 1 buc. RTF fix/ canton | |||||||||||||
| Radio-telefoane fixe, portabile cu acumulatori, modem-uri, radio, acumulatori şi piese de schimb | 1 buc. RTF portabil/la 5 km D1, D2 şi 2 buc./ baraj | ||||||||||||
| 54. | buc. | x | x | x | x | 2 | 1 | 1 | 3-5 | 1 buc. RTF portabil/şef formaţie | |||
| 1 buc. RTF portabil/şef sistem | |||||||||||||
| 1 buc. RTF portabil/ formaţie de intervenţie | |||||||||||||
| 55. | Telefoane mobile | buc. | x | x | x | x | x | x | x | 3-5 | x) 1/şef formaţie, şef sistem hidrotehnic | ||
| 1/canton exploatare | |||||||||||||
| 1/staţie hidrometrică | |||||||||||||
| Sirene, difuzoare pentru alarmă, inclusiv materiale necesare montării | - în localităţi şi la obiective importante situate în aval de acumulări | ||||||||||||
| 56. | buc. | 10 | - 2/baraj | ||||||||||
| - autovehicule dotate cu sirene | |||||||||||||
| 2/Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||||||
| 1/sistem hidrotehnic | |||||||||||||
| - un set pentru Comitetul ministerial | |||||||||||||
| 57. | Echipamente de prelucrare şi transmitere automată a datelor (microcalculator PC, modem, telefax) | 3-5 | - un set pentru fiecare Direcţie de Ape, unitate ANIF, HIDROELECTRICA, Sistem de Gospodărire a Apelor, sistem hidrotehnic, formaţie de lucru | ||||||||||
| - un fax/baraj | |||||||||||||
| 6-8 pluviometre/sistem | |||||||||||||
| 58. | Pluviometre şi nivelmetre de avertizare automată | buc. | 8 | 6-8 nivelmetre/sistem | |||||||||
| 1 pluviometru/comitet local | |||||||||||||
| 59. | Morişti hidrometrice cu tijă | buc. | 5 | 8 | |||||||||
| Teodolit electrooptic | 1 buc./sistem hidrotehnic | ||||||||||||
| 60. | Staţie GPS (precizie 1-10 cm) | buc. | 8 | 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| Staţie totală | |||||||||||||
| 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||||||
| 61. | Nivelă NI-007 cu trusă | buc. | 8 | 1 buc./formaţie de lucru | |||||||||
| 62. | Ruletă 20-50 m | buc. | 8 | 2 buc./sistem hidrotehnic | |||||||||
| 2 buc./formaţie de intervenţie | |||||||||||||
| 63. | Set miră + plăcuţe | buc. | 1 | 8 | 1 buc./formaţie de lucru | ||||||||
| 1 buc./sistem hidrotehnic | |||||||||||||
| 64. | Sistem dedicat de transmisie prin dial-up (computer + modem + linie telefonică) | buc. | 5 | 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| CAP. E. MIJLOACE FIXE DIVERSE | |||||||||||||
| x) 1/sistem hidrotehnic | |||||||||||||
| 65. | Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminat | buc. | x | x | x | x | 1 | 1 | 8 | 1/formaţie de intervenţie | |||
| 1/Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||||||
| 1/canton de exploatare | |||||||||||||
| Reflectoare (faruri, cablu izolant | x) 1/sistem hidrotehnic | ||||||||||||
| 66. | pentru reţeaua de reflectoare); - cablu pentru iluminat | buc. ml | 8 | 1/formaţie de intervenţie | |||||||||
| - izolator pentru prinderea cablului, fasunguri, | buc. | 1/Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||||
| întrerupătoare, becuri, etc. | 1/canton de exploatare | ||||||||||||
| 67. | Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică şi materiale de sudură, truse aferente | buc. | x | x | x | x | 1 | 1 | 10 | - câte 4 buc. de grup electrogen + 2 buc. de rezervă/formaţie de intervenţie | |||
| - câte 100 ml de grup electrogen | |||||||||||||
| - câte 200 buc. de fiecare grup electrogen | |||||||||||||
| x) 1/sistem hidrotehnic | |||||||||||||
| 68. | Motopompe cu anexe şi 150 ml conductă sau furtun | buc. | x | x | x | x | 1 | - | 8 | 1/formaţie de intervenţie | |||
| 1/Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||||||
| 69. | Pompe submersibile pentru epuismente | buc. | x | x | x | x | 1 | 1 | 8 | x) 2/formaţie de intervenţie | |||
| 70. | Motocositori (multifuncţionale) | buc. | x | x | x | x | 2 | x | x | 6-10 | x) 2-4 buc./sistem hidrotehnic, | ||
| 2 buc./formaţie de lucru | |||||||||||||
| 71. | Utilaje terasiere (buldozer, excavator) cu piese de schimb aferente | buc. | x | x | x | x | x | x | x | 4-8 | x) 1 buc. buldozer/ formaţie de intervenţie | ||
| 1 buc. excavator/ formaţie de intervenţie | |||||||||||||
| 72. | Tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari + cablu flexibil | buc. | x | x | x | x | x | x | x | 4-8 | x) 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | ||
| 73. | Autobasculantă pentru transport materiale de intervenţie | buc. | 4-6 | 1 buc./formaţie de intervenţie | |||||||||
| CAP. F. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE, SIGURANŢĂ ŞI CAZARMAMENT | |||||||||||||
| 74. | Cizme de cauciuc scurte şi lungi | per. | x | x | - | - | 5 | 5 | 2 | 2 | x) 20 perechi/formaţie de intervenţie | ||
| 75. | Mantale de ploaie cu glugi | buc. | x | x | - | - | 5 | 5 | 2 | 3 | x) 20 perechi/formaţie de intervenţie | ||
| 76. | Salopete din doc sau impermeabile. | buc. | x | x | - | - | 8 | 8 | 2 | 3 | x) 20 buc./formaţie de intervenţie | ||
| Costume vătuite | 10 buc./sistem hidrotehnic | ||||||||||||
| x) 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||||||||
| 77. | Pufoaice sau scurte îmblănite | buc. | x | x | - | - | 2 | 2 | 2 | 10 | 20-30 buc./sistem hidrotehnic | ||
| 50% salopete | |||||||||||||
| 50% costume vătuite | |||||||||||||
| 78. | Căciuli de blană sau vătuite | buc. | x | x | - | - | 10 | x) 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||
| 20 buc./sistem hidrotehnic | |||||||||||||
| 79. | Mănuşi de protecţie | buc. | x | x | - | - | 4 | 20 pe formaţie de intervenţie | |||||
| 80. | Centuri, veste şi colaci de salvare | buc. | x | x | - | - | 5 | 5 | 1 | 2 | 20 pe formaţie de intervenţie | ||
| 81. | Pieptare avertizoare (reflectorizante) | buc. | x | x | - | - | - | - | 15 | x) 20 pentru fiecare formaţie de intervenţie | |||
| 82. | Cască de protecţie | buc. | x | x | x | x | x | x | x | x | x) 20 buc./formaţie de intervenţie | ||
| 83. | Bocanci | buc. | x | x | x | x | x | x | x | x | x) 20 buc./formaţie de intervenţie | ||
| 84. | Paturi de fier, lemn sau pliante echipate cu saltele, perne şi 2 seturi de paturi şi lenjerie/pat | buc. | x | x | - | - | 15 | x) 20 pentru fiecare formaţie de intervenţie | |||||
| 85. | Dulap cazarmament | buc. | x | x | - | - | - | - | 15 | - se calculează în funcţie de spaţiile de dormit din cantoane şi din alte spaţii gospodăreşti folosite în timpul acţiunilor de apărare | |||
| 86. | Bucătărie mobilă | buc. | 15 | x) 2 buc./canton, 2 buc./sistem hidrotehnic, 2 buc./ formaţie de intervenţie | |||||||||
| 87. | Filtru rapid pentru apă potabilă | buc. | 10 | - 1 buc./canton de exploatare | |||||||||
| 88. | Aragaz cu butelie, veselă, tacâmuri pentru bucătărie | buc. | 10 | - 1 buc./canton + set veselă 12 persoane | |||||||||
| - 1 buc./sistem hidrotehnic | |||||||||||||
| 89. | Corturi impermeabile | buc. | x | x | - | - | 1 | - | 10 | - se prevăd la cantoane dacă este cazul | |||
| x) 1 radio + 1 TV/ canton | |||||||||||||
| 90. | Aparat radio + TV | buc. | x | x | - | - | - | - | 4-6 | 1 radio + 1 TV/formaţie de lucru | |||
| 1 radio + 1 TV/sistem hidrotehnic | |||||||||||||
| 91. | Boiler electric | buc. | x | x | - | - | - | - | 4-6 | x) 1/canton 1-2/sistem hidrotehnic | |||
| 92. | Trusă medicală de prim ajutor | buc. | x | x | - | - | - | - | 1 | x) 1/canton | |||
| CAP. G. MATERIALE CONSUMABILE PENTRU IGIENĂ ŞI CONSERVAREA MATERIALELOR | |||||||||||||
| 93. | Săpun şi detergenţi | kg | x | x | - | - | - | x | x | 1 | x) 20 kg detergenţi/ canton, staţie/an | ||
| x) 10 kg săpun/canton, staţie/an | |||||||||||||
| 94. | Materiale dezinfectante (var şi | kg | x | x | - | - | x | x | x | 1 | x) 5 kg var/canton, staţie/an | ||
| cloramină) | x) 5 kg cloramină/ canton, staţie/an | ||||||||||||
| 95. | Pudră talc, naftalină | kg | x | x | - | - | x | x | - | 1 | x) 5 kg/canton/an | ||
| 96. | Otravă de şoareci | kg | x | x | - | - | x | x | - | 1 | x) 3 kg/canton/an | ||
| CAP. H. MATERIALE ŞI MIJLOACE PENTRU INTERVENŢIE LA GHEŢURI | |||||||||||||
| 97. | Prăjini din lemn de esenţă tare pentru dirijarea sloiurilor | buc. | x | x | x | x | x | x | x | 8 | x) 5 la o echipă de intervenţie | ||
| 98. | Scânduri de răşinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lăţime, 4-5 cm lungime) | buc. | x | x | x | x | x | x | x | 8 | x) 5 la o echipă de intervenţie | ||
| 99. | Răngi de fier 2-4 m lungime | buc. | x | x | x | x | x | x | x | 15 | x) 2 la o echipă de intervenţie | ||
| 100. | Fierăstraie pentru gheaţă | buc. | x | x | x | x | x | x | x | 10 | x) 5 la o echipă de intervenţie | ||
| CAP.I. MATERIALE ŞI MIJLOACE DE INTERVENŢIE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE | |||||||||||||
| 101. | Truse profesionale pentru intervenţii pe râuri | buc. | 8 | 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 102. | Truse profesionale pentru intervenţii pe lacuri | buc. | 8 | 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 103. | Trusă pentru determinarea rapidă a tipului de substanţă poluatoare | buc. | 8 | 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 104. | Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri | buc. | 5 | 3 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 105. | Sistem tip funicular mobil pentru poziţionarea barajului plutitor | buc. | 5 | 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 106. | Bărci pneumatice | buc. | 12 | 2 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 107. | Grup electrogen portabil | buc. | 8 | 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 108. | Compresor portabil | buc. | 8 | 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 109. | Sistem de vedere pe timp de noapte | buc. | 15 | 2 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 110. | Binoclu infraroşii | buc. | 20 | 2 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 111. | Reflectoare portabile | buc. | 8 | 4 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 112. | Electropompe | buc. | 8 | 2 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 5 baraje x lăţimea max. a cursului de apă | |||||||||||||
| 113. | Baraje absorbante plutitoare | buc. | 2 | 1 baraj de 500 m/ Direcţie de Ape (pentru poluări marine) | |||||||||
| 114. | Pânză hessiană | buc. | 2 | 300 ml/formaţie de intervenţie | |||||||||
| 115. | Baloţi paie | buc. | 50 buc./formaţie de intervenţie | ||||||||||
| 116. | Funie sintetică | ml | 8 | 150 ml/formaţie de intervenţie | |||||||||
| 117. | Pari de lemn | buc. | 8 | 100 buc./formaţie de intervenţie | |||||||||
| 118. | Căngi PSI | buc. | 8 | 5 buc./formaţie de intervenţie | |||||||||
| 119. | Recipiente PVC 200 litri | buc. | 8 | 5 buc./formaţie de lucru | |||||||||
| 120. | Măşti de gaze | buc. | 8 | 2 buc./formaţie | |||||||||
| 121. | Materiale absorbante tip spill-sorb | kg | - | - | - | - | 200 | 100 | 500 | 2 | |||
| 122. | Saci cu absorbant HEGSORB | kg | - | - | - | - | 200 | 100 | 500 | 2 | |||
| 123. | Saci cu absorbant HEGACID | kg | - | - | - | - | 100 | 50 | 200 | 2 | |||
| 124. | Materiale absorbante ECO seria 200 | kg | - | - | - | - | 50 | 50 | 50 | 1 | |||
| 125. | Materiale absorbante ECO seria 300 | kg | - | - | - | - | 50 | 50 | 50 | 1 | |||
| 126. | Materiale absorbante ECO seria 400 | kg | - | - | - | - | 50 | 50 | 50 | 1 | |||
| 127. | Skimer pentru separare hidrocarburi | buc. | 5 | 2 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 128. | Tanc (ponton) plutitor pentru colectare poluanţi | buc. | 5 | 2 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 129. | Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanţi | buc. | - | - | 20 | 10 | 20 | 10 | - | 2 | 50 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | ||
| 130. | Vidanje | buc. | 10 | 2 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 131. | Materiale filtrante | tone | 2 | 0,5 t/Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 132. | Recipienţi de 1-5 litri pentru probe de apă şi material biologic | 4-6 | 20 buc./laborator Sistem de Gospodărire a Apelor | ||||||||||
| 133. | Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinărilor biologice | buc. | 8-12 | 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
| 134. | Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual | buc. | 6-10 | 1 buc./Sistem de Gospodărire a Apelor | |||||||||
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
