Într-o a doua orientare s-a apreciat că încuviințarea executării silite se poate dispune inclusiv în privința sumelor viitoare datorate cu titlu de pensie de întreținere și nescadente la momentul depunerii cererii de executare silită, în susținere fiind aduse următoarele argumente:
(i)în discuție este același titlu executoriu (reprezentat de hotărârea judecătorească de stabilire a pensei de întreținere) ce face obiectul procedurii de executare silită, care a acordat inclusiv pentru viitor drepturile reprezentate de pensia de întreținere;
(ii)de regulă, obligația de întreținere este scadentă lunar, iar interesul superior al minorului este de a se realiza cu celeritate plata întreținerii în vederea asigurării nevoilor curente de întreținere și educație, în caz contrar, amânarea plății pentru a se realiza demersuri de executare silită repetate fiind de natură a-i afecta întreținerea curentă și educația;
(iii)deși dispozițiile nu privesc încuviințarea procedurii de executare silită, trebuie a se avea în vedere și spiritul prevederilor art. 790 alin. (6), ale art. 781 alin. (4) și ale art. 784 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care stipulează posibilitatea executării silite prin poprire inclusiv a creanțelor scadente în viitor, așa cum este și cazul pensiei de întreținere;
(iv)dacă s-ar reține că încuviințarea executării silite se poate dispune numai cu privire la pensia de întreținere scadentă la momentul depunerii cererii de executare silită, s-ar crea o sarcină disproporționată pentru creditorul obligației de întreținere prin faptul că aceasta ar presupune ca, la trecerea fiecărei luni de scadență (pentru o perioadă, de regulă, îndelungată), acesta să formuleze câte o cerere de executare silită (lunar), pentru care ulterior executorul judecătoresc să solicite încuviințarea executării silite (în temeiul aceluiași titlu executoriu), ipoteză în care asemenea demersuri ar prelungi recuperarea creanței și ar genera costuri suplimentare pentru creditor;
(v)dispozițiile art. 781 alin. (4) din Codul de procedură civilă permit înființarea, nu executarea, popririi asupra unei creanțe afectate de termen, iar, în considerarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) și alin. (6) lit. a) din Legea nr. 272/2004, în contextul în care debitorul obligației de întreținere nu a executat-o de bunăvoie, înființarea popririi asupra creanțelor afectate de termen reprezintă și o măsură adecvată de protecție a minorilor ce se află în astfel de ipostază;
(vi)unele dispoziții din materia specială a popririi consacră derogări de la normele generale [edictate de art. 663 alin. (1) și de art. 666 alin. (5) pct. 4 din Codul de procedură civilă] vizând creanțele scadente în viitor, excepții care, conform principiului specialia generalibus derogant, trebuie avute în vedere cu prioritate;
(vii)reglementarea din teza a II-a a art. 781 alin. (4) din Codul de procedură civilă depășește sfera obiectului popririi, referindu-se la executarea popririi numai la împlinirea scadenței obligației, pentru creanțele cu termen;
(viii)dispozițiile art. 784 alin. (2), art. 787 alin. (1) pct. 2 și ale art. 790 alin. (6) din Codul de procedură civilă se subsumează unei viziuni unitare a legiuitorului, care a înțeles, astfel, să permită, în ceea ce privește sumele cu scadențe succesive și care, în mod natural, la momentul încuviințării popririi nu erau scadente în totalitate, să fie poprite și apoi plătite la termenele stabilite de instanță.
