Norme fundamentale din 25 martie 2004

Capitolul IScop şi definiţii

Articolul 1

Prezentele norme stabilesc principiile şi cerinţele generale privind aplicarea gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, inclusiv a combustibilului nuclear uzat, potrivit prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 111/1996.

Articolul 2

Prezentele norme completează prevederile Normelor fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 şi nr. 404 bis din 29 august 2000, denumite în continuare NFSR.

Articolul 3

(1)Etapele de bază în gospodărirea deşeurilor radioactive sunt definite în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentele norme.

(2)În scopul aplicării prezentelor norme, pe lângă termenii şi expresiile care se definesc în Legea nr. 111/1996 şi în NFSR, mai sunt utilizaţi termeni şi expresii specifice, ale căror definiţii sunt date în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentele norme.

Capitolul IIDomeniul de aplicabilitate

Articolul 4

(1)Prezentele norme se aplică activităţilor legate de gospodărirea deşeurilor radioactive, de la generare şi până la depozitarea definitivă.

(2)Prezentele norme se aplică atât deşeurilor radioactive şi surselor orfane rezultate din practici prezente sau desfăşurate în trecut, cât şi deşeurilor radioactive rezultate în urma unei intervenţii în caz de accident nuclear.

Articolul 5

Prezentele norme se aplică, împreună cu reglementările specifice emise de autorităţile competente, şi în cazul activităţilor legate de gospodărirea deşeurilor radioactive care prezintă pericole suplimentare, cum ar fi cele chimice, biologice, piroforice, inflamabile etc.

Capitolul IIIObiectivul gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive

Articolul 6

Obiectivul gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive este protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului, acum şi în viitor, fără transferarea nejustificată a răspunderii către generaţiile viitoare.

Capitolul IVPrincipiile fundamentale ale gospodăririi deşeurilor radioactive şi cerinţele generale privind aplicarea principiilor

Principiul 1: Protecţia sănătăţii populaţiei

Articolul 7

Deşeurile radioactive trebuie să fie gospodărite astfel încât să asigure un nivel acceptabil al sănătăţii oamenilor.

Articolul 8

În gospodărirea deşeurilor radioactive trebuie luate în considerare diversele căi posibile de expunere a fiinţei umane la radiaţii, asigurându-se că expunerile se încadrează în cerinţele prevăzute de NFSR şi de reglementările specifice emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN.

Articolul 9

În justificarea oricărei practici, care trebuie realizată conform prevederilor NFSR, trebuie să fie luată în considerare gospodărirea deşeurilor radioactive rezultate din practica respectivă.

Articolul 10

Planificarea activităţilor de gospodărire în siguranţă a deşeurilor radioactive trebuie să acopere întreaga perioadă în care radioactivitatea deşeurilor prezintă pericole pentru sănătatea oamenilor, cu luarea în considerare a următoarelor circumstanţe:

a)beneficiile practicii şi expunerile potenţiale se pot referi la grupuri de populaţie separate în timp de mai multe generaţii;

b)perioadele mari conduc la incertitudini crescute în ceea ce priveşte rezultatele evaluării securităţii;

c)radionuclizii se dezintegrează în timp.

Articolul 11

Sursele orfane recuperate, precum şi deşeurile rezultate în urma unei intervenţii trebuie predate ca deşeu radioactiv unei unităţi specializate pentru tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară şi/sau depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive.

Principiul 2: Protecţia mediului

Articolul 12

Deşeurile radioactive trebuie să fie gospodărite astfel încât să asigure un nivel acceptabil de protecţie a mediului.

Articolul 13

La depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive se vor prefera concentrarea şi izolarea radionuclizilor faţă de diluţia şi dispersia în mediu.

Articolul 14

În evaluările de securitate pentru activităţile de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive trebuie să fie considerate pe termen lung:

a)impactul eliberărilor, normale sau potenţiale, de radionuclizi în mediu asupra organismelor umane;

b)impactul eliberărilor, normale sau potenţiale, de radionuclizi în mediu asupra altor specii decât specia umană;

c)efectele adverse asupra viitoarei disponibilităţi a resurselor naturale: pământ, ape de suprafaţă, ape freatice, materii prime;

d)impactul neradiologic: poluare chimică, alterarea habitatului natural.

Articolul 15

În stabilirea limitelor derivate de emisie a efluenţilor radioactivi din cadrul oricărei practici trebuie să se ţină seama de efectul acumulărilor de radioactivitate rezultate în urma evacuărilor îndelungate.

Articolul 16

Limitele derivate de emisie a efluenţilor radioactivi trebuie stabilite la niveluri care să asigure că atât dozele primite de un membru al grupului critic, cât şi radioactivitatea mediului sunt menţinute la valori cât mai scăzute rezonabil posibil.

Articolul 17

La stabilirea limitelor derivate de emisie a efluenţilor radioactivi trebuie să se ţină seama şi de impactul neradiologic asupra mediului, asigurându-se ca nivelul de protecţie faţă de acest impact să fie cel puţin la fel de bun ca acela cerut pentru activităţi industriale similare.

Articolul 18

Importul de deşeuri radioactive este interzis, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Legea nr. 111/1996.

Principiul 3: Protecţia dincolo de graniţele naţionale

Articolul 19

Deşeurile radioactive trebuie să fie gospodărite astfel încât să fie luate în considerare efectele asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului atât din ţară, cât şi de dincolo de graniţele ţării.

Articolul 20

Evaluările de securitate pentru activităţile de gospodărire a deşeurilor radioactive trebuie să demonstreze că impactul asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului din alte ţări nu este mai mare decât cel considerat acceptabil pentru interiorul ţării.

Articolul 21

În cazul activităţilor de gospodărire a deşeurilor radioactive care pot avea impact asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului din alte ţări trebuie asigurat schimbul de informaţii cu autorităţile competente din ţările respective privind emisiile normale şi potenţiale de efluenţi radioactivi şi migrările de radionuclizi, conform prevederilor legislaţiei româneşti şi ale convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte.

Articolul 22

Exportul de deşeuri radioactive este permis numai în state care au capacitatea tehnică şi administrativă şi structura de reglementare care să permită gospodărirea, respectiv depozitarea definitivă în condiţii corespunzătoare standardelor internaţionale.

Principiul 4: Protecţia generaţiilor viitoare

Articolul 23

Deşeurile radioactive trebuie să fie gospodărite astfel încât impactul estimat asupra generaţiilor viitoare să nu depăşească impactul considerat acceptabil în prezent.

Articolul 24

Importul surselor radioactive care conţin radionuclizi de viaţă lungă, având concentraţia activităţii superioară valorilor care permit depozitarea definitivă la suprafaţa sau în apropierea suprafeţei solului, este permis numai dacă există un angajament din partea producătorului sau a exportatorului privind acceptarea returnării în ţara de origine a surselor după utilizare.

Articolul 25

Depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive se poate face numai dacă este asigurată confinarea radionuclizilor, printr-un sistem multibarieră, care constă din forma deşeului, ambalaj, bariere inginereşti ale depozitului şi bariere naturale corespunzătoare aflate pe amplasamentul depozitului definitiv.

Articolul 26

Prima barieră pentru a asigura confinarea radionuclizilor, reprezentată de forma deşeului, trebuie să fie compatibilă atât cu deşeurile şi ambalajul, cât şi cu mediul de depozitare.

Articolul 27

Depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive într-un anumit depozit se poate face numai dacă activitatea totală şi concentraţia de activitate a deşeurilor radioactive sunt inferioare unor valori limită, stabilite pentru fiecare radionuclid în procesul de evaluare a securităţii, şi aprobate de CNCAN prin autorizaţia depozitului.

Articolul 28

Valorile limită prevăzute la art. 27 sunt stabilite astfel încât să fie asigurate protecţia sănătăţii oamenilor şi protecţia mediului la orice moment de timp.

Articolul 29

Deşeurile radioactive de viaţă lungă, având concentraţia activităţii superioară valorilor care permit depozitarea definitivă la suprafaţa sau în apropierea suprafeţei solului, pot fi depozitate definitiv în depozite geologice adânci, amenajate astfel încât să fie asigurate protecţia sănătăţii oamenilor şi protecţia mediului la orice moment de timp.

Articolul 30

În evaluarea securităţii pentru amplasarea depozitului definitiv trebuie să se ţină seama de prezenţa în zonă a resurselor naturale, a căror viitoare explorare sau exploatare ar putea avea efecte negative asupra capacităţii de reţinere a depozitului definitiv.

Articolul 31

Depozitarea intermediară pe termen lung a deşeurilor radioactive se poate face numai dacă deşeurile sunt condiţionate corespunzător, asigurându-se izolarea acestora pe durata depozitării intermediare.

Articolul 32

Condiţionarea în vederea depozitării intermediare pe termen lung a deşeurilor radioactive trebuie realizată astfel încât să nu afecteze în mod negativ viitoarea depozitare definitivă a acestor deşeuri.

Articolul 33

Sistemul de evidenţă a gestionării deşeurilor radioactive trebuie să permită păstrarea tuturor informaţiilor relevante privind deşeurile respective.

Articolul 34

Sistemul de evidenţă a deşeurilor radioactive trebuie conceput şi realizat astfel încât să permită păstrarea informaţiilor cel puţin pe durata cât deşeurile radioactive prezintă risc pentru sănătatea omului sau pentru mediu.

Principiul 5: Povara asupra generaţiilor viitoare

Articolul 35

Deşeurile radioactive vor fi gospodărite în aşa fel încât să nu impună o povară excesivă asupra generaţiilor viitoare.

Articolul 36

(1)Responsabilitatea pentru realizarea activităţilor principale de gospodărire a deşeurilor radioactive produse în cadrul unei practici revine generaţiilor care au beneficiat de pe urma practicii respective.

(2)Anumite activităţi limitate, cum ar fi continuarea controlului instituţional al unui depozit definitiv de deşeuri radioactive, pot fi trecute în responsabilitatea generaţiilor viitoare.

(3)Responsabilitatea generaţiei prezente include dezvoltarea tehnologiei, construirea şi operarea instalaţiilor de tratare şi depozitare, asigurarea fondurilor necesare pentru gospodărirea deşeurilor radioactive, asigurarea controlului şi a planurilor pentru gospodărirea deşeurilor radioactive.

Articolul 37

Planificarea în timp şi implementarea depozitării definitive a diverselor tipuri de deşeuri radioactive depind de factori ştiinţifici, tehnici, sociali şi economici, cum ar fi disponibilitatea, acceptabilitatea, caracterizarea şi amenajarea unor amplasamente potrivite şi scăderea nivelului de radioactivitate şi al generării căldurii pe durata depozitării intermediare.

Articolul 38

Gospodărirea deşeurilor radioactive trebuie, pe măsura posibilului, să nu se bazeze pe aranjamente sau acţiuni instituţionale îndelungate, deşi generaţiile viitoare pot decide să utilizeze asemenea aranjamente, de exemplu pentru a monitoriza depozitele definitive de deşeuri radioactive sau pentru a recupera deşeurile radioactive după ce a avut loc închiderea depozitului definitiv.

Principiul 6: Cadrul legislativ naţional

Articolul 39

Deşeurile radioactive trebuie gestionate într-un cadru legislativ naţional care să prevadă alocarea clară a responsabilităţilor şi prevederi pentru independenţa funcţiilor de reglementare.

Articolul 40

(1)Practicile care implică gospodărirea deşeurilor radioactive necesită autorizare din partea CNCAN, conform prevederilor reglementărilor specifice.

(2)Cerinţele pentru autorizarea practicilor care implică gospodărirea deşeurilor radioactive sunt prevăzute în Legea nr. 111/1996, în NFSR şi în reglementările specifice.

(3)Repartizarea responsabilităţilor şi stabilirea surselor financiare destinate susţinerii şi realizării activităţilor de gospodărire a deşeurilor radioactive, inclusiv a combustibilului nuclear uzat sunt prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea finală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 320/2003.

Principiul 7: Controlul generării deşeurilor radioactive

Articolul 41

Generarea deşeurilor radioactive trebuie menţinută la nivelul minim practic posibil.

Articolul 42

Minimizarea generării deşeurilor radioactive trebuie să fie asigurată, atât ca volum, cât şi ca activitate, prin proiectare corespunzătoare şi prin practici adecvate de operare şi dezafectare.

Articolul 43

În scopul îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 42, este necesar, între altele, să se asigure:

a)selecţionarea şi controlul materialelor;

b)reciclarea şi refolosirea materialelor, inclusiv prin eliberarea de sub cerinţele de autorizare;

c)implementarea procedurilor adecvate de operare, inclusiv a celor referitoare la caracterizarea din punct de vedere fizic, chimic şi radiologic a deşeurilor şi la sortarea diverselor tipuri de materiale şi deşeuri.

Principiul 8: Interdependenţele referitoare la generarea şi gospodărirea deşeurilor

Articolul 44

Interdependenţele referitoare la generarea şi gospodărirea deşeurilor trebuie luate în considerare în mod adecvat.

Articolul 45

În vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 44:

a)decizia privind o anumită etapă a gospodăririi deşeurilor radioactive trebuie luată numai după ce au fost analizate implicaţiile asupra etapelor ulterioare, inclusiv eventualitatea închiderii unei viitoare alternative, precum şi consecinţele privind generarea de deşeuri suplimentare;

b)la luarea deciziei privind o anumită etapă a gospodăririi deşeurilor radioactive sau o anumită operaţiune care generează deşeuri radioactive, trebuie optimizate securitatea şi eficacitatea gospodăririi deşeurilor, luându-se în considerare, între altele, identificarea căilor de generare a deşeurilor, caracterizarea deşeurilor şi implicaţiile privind transportul deşeurilor radioactive;

c)decizia trebuie să fie luată cu evitarea unor cerinţe care ar putea compromite securitatea operaţională sau securitatea în etapele ulterioare.

Principiul 9: Securitatea instalaţiilor

Articolul 46

Securitatea instalaţiilor pentru gospodărirea deşeurilor radioactive trebuie să fie asigurată corespunzător pentru toată durata de viaţă a acestora.

Articolul 47

În vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 46, trebuie demonstrat, în procesul de autorizare a amplasării, proiectării, construcţiei, punerii în funcţiune, operării şi dezafectării instalaţiei sau închiderii depozitului definitiv de deşeuri radioactive, că este asigurată securitatea lucrătorilor, populaţiei şi a mediului, inclusiv prin prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora, dacă totuşi se produc.

Articolul 48

Selectarea amplasamentului unei instalaţii pentru gospodărirea deşeurilor radioactive, în special în cazul unui depozit definitiv de deşeuri radioactive, trebuie să ţină seama de toţi factorii relevanţi care pot afecta securitatea instalaţiei sau care pot fi afectaţi de instalaţie.

Articolul 49

Proiectarea, construcţia, operarea şi activităţile desfăşurate în timpul dezafectării unei instalaţii sau închiderii unui depozit definitiv trebuie să asigure şi să menţină, după caz, un nivel adecvat de protecţie pentru a limita posibilele impacturi radiologice.

Articolul 50

Pe toată durata de viaţă a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor radioactive:

a)sistemul de management al calităţii trebuie să corespundă cerinţelor CNCAN;

b)pregătirea personalului instalaţiilor respective trebuie să fie menţinută la un nivel corespunzător.

Articolul 51

Pe toată durata de viaţă a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor radioactive trebuie să fie realizate evaluări periodice de securitate, pentru a fi analizate securitatea şi impactul asupra mediului.

Capitolul VStrategia de gospodărire a deşeurilor radioactive

Articolul 52

(1)Gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive se face în conformitate cu prevederile strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea finală şi dezafectarea instalaţiilor nucleare, denumită în continuare strategie naţională.

(2)Strategia naţională prevăzută la alin. (1) este stabilită de către Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 320/2003.

Articolul 53

(1)Titularii de autorizaţii pentru instalaţii nucleare şi radiologice, care produc sau deţin deşeuri radioactive, precum şi titularii de autorizaţii pentru staţii de tratare a deşeurilor radioactive sau pentru depozite de deşeuri radioactive trebuie să prezinte la CNCAN:

a)strategia pe termen mediu şi lung privind activitatea proprie, care trebuie să fie în concordanţă cu strategia naţională de gospodărire a deşeurilor radioactive, prevăzută la art. 52;

b)evaluarea costurilor implicate de implementarea strategiei proprii;

c)dovada disponibilităţii fondurilor pentru acoperirea costurilor identificate la lit. b).

(2)Strategia proprie prevăzută la alin. (1) trebuie stabilită în conformitate cu principiile şi cerinţele prevăzute în prezentele norme şi trebuie să fie în acord cu prevederile strategiei naţionale.

(3)Strategia şi evaluarea costurilor vor fi revizuite ori de câte ori apar modificări importante la nivelul strategiei naţionale de gospodărire a deşeurilor radioactive, la nivelul cerinţelor de reglementare sau în ceea ce priveşte cerinţele tehnice.

Capitolul VIDispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 54

Prezentele norme intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 55

Autorizaţiile eliberate de CNCAN unităţilor implicate în gospodărirea deşeurilor radioactive rămân valabile până la data expirării lor.

Articolul 56

Titularii de autorizaţie pentru instalaţii nucleare şi radiologice, care produc sau deţin deşeuri radioactive, precum şi titularii de autorizaţie pentru staţii de tratare a deşeurilor radioactive sau pentru depozite de deşeuri radioactive, valabile la data intrării în vigoare a prezentelor norme, trebuie să se încadreze în prevederile prezentelor norme în termen de cel mult 18 luni.

Articolul 57

Titularii de autorizaţie pentru instalaţii nucleare şi radiologice, care produc sau deţin deşeuri radioactive, precum şi titularii de autorizaţie pentru staţii de tratare a deşeurilor radioactive sau pentru depozite de deşeuri radioactive trebuie să notifice la CNCAN, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, despre măsurile stabilite în vederea conformării cu cerinţele art. 56.

Articolul 58

Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage, după caz, sancţionarea administrativă, contravenţională sau penală, conform legii.

Anexa 1

la normele fundamentale

ETAPELE DE BAZĂ

în gospodărirea deşeurilor radioactive

1.Etapele gospodăririi deşeurilor radioactive sunt: pretratarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară, depozitarea definitivă.

2.Gospodărirea deşeurilor radioactive consideră etapele de bază ca părţi ale unui sistem total, de la generare până la depozitarea definitivă.

3.Deoarece deciziile luate într-o etapă pot închide alternative în alte etape, în timpul planificării, proiectării, construcţiei, operării şi dezafectării instalaţiilor implicate în gospodărirea deşeurilor radioactive, trebuie asigurată interdependenţa dintre toate etapele.

4.Etapele gospodăririi deşeurilor radioactive pot fi aplicate în funcţie de tipul acestora.

5.Deşeurile radioactive trebuie caracterizate în scopul determinării proprietăţilor lor fizice, chimice şi radiologice şi în scopul de a facilita păstrarea înregistrărilor şi a acceptabilităţii lor de la o etapă la alta. Caracterizarea se poate realiza, de exemplu, în scopul separării (segregării) materialelor excluse sau a celor reutilizabile ori datorită metodei de depozitare sau pentru asigurarea conformităţii coletelor cu deşeuri cu cerinţele de depozitare intermediară şi depozitare definitivă. Gospodărirea deşeurilor radioactive trebuie să ia în considerare şi implicaţiile transportului de deşeuri radioactive.

6.Pretratarea reprezintă totalitatea operaţiunilor care au loc după generarea deşeurilor, înaintea tratării. Pretratarea constă în una sau mai multe operaţii: colectare, sortare, neutralizare şi decontaminare şi poate include şi o perioadă de depozitare intermediară.

7.Prima etapă a pretratării se face la producătorul deşeurilor, care, în orice caz, trebuie să asigure colectarea şi sortarea deşeurilor pe care le produce.

8.Ulterior, deşeurile radioactive sunt transferate la unităţi specializate unde se continuă pretratarea sau se trece la tratare.

9.Pretratarea este extrem de importantă deoarece asigură în multe cazuri cea mai bună oportunitate de sortare, de exemplu, pentru reciclare sau pentru depozitare ca deşeuri neradioactive când conţin cantităţi de materiale radioactive excluse de la regimul de control.

De asemenea, această etapă asigură oportunitatea de sortare a deşeurilor radioactive, de exemplu, pentru depozitarea la suprafaţă sau pentru depozitarea geologică.

10.Tratarea deşeurilor radioactive include acele operaţiuni făcute cu intenţia de a asigura securitatea acestora sau din motive economice, realizate prin schimbarea caracteristicilor acestora.

11.Conceptele de bază ale tratării sunt reducerea volumului, eliminarea radionuclizilor sau schimbarea compoziţiei. Exemple de astfel de operaţiuni sunt: incinerarea deşeurilor combustibile, compactarea deşeurilor solide uscate, evaporarea, filtrarea sau tratarea cu schimbători de ioni a deşeurilor lichide, precipitarea sau flocularea speciilor chimice. Cel mai des, pentru decontaminarea avansată a deşeurilor lichide, se utilizează procese combinate. Acestea pot conduce la producerea de deşeuri secundare ce necesită gospodărire separată: cartuşe filtrante, răşini uzate, şlam etc.

12.Condiţionarea deşeurilor radioactive implică acele operaţiuni care transformă deşeurile radioactive într-o formă potrivită pentru manipulare, transport, depozitare intermediară şi depozitare definitivă. Operaţiunile pot include imobilizarea deşeurilor radioactive, plasarea deşeurilor în containere şi ambalarea suplimentară. Cea mai comună metodă de imobilizare include solidificarea deşeurilor de joasă şi medie activitate, de exemplu, în ciment sau bitum, sau vitrifierea deşeurilor înalt active în matrice de sticlă. Deşeurile imobilizate pot fi ambalate în containere, de la butoaie standard de 200 litri la containere cu construcţie complicată, aceasta depinzând de natura radionuclizilor şi a concentraţiei acestora. În multe cazuri tratarea şi condiţionarea pot avea loc în strânsă legătură una cu cealaltă.

13.Depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive implică menţinerea deşeurilor radioactive astfel încât:

a)să fie asigurată izolarea, protecţia populaţiei şi a mediului şi monitorizarea;

b)să fie asigurate acţiuni, cum ar fi: tratarea, condiţionarea şi depozitarea definitivă.

În unele cazuri depozitarea intermediară poate fi practicată din considerente tehnice, cum ar fi:

(i)stocarea deşeurilor de viaţă scurtă pentru asigurarea dezintegrării şi apoi eliberarea nerestrictivă;

(îi) stocarea deşeurilor înalt active din considerente termice înainte de depozitarea geologică.

În unele cazuri depozitarea intermediară poate fi practicată din considerente economice sau politice.

14.Depozitarea definitivă este ultima etapă din sistemul de gospodărire a deşeurilor radioactive. Aceasta constă, în principal, în plasarea deşeurilor radioactive în instalaţii de depozitare cu asigurarea unei securităţi rezonabile, fără intenţia de a fi mutate şi fără a asigura supravegherea şi întreţinerea pe termen lung. Securitatea este, în principal, realizată prin concentrare şi reţinere care implică izolarea deşeurilor radioactive condiţionate în depozitul definitiv.

15.Izolarea este realizată prin plasarea de bariere în jurul deşeurilor radioactive în scopul reducerii eliberării radionuclizilor în mediul înconjurător. Barierele pot fi naturale sau inginereşti şi sistemul de izolare poate consta în una sau mai multe bariere. Un sistem multibariere asigură o izolare mai bună şi asigură că orice eliberare de radionuclizi în mediul înconjurător va avea loc la un nivel acceptabil scăzut.

Barierele pot asigura o reţinere absolută pentru o perioadă, aşa cum ar fi containerul cu pereţi metalici, sau pot întârzia eliberarea materialelor radioactive în mediul înconjurător, aşa cum ar fi materialele de umplutură sau roca gazdă. În timpul perioadei când deşeurile radioactive sunt reţinute printr-un sistem de bariere, radionuclizii din deşeuri se vor dezintegra. Sistemul de bariere este proiectat conform opţiunii de depozitare alese şi matricii de depozitare.

16.Depozitarea definitivă cuprinde şi eliberarea efluenţilor în mediul înconjurător în limitele autorizate, cu dispersie ulterioară. Aceasta este considerată potrivită numai pentru cantităţi limitate din anumite deşeuri.

Anexa 2

la normele fundamentale

DEFINIŢII

a)Barieră - obstacol fizic care previne sau întârzie mişcarea (migrarea) radionuclizilor sau a altor materiale între componentele unui sistem, de exemplu ale unui depozit de deşeuri. În general, o barieră poate fi o barieră inginerească sau naturală.

b)Barieră multiplă - două sau mai multe bariere naturale ori inginereşti.

c)Coletul cu deşeuri - produsul rezultat în urma condiţionării care include forma deşeului, containerul şi orice barieră internă (de exemplu, materiale absorbante sau ecrane), pregătit în conformitate cu cerinţele pentru manipulare, transport, depozitare intermediară şi/sau depozitare definitivă.

d)Combustibil uzat - combustibil iradiat fără intenţia de a mai fi utilizat în această formă (stare).

e)Condiţionare - operaţiunea prin care se produce coletul cu deşeuri, corespunzător pentru manipulare, transport, depozitare intermediară şi/sau depozitare definitivă. Condiţionarea poate include conversia deşeului într-o formă solidă, includerea deşeului într-un container şi includerea acestuia într-un supraambalaj.

f)Control instituţional - controlul zonei amplasamentului depozitului definit de deşeuri radioactive după închiderea acestuia, realizat de către o instituţie sau autoritate desemnată prin lege, care include monitorizarea, supravegherea, lucrări de remediere şi controlul utilizării terenului.

g)Depozit definitiv - instalaţie nucleară în care sunt depozitate definitiv deşeurile radioactive fără intenţia de a fi recuperate.

h)Depozitare definitivă - amplasarea şi păstrarea deşeurilor radioactive într-un depozit amenajat sau o anumită locaţie fără intenţia de a fi recuperate. Termenul de depozitare definitivă include şi eliberările directe, aprobate, de efluenţi radioactivi în mediu. În afara termenului de depozitare definitivă se utilizează cu sens echivalent termenul dispunere finală.

i)Depozitare intermediară - plasarea deşeurilor radioactive într-o instalaţie nucleară în scopul izolării, protecţiei mediului şi controlului de către personal, cu intenţia de a fi recuperate. Se utilizează cu sens echivalent termenul stocare intermediară.

j)Deşeuri de viaţă lungă - deşeuri conţinând radionuclizi cu timp de înjumătăţire mai mare de 30 de ani, în cantităţi şi/sau concentraţii superioare valorilor stabilite de CNCAN, pentru care se impune izolarea de biosferă.

k)Deşeuri excluse - deşeuri radioactive eliberate de sub regimul de autorizare conform nivelurilor de eliberare de sub regimul de autorizare aprobate de CNCAN.

l)Dezafectare - totalitatea activităţilor necesare a se desfăşura la o instalaţie nucleară sau radiologică oprită definitiv, alta decât depozitul definitiv, în vederea eliberării nerestrictive sau utilizării amplasamentului.

m)Dispersie - efectul rezultat din procese, cum ar fi: transportul, difuzia sau amestecarea deşeurilor ori efluenţilor în apă sau în aer.

n)Eliberare în mediu - eliminarea planificată şi controlată a radionuclizilor în mediu, care întruneşte toate condiţiile impuse de autoritatea competentă din domeniul nuclear.

o)Forma deşeului - deşeu radioactiv în forma sa fizică şi chimică, care rezultă după tratare şi/sau condiţionare înainte de ambalare (produs solid). Forma deşeului este o componentă a coletului cu deşeuri radioactive.

p)Gospodărirea deşeurilor radioactive - totalitatea activităţilor administrative şi operaţionale care sunt implicate în manipularea, transportul, pretratarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară şi depozitarea definitivă a deşeurilor rezultate din instalaţii nucleare. Termenul de gospodărire a deşeurilor radioactive se referă şi la gospodărirea combustibilului nuclear ars, pentru care nu se prevede o altă utilizare. În afara termenului de gospodărire a deşeurilor radioactive se utilizează, cu sens echivalent, termenul de gestionare a deşeurilor radioactive.

q)Imobilizare - conversia deşeurilor într-o matrice prin solidificare, fixare sau încapsulare în scopul reducerii riscului de migrare ori dispersie în timpul manipulării, transportului, stocării şi depozitării.

r)Închiderea depozitului definitiv - starea sau acţiunea asupra depozitului definitiv la sfârşitul vieţii de funcţionare. Un depozit definitiv devine închis, în general după umplerea completă, prin acoperirea (astuparea) în cazul depozitelor de suprafaţă , prin umplerea cu materialul de umplutură şi/sau închiderea (sigilarea) în cazul depozitelor geologice, urmată de finalizarea activităţilor oricărei structuri anexe.

s)Migrare - mişcarea materialelor prin diferite medii, datorată curgerii fluidelor.

t)Monitorizare - măsurări de parametri radiologici sau neradiologici, în vederea evaluării sau controlului expunerii şi interpretarea acestor măsurători. Monitorizarea poate fi continuă sau discontinuă.

u)Pretratare - oricare dintre sau toate operaţiile anterioare tratării, cum ar fi: colectarea, sortarea, neutralizarea şi decontaminarea.

v)Remedierea mediului - acţiunea de corectare sau curăţare a amplasamentelor contaminate radioactiv, în care este posibilă existenţa şi a altor substanţe periculoase.

w)Termen lung - în contextul prezentelor norme:

1.pentru depozitare intermediară: peste 20 de ani;

2.pentru depozitare definitivă: perioadă care depăşeşte durata prevăzută pentru controlul instituţional.

x)Tratare - operaţiile efectuate în scopul creşterii securităţii sau din motive economice prin schimbarea caracteristicilor deşeurilor. Obiectivele tratării sunt: reducerea volumului, îndepărtarea radionuclizilor din deşeuri şi schimbarea compoziţiei.