Ordonanta nr. 12 din 29 ianuarie 1998 (republicată)

Notă *) Republicată în temeiul art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 30 din 29 ianuarie 1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999 (aprobată prin Legea nr. 169 din 9 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 11 aprilie 2001), dându-se textelor o noua numerotare.

Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 122 din 19 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 19 iunie 1998, şi a mai fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 59 din 21 august 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 25 august 1998 (abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999), respinsă prin Legea nr. 200 din 20 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 25 aprilie 2001, prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999 (aprobată prin Legea nr. 169 din 9 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 11 aprilie 2001) şi prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177 din 26 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 31 octombrie 2000 (suspendată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 30 decembrie 2000) respinsă prin Legea nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001).

Articolul 1

(1)Actele şi serviciile notariale, care se îndeplinesc de către notarii publici, sunt supuse taxelor de timbru prevăzute la pct. I din anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă.

(2)Sunt scutite de taxe de timbru actele şi serviciile notariale prevăzute la pct. II din anexa şi la art. 2 alin. (2). Ministerul Finanţelor Publice poate acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de plată a taxelor de timbru pentru activitatea notarială, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Articolul 2

(1)Pentru actele notariale îndeplinite, potrivit legii, de secretarii primăriilor din comunele şi oraşele unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici se percep taxele de timbru prevăzute la pct. I (15 şi 16) din anexa.

(2)Actele notariale îndeplinite, potrivit legii, de secretarii primăriilor, de unele instituţii sau de agenţi economici, în cazul în care actele se depun la aceştia, sunt scutite de taxe de timbru.

Articolul 3

Taxele de timbru se datorează de persoanele fizice şi de persoanele juridice care solicită îndeplinirea actelor şi a serviciilor notariale.

Articolul 4

(1)Autentificarea actelor între vii, translative ale dreptului de proprietate şi ale altor drepturi reale, care au ca obiect bunuri imobile, se taxeaza la valoarea declarata de părţi în actul autentic. Dacă exista o disproportie vădită între valoarea declarata de părţi şi valoarea de circulaţie, notarul va amana autentificarea actului până la stabilirea valorii de circulaţie, prin expertiza efectuată la cererea Camerei notarilor publici, pe cheltuiala acesteia; în acest caz, autentificarea se taxeaza la valoarea astfel stabilită.

(2)Autentificarea actelor de înstrăinare între vii a mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică se taxeaza la valoarea declarata de părţi în actul autentic, dar nu mai puţin decât taxa asupra acestor mijloace de transport, stabilită de organele fiscale în a căror rază teritorială contribuabilii îşi au domiciliul sau sediul.

(3)Autentificarea oricăror alte acte de înstrăinare, al căror obiect este evaluabil în bani, se taxeaza la valoarea declarata de părţi în actul autentic, dar nu mai puţin de 25.000 lei.

Articolul 5

(1)Autentificarea contractelor care cuprind clauze cu privire la renta viageră şi obligaţia de întreţinere pe viaţa se taxeaza, după caz, la valoarea rentei sau a întreţinerii pe 10 ani.

(2)Autentificarea actelor pentru cesiuni de drepturi de orice fel, dacă sunt evaluabile în bani, se taxeaza potrivit pct. I (9) din anexa.

Articolul 6

(1)Este nulă vânzarea prin care părţile se înţeleg, printr-un act secret, să se plătească un preţ mai mare decât cel care se declara în actul autentic.

(2)Nulitatea prevăzută la alin. (1) se extinde atât asupra actului secret, cat şi asupra actului autentic.

(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi în cazul contractului de închiriere, având ca obiect un bun imobil, prin care părţile au convenit, printr-un act secret, să se plătească o chirie mai mare decât cea care se declara în actul autentic care se înregistrează la organul fiscal teritorial.

(4)Taxa de timbru plătită, după caz, la valoarea preţului sau a chiriei declarate în actul autentic nu se restituie.

Articolul 7

(1)Taxele de timbru pentru actele şi serviciile notariale se plătesc în numerar sau prin virament, în contul bugetului de stat, la unităţile trezoreriei statului sau ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni.

(2)Persoanele juridice plătesc taxele de timbru în numerar sau prin virament, în contul bugetului de stat, la unitatea trezoreriei statului în raza căreia îşi au sediul fiscal.

Articolul 8

Taxele de timbru pentru actele şi serviciile notariale se pot incasa şi de notarul public, care are obligaţia de a le vărsa la bugetul de stat în condiţiile stabilite prin normele metodologice privind aplicarea prezentei ordonanţe.

Articolul 9

Taxele de timbru pentru actele şi serviciile notariale se datorează anticipat, cu excepţia taxelor pentru efectuarea procedurii succesorale, care se datorează până la eliberarea certificatului de moştenitor.

Articolul 10

Taxele de timbru pentru actele şi serviciile notariale se fac venit la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, în condiţiile şi cu destinaţia prevăzute de lege pentru taxele judiciare de timbru.

Articolul 11

Taxele de timbru prevăzute în anexa la prezenta ordonanţă pot fi actualizate prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

Articolul 12

(1)Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În termenul prevăzut la alin. (1) Ministerul Justiţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, va elabora norme metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe, care se vor publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi vor intra în vigoare o dată cu prezenta ordonanţă.

Articolul 13

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga Decretul nr. 199/1955 privind taxele de timbru, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 14 din 5 iunie 1955 (numai în ceea ce priveşte taxele de timbru pentru activitatea notarială), precum şi Ordonanţa Guvernului nr. 37/1995 privind stabilirea taxelor de timbru pentru activitatea notarială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 1 septembrie 1995, aprobată şi modificată prin Legea nr. 105/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 21 noiembrie 1995.

Anexa 1

LISTA

taxelor de timbru pentru actele şi serviciile

notariale, precum şi a actelor şi serviciilor notariale

scutite de plată taxelor de timbru

I. Lista taxelor de timbru pentru actele şi serviciile notariale

1.Autentificarea actelor între vii, translative ale dreptului de proprietate şi ale altor drepturi reale ce au ca obiect bunuri imobile, inclusiv actele ce au ca obiect constituirea ca aport la capitalul social al dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra bunurilor imobile se taxeaza la valoarea stabilită potrivit art. 4 alin. (1), după cum urmează:

a)succesiunile vacante ce revin statului;

b)succesiunile în care statul sau instituţiile publice au calitatea de moştenitori testamentari, numai pentru taxa datorată de aceştia;

c)succesiunile ce revin descendenţilor minori, lipsiţi de venituri proprii, dacă activul succesoral cuprinde numai casa de locuit cu anexele gospodăreşti şi terenul aferent, locurile de veci şi certificatele de acţionar;

d)actele privind încetarea dreptului de concesiune deţinut asupra locurilor de veci (declaraţii sau succesiuni vacante);

e)actele notariale în legătură cu schimburile intervenite între stat şi particulari;

f)perfectarea actelor prin care se doneaza statului sau instituţiilor publice (consilii locale, muzee etc.) bunuri mobile sau imobile;

g)actele şi procedurile prin care cultele recunoscute de lege devin titulare ale dreptului de proprietate sau ale altor drepturi reale;

h)cererile şi actele notariale prin care se efectuează imparteala pentru ieşirea din indiviziune, când ieşirea din indiviziune a fost cerută de stat.

Când ieşirea din indiviziune a fost cerută de ceilalţi copartasi, scutirea se aplică numai actelor prin care statul cumpara părţile lor ori vinde partea sa prin buna învoiala;

i)legalizarea specimenelor de semnatura ale demnitarilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

j)actele întocmite în scopul valorificării unor drepturi prevăzute de legi speciale şi de protecţie socială, şi anume:

–declaraţii privind ajutorul de şomaj;

–declaraţii privind drepturile de pensie, ajutorul social şi ajutorul pentru mamele cu mai mulţi copii;

–declaraţii privind obţinerea alocaţiei de stat pentru copii;

–declaraţii privind acordarea burselor pentru elevi şi studenţi;

–declaraţii privind stabilirea sau valorificarea drepturilor foştilor deţinuţi politici, veteranilor de război şi ale văduvelor acestora;

–declaraţii privind valorificarea drepturilor persoanelor cu handicap;

–actele notariale privind recunoaşterea filiaţiei, adoptia, tutela, curatela, punerea sub interdicţie.