Lege
Lege nr. 3 din 30 martie 1988
privind încheierea şi executarea contractelor economice
- Emitent
- Marea Adunare Națională
- Publicat în
- BULETINUL OFICIAL nr. 18 din 2 aprilie 1988
Textul actului · 90 de articole
100%
privind încheierea şi executarea contractelor economice
Întărirea autoconducerii muncitoresti, autogestiunii economico-financiare şi autofinantarii fiecărei unităţi socialiste, sporirea rolului colectivelor de oameni ai muncii la conducerea întregii vieţi economice şi sociale, impun perfecţionarea continua a raporturilor contractuale dintre unităţile socialiste, creşterea participării şi răspunderii acestora la înfăptuirea sarcinilor şi obiectivelor prevăzute în programele de dezvoltare a economiei naţionale.
Contractul economic, instrument de baza pentru reglementarea relaţiilor dintre unităţile socialiste în vederea largirii şi diversificării livrărilor de produse, executării de lucrări şi prestărilor de servicii, trebuie să conducă la reducerea duratelor de aprovizionare şi desfacere, încadrarea în normele de stoc şi normativele economico-financiare aprobate, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, utilizarea cu maximum de eficienta a fondurilor fixe, a tuturor mijloacelor materiale şi băneşti, întărirea ordinii şi disciplinei în relaţiile dintre unităţile socialiste.
În domeniul activităţii de comerţ exterior, contractele trebuie să asigure intensificarea schimburilor economice externe, creşterea participării Republicii Socialiste România la diviziunea internationala a muncii, în concordanta cu cerinţele dezvoltării economico-sociale a tarii.
Perfecţionarea raporturilor contractuale dintre unităţile socialiste trebuie să conducă la realizarea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, la întărirea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste, precum şi la ridicarea, pe aceasta baza, a nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii.
Pentru stabilirea cadrului general de încheiere şi executare a contractelor economice, asigurarea ordinii şi disciplinei în desfăşurarea relaţiilor contractuale dintre unităţile socialiste, perfecţionarea corespunzătoare a autoconducerii muncitoresti, autogestiunii şi autofinantarii fiecărei unităţi,
Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
Oamenii muncii, în calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie, de producători şi beneficiari ai tuturor bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii, poarta întreaga răspundere pentru gospodărirea cu maxima eficienta a patrimoniului unităţilor socialiste din care fac parte, îndeplinirea sarcinilor şi obiectivelor ce revin acestora din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi programele proprii, stabilirea şi desfăşurarea raporturilor contractuale dintre unităţile socialiste în concordanta cu cerinţele dezvoltării diferitelor sectoare de activitate şi cu respectarea prevederilor legale.
Pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti şi democraţiei socialiste, fiecare om al muncii răspunde în faţa colectivului sau de muncă pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin şi, împreună cu întregul colectiv, pentru bunul mers al activităţii generale a unităţii.
Consiliul oamenilor muncii, ca reprezentant al proprietarilor şi producătorilor din fiecare unitate, răspunde pentru buna gestionare şi dezvoltare a patrimoniului acesteia şi este obligat sa ia măsuri pentru stabilirea şi desfăşurarea raporturilor dintre unităţile socialiste în concordanta cu obiectivele dezvoltării economico-sociale, executarea întocmai a obligaţiilor asumate prin contracte, întărirea ordinii şi disciplinei în întreaga activitate.
Specializarea, profilarea şi integrarea producţiei, în cadrul diviziunii muncii dintre ramurile, subramurile şi sectoarele economiei naţionale trebuie să asigure sporirea şi diversificarea producţiei, lucrărilor şi serviciilor, îmbunătăţirea permanenta a nivelului tehnic şi calitativ al acestora, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, perfecţionarea continua a raporturilor contractuale dintre unităţile socialiste.
În dezvoltarea relaţiilor economice dintre ele, unităţile socialiste au obligaţia sa acţioneze, îndeosebi, pentru:
–realizarea producţiei fizice, de materii prime, materiale, energie şi produse finite, în sortimentele şi de calitatea prevăzute în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, în standarde şi contracte;
–realizarea producţiei de export cu respectarea întocmai a prevederilor contractuale;
–specializarea producţiei şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare;
–îndeplinirea programelor şi planurilor de investiţii, reparaţii şi modernizări, precum şi a celor de cercetare, dezvoltare tehnologică şi proiectare pentru investiţii;
–realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi la capacitatile de producţie puse în funcţiune;
–înfăptuirea programelor privind recuperarea şi refolosirea materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb şi subansamblelor;
–reducerea normelor de consum, energetice şi materiale, îmbunătăţirea coeficienţilor de scoatere şi utilizare, creşterea gradului de valorificare a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei;
–ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, creşterea fiabilitatii acestora, pentru a fi competitive cu cele mai bune produse similare pe plan mondial;
–creşterea productivitatii muncii, aducerea la îndeplinire a programelor de perfecţionare a organizării şi de modernizare a proceselor de producţie, încadrarea în normele de stoc şi în normativele economico-financiare aprobate şi sporirea rentabilitatii tuturor sectoarelor de activitate şi a eficientei economice.
Fabricarea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor pentru beneficiarii interni şi externi se fac numai pe bază de contract, în condiţiile prezentei legi.
Unităţile socialiste sînt obligate sa încheie contractele în stricta conformitate cu prevederile de plan, cu respectarea întocmai a normelor de consum şi de stoc şi a celorlalţi indicatori aprobaţi potrivit legii, precum şi a normativelor economico-financiare, în condiţii care să asigure folosirea integrală şi eficienta a capacităţilor de producţie, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, realizarea de economii în toate sectoarele de activitate.
Pentru producţia de export, contractele se încheie în funcţie de capacitatile de producţie existente, în scopul valorificării superioare a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, prin realizarea unor produse de înaltă calitate şi nivel tehnic şi prin desfacerea lor pe piaţa externa în condiţii avantajoase.
Contractul se încheie potrivit principiilor autoconducerii muncitoresti, autogestiunii şi autofinantarii şi trebuie să asigure contractarea integrală a producţiei, volumului de lucrări şi prestărilor de servicii stabilite prin plan, folosirea integrală şi cu maximum de eficienta a capacităţilor de producţie, a bazei tehnico-materiale şi a forţei de muncă de care dispun unităţile socialiste.
Producţia destinată consumului intern trebuie să fie integral contractată pe baza indicatorilor de plan aprobaţi prin decret al Consiliului de Stat, pînă la data de 1 octombrie premergătoare începerii executării planului.
Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralele, întreprinderile şi celelalte unităţi socialiste răspund de luarea măsurilor necesare pentru executarea întocmai a obligaţiilor contractuale.
În executarea contractelor încheiate, unităţile producătoare sînt obligate sa lanseze în fabricaţie, să execute şi să livreze produsele în sortimentele, calitatea, cantitatea şi la termenele cuvenite, cu respectarea stricta a normativelor de stoc stabilite potrivit dispoziţiilor legale.
Normativul mediu de stoc pentru produsele finite destinate consumului intern, de 5 zile, se desfăşoară pe ministere, centrale şi întreprinderi prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
Unităţile socialiste vor încheia contracte de aprovizionare numai pentru produsele care au asigurata desfacerea.
Se interzice lansarea în fabricaţie de produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte sau comenzi pentru consumul intern sau pe piaţa externa.
În condiţiile legii, se vor introduce în fabricaţie mărfuri care fac obiectul tranzacţiilor de bursa şi licitaţiilor, precum şi alte măsuri justificate de cererile pieţei externe, pe baza contractului de vînzare-cumpărare încheiat cu întreprinderea de comerţ exterior, înaintea încheierii contractului extern.
Contractele economice se încheie prin acordul părţilor, de către întreprinderi, centrale sau alte unităţi socialiste cu personalitate juridică ori de unităţi fără personalitate juridică, în limitele împuternicirii de reprezentare.
Pentru unităţile noi, prevăzute a fi puse în funcţiune după data aprobării planului, contractele economice privind desfacerea producţiei şi aprovizionarea tehnico-materială se încheie de către centrale sau alte unităţi socialiste în subordinea cărora acestea urmează sa funcţioneze. După înfiinţare, unităţile noi devin, de drept, părţi în contract.
Contractele se încheie în stricta concordanta cu prevederile de plan şi la termenele prevăzute de lege, sub controlul şi îndrumarea centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale în subordinea cărora funcţionează părţile.
Etapele şi modalităţile de contractare şi de soluţionare a eventualelor obiecţiuni sau neintelegeri se aproba de Consiliul de Miniştri, la propunerea Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe.
Contractele economice se încheie pe durata necesară îndeplinirii sarcinilor şi obiectivelor din planurile cincinale sau anuale, după caz, precum şi din programele speciale aprobate potrivit legii.
În cazul produselor pentru care se elaborează balante materiale, contractele se încheie pe bază de repartiţie. Repartiţia este obligatorie pe toată durata sarcinii de plan.
Unităţile socialiste sînt obligate sa stabilească, prin contractele pe care le încheie, toate clauzele necesare pentru reglementarea, în condiţiile legii, a raporturilor dintre ele, cu respectarea contractelor model elaborate pe ramuri, grupe de produse sau categorii de lucrări şi servicii.
Contractele model se elaborează de ministere, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru ramurile sau domeniile lor de activitate, cu avizul ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale interesate, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe; pentru contractele economice interne de comerţ exterior avizul se da de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Contractele model se aproba de Consiliul de Miniştri.
Unităţile socialiste sînt obligate sa stabilească raporturile contractuale în forma scrisă. Comanda confirmată în scris în termen de cel mult 15 zile sau executarea acesteia de îndată echivaleaza cu contract încheiat.
Contractele economice se semnează de către conducătorul unităţii şi contabilul şef, după avizarea lor de către oficiul juridic şi - dacă este cazul - de către şeful compartimentului de control tehnic de calitate, precum şi după exercitarea controlului preventiv.
În contractele economice nu pot fi cuprinse clauze contrare legii. Clauzele prin care se încalcă prevederile legale sînt nule şi înlocuite de drept cu prevederi corespunzătoare legii.
Contractul va fi în întregime nul numai dacă înlocuirea clauzei nule nu este posibila.
La produsele pentru care se elaborează balante materiale, contractele încheiate fără repartiţie sînt nule şi atrag răspunderea persoanelor vinovate.
Contractele economice se înregistrează de către unităţile producătoare-furnizoare, executante de lucrări sau prestatoare de servicii, la centrala sau organul central ori local căruia aceste unităţi îi sînt direct subordonate, precum şi la organele financiare.
Contractele încheiate de centrala ca unitate producătoare-furnizoare, executanta de lucrări sau prestatoare de servicii se înregistrează la ministerul, alt organ central sau local ierarhic superior, precum şi la organele financiare.
Contractele pentru produsele şi lucrările prevăzute în anexa nr. 1 se înregistrează la centrale, ministere, celelalte organe centrale sau locale ierarhic superioare unităţilor prevăzute la alineatele precedente, precum şi la ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor.
Înregistrarea contractelor se face la cererea unităţii producătoare, respectiv furnizoare, executante de lucrări sau prestatoare de servicii, în termen de 10 zile de la încheierea acestora.
Sînt supuse înregistrării şi modificările aduse contractelor încheiate, inclusiv preluarea, în condiţiile legii, a executării contractului de către o alta unitate.
Modificarea sau denunţarea unilaterala a contractelor este interzisă.
Părţile pot modifica contractul prin acordul lor. În cazul elementelor stabilite printr-un act de planificare, modificarea acestora se poate face numai cu condiţia modificării prealabile, potrivit legii, a actului respectiv.
Unitatea care a solicitat modificarea este obligată sa suporte consecinţele patrimoniale ce decurg din aceasta.
Părţile sînt obligate sa adapteze contractul în funcţie de modificările aduse, potrivit legii, prevederilor actului de planificare pe baza căruia acesta a fost încheiat, precum şi sa-l actualizeze în funcţie de cerinţele progresului tehnic.
În cazul unor comenzi sau contracte noi de export, eficiente pentru economia naţionala, centralele şi ministerele titulare de plan, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, vor stabili măsuri pentru realizarea acestor comenzi sau contracte, cu adaptarea corespunzătoare a contractelor economice interne încheiate.
Unităţile socialiste sînt obligate să execute contractele economice în natura, cu respectarea întocmai a producţiei fizice, a cantităţilor, calităţii, sortimentelor, termenelor şi celorlalte obligaţii asumate, dînd prioritate, în condiţiile legii, executării produselor destinate exportului.
În executarea contractelor, unităţile socialiste sînt obligate să-şi exercite drepturile şi să-şi îndeplinească obligaţiile cu buna-credinţa şi sa ia toate măsurile corespunzătoare posibilităţilor de care dispun pentru evitarea oricăror pagube.
Organele de conducere colectivă, directorii şi celelalte cadre de conducere răspund de asigurarea condiţiilor şi de stabilirea măsurilor pentru executarea contractelor, cu respectarea stricta a dispoziţiilor legale.
Unitatea beneficiara este obligată sa verifice, în condiţiile prevăzute de lege şi contract, pe parcursul executării produsului, realizării lucrării sau prestării serviciului contractat, modul în care unitatea furnizoare îndeplineşte clauzele convenite cu privire la calitate.
Produsele şi lucrările contractate se vor livra, după caz, preda pe bază de recepţie cantitativă şi calitativă.
Părţile contractante pot conveni, ţinînd seama de natura produselor, ca livrarea să se facă şi prin autoreceptie.
Livrarea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor se fac la termenele prevăzute în contract.
Îndeplinirea obligaţiilor la alte termene decît cele din contract se poate face numai pe baza acordului părţilor şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
Livrările executate sau serviciile prestate pentru obligaţiile restante se considera a fi făcute în contul obligaţiei cu termenul cel mai apropiat, după acoperirea obligaţiilor curente.
Unitatea beneficiara are obligaţia de a efectua plata preţului produselor, lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul contractului, după recepţia şi primirea acestora, în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
La încheierea contractelor, unităţile beneficiare sînt obligate să facă dovada ca au asigurate mijloacele financiare pentru achitarea preţului prevăzut în contract, sa indice contul bancar şi sa deschidă acreditivul în condiţiile prevăzute de lege.
Unităţile furnizoare vor executa şi livra produse, realiza şi preda lucrări sau presta servicii numai dacă unităţile beneficiare au asigurate resursele financiare pentru plata acestora la termen.
Unitatea furnizoare, executanta de lucrări sau prestatoare de servicii răspunde, în perioada de garanţie, pentru calitatea produselor sau lucrărilor, iar după expirarea acesteia, pentru viciile ascunse, constatate potrivit legii.
Ministerele, celelalte organe centrale şi locale şi centralele răspund de luarea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea executării întocmai a obligaţiilor asumate de unităţile socialiste prin contracte, de efectuarea unui control riguros al îndeplinirii obligaţiilor contractuale de către părţi şi de stabilirea răspunderii persoanelor vinovate pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a prevederilor din contractele încheiate.
Dacă după încheierea contractului se constata ivirea unor cauze, altele decît forta majoră, care ar pune una din părţi în imposibilitatea de a-l executa, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele, cărora partea le este subordonata, au obligaţia sa ia măsurile necesare pentru a asigura executarea contractului, inclusiv printr-o alta unitate din subordine, stabilită, după caz, cu acordul coordonatorului de balanţa.
Unitatea socialistă care nu executa obligaţiile asumate prin contract ori le executa necorespunzător datorează celeilalte părţi penalităţi, potrivit anexei nr. 2, precum şi despăgubiri, în vederea repararii prejudiciului cauzat din culpa sa.
Despăgubirea se datorează numai în măsura în care prejudiciul nu a fost acoperit în întregime prin plata penalitatilor prevăzute în contract şi priveşte atît paguba efectiv suferită, cît şi beneficiul realizat.
Părţile sînt de drept în întîrziere dacă nu îşi executa obligaţiile la termenele prevăzute prin contract.
Beneficiarul răspunde de neexecutarea contractului dacă nu-şi respecta obligaţiile de a căror îndeplinire depinde executarea acestuia.
Unitatea socialistă a carei obligaţie contractuală nu poate fi executată din cauza de forta majoră, constatată potrivit legii, este apărată de răspundere şi are obligaţia sa aducă la cunoştinţa celeilalte părţi imposibilitatea de executare survenită, în termen de 5 zile de la data apariţiei acestei cauze, şi să-i comunice actele doveditoare, în termen de cel mult 15 zile de la această dată; de asemenea, este obligată să-i comunice, de îndată, data încetării cazului de forta majoră.
În aceleaşi termene, unitatea socialistă va aduce la cunoştinţa cazul de forta majoră organului central sau local în subordinea căruia funcţionează, precum şi Comitetului de Stat a Planificarii, pentru produsele ale căror balante se aproba prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, sau Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, pentru produsele ce fac obiectul celorlalte balante, care vor stabili măsurile necesare, potrivit legii.
Unitatea socialistă care invoca cazul de forta majoră va suporta pagubele cauzate celeilalte unităţi datorită neîndeplinirii obligaţiilor ce îi revin potrivit prezentului articol.
Contractele privind furnizarea de produse se încheie pe baza sarcinilor ce revin unităţilor socialiste din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi trebuie să cuprindă obligaţii şi raspunderi care să asigure:
a)realizarea producţiei fizice planificate în cantităţile, sortimentele, tipurile, dimensiunile, condiţiile de calitate şi la termenele stabilite prin plan, standarde şi norme de tipizare;
b)executarea integrală a comenzilor pentru export, în condiţiile valorificării superioare a resurselor utilizate, cu respectarea întocmai a prevederilor din contractele externe;
c)utilizarea integrală şi eficienta a capacităţilor de producţie, încadrarea stricta în normele şi normativele de consum şi de stoc;
d)introducerea în fabricaţie de produse şi tehnologii noi sau modernizate, cu parametri tehnico-funcţionali superiori şi consumuri materiale şi energetice reduse faţă de cele existente, în conformitate cu cerinţele beneficiarilor interni şi externi;
e)utilizarea la maximum a resurselor materiale şi energetice refolosibile şi limitarea aprovizionarii cu materii prime, materiale şi piese de schimb noi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor de predare a celor recuperate.
Contractele se încheie cu respectarea prevederilor din anexa nr. 3.
În contractele pentru livrarea de utilaje tehnologice şi instalaţii complexe părţile sînt obligate sa prevadă, în afară clauzelor generale, şi următoarele clauze specifice:
a)termenele de livrare a utilajelor sau instalaţiilor, corelate cu ciclul de montaj, cu termenul de punere în funcţiune, precum şi cu durata transportului, fiind interzise realizarea şi livrarea de utilaje care să fie imobilizate în stocuri;
b)termenele şi responsabilităţile de predare a documentaţiei tehnice complete pentru întregul obiectiv sau pentru ansamble şi subansamble ce se pot executa independent, ţinînd seama de termenele de livrare a utilajelor stabilite potrivit lit. a) şi de ciclul de fabricaţie al acestora;
c)obligaţiile furnizorului de a asigura documentaţiile de montaj, asistenţa tehnica la locul de montare, probele de punere în funcţiune, pregătirea personalului de exploatare, livrarea de piese de schimb şi efectuarea de prestaţii în perioada de garanţie.
Beneficiarii de investiţii vor prevedea în contractele ce le încheie cu unităţile de proiectare clauze privind garanţiile necesare pentru predarea în termen şi completa a documentaţiilor tehnice definitive de execuţie.
Pentru maşinile, utilajele şi instalaţiile cu o durată mai mare a ciclului de fabricaţie, documentaţiile tehnice şi comenzile se vor preda de către beneficiari în cadrul termenelor prevăzute în anexa nr. 4
Pentru utilaje, echipamente, instalaţii şi alte livrări complexe, la realizarea cărora cooperează mai multe unităţi, beneficiarul încheie un singur contract cu furnizorul general sau furnizorul principal, după caz, iar acesta încheie contracte cu unităţile specializate cu care cooperează, cu respectarea prevederilor din anexa nr. 5.
Furnizorul general, respectiv furnizorul principal, răspund faţă de beneficiar, iar unităţile care cooperează răspund faţă de furnizorul general sau, după caz, principal pentru neîndeplinirea ori executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale.
În cazul unor produse pentru care, la data contractării, nu sînt precizate sortimentele, tipurile, dimensiunile sau alte caracteristici necesare executării obligaţiilor, părţile vor stabili în contract termene de prezentare a acestora, care să asigure respectarea termenului de execuţie şi de livrare stabilit.
Pentru bunurile destinate fondului pieţei, a căror sortimentatie variaza frecvent în raport cu cerinţele pieţei interne, se vor încheia contracte cadru, care se vor adapta şi detalia anual sau, după caz, în funcţie de sezon.
Contractele cadru se vor încheia şi pentru livrarea produselor noi ce urmează să fie asimilate în perioada planului cincinal. Părţile vor detalia şi concretiza prevederile acestor contracte după aprobarea omologării şi introducerii în fabricaţie a produselor contractate.
Unităţile au obligaţia să livreze numai produse care corespund condiţiilor de calitate din normele de tipizare, standarde, caiete de sarcini şi documentaţii de execuţie, cu respectarea întocmai a cantităţilor, sortimentelor, tipurilor şi a celorlalte caracteristici convenite, precum şi a termenelor prevăzute în contract.
Produsele refuzate de unitatea beneficiara pentru lipsuri calitative se considera nelivrate dacă furnizorul nu asigura remedierea sau înlocuirea lor, în termenul stabilit de comun acord cu beneficiarul. Furnizorul răspunde de intirzierea astfel produsă pînă la livrare.
Recepţia, expediţia şi primirea produselor se fac cu respectarea prevederilor contractuale, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.
Pentru utilaje tehnologice, instalaţii şi alte produse de complexitate tehnica ridicată, recepţia de către beneficiar este obligatorie. Acesta va putea face recepţia şi pe faze de fabricaţie.
Acceptarea de către unitatea beneficiara a produselor ce nu corespund calităţii prevăzute în contracte sau, după caz, în standarde, norme tehnice şi caiete de sarcini atrage şi răspunderea acesteia pentru paguba adusă avutului obştesc.
Unităţile furnizoare şi beneficiare ale produselor agrozootehnice destinate constituirii fondului centralizat al statului sînt obligate să asigure recepţia, predarea şi primirea acestora la termenele din graficele de livrare.
Unităţile furnizoare sînt obligate sa predea la cel mai apropiat centru sau baza de contractare şi achizitionare produsele agrozootehnice uşor alterabile, în cazul în care beneficiarul nu s-a prezentat, conform graficelor, pentru recepţie. Predarea se face pe baza recepţiei efectuate de centrul sau baza de contractare şi achizitionare, în prezenta unui delegat al consiliului popular local sau a altui delegat neutru, competent. Centrele sau bazele de contractare şi achizitionare sînt obligate sa receptioneze, sa preia şi sa valorifice aceste produse.
Unitatea producătoare răspunde pentru pagubele cauzate ca urmare a nepredarii în termen la centrul sau baza de contractare şi achizitionare cea mai apropiată a produselor, iar unitatea beneficiara contractantă răspunde pentru pagubele cauzate producătorului ca urmare a încălcării obligaţiilor prevăzute la alin. 2.
Livrarea cu anticipatie a produselor contractate se poate face numai cu acordul părţilor, dat prealabil fiecărei livrări. În cazul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor destinate obiectivelor de investiţii, livrarea anticipata se poate face numai cu acordul prealabil al beneficiarului şi antreprenorului care executa montajul, prin care să se ateste ca achiziţionarea în devans a utilajelor este justificată economic, fiind asigurate condiţiile pentru montarea şi darea lor în exploatare înainte de termenele stabilite prin documentaţia tehnico-economică aprobată, precum şi cu acordul prealabil al băncii finanţatoare privind asigurarea surselor de finanţare.
Livrarea cu întîrziere a produselor contractate se poate face numai cu acordul prealabil al beneficiarului, care va putea sa refuze primirea produselor dacă datorită intirzierii este în imposibilitate de a le mai folosi sau s-ar depăşi nivelul stocurilor normate determinate potrivit legii.
În cazurile prevăzute la alin. 2, furnizorul este obligat sa plătească beneficiarului penalităţile şi despăgubirile datorate, potrivit legii.
Furnizorul răspunde pentru produsele livrate pînă la primirea acestora de către beneficiar. Predarea - primirea se fac astfel:
a)la furnizor, în cazul în care produsele se ridica de beneficiar;
b)la beneficiar, în cazul în care produsele se expediază de furnizor; produsele se considera primite o dată cu preluarea acestora de la unitatea care efectuează transportul. Pe data primirii produselor se transmit şi dreptul de administrare sau proprietate, după caz, precum şi riscurile.
Organizaţiile de transport răspund, în condiţiile legii, faţă de expeditor, pentru integritatea produselor, pînă la predarea acestora către destinatar.
Penalităţile pentru încălcarea obligaţiilor contractuale sînt cele prevăzute în anexa nr. 2.
Despăgubirile datorate de furnizor pentru repararea integrală a pagubei vor include şi pagubele suportate de beneficiar ca urmare a penalitatilor şi despăgubirilor pe care acesta le-a plătit beneficiarilor săi din cauza neexecutării sau executării necorespunzătoare a contractului încheiat cu furnizorul respectiv. În acest caz, termenul de prescripţie curge de la data plăţii penalitatilor şi despăgubirilor în cauza.
Contractul de furnizare a energiei electrice şi contractul de furnizare a energiei termice au ca obiect livrarea energiei electrice sau termice din reţelele furnizorului, în limitele normelor de consum stabilite potrivit legii, respectiv puterilor şi cantităţilor de energie aprobate.
Părţile vor încheia contractul cu respectarea reglementărilor specifice privind relaţiile dintre furnizorii şi consumatorii de energie, aprobate în condiţiile legii.
Preluarea de energie electrica şi de energie termica din reţelele furnizorului fără contract sau cu încălcarea condiţiilor stabilite prin acesta se sancţionează potrivit legii.
Furnizarea energiei unui subconsumator se poate face pe bază de contract şi numai cu acordul furnizorului.
Unităţile furnizoare de energie electrica şi de energie termica - producătoare sau revinzatoare - răspund de asigurarea alimentarii consumatorilor în condiţiile de siguranţă şi de calitate prevăzute în contracte, precum şi de instalarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor proprii situate la consumator.
De asemenea, unităţile furnizoare de energie electrica sau de energie termica sînt obligate sa ia măsuri pentru folosirea raţională şi utilizarea cu maxima eficienta a energiei de către toţi consumatorii, în care scop:
a)urmăresc încadrarea stricta a consumatorilor în puterile şi cantităţile de energie aprobate;
b)controlează la consumatori folosirea raţională a energiei şi respectarea condiţiilor privind regimurile de consum ale energiei electrice şi termice stabilite potrivit legii;
c)limitează sau întrerup energia furnizată consumatorilor în cazul nerespectării de către aceştia a prevederilor legale.
Unităţile consumatoare de energie electrica sau de energie termica răspund de încadrarea stricta în puterile şi în cantităţile de energie aprobate, precum şi de respectarea riguroasă a regimurilor de consum stabilite.
În scopul folosirii rationale şi eficiente a energiei livrate, unităţile consumatoare de energie electrica sînt obligate să asigure:
a)reducerea puterilor absorbite în orele de virf de sarcina, nivelarea curbei de sarcina, compensarea puterii reactive;
b)respectarea întocmai a prescripţiilor tehnice, prevenirea oricăror perturbatii sau efecte negative asupra calităţii energiei electrice, îndeosebi prin evitarea degradării şi a poluarii, peste limitele stabilite, a instalaţiilor electrice;
c)corelarea caracteristicilor receptoarelor, schemelor, protectiilor şi automatizarilor electrice din instalaţiile ce le deţin cu cele ale instalaţiilor de alimentare ale furnizorului.
Unităţile consumatoare de energie termica răspund de luarea măsurilor necesare pentru respectarea regimurilor de consum stabilite, restituirea agenţilor termici la calitatea şi în cantităţile prevăzute în contract, recuperarea şi valorificarea resurselor energetice refolosibile rezultate din procesele tehnologice, precum şi utilizarea surselor noi de energie.
Unităţile consumatoare sînt obligate sa disponibilizeze, în condiţiile legii, cantităţile de energie electrica sau termica devenite disponibile indiferent de cauza. Cu cantităţile disponibilizate se modifica de drept contractul şi repartiţia.
Contractele privind activitatea de cercetare ştiinţifică, de proiectare, de executare a lucrărilor de construcţii-montaj, de prestări de servicii şi altele se încheie şi se executa cu respectarea prevederilor prezentei legi şi a reglementărilor specifice domeniilor de activitate respective.
În domeniul activităţii de comerţ exterior şi cooperării economice internaţionale unităţile socialiste sînt obligate să asigure, prin contractele pe care le încheie, intensificarea schimburilor externe, creşterea participării Republicii Socialiste România la diviziunea internationala a muncii, în concordanta cu cerinţele dezvoltării economico-sociale a tarii, cu respectarea stricta a principiilor suveranităţii şi independentei naţionale, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne.
Activitatea de comerţ exterior şi de cooperare economică internationala se desfăşoară pe baza următoarelor categorii de contracte:
a)contracte externe cu partenerii străini;
b)contracte economice interne pentru realizarea operaţiunilor de export, import şi cooperare economică internationala, încheiate de unităţile economice producătoare de mărfuri pentru export sau beneficiare de importuri cu întreprinderile de comerţ exterior.
Contractele se încheie în conformitate cu prevederile de plan, ale acordurilor de lungă durata, convenţiilor sau altor înţelegeri internaţionale la care Republica Socialistă România este parte.
Centralele, ministerele economice şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale răspund de acoperirea cu contracte externe a planului de export şi de luarea măsurilor necesare pentru asigurarea eficientei operaţiilor de comerţ exterior ce fac obiectul contractelor.
Unităţile producătoare de mărfuri pentru export sau beneficiare de import, împreună cu întreprinderile de comerţ exterior, vor lua toate măsurile necesare pentru asigurarea din timp a comenzilor la export şi pentru încheierea contractelor externe, în care scop sînt obligate:
a)sa încheie contracte, îndeosebi pe termen lung, care să dea stabilitate în raporturile economice cu celelalte tari, să asigure în perspectiva desfacerea pe pieţele externe a produselor româneşti, precum şi necesarul economiei naţionale la unele materii prime, în condiţiile de calitate şi nivel tehnic corespunzătoare cerinţelor pieţei internaţionale;
b)sa stabilească raporturi contractuale astfel încît la data aprobării planului anual de dezvoltare economico-socială, prevederile acestuia referitoare la producţia pentru export, la acţiunile de cooperare economică internationala, precum şi la importuri, să fie fundamentate prin contracte, care să asigure certitudinea desfacerii producţiei şi a aprovizionarii tehnico-materiale;
c)să asigure transmiterea din timp de oferte tehnico-comerciale, care să ţină seama de cerinţele pieţei externe şi de necesitatea valorificării superioare şi diversificării producţiei pentru export, în condiţii de eficienta economică ridicată;
d)să asigure continuitatea în raporturile externe, schimburi echitabile, reciproc avantajoase, promovarea unor forme noi, eficiente de comerţ şi cooperare.
Unităţile producătoare au obligaţia de a asimila, introduce în fabricaţie şi oferi la export produse care asigura prelucrarea şi valorificarea superioară a resurselor materiale din ţara, au un nivel tehnic şi calitativ ridicat, valorifica conceptia tehnico-ştiinţifică proprie, sub forma de licenţe, documentaţii tehnice, inginerie tehnologică şi livrări complexe.
Oferta externa se întocmeşte de către centrale, împreună cu întreprinderile de comerţ exterior, şi se aproba de ministerul economic şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
În cazul exporturilor de instalaţii complexe oferta se întocmeşte de furnizorul unic, în condiţiile prevăzute de lege, şi se aproba de Consiliul de Miniştri.
Prevederile prezentului articol se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aprobarea condiţiilor de participare a unităţilor româneşti la licitaţii în străinătate.
Unităţile producătoare de mărfuri pentru export şi întreprinderile de comerţ exterior au obligaţia sa analizeze toate cererile de export primite, refuzul acestora putindu-se face numai în cazuri temeinic justificate, cu aprobările prevăzute de lege.
Contractarea mărfurilor la import se face prin analiza comparativa şi negocierea ofertelor partenerilor străini sau prin emiterea de comenzi, ţinînd seama de rezultatele prospectarii pieţei externe şi satisfacerea optima a cerinţelor economiei naţionale.
Exporturile complexe - instalaţii şi alte obiective executate în străinătate - se realizează în condiţiile prevăzute prin decret al Consiliului de Stat, printr-un sistem de contracte externe şi interne, încheiate cu întreprinderea parte în contractul extern, furnizorul unic, antreprenorul general, proiectantul şi celelalte unităţi economice participante la executarea produselor, lucrărilor şi serviciilor.
Furnizorul unic încheie contractele economice interne cu unităţile care participa la realizarea exportului complex.
În funcţie de obiectul operaţiunii comerciale, contractele externe pot fi de vînzare-cumpărare, de cooperare în producţie, executare de lucrări, depozit, mandat şi reprezentare comercială, transport şi expeditii internaţionale, transfer de tehnologie, turism şi altele, practicate în relaţiile comerciale internaţionale.
La încheierea contractelor de export de mărfuri, export de utilaje şi de exporturi complexe se va asigura ca, după caz, în funcţie de specificul obiectului contractului sau al operaţiunii de comerţ exterior, precum şi de condiţiile de piaţa sau conjuncturale existente, contractele respective sa conţină clauzele din anexele nr. 6-8.
Clauzele din contractele externe privind condiţiile de încărcare şi descărcare a mărfurilor vor fi convenite de întreprinderile de comerţ exterior numai cu acordul unităţii de transport româneşti.
Pentru facilitarea încheierii şi executării contractelor externe pot fi folosite condiţii generale, contracte tip, contracte cadru şi alte forme de unificare a practicilor comerciale pe piaţa internationala.
Contractele externe se semnează de directorul întreprinderii de comerţ exterior sau, după caz, al unităţii autorizate să efectueze operaţii comerciale pe pieţe externe, după avizarea lor de către oficiul juridic şi exercitarea controlului preventiv.
Contractele de export pentru livrări de produse se semnează numai după avizarea lor prealabilă de către directorul unităţii care urmează să execute produsele.
După încheierea contractului, directorul unităţii producătoare este obligat sa-l supună dezbaterii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii şi sa-l pună în discuţia secţiilor de producţie, în vederea luării tuturor măsurilor necesare pentru executarea întocmai a obligaţiilor asumate.
Prevederile alin. 2 se aplică, dacă e cazul, şi unităţilor care îndeplinesc funcţiile de proiectant general, antreprenor general sau sînt deţinătoare de tehnologie.
Potrivit legii, contractele externe se semnează şi de directorul general al centralei.
În cazul în care contractul extern s-a încheiat în considerarea producţiei unei anumite unităţi, schimbarea acesteia nu se poate face decît cu acordul beneficiarului extern.
Contractele externe, precum şi modificarea acestora, se constata în forma scrisă, cu respectarea condiţiilor pentru validitatea convenţiilor şi se înregistrează la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Finanţelor şi la Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România.
Contractele ce au ca obiect instalaţii şi obiective complexe, produse de tehnicitate ridicată şi alte mărfuri stabilite de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale intră în vigoare numai după obţinerea autorizaţiilor şi aprobărilor necesare, potrivit legii, în termen de maximum 30 de zile, precum şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute în acest scop prin contract.
Raporturile dintre unităţile producătoare şi întreprinderile de comerţ exterior, pentru desfăşurarea operaţiunilor de comerţ exterior, se stabilesc, în condiţiile legii, prin contracte economice de comision, contracte economice de vînzare-cumpărare, executări de lucrări sau prestări de servicii şi altele.
La încheierea contractului economic de comision părţile sînt obligate sa stabilească:
a)operaţiunile comerciale care urmează a se efectua în nume propriu de către întreprinderea de comerţ exterior, pe seama unităţii economice care a împuternicit-o;
b)condiţiile de negociere a operaţiunilor de comerţ exterior şi documentaţiile tehnico-economice necesare îndeplinirii împuternicirii acordate;
c)alte elemente pentru concretizarea desfăşurării relaţiilor dintre părţi.
Încheierea sau modificarea contractului extern, ca şi a oricărui alt act, în condiţii diferite de cele oferite de către unitatea producătoare, îi sînt opozabile acesteia numai dacă au fost efectuate cu acordul sau prealabil sau în măsura în care le-a confirmat.
Contractele economice de vînzare-cumpărare, executare de lucrări sau prestare de servicii şi altele se încheie pe baza contractelor externe, în termen de 10 zile de la data primirii comenzilor emise de către întreprinderile de comerţ exterior. În condiţiile legii, aceste contracte pot fi încheiate şi înainte de contractele externe.
Contractele vor cuprinde obligaţii în stricta corelare cu contractele externe corespunzătoare.
Contractelor economice interne pentru realizarea operaţiunilor de comerţ exterior le sînt aplicabile, în raport cu specificul activităţii de comerţ exterior, prevederile capitolelor II şi III din prezenta lege.
În cazurile prevăzute la art. 55 alin. 2 şi 4 contractele economice interne pentru export se semnează şi de către directorii centralelor în ceea ce priveşte asigurarea bazei materiale şi a celorlalte condiţii necesare realizării contractului extern.
Unitatea producătoare răspunde de executarea obligaţiilor stabilite pe seama sa prin actele încheiate de către întreprinderea de comerţ exterior, în limitele împuternicirii acordate.
Ministerele, centralele industriale şi întreprinderile producătoare vor asigura la fiecare unitate de producţie programarea şi lansarea din timp a producţiei, îndeosebi a celei destinate exportului.
Întreprinderile de comerţ exterior sînt obligate sa transmită unităţilor producătoare comenzile şi, după caz, specificaţiile necesare executării contractelor externe, în termen de 5 zile de la înregistrare.
Unităţile producătoare sînt obligate să livreze produsele destinate exportului în termen de cel mult 10 zile de la executarea acestora.
Unităţile socialiste răspund de livrarea la termen a mărfurilor destinate exportului, cu respectarea condiţiilor de calitate şi a performantelor tehnice ale acestora, de asigurarea controlului exigent al calităţii produselor provenite din import, precum şi de îndeplinirea tuturor obligaţiilor pe care şi le-au asumat prin contractele încheiate.
Obligaţiile de livrare a produselor destinate exportului, prevăzute în contractele economice, rămîn în vigoare pe toată durata de valabilitate a angajamentelor stabilite în raporturile cu partenerii străini şi în condiţiile prevăzute în contractele încheiate cu aceştia.
Unităţile de comerţ exterior sînt obligate să asigure încasarea integrală şi la timp a preţului mărfurilor exportate sau, după caz, primirea mărfurilor în contrapartida, precum şi realizarea tuturor celorlalte drepturi ce li se cuvin potrivit contractului.
La operaţiunile realizate pe baza contractului de comision dreptul asupra mărfii şi riscurile corespunzătoare se transmit direct, în condiţiile contractului extern, de la unitatea producătoare pentru export la partenerul străin sau de la acesta la unitatea beneficiara de import, în funcţie de natura operaţiei de comerţ exterior.
Întreprinderile de comerţ exterior şi organele financiare bancare răspund de plată mărfurilor destinate exportului, cu respectarea întocmai a termenelor şi condiţiilor prevăzute de lege.
Beneficiarii de importuri vor plati întreprinderii de comerţ exterior contravaloarea mărfurilor importate, după vamuire.
Pentru asigurarea executării contractelor de export şi de cooperare economică internationala, întreprinderile de comerţ exterior împreună cu unităţile producătoare vor stabili programe pentru fiecare contract, care vor cuprinde măsuri privind realizarea produselor, organizarea cooperării între întreprinderi, a service-ului şi asistenţei tehnice.
Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi întreprinderile de comerţ exterior vor urmări la uzine şi fabrici, modul cum se introduc în fabricaţie şi se realizează mărfurile contractate la export, precum şi în cadrul acţiunilor de cooperare economică internationala, vor determina luarea de măsuri operative pentru respectarea obligaţiilor contractuale şi nu vor admite livrarea către partenerii străini a produselor care nu corespund condiţiilor contractuale.
Pentru produsele destinate exportului, inclusiv în cadrul acţiunilor de cooperare, în special maşini, utilaje, instalaţii, la care asigurarea calităţii produselor, a performantelor tehnice şi comportarea în exploatare sînt hotaritoare în promovarea exporturilor, întreprinderile de comerţ exterior vor efectua controlul calităţii prin organe specializate de control, pe bază de contract.
Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale şi Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor răspund de organizarea şi efectuarea unui control riguros al mărfurilor de export atît în procesul de fabricaţie, cît şi la expedierea acestora, conform prevederilor contractuale.
Organele de control tehnic al calităţii din unităţi şi cele ale Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor vor controla pe fluxuri de fabricaţie modul cum se respecta procesele tehnologice, pentru a evita producerea de mărfuri necorespunzătoare calitativ faţă de prevederile din contracte.
Răspunderea patrimonială a părţilor pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin contractul extern se stabileşte prin clauzele acestuia.
Întreprinderile de comerţ exterior vor urmări realizarea despăgubirilor ce li se cuvin pentru încălcarea obligaţiilor contractuale de către partenerul străin.
Faţa de partenerul străin, răspunderea legată de încheierea şi executarea contractului aparţine exclusiv întreprinderii de comerţ exterior.
Unităţile producătoare răspund pentru toate pagubele sau cheltuielile suportate de întreprinderile de comerţ exterior ca urmare a unor pretenţii formulate de partenerii străini şi care sînt determinate de încălcarea obligaţiilor asumate de aceste unităţi prin contract.
Despăgubirile stabilite potrivit alin. 1 se datorează numai în măsura în care nu sînt acoperite de penalităţi.
Penalităţile pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor dn contractele interne de comerţ exterior sînt prevăzute în anexa nr. 9.
Prevederile prezentului capitol sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi contractelor externe sau interne de comerţ exterior şi cooperare economică internationala ce au ca obiect executări de lucrări sau prestări de servicii.
Unităţile socialiste sînt obligate sa ţină evidenta încheierii şi executării contractelor economice, potrivit normelor metodologice stabilite de ministere, alte organe centrale şi locale, cu avizul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, după caz.
Ministerele economice, celelalte organe centrale sau locale şi centralele vor urmări permanent modul în care se încheie, se executa şi se tine evidenta contractelor economice de către unităţile socialiste din subordine şi vor lua, de îndată, măsurile care se impun pentru înlăturarea neajunsurilor constatate şi angajarea răspunderii persoanelor vinovate de încălcarea disciplinei contractuale.
Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Ministerul Finanţelor vor controla la ministere, celelalte organe centrale şi locale, centrale şi întreprinderi, activitatea de încheiere şi executare a contractelor economice.
Pe baza constatărilor proprii şi a informărilor date de ministere şi celelalte organe centrale, organele menţionate la alin. 1 vor raporta lunar Consiliului de Miniştri, împreună cu Direcţia Centrala de Statistica, stadiul contractării şi executării contractelor economice, precum şi măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate.
Ministerul Justiţiei va tine evidenta tuturor litigiilor dintre unităţile socialiste cu care sînt sesizate instanţele judecătoreşti, precum şi a celor în care una din părţi este o unitate românească, aflate în curs de soluţionare la organele de arbitraj sau alte organe de jurisdicţie din ţara ori din străinătate.
Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale va comunică Ministerului Justiţiei fiecare litigiu de comerţ exterior.
Ministerul Justiţiei are obligaţia de a raporta trimestrial Consiliului de Miniştri asupra deficienţelor constatate şi a altor aspecte rezultate cu prilejul soluţionării litigiilor prevăzute la alineatele precedente. În ceea ce priveşte litigiile de comerţ exterior raportarea se va face împreună cu Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
La nivelul fiecărui judeţ, evidenta litigiilor se asigura de tribunalul judeţean.
Obligaţia raportarii trimestriale revine şi ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, pentru litigiile din competenţa lor de soluţionare. Soluţionarea acestor litigii se face cu respectarea normelor metodologice stabilite de organul respectiv, cu acordul Ministerului Justiţiei.
Consiliul de Miniştri va analiza lunar modul de încheiere şi stadiul executării contractelor economice şi ale celor de comerţ exterior, raportind despre aceasta potrivit legii.
Oamenii muncii, în calitate de proprietari, producători şi beneficiari, răspund, potrivit sarcinilor ce le îndeplinesc, de respectarea disciplinei de plan şi contractuale în unităţile din care fac parte, în care scop le revin, în principal, următoarele atribuţii:
a)sa fundamenteze tehnico-economic comenzile şi să le emita în termenele prevăzute de lege;
b)sa ia măsuri pentru încheierea contractelor în condiţiile şi la termenele stabilite de lege, cu respectarea sarcinilor de plan;
c)sa întocmească toate lucrările legate de contractarea, înregistrarea contractelor şi evidenta acestora, sa elaboreze proiectul de contract cu respectarea stricta a dispoziţiilor legale şi cu un conţinut corespunzător, care să asigure executarea obligaţiilor;
d)sa aducă la îndeplinire sarcinile ce le revin cu privire la realizarea produselor contractate, asigurarea calităţii acestora, respectarea termenelor de livrare, a condiţiilor de ambalare, efectuarea recepţiei, realizarea integrală a obligaţiilor asumate de unitate prin contract.
Membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii răspund de stabilirea măsurilor necesare pentru încheierea la timp a contractelor interne şi externe, precum şi pentru livrarea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor la termenele şi cu respectarea celorlalte clauze prevăzute în contracte.
Răspunderea membrilor biroului executiv nu exclude pe aceea a directorului şi contabilului şef în angajarea cheltuielilor materiale şi băneşti.
Personalul care răspunde de disciplina contractuală are obligaţia să asigure ca livrarea de produse, executarea de lucrări sau prestarea de servicii între unităţile socialiste să se facă numai pe bază de contract. Încălcarea acestei obligaţii atrage virarea sumei reprezentind preţul la bugetul statului, precum şi răspunderea directa a persoanei vinovate pentru paguba astfel adusă unităţii.
Încălcarea disciplinei contractuale atrage răspunderea materială, civilă, disciplinară, contravenţională şi penală, după caz, a persoanei vinovate.
Pagubele cauzate unităţilor socialiste prin plata de penalităţi şi despăgubiri ca urmare a încălcării obligaţiilor asumate prin contracte se recuperează, în condiţiile legii, de la persoanele vinovate.
Conducerile unităţilor răspund nemijlocit de luarea măsurilor necesare în vederea stabilirii persoanelor vinovate, angajării răspunderii acestora şi recuperării operative a pagubelor.
Pagubele rezultate din încălcarea obligaţiilor contractuale care, potrivit legii, nu sînt imputabile unor persoane, se suporta astfel:
a)60 la suta din influentele negative, rezultate din penalităţi şi din despăgubirile plătite, se recuperează din fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, determinat pe baza cotelor stabilite potrivit legii.
Consiliile oamenilor muncii din întreprinderi şi centrale vor stabili, pe fiecare colectiv de oameni ai muncii, suma cu care se reduce fondul de participare la beneficii în raport cu răspunderea ce îi revine pentru încălcarea obligaţiei contractuale care a avut drept consecinţa plata de penalităţi şi despăgubiri;
b)diferenţa de 40 la suta din influentele negative, rezultate din penalităţile şi din despăgubirile plătite, se retine din beneficiul total al întreprinderii sau centralei, după caz, înainte de determinarea beneficiului de repartizat potrivit legii.
Încălcarea disciplinei contractuale atrage, potrivit legii, răspunderea disciplinară a persoanei vinovate.
În funcţie de gravitatea faptei, de împrejurările în care aceasta a fost săvîrşită şi de gradul de vinovăţie, împotriva persoanei vinovate se poate lua măsura desfacerii contractului de muncă, retrogradarii în funcţie sau în categorie, reducerii retributiei şi a indemnizaţiei de conducere, precum şi alte sancţiuni disciplinare prevăzute de lege.
În afară sancţiunii disciplinare, încălcarea disciplinei contractuale atrage şi răspunderea contravenţională a persoanei vinovate.
Sînt contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni şi se sancţionează după cum urmează:
I. Cu amenda de la 6.000 la 15.000 lei:
a)lansarea în fabricaţie de produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte;
b)aprovizionarea cu materiale şi produse pentru realizarea unei producţii fără desfacere asigurata sau aprovizionarea în devans a utilajelor de către beneficiar cu încălcarea legii;
c)refuzul nejustificat de a încheia contracte economice sau refuzul adaptării acestora potrivit prevederilor legale;
d)acceptarea livrării la export a unor produse de calitate necorespunzătoare de către organele de control ale Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor;
e)neprezentarea la recepţia produselor agrozootehnice sau refuzul primirii acestora, cu încălcarea prevederilor art. 35 alin. 2.
II. Cu amenda de la 2.000 la 6.000 lei:
a)neluarea măsurilor de organizare a încheierii contractelor economice;
b)neluarea măsurilor de urmărire a executării contractelor de către organele în subordinea cărora se afla părţile contractante;
c)nerespectarea termenelor şi modalităţilor de contractare şi de soluţionare a eventualelor obiecţiuni sau neintelegeri, stabilite potrivit art. 8;
d)neprecizarea distinctă în specificaţii, repartiţii, contracte şi în celelalte documente privind contractarea, executarea şi livrarea materiilor prime şi materialelor, a cantităţilor destinate producţiei pentru export;
e)neînregistrarea în termen a contractelor.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul anume împuternicit de către conducătorii ministerelor sau celorlalte organe centrale, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi de directorii generali ai centralelor, pentru contravenţiile săvîrşite în unităţile subordonate, precum şi de către conducătorii Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerului Finanţelor sau Ministerului de Interne, după caz, pentru contravenţiile săvîrşite în oricare unitate sau organ, indiferent de subordonare.
Agentul constatator are obligaţia de a sesiza şi conducerea unităţii la care este încadrată persoana vinovata, în vederea aplicării sancţiunii disciplinare.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere, care se depune la organul din care face parte agentul constatator, împreună cu copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia.
Dispoziţiile prezentului articol se intregesc cu prevederile din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
Constituie infracţiune următoarele fapte, săvîrşite în condiţiile art. 248 sau art. 249 din Codul penal, dacă au produs o perturbare deosebit de grava activităţii unei organizaţii socialiste ori o paguba importanţa economiei naţionale:
a)lansarea în fabricaţie a unor produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte interne sau externe;
b)efectuarea aprovizionarii pentru producţie cu încălcarea legii;
c)neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractelor;
d)contractarea fără repartiţie a produselor pentru care sînt aprobate balante materiale;
e)neluarea măsurilor de executare a contractelor economice de către personalul din cadrul organelor în subordinea cărora se afla părţile contractante;
f)neprezentarea la recepţia produselor agrozootehnice sau refuzul primirii acestora, cu încălcarea prevederilor art. 35 alin. 2.
Săvîrşirea faptelor prevăzute în alin. 1 se pedepseşte potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. 2 sau, după caz, ale art. 249 alin. 2 din Codul penal.
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil în măsura în care acestea nu sînt potrivnice legii de faţa sau naturii raporturilor dintre unităţile socialiste.
În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Consiliul de Miniştri va asigura aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce îi revin potrivit art. 8 şi 10. De asemenea, în acelaşi termen, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Ministerul Finanţelor vor stabili metodologia de înregistrare a contractelor economice. Pentru contractele externe, metodologia de înregistrare se stabileşte, înăuntrul aceluiaşi termen, de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale împreună cu Ministerul Finanţelor.
Înregistrarea şi urmărirea executării contractelor cu caracter de secret de stat şi a celor în care una din părţi este o unitate a forţelor armate se fac în condiţiile stabilite de organul central ierarhic superior al unităţii producătoare, executante de lucrări sau prestatoare de servicii, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor, precum şi, după caz, al Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne sau al Comitetului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie.
Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti. De asemenea, prevederile referitoare la contractul economic se aplică şi acţiunilor de cooperare dintre unităţile de stat şi cooperatiste.
Activitatea de aprovizionare şi producţie desfăşurată de către unităţile speciale de învăţămînt, ocrotire şi asistenţa socială este exceptată de la prevederile prezentei legi.
Anexele 1 - 9 fac parte integrantă din prezenta lege.
Prezenta lege intră în vigoare după 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial.
Pe aceeaşi dată se abroga Legea contractelor economice, nr. 71/1969, cu modificările ulterioare, Decretul Consiliului de Stat nr. 142/1970 privind stabilirea maximului amenzii pentru contravenţiile la normele privind disciplina contractuală, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
NOMENCLATORUL
contractelor economice care se înregistrează şi la Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor
1.La Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe se înregistrează contracte economice încheiate între unităţile socialiste furnizoare şi beneficiare pentru următoarele materii prime şi materiale de baza, cu rol hotărîtor în îndeplinirea sarcinilor fizice de plan şi îndeosebi a exportului:
| Produsul ──────── | Furnizorul ────────── | Beneficiarul ──────────── | ||||
| - | carbuni cocsificabili | - | unitatile miniere | - | combinatele siderurgice | |
| - | carbuni energetici | - | unitatile miniere | - | termocentralele pe carbune | |
| - | titei | - | Intreprinderea de transport titei prin conducte Ploiesti | - | combinatele petrochimice | |
| - | gaze naturale (materie prima) | - | Centrala gazului metan Medias | - | combinatele chimice | |
| - | argila refractara | - | unitatile miniere | - | intreprinderile producatoare de materiale refractare | |
| - | pirita | - | unitatile miniere | - | intreprinderile producatoare de acid sulfuric | |
| - | concentrate de cupru | - | unitatile miniere | - | unitatile de metalurgie neferoasa | |
| - | concentrate colective de plumb si zinc | - | unitatile miniere | - | unitatile de metalurgie neferoasa | |
| - | concentrate de zinc | - | unitatile miniere | - | unitatile de metalurgie neferoasa | |
| - | concentrate de plumb | - | unitatile miniere | - | unitatile de metalurgie neferoasa | |
| - | table din otel groase, mijlocii si subtiri | - | Combinatul siderurgic Galati | - | unitatile producatoare de utilaj tehnologic | |
| - | Intreprinderea "Inox" Tirgoviste | - | santierele navale | |||
| - | intreprinderile de vagoane | |||||
| - | intreprinderea de autocamioane | |||||
| - | intreprinderile de tractoare | |||||
| - | intreprinderile de autoturisme | |||||
| - | intreprinderile de motoare electrice si transformatoare | |||||
| - | profile laminate din otel | - | Combinatul siderurgic Hunedoara | - | intreprinderile producatoare de utilaj tehnologic | |
| - | Combinatul siderurgic Resita | - | intreprinderile producatoare de rulmenti | |||
| - | Combinatul de oteluri speciale Tirgoviste | - | intreprinderile producatoare de rulmenti | |||
| - | tevi din otel producatoare energetice pentru | - | intreprinderile de tevi "Republica", Roman, Iasi, Zalau | - | intreprinderile de cazane chimie si petrochimie | |
| - | aluminiu | - | Intreprinderea de aluminiu Slatina | - | intreprinderile din industria electrotehnica si electronica | |
| - | cupru electrolitic | - | Intreprinderea de metale neferoase Baia Mare | - | intreprinderile din industria electrotehnica si electronica | |
| - | utilaje, masini, echipamente, instalatii si linii tehnologice, inclusiv aparatele de masura si control, pentru obiectivele de investitii a caror nota de comanda se aproba prin decret prezidential | - | intreprinderile producatoare de utilaje | - | intreprinderile titulare de plan de investitii | |
| - | fibre si fire chimice | - | intreprinderile producatoare de fibre si fire chimice | - | intreprinderile textile | |
| - | granule P.V.C. producatoare | - | intreprinderile producatoare, de prelucrare a maselor plastice din subordinea centralei de profil | - | intreprinderile de cabluri si conductori electrici | |
| - | benzi de transport producatoare din cauciuc | - | intreprinderile producatoare de benzi din cauciuc | - - | intreprinderile de utilaj minier intreprinderile miniere |
2.La Comitetul de Stat al Planificarii se înregistrează:
a)contractul încheiat de beneficiar cu antreprenorul general pentru obiectivele de investiţii a căror nota de comanda se aproba prin decret prezidential;
b)contractele de livrare de utilaje, maşini, echipamente, instalaţii şi linii tehnologice, nou nominalizate în planul pentru asimilare.
3.Contractele prevăzute la pct. 1 şi 2 se înregistrează şi la Ministerul Finanţelor.
PENALITĂŢI PENTRU NEEXECUTAREA SAU EXECUTAREA NECORESPUNZĂTOARE A CONTRACTELOR ECONOMICE
Penalităţile pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin contractele economice sînt următoarele:
1.pentru fiecare zi de întîrziere a executării obligaţiei, pe durata corespunzătoare îndeplinirii sarcinii din planul anual, 0,1 % în primele 10 zile, 0,2 % în următoarele 20 de zile şi 0,3 % în perioada ce depăşeşte 30 de zile, pînă la data executării în natura a prestaţiei, renunţării de către beneficiar la aceasta potrivit legii sau imposibilităţii executării obligaţiei din cauza de forta majoră, dacă intirzierea este cu privire la:
a)predarea sau, după caz, ridicarea produselor, preluarea lucrărilor ori prestarea serviciilor;
b)prezentarea la termenele stabilite în contract a specificatiilor ori a detaliilor necesare executării contractului, precum şi, în cazul utilajelor tehnologice şi instalaţiilor complexe, predarea la termenele convenite a documentaţiei tehnice pentru întregul obiectiv sau pe ansamble şi subansamble ce se executa independent;
c)punerea la dispoziţie a ambalajelor de către beneficiar cînd, potrivit contractului, îi revine aceasta obligaţie, sau restituirea în termen a ambalajelor, paletelor, containerelor, accesoriilor de paletizare - pachetizare şi altor mijloace asemănătoare.
Penalitatea se calculează, în cazul prevăzut la lit. a), la preţul produsului, lucrării sau prestaţiei întîrziate, în cazul prevăzut de lit. b), la preţul produsului, lucrării sau prestaţiei ce nu a putut fi executată, iar în cazul prevăzut la lit. c), la preţul prestaţiei nerealizate datorită ambalajelor ce nu au fost puse la dispoziţie sau la preţul ambalajelor, paletelor, containerelor, accesoriilor de paletizare - pachetizare şi altor mijloace asemănătoare, în cazul nerestituirii;
2.Pentru nerespectarea modalitatii de efectuare a recepţiei sau autoreceptiei, 2 % din preţul produsului, lucrării sau prestaţiei ce trebuiau recepţionate, dacă nu se aplică penalităţile pentru intirzierea executării obligaţiei potrivit pct. 1 lit. a);
3.pentru neexecutarea în natura a obligaţiei asumate prin contract, la data expirării duratei corespunzătoare îndeplinirii sarcinii de plan anual, 8 % din preţul produsului, lucrării sau prestaţiei neexecutate;
4.pentru încălcarea obligaţiilor privitoare la:
a)marcare, stantare, etichetare sau trimiterea actelor de livrare ce trebuie să însoţească documentele de transport, 1 % din preţul fiecărui lor astfel livrat;
b)trimiterea certificatelor de calitate, a buletinelor de analiza, a instrucţiunilor de folosire sau cărţii tehnice a produsului şi a certificatelor de garanţie, 2 % din preţul fiecărui lot astfel livrat;
5.pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii preţului, de la data cînd acesta este datorat pînă la efectuarea plăţii, 0,1 % în primele 10 zile, 0,2 % în următoarele 20 de zile şi 0,3 % în perioada ce depăşeşte 30 de zile, din suma de trebuia achitată; aceasta prevedere se aplică şi în cazul intirzierii restituirii garanţiei pentru ambalajele returnate de beneficiar furnizorului;
6.pentru fiecare zi de refuz nejustificat al plăţii preţului sau de nerestituire a unei sume încasate, fără indreptatire, de la data refuzului pînă la data plăţii, respectiv de la data încasării sumei nedatorate pînă la restituirea acesteia, 0,3 % din valoarea preţului neachitat sau a sumei nerestituite, după caz.
Părţile vor putea stabili prin contracte penalităţi mai mari decît cele prevăzute în prezenta anexa, precum şi aplicarea de penalităţi pentru încălcarea altor obligaţii decît cele prevăzute la pct. 1 - 6, ţinînd seama de specificul relaţiilor economice pentru care au încheiat contractul.
PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTULUI PRIVIND FURNIZAREA DE PRODUSE
Contractul de furnizare de produse trebuie să cuprindă următoarele clauze principale:
a)părţile contractante, prin precizarea denumirii complete a sediului, organelor ierarhice superioare ale părţilor, numelui şi prenumelui persoanelor care semnează, potrivit legii, contractul;
b)obiectul contractului, determinat prin denumirea completa a produselor şi indicarea caracteristicilor tehnico-functionale ale acestora;
c)cantitatea, sortimentele, tipurile şi dimensiunile produselor contractate, precum şi condiţiile de calitate şi adaptarile şi îmbunătăţirile constructive şi tehnologice care trebuie aduse acestora;
d)termenele calendaristice de livrare, precum şi eşalonarea cantitativă corespunzătoare, pe ani, trimestre, luni, decade, saptamini sau zile, după caz;
e)preţurile sau tarifele în vigoare la data încheierii contractului, aprobate de organele în drept; preţurile şi tarifele se vor putea stabili, în condiţiile legii, şi la o dată ulterioară încheierii contractului, urmînd ca prima livrare să se facă pe baza preţului aprobat;
f)modalităţile şi condiţiile de plată;
g)modalităţile şi condiţiile de livrare, ambalare, marcare, etichetare şi expediţie;
h)modalităţile de recepţie şi autoreceptie cu indicarea metodelor de determinare a cantităţii şi de constatare a calităţii produselor contractate;
i)modalităţile de efectuare a probelor tehnologice, formele de asistenţa tehnica şi regimul de garanţii;
j)relaţiile de transport optimizate stabilite, potrivit legii, pe baza calculelor prealabile de optimizare, asigurind reducerea distantelor de transport, eliminarea transporturilor inutile, încadrarea în zonele de desfacere - aprovizionare aprobate; pentru produsele de balanţa coordonatorii răspund de optimizarea transporturilor la emiterea repartitiilor;
k)răspunderile contractuale ale părţilor;
l)condiţii restrictive de livrare a materiilor prime, materialelor şi produselor noi în funcţie de gradul de realizare a sarcinilor de predare a materialelor refolosibile;
m)orice alte clauze necesare executării întocmai a obligaţiilor asumate prin contract. Anexa 4
NORMATIV
privind termenele de predare de către beneficiari, înaintea anului de plan în care se solicita livrarea, a comenzilor şi documentaţiilor tehnice de comanda, pentru maşinile şi utilajele cu perioade mai indelungate de pregătire tehnica şi organizatorică
| Grupa de produse | Termenele de predare - in luni- a comenzilor si documentatiilor tehnice inaintea anului de plan pentru livrarile solicitate in: | |||
| Semestrul I | Semestrul II | |||
| 1 | 2 | 3 | ||
| I. Utilaje ce se executa dupa proiecte de executie | ||||
| 1. | Masini si utilaje tehnologice pentru industria metalurgica (instalatii de aglomerare, cocsochimice, furnale, otelarii cu convertizoare, laminoare si altele asemenea) | 6(8) | 3 (8) | |
| 2. | Utilaje tehnologice pentru industria chimica, prelucrarea titeiului, stuf, hirtie, celuloza (instalatii de electroliza, de preparare a acidului sulfuric, azotic, desulfurari, piroliza si altele asemenea) | 6(8) | 3 (8) | |
| 3. | Masini si utilaje tehnologice pentru industria materialelor de constructii si refractare (linii de ciment, instalatii pentru produse refractare), masini si utilaje pentru industria lemnului, placi aglomerate | 6(8) | 3 (8) | |
| 4. | Masini si utilaje tehnologice pentru instalatii din industria alimentara si complexe agrozootehnice | 6(8) | 3 (8) | |
| 5. | Utilaje pentru ridicat, transportat si | 9 | 6 | |
| 6. | manipulat Masini si utilaje pentru lucrari miniere (instalatii de haldat, excavatoare cu rotor si altele asemenea) | 6(8) | 3 (8) | |
| 7. | Pompe centrifugale cu grad de complexitate ridicat si cu motoare electrice speciale | |||
| din care: | ||||
| - categoriile III, IV (pompe speciale) | 13 | 10 | ||
| - categoriile V, VI si VII (pompe grele) | 15 | 12 | ||
| 8. | Ventilatoare industriale (echipate cu motoare electrice speciale) | 15 | 12 | |
| II. Utilaje ce se executa dupa chestionare tehnice | ||||
| 1. | Cazan de abur termoenergetic de 1035 t ab/h | 21 | 18 | |
| 2. | Cazan de abur termoenergetic de 525 t ab/h | 18 | 9 | |
| 3. | Cazan de abur de 105 - 420 t ab/h | 12 | 9 | |
| 4. | Rest cazane de abur industrial si parti speciale centrale | 9 | 6 | |
| 5. | Cazane de apa fierbinte pentru termoficare | 9 | 6 | |
| 6. | Turbina cu abur de 600 - 700 MW | 29 | 24 | |
| 7. | Turbina cu abur de 330 MW | 23 | 18 | |
| 8. | Turbina cu abur de 50 - 100 MW | 21 | 18 | |
| 9. | Rest turbine cu abur | 9 | 9 | |
| 10. | Turbina hidraulica de 23,5 MW Francisc | 21 | 9 | |
| 11. | Turbina hidraulica de 20 - 40 MW Kaplan | 18 | 9 | |
| 12. | Rest turbine hidraulice | 12 | 9 | |
| 13. | Motoare electrice sincron pentru utilaje energetice si speciale | 12 | 9 | |
| 14. | Masini si utilaje pentru cercetari geologice, foraj si exploatarea sondelor | 12 | 9 | |
| III. Utilaje ce se comanda dupa cataloagele intreprinderilor furnizoare | ||||
| 1. | Motor Diesel naval semirapid si lent | 9 | 6 | |
| 2. | Masini-unelte agregate | 6 | 3 | |
| 3. | Elemente pentru constructii si confectii metalice tipizate si refolosibile | 6 | 3 | |
PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTELOR PRIVIND LIVRĂRILE COMPLEXE REALIZATE PRIN COOPERARE
I. Contractele dintre furnizorul general, respectiv furnizorul principal, şi beneficiar vor cuprinde, pe lîngă clauzele generale privind contractul de furnizare, şi următoarele clauze specifice:
a)livrarea utilajelor, subansamblelor şi echipamentelor la termenele prevăzute în graficul de eşalonare a investiţiei şi în condiţiile stabilite în documentaţiile aprobate;
b)calitatea furniturilor şi funcţionarea utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice la parametrii aprobaţi;
c)condiţiile de acordare a asistenţei tehnice la montaj, la efectuarea probelor tehnologice şi la punerea în funcţiune a capacităţilor;
d)livrarea pieselor de prima dotare şi a documentaţiilor pentru executarea pieselor de schimb, în condiţiile stabilite potrivit legii;
e)şcolarizarea şi instruirea personalului de exploatare a echipamentelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice livrate;
f)orice alte clauze necesare îndeplinirii în întregime a obiectului livrării complexe sub răspunderea nemijlocită a furnizorului general sau principal, după caz.
II. Contractul de cooperare între furnizorul general sau furnizorul principal şi unităţile specializate trebuie să fie în concordanta cu clauzele contractului încheiat cu beneficiarul final şi sa corespundă prevederilor din programele de cooperare aprobate, în care scop vor cuprinde clauze care să asigure;
a)ritmicitatea livrărilor de părţi componente, piese, ansamble şi subansamble, în concordanta cu termenele stabilite pentru executarea livrării complexe;
b)calitatea produselor livrate în cooperare, cu respectarea întocmai a documentaţiilor tehnico-constructive ale obiectului livrării complexe;
c)asistenţa tehnica şi, după caz, prestarea de servicii specializate;
d)stabilirea, în condiţiile prevăzute de lege, a regimului de garanţii pentru toţi furnizorii care cooperează;
e)încadrarea costurilor de producţie ale furnizorilor în prevederile bugetelor de venituri şi cheltuieli la toate unităţile care cooperează. Anexa 6
PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTULUI DE EXPORT DE MĂRFURI GENERALE
Contractul extern trebuie să cuprindă, în funcţie de specificul mărfii şi condiţiile de piaţa, următoarele clauze principale:
a)părţile contractante, prin precizarea denumirii exacte, sediului, adresei complete, statutului juridic al firmei cumparatoare, precum şi a numelui şi calităţii reprezentanţilor abilitaţi să semneze contractul;
b)obiectul contractului care va cuprinde denumirea completa a mărfii, cu indicarea elementelor necesare pentru determinarea preciza a produsului;
c)cantitatea şi calitatea, cu indicarea unităţii de măsura, a locului, momentului şi modului de determinare a acestora, a documentului care atesta cantitatea şi calitatea, precum şi a condiţiilor de ambalare şi marcare;
d)termenele de livrare, cu precizarea termenului final de livrare sau a datei livrării, după caz, a eşalonării livrărilor, a condiţiilor în care pot fi modificate termenele de livrare stabilite şi a documentelor care atesta data livrării;
e)preţul şi valoarea totală, stabilirea preţului unitar corelat cu condiţia de livrare;
f)condiţiile de plată, prin acreditiv şi alte modalităţi uzuale, precizarea modului de garantare a plăţii, a momentului şi locului în care se face încasarea preţului, a raspunderilor şi sancţiunilor în sarcina cumpărătorului pentru nerespectarea obligaţiilor de plată la scadenta sau livrare, după caz, precum şi al documentelor necesare efectuării plăţii;
g)condiţia de livrare, precum şi determinarea momentului cînd se transfera riscurile asupra mărfii de la vinzator la cumpărător, a obligaţiei cumpărătorului de a prelua marfa şi a condiţiilor de expediţie, încărcare-descărcare şi transport;
h)reclamaţii, cu stabilirea condiţiilor şi termenelor limita în care se pot face reclamaţii de către cumpărător;
j)clauze de exonerare de răspundere a vinzatorului, prin definirea forţei majore, a modului de constatare şi notificare şi a altor cauze de exonerare;
j)modul de soluţionare a litigiilor, determinarea neintelegerilor supuse arbitrajului;
k)obligaţia cumpărătorului de a prelua şi plati preţul mărfii, cît şi celelalte obligaţii ale părţilor care decurg din natura contractului, specificul mărfii şi reglementările aplicabile contractului, care să asigure eficienta operaţiunii de export. Anexa 7
PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTULUI DE EXPORT DE UTILAJE
Contractul de export de utilaje trebuie să cuprindă, în afară clauzelor privind contractul de export de mărfuri generale, şi următoarele clauze specifice:
a)descrierea utilajului, a principalilor parametri tehnico-funcţionali ai acestuia, indicarea standardului sau documentaţiei tehnice pe baza căreia a fost executat utilajul;
b)precizarea cărţii tehnice sau, după caz, a altor documentaţii tehnice aferente utilajului, necesare pentru montaj, exploatare, întreţinere şi reparaţia acestuia;
c)preţul, ţinînd seama, după caz, şi de costul pentru asistenţa tehnica la montaj, service-ul în perioada de garanţie, setul de scule şi piese de schimb de prima dotare, şcolarizarea personalului de exploatare şi altele;
d)modalităţile de plată, de natura să asigure preluarea utilajului, pe bază de avans, plata esalonata pe măsura execuţiei utilajului şi altele asemenea;
e)obligaţia cumpărătorului de a prelua utilajul la termen şi răspunderile ce îi revin pentru montajul, exploatarea, întreţinerea şi reparaţia acestuia în perioada de garanţie, cu respectarea întocmai a documentaţiei vinzatorului;
f)precizarea mijlocului de transport adecvat, îndeosebi în cazul utilajelor agabaritice;
g)condiţiile specifice de plată pentru livrarea esalonata pe loturi sau pentru livrări în avans;
h)limitele garanţiilor oferite de vinzator, precum şi condiţiile şi termenele în care cumpărătorul poate formula cereri în cadrul garanţiei convenite;
i)modul de suportare a pagubelor cauzate vinzatorului datorită rezilierii contractului de către cumpărător, indiferent de motiv, sau din vina acestuia;
j)obligaţiile şi răspunderile cumpărătorului pentru asigurarea şi garantarea dreptului de proprietate industriala a vinzatorului; stabilirea condiţiilor şi modalităţilor de plată pentru perfectionarile aduse utilajului;
k)condiţiile de asigurare a asistenţei tehnice, service-ului şi a pieselor de schimb în perioada de postgaranţie. Anexa 8
PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTULUI DE EXPORTURI COMPLEXE
Contractul de exporturi complexe trebuie să cuprindă, în funcţie de specificul exportului şi condiţiile de piaţa, următoarele clauze principale:
a)părţile contractante, prin stabilirea denumirii, sediului şi adresei complete a acestora, statutului juridic al firmei cumparatoare, numelui şi calităţii reprezentanţilor abilitaţi să semneze contractul, precum şi a oricăror alte elemente necesare pentru determinarea concretă şi precisa a părţilor contractante;
b)obiectul contractului, prin precizarea instalaţiei complexe, a agregatelor, echipamentelor, lucrărilor de construcţii-montaj, de prospecţiuni geologice, de foraj, de minerit, de îmbunătăţiri funciare, fabricii sau uzinei la cheie, proiectelor şi documentaţiilor tehnice şi a altor obiective convenite, cu stabilirea tuturor elementelor esenţiale pentru definirea amănunţită a conţinutului acestora, inclusiv proiectare, servicii, prestaţii, asistenţa tehnica şi service în cadrul şi în afară perioadei de garanţie, şcolarizare şi altele;
c)termenele de livrare, respectiv de execuţie, stabilirea graficului coordonator şi a posibilităţii de prelungire a termenelor convenite, inclusiv fixarea termenului de recepţie provizorie pe etape - categorie de lucrări sau livrări -, precum şi a recepţiei finale;
d)preţul total, defalcat pe categorii de lucrări şi livrări, servicii şi prestaţii, corelat cu condiţia de livrare convenită, urmărindu-se ca în preţ să se includă, după caz, costul asistenţei tehnice la montaj, service-ului în perioada de garanţie, şcolarizării personalului beneficiarului şi alte cheltuieli aferente;
e)modalităţile şi condiţiile de plată, cu stabilirea unor instrumente de plată asiguratorii pe categorii de livrări, lucrări, respectiv servicii şi prestaţii cum sînt avans, cota la livrare, recepţie provizorie şi la expirarea perioadei de garanţie, precum şi stabilirea documentelor necesare pentru efectuarea şi încasarea preţului, cu modalităţi de garanţie a plăţii prin scrisoarea de garanţie sau în alt mod;
f)obligaţiile cumpărătorului referitoare, după caz, la asigurarea de către acesta a documentaţiei de baza pentru obiectiv, la punerea la dispoziţia părţii române a amplasamentului liber de orice sarcina, cu toate dotările necesare, la avizarea de către beneficiar, în termen, a proiectelor şi garantarea ca acestea corespund cerinţelor legislaţiei locale, la punerea la dispoziţia vinzatorului de echipamente, utilaje şi materiale pe piaţa locală, la obţinerea autorizaţiilor necesare, potrivit legislaţiei locale, pentru realizarea exportului complex cu asigurarea transportului pe plan local şi altele;
g)condiţiile de livrare, ambalaj, marcaj, expediţie şi transport, cu precizarea modului de transfer a riscurilor şi, respectiv, a proprietăţii;
h)obligaţiile cumpărătorului legate de suportarea taxelor comisioanelor, impozitelor şi altor cheltuieli pe plan local, aferente executării contractului;
i)reclamaţiile, stabilirea condiţiilor şi termenelor limita în care cumpărătorul poate formula cereri, în cadrul garanţiei convenite, precum şi clauzele de exonerare de răspundere a vinzatorului;
j)modul de suportare a pagubelor cauzate vinzatorului pentru rezilierea contractului de către cumpărător, indiferent de motiv, sau din vina acestuia;
k)garantarea dreptului de proprietate industriala a vinzatorului, obligaţiile şi răspunderile corespunzătoare ale cumpărătorului, inclusiv pentru perfectionarile ulterioare aduse utilajelor sau altor produse vîndute în cadrul exportului complex; stabilirea condiţiilor de vînzare a produselor fabricate cu echipamentele livrate în cadrul exportului complex;
l)condiţiile de asigurare a asistenţei tehnice, a altor servicii şi livrărilor de piese de schimb, în perioada de postgaranţie;
m)modul de soluţionare a diferendelor şi litigiilor, inclusiv pe calea arbitrajului;
n)celelalte obligaţii ale părţilor care decurg din natura contractului, specificul exportului complex şi reglementările aplicabile contractului, care să asigure eficienta maxima a operaţiunii. Anexa 9
PENALITĂŢI PENTRU NEEXECUTAREA SAU EXECUTAREA NECORESPUNZĂTOARE A CONTRACTELOR INTERNE DE COMERŢ EXTERIOR
1.Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute în contractul economic de comision are drept consecinţa plata, de către partea în culpa, a următoarelor penalităţi:
a)pentru nerespectarea termenelor de inaintare a documentaţiilor tehnico-economice, stabilite prin contract, inclusiv a documentelor necesare încasării valorii mărfii livrate, 100 de lei pentru fiecare zi de întîrziere;
b)pentru nerezolvarea de către unitatea producătoare a reclamatiilor, a cererilor de daune sau penalităţi, formulate de partenerii străini, în termenele prevăzute în contractul extern, 0,03 % pe luna, calculat la valoarea mărfii reclamate sau a pretenţiilor formulate;
c)pentru depăşirea de către întreprinderea de comerţ exterior a termenului prevăzut în contractul economic de comision pentru lansarea cererilor de oferta în exterior, precum şi pentru încălcarea termenului de transmitere a reclamatiilor externe, 0,01 % pentru fiecare decada de întîrziere, calculată la valoarea specificatiei, fisei tehnice sau reclamaţiei externe întîrziate;
d)pentru nerespectarea termenului de încunoştinţare a unităţii producătoare asupra imposibilităţii executării contractului extern din cauza de forta majoră sau din culpa partenerului străin, 50 de lei pentru fiecare zi de întîrziere;
e)pentru refuzul nejustificat al întreprinderii de comerţ exterior de a deconta în termen valoarea mărfurilor exportate, 0,3 % pentru fiecare zi de întîrziere.
Intirzierea în efectuarea plăţii comisionului se penalizeaza potrivit reglementărilor legale referitoare la neplata preţului.
Dacă prejudiciul cauzat prin încălcarea unei obligaţii contractuale nu este acoperit de penalităţi, partea în culpa va plati daune în completare, pînă la acoperirea integrală a acestuia.
2.Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin contractele economice de livrare pentru export atrage pentru partea în culpa plata dublului penalitatilor prevăzute în anexa nr. 2.
Pentru remiterea cu întîrziere de către unitatea producătoare a documentelor necesare încasării valorii mărfii livrate se aplică penalitatea prevăzută la pct. 1 lit. a).
Prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul contractelor de comision, sumele încasate urmînd să fie vărsate la bugetul statului.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.