Lege nr. 137 din 29 decembrie 1995 (republicată) - (actualizată)

*)Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 17 februarie 2000. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 24 iulie 2003, cu modificările şi completările aduse de: LEGEA nr. 453 din 18 iulie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002; LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003.

**)Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 159/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 22 octombrie 1999, dându-se articolelor o noua numerotare.

Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 30 decembrie 1995 şi a mai fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 314/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 17 iunie 1998.

Capitolul 1Principii şi dispoziţii generale

Articolul 1

Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societăţii.

Articolul 2

În sensul prezentei legi, termenii specifici utilizaţi sunt definiţi în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 2 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 3

Principiile şi elementele strategice ce stau la baza prezentei legi, în scopul asigurării unei dezvoltări durabile, sunt:

a)principiul precautiei în luarea deciziei;

a^1)principiul prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activităţile care pot produce poluari semnificative;

b)principiul prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor;

c)principiul conservării biodiversitatii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

d)principul "poluatorul plăteşte";

e)înlăturarea cu prioritate a poluantilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor;

f)crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a mediului;

g)utilizarea durabila a resurselor naturale;

h)menţinerea, ameliorarea calităţii mediului şi reconstructia zonelor deteriorate;

i)participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul;

j)dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului.

Litera a^1) a art. 3 a fost introdusă de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Literele g) şi i) ale art. 3 au fost modificate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 4

Modalităţile de implementare a principiilor şi a elementelor strategice sunt:

a)adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de dezvoltare;

b)obligativitatea evaluării impactului asupra mediului în faza iniţială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului;

b^1)obligativitatea efectuării unei evaluări de mediu înaintea aprobării planurilor şi programelor;

c)corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi de urbanism;

d)introducerea parghiilor economice stimulative sau coercitive;

e)rezolvarea, pe niveluri de competenţa, a problemelor de mediu, în funcţie de amploarea acestora;

f)propunerea de acte normative armonizate cu reglementările europene şi internaţionale în domeniu;

f^1)introducerea şi urmărirea realizării programelor pentru conformare;

f^2)recunoaşterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei ecologice;

g)promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul protecţiei mediului;

h)instruirea şi educarea populaţiei, precum şi participarea organizaţiilor neguvernamentale la elaborarea şi aplicarea deciziilor.

Literele b) şi f) ale art. 4 au fost modificate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Literele b^1), f^1) şi f^2 ale art. 4 au fost introduse de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Litera b^1) a art. 4 a fost modificată de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 5

Statul recunoaşte tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos, garantand în acest scop:

a)accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de legislaţia în vigoare;

b)dreptul de a se asocia în organizaţii de apărare a calităţii mediului;

c)dreptul de consultare în vederea luării deciziilor privind dezvoltarea politicilor, legislaţiei şi a normelor de mediu, eliberarea acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu, inclusiv pentru planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism;

d)dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asociaţii, autorităţilor administrative sau judecătoreşti în vederea prevenirii sau în cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect;

e)dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

Litera a) a art. 5 a fost modificată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 6

(1)Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.

(2)Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru programe de protecţie a mediului şi colaborează cu autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului pentru realizarea acestora.

Art. 6 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 7

Coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului revin autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, precum şi instituţiilor abilitate prin prezenta lege pentru domeniile lor de responsabilitate.

Art. 7 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 7 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Capitolul 1^1Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe

Capitolul 1^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Titlul cap. 1^1 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 7^1

Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

Art. 7^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 7^1 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 7^2

Fac obiectul evaluării de mediu planurile şi programele definite în anexa.

Sunt supuse evaluării de mediu planurile şi programele din următoarele domenii: amenajarea teritoriului şi urbanism, utilizarea terenurilor, agricultura, silvicultura, pescuit, transport, telecomunicaţii, turism, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracţie a substanţelor minerale utile, gospodărirea deşeurilor, gospodărirea apelor.

Raportul de mediu, care cuprinde şi rezultatul evaluării de mediu pentru planurile şi programele prevăzute la alin. 1 şi 2, se anexează la planul sau la programul înaintat spre aprobare la nivel naţional, regional sau local.

Autorităţile competente emit aviz de mediu pentru planuri şi programe, ca urmare a efectuării evaluării de mediu şi a analizarii raportului de mediu. Avizul de mediu pentru planuri şi programe are aceeaşi perioadă de valabilitate ca şi planul sau programul pentru care a fost emis, în cazul în care nu intervin modificări ale respectivului plan sau program.

Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu şi condiţiile de emitere a avizului de mediu pentru planuri şi programe, inclusiv cele cu efecte transfrontiera, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Aprobarea planurilor şi programelor prevăzute la alin. 2, la orice nivel ierarhic, este condiţionată de existenta avizului de mediu pentru respectivul plan sau program.

Art. 7^2 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 2 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002 specifică, la litera a):

Se aprobă prin hotărâre a Guvernului:

a)prevederile cuprinse la art. 7^2 alin. 5, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

Art. 7^2 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 7^3

Evaluarea de mediu pentru domeniile prevăzute la art. 7^2 alin. 2 nu se efectuează pentru planurile şi programele financiare sau bugetare, precum şi pentru cele al căror unic scop este apărarea naţionala sau protecţia civilă.

Art. 7^3 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 7^4

Autorităţile competente pentru emiterea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului şi autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului.

Art. 7^4 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Capitolul 2Reglementarea activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului

Secţiunea 1Procedura de autorizare

Articolul 8

(1)Autorităţile publice pentru protecţia mediului conduc procedura de autorizare şi emit, după caz, avize, acorduri şi autorizaţii de mediu, conform prevederilor prezentei secţiuni.

(2)Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu sunt obligatorii în cazul în care titularii de activităţi urmează sa deruleze sau să fie supuşi unei proceduri de: vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmată de lichidare, lichidare, conform legii.

(3)Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private de investiţii noi ori de modificare a celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului.

(4)Pentru obţinerea acordului de mediu proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, conform deciziei autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului. Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontiera, şi lista proiectelor publice sau private supuse procedurii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(5)Solicitarea şi obţinerea autorizaţiei de mediu sunt obligatorii atât pentru desfăşurarea activităţilor existente, cat şi la începerea activităţilor noi, numai pentru acele activităţi stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(6)Pentru obţinerea autorizaţiei de mediu activităţile existente care nu sunt conforme cu normele şi reglementările de mediu în vigoare sunt supuse, conform deciziei autorităţii competente pentru protecţia mediului, unui bilanţ de mediu; bilanţul de mediu se solicita, conform deciziei autorităţii competente pentru protecţia mediului, inclusiv în cazul derulării procedurilor prevăzute la alin. 2. Procedura de realizare a bilanţului de mediu se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(7)Instalaţiile noi şi cele existente folosite în anumite categorii de activităţi industriale se supun procedurii de autorizare în vederea obţinerii acordului/autorizaţiei integrate de mediu, cu luarea în considerare a celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuri excesive conform reglementărilor specifice în vigoare.

(8)Autorizarea proiectelor şi activităţilor în perimetrul ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora se face conform reglementărilor specifice în vigoare.

(9)Acordul de mediu se eliberează în paralel cu celelalte acte de reglementare emise de autorităţile competente, potrivit legii.

(10)Autorizaţia de mediu se eliberează după obţinerea celorlalte avize, acorduri, autorizaţii, după caz, ale autorităţilor competente, potrivit legii.

Alin. (5) al art. 8 a fost abrogat de LEGEA nr. 453 din 18 iulie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 1 august 2001.

Art. 8 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 2 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002 specifică, la litera b):

Se aprobă prin hotărâre a Guvernului:

b)prevederile cuprinse la art. 8 alin. 4, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

Art. 3 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002 specifică, la litera a):

Se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului:

a)prevederile cuprinse la art. 8 alin. 6, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

Alin. (3), (5) şi (7) ale art. 8 au fost modificate de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 9

Autoritatea competenţa pentru protecţia mediului emite, revizuieste şi actualizează, după caz, avizul, acordul, respectiv autorizaţia de mediu.

Avizul, acordul şi/sau autorizaţia de mediu se eliberează numai dacă proiectele, respectiv programele pentru conformare privind activităţile existente prevăd eliminarea consecinţelor negative asupra mediului, în raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice şi reglementările în vigoare.

Valabilitatea avizului de mediu este de 2 ani de la data emiterii, în cazul în care nu intervin modificări ale condiţiilor în care a fost emis sau a folosit scopului pentru care a fost emis.

Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului, dar îşi pierde valabilitatea dacă lucrările de investiţii pentru care a fost eliberat nu încep în maximum 2 ani de la data emiterii. Autorităţile competente pentru protecţia mediului controlează respectarea condiţiilor impuse în acordul de mediu.

Valabilitatea autorizaţiilor de mediu este de cel mult 5 ani.

Art. 9 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 10

(1)Avizul, acordul şi autorizaţia de mediu se revizuiesc dacă apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii. În acest caz se poate cere şi refacerea evaluării impactului asupra mediului sau a bilanţului de mediu.

(2)Acordul şi autorizaţia de mediu se suspenda pentru nerespectarea prevederilor acestora sau ale programelor pentru conformare, după o somaţie prealabilă, cu termen; suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Autoritatea competenţa pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea acordului şi autorizaţiei de mediu, după caz, şi oprirea execuţiei proiectului sau încetarea activităţii atunci când nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite în somaţie. Dispoziţiile de suspendare, precum şi cele de încetare a proiectului sau activităţii sunt executorii.

(3)Pentru activităţile existente care nu întrunesc condiţiile de autorizare autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune efectuarea bilanţului de mediu în termen de maximum un an de la data constatării neîndeplinirii acestor condiţii şi negociaza cu titularul activităţii programul pentru conformare, pe baza concluziilor şi recomandărilor din bilanţul de mediu.

Art. 10 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 10^1

Litigiile generate de eliberarea, revizuirea, anularea sau de suspendarea avizului, acordului ori a autorizaţiei de mediu se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.

Art. 10^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 10^1 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 11

(1)Autorităţile publice pentru protecţia mediului aplica proceduri diferenţiate, după caz, de emitere a avizului, acordului sau a autorizaţiei de mediu, în funcţie de impactul asupra mediului al proiectelor şi activităţilor supuse procedurii de autorizare. Procedurile diferenţiate şi competentele de emitere a avizelor, acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu, inclusiv procedura de participare a publicului, se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(2)Titularul activităţii are obligaţia de a informa autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului cu privire la rezultatele automonitorizarii emisiilor de poluanti reglementati, precum şi cu privire la accidente sau pericole de accidente, ca urmare a emiterii autorizaţiei de mediu. Informaţiile sunt luate în evidenta de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului într-un registru public şi comunicate autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în vederea întocmirii registrului public naţional.

(3)Pentru proiectele propuse pe teritoriul României, care pot avea efecte semnificative pe teritoriul altor tari, se aplică prevederile Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001.

Art. 11 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 3 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002 specifică, la litera b):

Se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului:

b)prevederile cuprinse la art. 11 alin. 1, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

Articolul 12

(1)Autoritatea competenţa pentru protecţia mediului, împreună cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, după caz, asigura posibilitatea informării şi participării publicului la deciziile privind activităţi specifice, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000.

(2)Accesul la justiţie al publicului se realizează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.

(3)Obligaţia mediatizarii proiectelor şi activităţilor pentru care se solicita aviz, acord, respectiv autorizaţie de mediu, pe baza evaluării impactului asupra mediului, revine titularului, sub îndrumarea autorităţilor pentru protecţia mediului. Consultarea publicului este obligatorie în cazul eliberării acordurilor şi autorizaţiilor de mediu.

(4)Sunt exceptate de la prevederile alin. 3 proiectele şi activităţile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi activităţile comerciale sau industriale, a căror mediatizare se face potrivit reglementărilor specifice referitoare la respectarea caracterului de confidenţialitate.

(5)Evaluarea impactului asupra mediului şi bilanţul de mediu se realizează prin unităţi specializate, persoane fizice sau juridice independente de titularul proiectului sau al activităţii şi atestate de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al conducătorului acesteia; cheltuielile pentru elaborarea lucrărilor din cadrul evaluării sau bilanţului de mediu sunt suportate de titularul proiectului sau al activităţii.

(6)Răspunderea pentru realitatea informaţiilor furnizate privind acţiunea propusă revine titularului proiectului sau al activităţii, iar răspunderea pentru corectitudinea lucrărilor realizate potrivit prevederilor alin. 5 revine autorului acestora.

Art. 12 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 3 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002 specifică, la litera c):

Se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului:

c)prevederile cuprinse la art. 12 alin. 5, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

Articolul 13

(1)Autorităţile publice pentru protecţia mediului încasează sumele provenite din taxele pentru emiterea avizelor, acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu.

(2)Taxele prevăzute la alin. 1 se fac venit la Fondul pentru mediu.

(3)Cuantumul taxelor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Art. 13 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 2 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002 specifică, la litera c):

Se aprobă prin hotărâre a Guvernului:

c)prevederile cuprinse la art. 13 alin. 3, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 14

(1)Autorităţile pentru protecţia mediului încasează, de asemenea, sume provenite din tarife pentru lucrările şi serviciile prestate la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, în cadrul activităţilor pe care le desfăşoară în limitele competentelor lor legale.

(2)Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor prestate, precum şi cuantumul tarifelor se aproba prin ordin al conducătorului autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi se publică în Monitorul Oficial al României.

(3)Sumele încasate din tarife se utilizează de autorităţile publice pentru protecţia mediului pentru finanţarea unor cheltuieli materiale, inclusiv pentru constituirea fondului pentru stimularea personalului, costul abonamentelor telefonice, expertize tehnice, dotări şi investiţii specifice. Acestea se evidenţiază într-un cont distinct şi se gestionează în regim extrabugetar.

(4)Autorităţile publice pentru protecţia mediului constituie un fond de stimulare a personalului prin utilizarea unui procent de 25% obţinut din încasarea tarifelor prevăzute la alin. 1 şi prin utilizarea sumelor prevăzute la art. 83 alin. 5. Metodologia de utilizare a fondului de stimulare se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii centrale pentru protecţia mediului.

(5)Disponibilităţile înregistrate şi neutilizate la finele anului se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceleaşi destinaţii prevăzute la alineatele precedente.

Alin. (3) al art. 14 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Alin. (3) şi (4) ale art. 14 au fost modificate de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 15

(1)La modificarea sau încetarea activităţilor cu impact asupra mediului, precum şi la schimbarea titularului unei activităţi, inclusiv prin vânzări de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmată de lichidare, lichidare în condiţiile legii, este obligatorie efectuarea bilanţului de mediu de către titularul activităţii, în scopul stabilirii obligaţiilor şi costurilor privind refacerea calităţii mediului în zona de impact a activităţilor desfăşurate pe amplasament.

(2)Pe baza bilanţului de mediu şi a propunerii de program pentru conformare, prezentate de titularul activităţii, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu.

(3)În termen de 60 de zile de la data semnării/emiterii documentului care atesta încheierea uneia dintre procedurile menţionate la alin. 1 părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului responsabilităţile asumate privind protecţia mediului.

Art. 15 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Alin. (1) şi (2) ale art. 15 au fost modificate de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Secţiunea a 2-aRegimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Titlul secţiunii a 2-a a cap. 2 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 16

Activităţile privind fabricarea, introducerea pe piaţa, utilizarea, depozitarea temporară sau definitivă, transportul intern, eliminarea, manipularea, precum şi introducerea şi scoaterea din ţara a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare şi gestionare.

Art. 16 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 16 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 17

Abrogat.

Art. 17 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 17 a fost abrogat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 17^1

Transportul internaţional şi tranzitul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase se realizează conform acordurilor şi convenţiilor privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase, la care România este parte.

Art. 17^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 17^1 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 17^2

Importul şi exportul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase restrictionate sau interzise la utilizare de către anumite state sau de către România se realizează în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Art. 17^2 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 3 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002 specifică, la litera d):

Se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului:

d)prevederile cuprinse la art. 17^2, în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 17^2 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 17^3

Transportul internaţional şi tranzitul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase se realizează în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase, la care România este parte.

Art. 17^3 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 17^4

Importul şi exportul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase restrictionate sau interzise la utilizare de către anumite state sau de către România se realizează în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Art. 17^4 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 18

Autoritatea publică centrala şi autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, precum şi alte autorităţi publice abilitate prin lege, după caz, supraveghează şi controlează respectarea reglementărilor privind substantele şi preparatele chimice periculoase.

Art. 18 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 19

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cele pentru protecţia mediului sunt obligate sa ia măsuri de prevenire şi limitare a impactului substanţelor şi preparatelor chimice periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.

Art. 19 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 19 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 20

Autoritatea vamală permite importul, exportul şi tranzitul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 20 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 21

Persoanele fizice şi juridice care gestionează substanţe şi preparate chimice periculoase au următoarele obligaţii:

a)să aplice reglementările legale privind substantele şi preparatele chimice periculoase, stabilite conform art. 16;

b)sa ţină evidenta stricta - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, inclusiv a recipientelor şi ambalajelor acestora, care intră în sfera lor de activitate, şi sa furnizeze informaţiile şi datele cerute de autorităţile competente pentru protecţia mediului;

c)sa elimine în totalitate şi în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu substantele şi preparatele chimice periculoase care au devenit deşeuri şi sunt reglementate în conformitate cu legislaţia specifică;

d)să asigure prin sisteme proprii supravegherea mediului, în conformitate cu prevederile cuprinse în autorizaţia de mediu, sa identifice şi sa prevină riscurile pe care substantele şi preparatele chimice periculoase le pot reprezenta asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, sa ţină evidenta rezultatelor acţiunilor de supraveghere şi sa anunţe iminenta producerii unor descărcări neprevăzute sau a accidentelor autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi de apărare civilă;

e)sa nu producă şi sa nu importe pentru introducerea pe piaţa, sub nici un motiv, substanţe şi preparate chimice periculoase pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, a căror utilizare este interzisă prin lege;

f)sa înlocuiască, acolo unde tehnic este posibil, substantele şi preparatele chimice periculoase cu substanţe şi preparate chimice mai puţin periculoase sau nepericuloase.

Art. 21 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Litera a) a art. 21 a fost modificată de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Secţiunea 2^1Regimul deşeurilor şi al deşeurilor periculoase

Secţiunea 2^1 a fost introdusă de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 22

Gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului şi se supune prevederilor prezentei legi, precum şi legislaţiei specifice în vigoare.

Art. 22 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 23

Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natura, în scopul eliminării acestora, este interzisă.

Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor, în scopul valorificării, se face în baza reglementărilor specifice în domeniu, cu aprobarea Guvernului; valorificarea deşeurilor se realizează în instalaţii, procese sau activităţi autorizate de autorităţile publice competente.

Tranzitul şi exportul de deşeuri de orice natura se pot realiza în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu reglementările specifice în domeniu.

Art. 23 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 23^1

Transportul intern al deşeurilor periculoase se face în conformitate cu prevederile legale privind transportul mărfurilor periculoase.

Transportul internaţional al deşeurilor periculoase se face în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale privind transportul peste frontiera al deşeurilor periculoase şi transportul internaţional al mărfurilor periculoase.

Art. 23^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 24

Controlul gestionării deşeurilor revine autorităţilor publice pentru protecţia mediului şi celorlalte autorităţi competente, potrivit legii.

Art. 24 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 25

Autorităţile administraţiei publice locale, persoanele fizice şi juridice care au în profilul lor activităţi de gestionare a deşeurilor au atribuţii şi obligaţii în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cele specifice din domeniul gestionării deşeurilor.

Art. 25 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 25 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Secţiunea a 3-aRegimul ingrasamintelor chimice şi al produselor de uz fitosanitar

Titlul secţiunii a 3-a a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 26

Ingrasamintele chimice şi produsele de uz fitosanitar se produc numai prin tehnologii şi biotehnologii autorizate, potrivit prevederilor legale.

Produsele vor fi însoţite la livrare de normele tehnice de utilizare autorizate, în condiţiile stabilite prin lege.

Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 27

Ministerele competente, cu avizul autorităţii centrale pentru protecţia mediului, au următoarele obligaţii:

a)sa reglementeze regimul ingrasamintelor chimice şi al produselor de uz fitosanitar;

b)sa organizeze, la nivel teritorial, reţeaua de laboratoare pentru analiza şi controlul ingrasamintelor chimice şi al produselor de uz fitosanitar, precum şi ale concentratiilor produselor de uz fitosanitar în sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale şi animale;

c)sa actualizeze anual lista cu ingrasamintele chimice şi produsele de uz fitosanitar omologate, permise a se utiliza în ţara.

Lista ingrasamintelor chimice şi a produselor de uz fitosanitar se întocmeşte în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se actualizează anual.

Literele a) şi c) ale art. 27 au fost modificate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 28

Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, împreună cu autorităţile publice centrale pentru agricultura, silvicultura, sănătate sau serviciile descentralizate ale acestora, după caz, supraveghează şi controlează punerea în aplicare a reglementărilor privind ingrasamintele chimice şi produsele de uz fitosanitar.

Art. 28 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 29

Persoanele juridice care produc, comercializează şi/sau utilizează îngrăşăminte chimice şi produse de uz fitosanitar au următoarele obligaţii:

a)să solicite şi să obţină avizul de mediu pentru omologarea produselor de uz fitosanitar, în vederea producerii, comercializării şi utilizării acestora în agricultura;

b)să livreze, sa manipuleze, sa transporte şi sa comercializeze ingrasamintele chimice şi produsele de uz fitosanitar ambalate cu inscripţii de identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi folosire, în condiţii în care să nu provoace contaminarea mijloacelor de transport şi a mediului;

c)sa depoziteze ingrasamintele chimice şi produsele de uz fitosanitar numai ambalate şi în locuri protejate;

d)sa nu folosească ingrasamintele chimice şi produsele de uz fitosanitar în zonele sau pe suprafeţele unde sunt instituite măsuri speciale de protecţie;

e)sa administreze produse de uz fitosanitar cu mijloace aviatice numai cu avizul inspectoratelor pentru protecţia mediului, direcţiilor sanitare şi al comisiilor judeţene de baza melifera şi stuparit pastoral, potrivit reglementărilor în vigoare, după o prealabilă înştiinţare prin mass-media;

f)să aplice, în perioada infloririi plantelor a căror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de uz fitosanitar care sunt selective faţă de insectele polenizatoare;

g)sa nu folosească momeli periculoase, cu excepţia cazurilor special autorizate.

Obligaţiile prevăzute la alin. 1 lit. b)-g) revin şi persoanelor fizice.

Art. 29 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Secţiunea a 4-aRegimul activităţilor nucleare

Titlul secţiunii a 4-a a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 30

Activităţile în domeniul nuclear se desfăşoară conform legislaţiei specifice în domeniu, precum şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 30 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 31

Acordul de mediu pentru o practica sau o activitate din domeniul nuclear se eliberează înainte de eliberarea autorizaţiei de către autoritatea competentă de autorizare, reglementare şi control în domeniul nuclear, conform legislaţiei în vigoare; autorizaţia de mediu se eliberează după eliberarea autorizaţiei de către autoritatea competentă de autorizare, reglementare şi control în domeniul nuclear.

Pentru instalaţiile cu risc nuclear major - centrale nuclearoelectrice, reactoare de cercetare, uzine de fabricare a combustibilului nuclear şi depozite finale de combustibil nuclear ars - acordul şi autorizaţia de mediu se emit de Guvern.

Art. 31 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 32

Abrogat.

Art. 32 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 33

Controlul activităţilor nucleare se face de autoritatea centrala pentru protecţia mediului şi de alte autorităţi competente potrivit legii.

Autoritatea centrala pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii:

a)organizează monitorizarea radioactivitatii mediului pe întregul teritoriu al tarii;

b)supraveghează, controlează şi dispune luarea măsurilor ce se impun în domeniul activităţilor nucleare, pentru respectarea prevederilor legale privind protecţia mediului;

c)colaborează cu organele competente în apărarea împotriva dezastrelor.

Litera b) a art. 33 a fost modificată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 34

Persoanele fizice şi juridice autorizate care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear au următoarele obligaţii:

a)sa evalueze, direct sau prin forurile organizate, riscul potenţial, să efectueze bilanţul de mediu pentru activităţile existente şi să solicite şi să obţină autorizaţie de mediu;

b)să aplice procedurile şi sa prevadă echipamentele pentru activităţile noi, care să permită realizarea nivelului raţional cel mai scăzut al dozelor şi riscurilor asupra populaţiei şi mediului, şi să solicite şi să obţină acord şi autorizaţie de mediu;

c)să aplice, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului, care să asigure respectarea condiţiilor de eliminare a substanţelor radioactive prevăzute în autorizaţie şi menţinerea dozelor radioactive în limitele admise;

d)sa menţină în stare de funcţionare capacitatea de monitorizare a mediului local, pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativă care ar rezultă dintr-o eliminare accidentala de substanţe radioactive;

e)să raporteze prompt autorităţii competente orice creştere semnificativă a contaminarii mediului şi dacă aceasta se datorează sau nu activităţii desfăşurate;

f)sa verifice continuu corectitudinea presupunerilor făcute prin evaluarile probabilistice privind consecinţele radiologice ale eliberarilor radioactive.

Art. 34 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Partea introductivă şi literele a)-c) şi f) ale art. 34 au fost modificate de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Capitolul 3Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversitatii

Articolul 35

(1)Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, împreună cu autorităţile publice centrale de specialitate care gestionează resursele naturale, elaborează reglementări tehnice, după caz, privind măsurile de protecţie a ecosistemelor, de conservare şi utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice şi pentru asigurarea sănătăţii umane.

(2)Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice se supun prevederilor prezentei legi, precum şi legislaţiei specifice în vigoare.

(3)La proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei zone este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de ocrotire a organismelor vegetale şi animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei şi a condiţiilor impuse prin acordul şi/sau autorizaţia de mediu, precum şi monitorizarea proprie până la îndeplinirea acestora.

(4)Suprafatele terestre şi acvatice supuse unei regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica sunt gestionate de deţinătorii legali numai în cazul în care aceştia se angajează să aplice măsurile de conservare stabilite de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului.

(5)Deţinătorii cu orice titlu, care aplica măsurile prevăzute la alin. 4 sunt scutiţi de impozit; deţinătorii particulari vor fi compensaţi în raport cu valoarea lucrărilor de refacere întreprinse.

(6)Introducerea pe teritoriul tarii, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, de culturi de microorganisme, plante şi animale vii din flora şi fauna sălbatică, fără acordul eliberat de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului cu consultarea Academiei Române şi, după caz, a autorităţii centrale pentru sănătate, este interzisă.

(7)Activităţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa interna a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, terestra şi acvatica, sau a unor părţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspăta ori semiprelucrata, se pot organiza şi desfăşura numai de persoane fizice sau juridice autorizate de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului.

(8)Pentru exportul speciilor de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică este necesar acordul de mediu eliberat de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului.

Art. 35 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Alin. (5) al art. 35 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Secţiunea 1Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice

Articolul 36

Protecţia apelor de suprafaţa şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect menţinerea şi ameliorarea calităţii şi productivitatii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.

Articolul 37

Activităţile de gestionare şi protecţie a resurselor de apa şi a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei legi, precum şi legislaţiei specifice în vigoare.

Art. 37 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 38

Controlul respectării reglementărilor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice este organizat şi exercitat de către autorităţile de mediu, de ape, sănătate şi de alte autorităţi, potrivit competentelor legale.

Articolul 39

Autorităţile pentru protecţia mediului, pentru gospodărirea apelor, împreună cu autorităţile navigaţiei, supraveghează şi controlează respectarea prevederilor şi aplica măsurile legale privind protecţia apelor ca urmare a activităţilor de navigaţie, respectând convenţiile internaţionale în domeniu la care România este parte.

Articolul 40

Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:

a)să execute toate lucrările de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei, prevăzute cu termen în acordul, respectiv în autorizaţia de mediu, şi să monitorizeze zona de impact;

b)să se doteze, în cazul deţinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalaţii de stocare sau de tratare a deşeurilor, instalaţii de epurare a apelor uzate şi racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal sau plutitoare;

c)sa amenajeze porturile cu instalaţii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deşeurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale şi maritime, şi sa constituie echipe de intervenţie în caz de poluare accidentala a apelor şi a zonelor de coasta;

d)sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale şi sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deşeuri.

e)sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafaţa;

f)sa nu deverseze în apele de suprafaţa sau subterane ape uzate, fecaloid menajere, substanţe petroliere sau periculoase, ape cu conţinut toxic care conţin substanţe periculoase;

g)sa nu arunce şi sa nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede deşeuri de orice fel şi sa nu introducă în acestea explozibile, tensiune electrica, narcotice sau alte substanţe periculoase.

Art. 40 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Literele e), f) şi g) ale art. 40 au fost introduse de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Secţiunea a 2-aProtecţia atmosferei

Articolul 41

Prin protecţia atmosferei se urmăreşte prevenirea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi a bunurilor materiale.

Articolul 42

Autoritatea centrala pentru protecţia mediului promovează politicile regionale şi globale, fundamentand principiile şi acţiunile specifice, atât la nivel naţional, cat şi local, privind protecţia atmosferei.

Politica naţionala de protecţie a atmosferei consta în principal din următoarele:

a)introducerea de tehnici şi tehnologii adecvate pentru reţinerea poluantilor la sursa;

b)gestionarea resursei de aer, în sensul reducerii emisiilor de poluanti până la realizarea celor mai scăzute niveluri şi care să nu depăşească capacitatea de regenerare a atmosferei;

c)gestionarea resursei de aer în sensul asigurării sănătăţii umane;

d)modernizarea şi perfecţionarea sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului.

Literele c) şi d) ale art. 42 au fost modificate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 43

Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, elaborează normele tehnice şi regulamentele de aplicare privind:

a)calitatea aerului în funcţie de factorii poluanti din atmosfera;

b)emisiile de poluanti atmosferici pentru surse fixe şi mobile, precum şi condiţiile de restrictie sau de interdicţie pentru utilizare, inclusiv pentru substantele care afectează stratul de ozon;

c)calitatea combustibililor şi carburantilor, precum şi reglementările privind introducerea pe piaţa şi transportul acestora;

d)pragul fonic şi reglementări pentru limitarea zgomotelor;

e)supravegherea calităţii aerului, proceduri de prelevare şi analiza, amplasarea punctelor şi instrumentelor pentru probare şi analiza, frecventa măsurătorilor şi altele;

f)identificarea, supravegherea şi controlul agenţilor economici a căror activitate este generatoare de risc potenţial şi/sau de poluare atmosferica;

g)sistemul de notificare rapida, în caz de poluare acuta a atmosferei cu efecte transfrontiera, a autorităţilor desemnate cu aplicarea Convenţiei privind efectele transfrontiera ale accidentelor industriale.

Art. 43 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Partea introductivă a art. 43 a fost modificată de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 44

Autoritatea centrala pentru protecţia mediului supraveghează şi controlează aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei, în care scop:

a)constata apariţia episoadelor de poluare a atmosferei, da alerta şi/sau emite prognoze legate de acestea;

b)dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare de poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare;

c)solicita măsuri tehnologice, aplica restrictii şi interdicţii în vederea prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanti;

d)aplica sancţiunile prevăzute de lege în caz de nerespectare a măsurilor dispuse.

Articolul 45

Proprietarii şi deţinătorii legali de teren sunt obligaţi sa întreţină şi sa extindă perdelele şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonica şi eoliana.

Articolul 46

Autorităţile vamale au obligaţia sa nu permită intrarea/ieşirea din ţara a surselor mobile poluante care nu respecta dispoziţiile autorităţilor competente, conform legii.

Articolul 47

Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu:

a)să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluantilor atmosferici;

b)sa doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de măsura, să asigure corecta lor funcţionare, să asigure personal calificat şi sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autorităţilor pentru protecţia mediului, datele necesare;

c)sa imbunatateasca performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi sa nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise;

d)să asigure, la cererea autorităţilor pentru protecţia mediului, diminuarea, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare;

e)să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonica a surselor generatoare de zgomot şi vibratii, sa verifice eficienta acestora şi sa pună în exploatare numai pe cele care nu depăşesc pragul fonic admis.

Partea introductivă a art. 47 a fost modificată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Partea introductivă a art. 47 a fost modificată de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Secţiunea a 3-aProtecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre

Articolul 48

Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare şi amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toţi deţinătorii, indiferent cu ce titlu.

Articolul 49

Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, cu consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte:

a)sistemul de monitorizare a calităţii solului în scopul cunoaşterii stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia;

b)reglementările privind protecţia calităţii solului, subsolului, a ecosistemelor terestre şi conservarea biodiversitatii;

c)procedura de autorizare privind probleme de protecţie a mediului, cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului, amenajarea torenţilor pentru întocmirea amenajamentelor silvice, combaterea eroziunii solurilor, foraje de studii şi prospecţiuni geologice şi hidrogeologice, precum şi pentru activităţi miniere de extracţie;

d)reglementări privind refacerea cadrului natural în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate de fenomene naturale sau de activităţi cu impact negativ asupra mediului.

Partea introductivă a art. 49 a fost modificată de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 49^1

Acordul şi autorizaţia de mediu pentru activităţile miniere care utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare şi concentrare se emit de Guvern, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pentru capacităţi de producţie mai mari de 5 milioane de tone/an şi/sau dacă suprafaţa pe care îşi desfăşoară activitatea este mai mare de 1.000 ha.

Art. 49^1 a fost introdusă de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 50

Autorităţile centrale pentru agricultura şi silvicultura au următoarele obligaţii:

a)sa elaboreze reglementări privind sistemele de agricultura, tehnologiile de cultura a plantelor şi de creştere a animalelor, pasunatul, regenerarea pădurilor, recoltarea, colectarea şi transportul lemnului şi norme privind calitatea solurilor, în scopul menţinerii şi ameliorării acestora, eliminării consecinţelor negative asupra ecosistemelor terestre şi acvatice şi al asigurării conservării funcţiilor specifice, biodiversitatii şi habitatelor naturale, şi să le comunice autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

b)sa ţină evidenta terenurilor devenite improprii pentru producţia agricolă şi să ofere, la solicitarea deţinătorilor, asistenţa tehnica de specialitate pentru ameliorarea sau schimbarea folosinţei;

c)sa îndrume şi sa exercite controlul tehnic de specialitate pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare şi agropedoameliorative;

d)sa îndrume şi să ofere asistenţa tehnica, la cererea cultivatorilor de terenuri, privind cele mai adecvate tehnici şi tehnologii de gospodărire şi ameliorare a solurilor.

e)sa armonizeze reglementările existente în domeniul forestier, cinegetic, piscicol şi al pajiştilor, în sensul protejării patrimoniului natural al reţelei naţionale de arii naturale protejate.

Litera a) a art. 50 a fost modificată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Litera e) a art. 50 a fost introdusă de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 51

Controlul asupra respectării reglementărilor legale privind protecţia şi conservarea, ameliorarea şi folosirea judicioasă a solurilor, a subsolului şi a ecosistemelor terestre se organizează şi se exercită de autorităţile pentru protecţia mediului, precum şi, după caz, de alte autorităţi ale administraţiei publice competente, potrivit dispoziţiilor legale.

Articolul 52

În scopul asigurării protecţiei calităţii solului, deţinătorii de terenuri cu orice titlu, precum şi orice persoană fizica sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren fără a avea un titlu asupra lui au următoarele obligaţii:

a)sa prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii solurilor;

b)să asigure la amplasarea, proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel, ca şi la schimbarea destinaţiei terenurilor, condiţiile prevăzute în acord şi în autorizaţia de mediu;

c)sa nu arda miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenta;

d)să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie.

Litera c) a art. 52 a fost modificată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Litera d) a art. 52 a fost introdusă de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Partea introductivă şi litera c) ale art. 52 au fost modificate de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 53

Deţinătorii, cu orice titlu, şi administratorii pădurilor, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier şi ai pajiştilor au următoarele obligaţii:

a)sa menţină suprafaţa impadurita a vegetatiei forestiere din afară fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

b)sa exploateze masa lemnoasă numai în limita posibilităţii pădurilor, stabilită de amenajamentele silvice şi aprobată prin lege;

c)să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversitatii pădurilor şi a echilibrului ecologic;

d)să respecte regimul silvic pentru impadurirea suprafeţelor exploatate, stabilit de autoritatea centrala pentru silvicultura, în acord cu condiţiile de utilizare durabila a pădurilor, prevăzute de autoritatea centrala pentru protecţia mediului;

e)să asigure aplicarea măsurilor speciale de conservare pentru pădurile cu funcţii deosebite de protecţie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare şi eroziune, pe grohotisuri, stancarii, la limita superioară de altitudine a vegetatiei forestiere, precum şi pentru alte asemenea păduri;

f)să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apa;

g)să asigure exploatarea raţională, organizarea şi amenajarea pajiştilor, în funcţie de capacitatea de refacere a acestora;

h)sa exploateze resursele pădurii, fondul cinegetic şi piscicol, în limitele potenţialului de regenerare, potrivit prevederilor legale;

h^1)sa exploateze pajistile, în limitele bonitaţii, cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită, în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor specifice;

h^2)sa protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate, în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice.

i)sa sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

Partea introductivă a art. 53 a fost modificată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Literele h^1 şi h^2 ale art. 53 au fost introduse de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Partea introductivă a art. 53 a fost modificată de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 54

Persoanele fizice sau juridice, care prospecteaza sau exploatează resursele subsolului, au următoarele obligaţii:

a)să solicite şi să obţină acord şi/sau autorizaţie de mediu, potrivit legii, şi să respecte prevederile acestora;

b)sa refacă terenurile afectate, să asigure încadrarea lor în peisajul zonei şi să le aducă la parametrii productivi şi ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcţional, să monitorizeze zona, constituind în acest scop fondul de garanţie necesar conform prevederilor legale;

c)sa anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau pe cele competente, potrivit legii, despre orice situaţii accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru şi sa acţioneze pentru refacerea acestuia.

Literele a) şi b) ale art. 54 au fost modificate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Litera b) a art. 54 a fost modificată de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Secţiunea a 4-aRegimul ariilor protejate şi al monumentelor naturii

Articolul 55

Abrogat.

Art. 55 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 56

Abrogat.

Art. 56 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 57

Abrogat.

Art. 57 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 58

Abrogat.

Art. 58 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 59

Abrogat.

Art. 59 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 60

Abrogat.

Art. 60 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Secţiunea a 5-aProtecţia aşezărilor umane

Articolul 61

În procesul de dezvoltare social-economică a localităţilor este obligatorie respectarea principiilor şi a dispoziţiilor prezentei legi. Pentru asigurarea unui mediu de viaţa sanatos autorităţile administraţiei publice locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:

a)sa imbunatateasca microclimatul urban, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apa din interiorul localităţilor şi din zonele limitrofe acestora, sa infrumuseteze şi sa protejeze peisajul, sa menţină curăţenia stradala;

b)să respecte prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităţi, fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreare, salubritatea, starea de sănătate şi de confort a populaţiei;

c)sa informeze publicul privind riscurile generate de funcţionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei;

d)să respecte regimul de protecţie specială a localităţilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic şi de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective şi desfăşurarea unor activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul şi în zonele de protecţie a acestora;

e)sa adopte elementele arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologica, estetica şi recreativa;

f)sa reglementeze, inclusiv prin interzicerea, temporară sau permanenta, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfăşurării unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor cu predominanta spaţiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului;

g)sa adopte măsuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice şi juridice, cu privire la întreţinerea şi infrumusetarea clădirilor, a curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbustilor decorativi;

h)sa initieze pe plan local proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare şi de întreţinere şi dezvoltare a canalizarii stradale.

Art. 61 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 62

La elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului se respecta prevederile prezentei legi şi se prevăd în mod obligatoriu măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistica şi ecologica a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, măsuri de protecţie sanitară a captarilor de apa potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

Art. 62 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 63

Autorităţile administraţiei publice locale, persoanele fizice şi juridice care administrează domeniul public au obligaţia să asigure realizarea măsurilor şi a condiţiilor prevăzute la art. 62.

Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice se face potrivit legii.

Articolul 64

Autorităţile publice pentru protecţia mediului şi autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu autorităţile locale de sănătate publică, participa, conform competentelor, la dezbaterea publică privind programele de dezvoltare urbanistica şi gospodărie comunală.

Art. 64 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Capitolul 4Atribuţii şi raspunderi

Secţiunea 1Atribuţii şi raspunderi ale autorităţilor pentru protecţia mediului

Articolul 65

Autoritatea centrala pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi raspunderi:

a)reactualizează periodic strategia protecţiei mediului, cu respectarea principiilor şi elementelor strategice prevăzute în prezenta lege;

b)elaborează recomandările şi acţionează pentru integrarea politicilor de mediu în strategiile şi politicile sectoriale, corelează planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi urbanism şi impune măsuri de reconstrucţie ecologica;

c)creează sistemul de informare propriu şi stabileşte condiţiile şi termenii care să permită accesul liber la informaţii şi participarea publicului la deciziile privind mediul;

d)iniţiază proiecte de legi, norme tehnice, reglementări şi proceduri; avizează normele şi reglementările privitoare la activităţi cu impact asupra mediului, elaborate de alte autorităţi; controlează aplicarea acestora;

e)organizează sistemul naţional de monitorizare integrată de fond şi de impact pentru toţi factorii de mediu, sistemul de inspecţie privind mediul, coordonează activitatea acestora şi asigura informarea autorităţii centrale pentru sănătate privind rezultatele monitorizarii contaminarii radio-active a mediului;

f)creează cadrul instituţional-administrativ pentru identificarea şi promovarea programelor de cercetare, pentru formarea şi instruirea unui personal calificat pentru supraveghere, analiza, evaluare şi control al mediului şi atesta acest personal;

g)numeşte comisii de experţi, când este cazul, pentru analiza evaluării impactului asupra mediului şi a bilanţului de mediu; autorizeaza laboratoarele pentru controlul calităţii mediului;

h)elaborează şi implementeaza programe; elaborează materiale educative privind importanţa protecţiei mediului;

i)urmăreşte aplicarea programului şi a măsurilor pentru respectarea convenţiilor internaţionale la care România este parte pe linie de mediu;

j)urmăreşte şi analizează aplicarea prezentei legi şi întocmeşte anual rapoarte privind starea mediului, pe care le prezintă Guvernului; rapoartele se publică;

k)colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte tari şi reprezintă Guvernul în relaţiile internaţionale pe linie de protecţie a mediului;

l)propune Guvernului reduceri sau scutiri de taxe, impozite, precum şi alte facilităţi fiscale pentru titularii activităţilor care înlocuiesc substantele periculoase în procesul de fabricaţie sau investesc în procesele tehnologice şi produse care reduc impactul sau riscul de impact negativ asupra mediului, ca şi pentru cei care realizează măsurile speciale de protecţie, conservare şi reconstrucţie ecologica, stabilite de autoritatea centrala pentru protecţia mediului;

m)aplica sancţiuni titularilor activităţilor pentru neconformare;

n)asista celelalte autorităţi publice şi celelalte persoane juridice, în scopul diminuării efectelor negative ale activităţilor economice asupra mediului, şi încurajează introducerea tehnicilor şi tehnologiilor adecvate pentru mediu;

o)pune la dispoziţie publicului datele centralizate privind starea mediului, programele şi politica de protecţie a mediului;

p)se consulta periodic cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile pentru stabilirea strategiei protecţiei mediului şi luarea deciziilor în cazuri care pot afecta mediul;

r)pregăteşte, în colaborare cu Ministerul Finanţelor, aplicarea de noi instrumente financiare care favorizează protecţia şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu, în conformitate cu cele aplicate pe plan internaţional;

s)realizează activitatea de supraveghere a mediului prin intermediul Gărzii de mediu, corp de control ecologic cu statut specific;

t)în situaţii speciale, constatate pe baza datelor obţinute din supravegherea mediului, autoritatea centrala de mediu are împuternicirea de a declara, cu informarea Guvernului, zone de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale tarii şi obligaţia de a elabora, împreună cu alte instituţii centrale şi autorităţile locale, programe speciale pentru înlăturarea riscului survenit în aceste zone. După eliminarea factorilor de risc înalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluţiei stării mediului, zona respectiva este declarata reintrata în normalitate;

u)colaborează cu autorităţile publice de protecţie civilă pentru elaborarea planurilor operative şi pentru executarea în comun a interventiilor în caz de poluari sau accidente ecologice;

v)realizează activităţile de elaborare şi implementare a politicilor, strategiilor şi reglementărilor de protecţia mediului cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

Literele a)-e), g), n), o), p) şi s) ale art. 65 au fost modificate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Litera u) a art. 65 a fost introdusă de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Litera v) a art. 65 a fost introdusă de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 65^1

Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competentele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 65^1 a fost introdus de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 66

Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului îndeplinesc la nivel local atribuţiile şi răspunderile autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, prevăzute la art. 65 lit. b), c), d), h), i), j), m), o), p), r), s), t) şi u), şi întocmesc rapoarte cu privire la activităţile desfăşurate pe perioada anului financiar şi la aplicarea programelor de mediu, pe care le publică în presa locală. În perimetrul Rezervatiei Biosferei <> autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului este reprezentată de Administraţia Rezervatiei Biosferei <>.

Art. 66 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 67

Pentru exercitarea funcţiilor sale autoritatea centrala pentru protecţia mediului:

a)solicita informaţiile necesare: ministerelor, autorităţilor administraţiei publice locale, persoanelor fizice şi juridice, cu referire la prevederile art. 65 lit. a), b), d), e), f), h), i), j), l), p), r) şi t);

b)numeşte inspectorii-şefi, comisarii-şefi şi împuterniceşte comisarii la nivel teritorial, potrivit legislaţiei în vigoare.

Litera b) a art. 67 a fost modificată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 68

În exercitarea atribuţiilor ce le revin inspectorii-şefi, comisarii-şefi şi comisarii Gărzii de mediu au acces, în condiţiile legii, oricând şi în orice incinta unde se desfăşoară o activitate generatoare de impact negativ asupra mediului.

Persoana fizica sau juridică prejudiciata ca urmare a exercitării atribuţiilor de inspecţie poate depune plângere la instanţa judecătorească competenţa, în termen de 15 zile de la data constatării prejudiciului.

Cuantumul compensatiei pentru eventualele daune produse se stabileşte prin acordul părţilor şi, în lipsa acordului dintre părţi, de către instanţa judecătorească competenţa, pe baza unei expertize tehnice.

În obiectivele, incintele şi zonele militare personalul prevăzut la alin. 1 are acces numai în cazul producerii unui accident de mediu major, în prezenta organelor specializate din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Art. 68 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Secţiunea a 2-aAtribuţii şi raspunderi ale altor autorităţi centrale şi locale

Articolul 69

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate:

1.sa elaboreze programe proprii de protecţie a mediului şi sa integreze obiectivele şi cerinţele de mediu în pregătirea, elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de poluari şi accidente ecologice şi în adoptarea unor programe de profil, comunicând autorităţii competente pentru protecţia mediului toate informaţiile solicitate conform art. 67 lit. a);

2.să asigure pregătirea şi transmiterea către autorităţile competente pentru protecţia mediului a informaţiilor şi documentaţiei necesare obţinerii avizului de mediu pentru planurile şi programele pentru care este necesară evaluarea de mediu.

Art. 69 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 70

Autorităţile administraţiei publice centrale au următoarele obligaţii:

a)sa elaboreze politica şi strategia aplicabile în propriul domeniu de activitate în conformitate cu principiile prezentei legi;

b)să asigure integrarea politicilor de mediu în politicile specifice;

c)sa elaboreze planuri şi programe sectoriale, cu respectarea prevederilor prezentei legi;

d)să asigure în structura lor organizatorică compartimente cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, încadrate cu personal de specialitate;

e)sa dezvolte, cu sprijinul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, programe de restructurare, în acord cu strategia pentru protecţia mediului şi politica de mediu, şi sa asiste unităţile aflate în coordonarea, în subordinea sau sub autoritatea lor, la punerea în aplicare a acestor programe;

f)sa elaboreze normele şi reglementările specifice domeniului de activitate pe linia protecţiei mediului şi să le înainteze pentru avizare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

g)sa semnaleze măsura în care unele prevederi pot împiedica vreo autoritate sa acţioneze eficient pentru protecţia mediului şi totodată sa arate progresul făcut prin aplicarea prezentei legi.

Art. 70 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 70^1

Autoritatea publică centrala pentru dezvoltare şi prognoza are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a)elaborează politicile de dezvoltare pe baza principiilor dezvoltării durabile, cu luarea în considerare a posibilelor efecte asupra mediului;

b)integreaza în politica proprie măsuri şi acţiuni de refacere a zonelor afectate şi măsuri de prevenire a producerii dezastrelor;

c)elaborează Planul naţional de dezvoltare regionala şi celelalte planuri şi programe, în concordanta cu principiile şi cu prevederile prezentei legi.

Art. 70^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 71

Autoritatea publică centrala pentru sănătate are următoarele atribuţii şi raspunderi:

a)organizează şi coordonează activitatea de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de risc din mediu;

b)supraveghează şi controlează calitatea apei potabile şi de imbaiere, precum şi calitatea produselor alimentare;

c)elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, reglementări privind calitatea şi igiena mediului şi asigura controlul aplicării acestora;

d)colaborează cu autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului în managementul calităţii mediului în relaţie cu starea de sănătate a populaţiei;

e)colaborează cu celelalte ministere cu reţea sanitară proprie pentru cunoaşterea exactă a stării de sănătate a populaţiei şi pentru respectarea normelor de igiena a mediului din domeniul lor de activitate;

f)colaborează la nivel central şi local în asigurarea accesului publicului la informaţia de sănătate în relaţie cu mediul.

Art. 71 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 72

Autoritatea publică centrala pentru apărarea naţionala are următoarele atribuţii:

a)elaborează norme şi instrucţiuni specifice, în concordanta cu legislaţia interna şi cu respectarea principiilor ecologice ale protecţiei mediului, pentru domeniile sale de activitate;

b)supraveghează respectarea de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a normelor de protecţia mediului pentru activităţile din zonele militare;

c)controlează acţiunile şi aplica sancţiuni pentru încălcarea de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a legislaţiei de protecţia mediului în domeniul militar.

Partea introductivă a art. 72 a fost modificată de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 73

Autoritatea publică centrala pentru educaţie şi cercetare asigura:

a)adaptarea planurilor şi programelor de învăţământ la toate nivelurile, în scopul însuşirii noţiunilor şi principiilor de protecţia mediului, pentru constientizarea, instruirea şi formarea în acest domeniu;

b)promovarea tematicilor de studii şi programe de cercetare care răspund prioritatilor stabilite de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului;

c)elaborarea programelor educaţionale în scopul formării unui comportament responsabil faţă de mediu.

Art. 73 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 73^1

Autoritatea publică centrala pentru industrie şi resurse are următoarele atribuţii:

a)elaborează şi aplica la nivel naţional strategia de exploatare a resurselor naturale neregenerabile, în concordanta cu principiile dezvoltării durabile şi cu prevederile prezentei legi;

b)colaborează la elaborarea şi promovarea cadrului legislativ care asigura aplicarea principiului prevenirii şi controlului integrat al poluarii pentru anumite instalaţii industriale;

c)colaborează la elaborarea mecanismelor financiare pentru stimularea utilizării celor mai bune tehnici disponibile la instalaţiile supuse autorizării integrate de mediu;

d)elaborează politica în domeniul reciclarii materialelor.

Art. 73^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 73^2

Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi păduri are următoarele atribuţii şi raspunderi:

a)asigura protecţia şi conservarea solurilor şi menţinerea patrimoniului funciar în conformitate cu standardele de calitate;

b)iniţiază actul normativ care aproba volumul anual de tăieri de masa lemnoasă, pe baza avizului de mediu eliberat de autoritatea competentă de mediu după aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Art. 73^2 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 74

Abrogat.

Art. 74 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 75

Autoritatea publică centrala pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţe are următoarele atribuţii şi raspunderi:

a)dezvolta planuri şi programe care materializeaza politica naţionala de amenajare a teritoriului şi localităţilor, cu respectarea principiilor protecţiei şi conservării mediului stabilite prin prezenta lege;

b)integreaza în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism prevederile strategiei pentru protecţia mediului, ale planurilor şi programelor de gestionare a mediului;

c)elaborează şi aplica programe pentru dezvoltarea transporturilor multimodale şi a transportului combinat, cu respectarea prevederilor prezentei legi privind evaluarea impactului asupra mediului;

d)asigura, pe baza normelor avizate de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, controlul gazelor de esapament, intensitatii zgomotelor şi vibratiilor produse de autovehicule şi transportul de mărfuri;

e)elaborează şi dezvolta planuri de acţiune şi programe privind îmbunătăţirea calităţii şi protecţiei mediului pentru toate modurile de transport.

Art. 75 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 75^1

Ministerul de Interne are următoarele atribuţii şi raspunderi:

a)realizează activitatea de protecţie a mediului prin structuri proprii care desfăşoară acţiuni de control, îndrumare şi coordonare, în scopul păstrării şi menţinerii echilibrului ecologic în domeniile sale de responsabilitate;

b)elaborează norme şi instrucţiuni specifice, în concordanta cu respectarea principiilor prezentei legi, pentru domeniile sale de activitate;

c)supraveghează respectarea de către personalul aflat în subordine a normelor de protecţie a mediului pentru activităţile proprii;

d)aplica sancţiuni pentru încălcarea de către personalul Ministerului de Interne a legislaţiei de protecţie a mediului în domeniul sau de activitate;

e)sprijină reprezentanţii autorităţilor publice pentru protecţia mediului în exercitarea controlului transporturilor de materiale, pe baza normelor avizate de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului;

f)conduce acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie în caz de accidente ecologice şi poluari majore, prin Comandamentul Protecţiei Civile.

Art. 75^1 a fost introdus de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 76

Autoritatea publică centrala pentru turism urmăreşte protejarea patrimoniului natural, inclusiv prin măsuri impuse unităţilor care desfăşoară activităţi în acest domeniu, şi încurajează aplicarea principiilor ecoturismului.

Art. 76 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 77

Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii şi raspunderi:

a)supraveghează aplicarea prevederilor din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, în acord cu planificarea de mediu;

b)supraveghează pe agenţii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deşeuri şi dezvolta sisteme de colectare a deşeurilor refolosibile;

c)adopta programe pentru dezvoltarea reţelelor de canalizare, de colectare a apelor pluviale, de aprovizionare cu apa potabilă, pentru spaţii de epurare a apelor uzate ale localităţilor, precum şi pentru transportul în comun;

d)asigura servicii cu specialişti în ecologia urbana şi protecţia mediului şi colaborează în acest scop cu autorităţile competente pentru protecţia mediului;

e)promovează o atitudine corespunzătoare a comunităţilor în legătură cu importanţa protecţiei mediului.

f)asigura, prin serviciile publice şi agenţii economici responsabili, luarea măsurilor de salubrizare stradala, de întreţinere şi gospodărire a spaţiilor verzi, a pieţelor şi a parcurilor publice.

Litera f) a art. 77 a fost introdusă de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 78

Autorităţile vamale îndeplinesc atribuţiile ce le revin prin prezenta lege.

Articolul 79

Poliţia şi Garda financiară sunt obligate sa acorde sprijin, la cerere, reprezentanţilor autorităţilor pentru protecţia mediului în exercitarea atribuţiilor lor.

Secţiunea a 3-aObligaţiile persoanelor fizice şi juridice

Articolul 80

Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop:

a)solicita şi obţin avizul, acordul şi/sau autorizaţia de mediu potrivit prevederilor prezentei legi;

a^1)respecta condiţiile acordului de mediu şi/sau autorizaţiei de mediu;

a^2)realizează obligaţiile de mediu la termenele stabilite prin avizul de privatizare;

b)asista persoanele împuternicite cu activităţi de inspecţie, punându-le la dispoziţie evidenta măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante, şi le facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt şi prelevarea de probe; asigura accesul persoanelor împuternicite la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele potenţial generatoare de impact asupra mediului;

b^1)realizează măsurile impuse anterior de persoanele împuternicite cu inspecţia;

c)se supun ordinului de încetare temporară sau definitivă a activităţii;

d)suporta costul pentru repararea prejudiciului şi inlatura urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului;

e)asigura sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi pentru analiza şi controlul poluantilor pe raza de incidenţa a activităţilor desfăşurate şi evidenta rezultatelor, în scopul prevenirii şi evitării riscurilor tehnologice şi eliberarilor accidentale de poluanti în mediu şi raportează lunar rezultatele supravegherii mediului autorităţii competente pentru protecţia mediului;

f)informează autorităţile competente şi populaţia, în caz de eliminari accidentale de poluanti în mediu sau de accident major;

g)restructureaza, pentru activităţile existente, şi propun, la solicitarea autorizaţiei de mediu, programe pentru conformare, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi;

h)adopta soluţii adecvate pentru mediu la propunerea proiectelor sau activităţilor noi, precum şi pentru modificarea celor existente;

i)nu degradeaza mediul natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de deşeuri de orice fel.

Literele a) şi b) ale art. 80 au fost modificate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Litera b^1) a fost introdusă de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Literele a^1) şi a^2) ale art. 80 au fost introduse de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 81

(1)Răspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, independent de culpa. În cazul pluralităţii autorilor, răspunderea este solidară.

(2)Titularii activităţilor nominalizate în zonele cu risc înalt de poluare, conform art. 65 lit. t), sunt obligaţi sa încheie poliţe de asigurare pentru daune.

Alin. (2) al art. 81 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Capitolul 5Sancţiuni

Articolul 82

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Articolul 83

(1)Constituie contravenţii încălcarea următoarelor prevederi din lege:

a)obligaţia persoanelor fizice şi juridice de solicitare a avizului, acordului şi autorizaţiei de mediu, menţionate la art. 8 alin. 2, 3, 5 şi 7, art. 29 lit. a), art. 34 lit. a) şi b), art. 54 lit. a) şi la art. 80 lit. a);

b)obligaţia efectuării evaluării impactului asupra mediului, conform prevederilor art. 8 alin. 4;

c)obligaţia efectuării bilanţului de mediu, conform prevederilor art. 8 alin. 6, art. 10 alin. 3 şi ale art. 15 alin. 1;

d)obligaţia persoanelor fizice şi juridice referitoare la mediatizarea proiectelor şi activităţilor pentru care se solicita aviz, acord sau autorizaţie menţionate la art. 12 alin. 3;

e)obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de realizare a sistemelor proprii de supraveghere şi de raportare, la care fac referire art. 11 alin. 2, art. 21 lit. b) şi d), art. 34 lit. c) şi d), art. 47 lit. b) şi art. 80 lit. e);

f)obligaţiile proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu orice titlu sau fără titlu, menţionate la art. 45 şi la art. 52 lit. a)-d);

g)obligaţiile deţinătorilor, cu orice titlu, ai pădurilor, ai vegetatiei forestiere şi ai pajiştilor, referitoare la exploatarea resurselor pădurii, fondului cinegetic şi piscicol, în limitele potenţialului de regenerare, a pajiştilor, în limitele bonitaţii, precum şi de protecţie a patrimoniului forestier, cinegetic, piscicol şi al pajiştilor din cadrul ariilor naturale protejate, prevăzute la art. 53 lit. a), c), d), h), h^1), h^2) şi i);

h)obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale persoanelor fizice şi juridice, după caz, prevăzute la art. 61 lit. g) şi la art. 63;

i)obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind: supravegherea aplicării prevederilor din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului; supravegherea agenţilor economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deşeuri şi dezvoltarea sistemelor de colectare a deşeurilor refolosibile; asigurarea serviciilor cu specialişti în ecologie urbana şi protecţia mediului, menţionate la art. 61 lit. a), c), e) şi f), art. 63 alin. 1 şi la art. 77 lit. a), b), d) şi f);

j)obligaţiile autorităţilor publice centrale şi locale, menţionate la art. 9 alin. 2, art. 46, art. 69 pct. 2, art. 70^1, 71, 72, 73, 73^1, 73^2, 75, 75^1, 76, 78 şi 79;

k)obligaţia agenţilor economici nominalizaţi în zonele cu risc înalt de poluare, prevăzută la art. 81 alin. 2;

l)obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind respectarea prevederilor din planurile de urbanism cu privire la amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităţi, fără a prejudicia salubritatea, ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei, menţionate la art. 61 lit. b) şi h);

m)obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, menţionate la art. 62;

n)obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a furniza şi utiliza informaţii corecte pentru elaborarea evaluărilor impactului asupra mediului şi a bilanţurilor de mediu, prevăzute la art. 12 alin. 6;

o)obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asigura măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonica a surselor generatoare de zgomot şi vibratii, prevăzute la art. 47 lit. e);

p)obligaţiile persoanelor fizice şi juridice, prevăzute la art. 15 alin. 3, art. 29 alin. 1 lit. c) şi alin. 2, art. 35 alin. 2, 3, 4, 6 şi 7 şi la art. 54 lit. b);

q)obligaţiile persoanelor fizice şi juridice, prevăzute la art. 40 lit. a)-c) şi e)-g);

r)obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a se conformă dispoziţiilor autorităţilor pentru protecţia mediului, prevăzute la art. 47 lit. d), art. 80 lit. b) şi b^1);

s)obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de respectare a normelor şi performantelor tehnologice, menţionate la art. 26 alin. 1, art. 34 lit. b) şi la art. 47 lit. c);

t)obligaţiile persoanelor fizice şi juridice privind respectarea reglementărilor privind ingrasamintele chimice, produsele de uz fitosanitar şi orice alte substanţe chimice, utilizarea de surse de radiatii ionizante, privind protecţia atmosferei şi a apelor, exploatarea raţională a resurselor naturale, precum şi nerespectarea regimurilor speciale de protecţie, prevăzute la art. 29 alin. 1 lit. b), d), f) şi alin. 2, art. 34 lit. f), art. 47 lit. a) şi la art. 53 lit. b);

u)obligaţiile persoanelor fizice şi juridice privind refacerea cadrului natural şi/sau conservarea naturii, conform celor prevăzute la art. 53 lit. f) şi g), art. 54 lit. b) şi la art. 80 lit. d) şi h).

(2)Contravenţiile menţionate la alin. 1 se sancţionează după cum urmează:

a)cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice, cele de la lit. a)-h);

b)cu amendă de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei pentru persoane juridice, cele de la lit. i)-q);

c)cu amendă de la 15.000.000 lei la 45.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 75.000.000 lei la 225.000.000 lei pentru persoane juridice, cele de la lit. r)-u).

(3)Cuantumul amenzilor contravenţionale se reactualizează prin hotărâre a Guvernului.

(4)Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

(5)Amenzile aplicate în temeiul unei legi, ordonanţe sau hotărâri a Guvernului din domeniul protecţiei mediului şi a apelor se fac venit la bugetul de stat în cota de 75%, diferenţa de 25% revenind autorităţii din care face parte agentul constatator şi va fi evidenţiată în contul prevăzut la art. 14 alin. 3, având regimul stabilit în textul aceluiaşi alineat.

Art. 83 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Literele a), f), k), o), p) şi q) ale alin. 1 al art. 83 au fost modificate de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Alin. (4) şi (5) ale art. 83 au fost introduse de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 84

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la art. 83 se fac de personalul împuternicit din cadrul autorităţilor publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului, precum şi din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, de către ofiţerii de poliţie şi de personalul Ministerului Apărării Naţionale, împuternicit în domeniile sale de activitate conform atribuţiilor stabilite prin lege.

Prezenta lege se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Art. 84 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 85

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 luni sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei continuarea activităţii după aplicarea sancţiunii contravenţionale prevăzute de art. 83 alin. 1 lit. a), fără obţinerea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu prevăzute de art. 80 lit. a).

Constituie infracţiuni următoarele fapte, dacă au fost de natura sa pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animala sau vegetala:

a)defrişarea vegetatiei lemnoase din afară fondului forestier, situata pe terenuri cu pante foarte mari sau la limita superioară de altitudine a vegetatiei forestiere, cu încălcarea prevederilor art. 53 lit. e);

b)provocarea de poluare accidentala datorită nesupravegherii executării lucrărilor noi, funcţionarii instalaţiilor, echipamentelor tehnologice şi de tratare şi neutralizare, menţionate în prevederile acordului şi/sau autorizaţiei de mediu, cu încălcarea prevederilor art. 80 lit. e);

c)provocarea de poluare prin evacuarea, cu ştiinţa, în apa, în atmosfera sau pe sol a unor deşeuri sau substanţe periculoase, cu nerespectarea prevederilor art. 80 lit. i);

d)nerespectarea restrictiilor sau interdictiilor stabilite pentru protecţia apei şi a atmosferei, potrivit prevederilor art. 40 lit. a)-g) şi ale art. 47 lit. a)-d);

e)folosirea de momeli periculoase şi de mijloace electrice pentru omorarea animalelor sălbatice şi a pestilor, în scopul consumului sau al comercializării, cu încălcarea prevederilor art. 29 alin. 1 lit. g) şi alin. 2;

f)producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană, cu nerespectarea prevederilor art. 47 lit. e);

g)nerespectarea restrictiilor şi a interdictiilor la vanat şi pescuit ale unor specii protejate sau oprite temporar prin lege şi în zonele cu regim de protecţie integrală, potrivit prevederilor art. 53 lit. h), h^1) şi h^2);

h)continuarea activităţii după suspendarea acordului sau autorizaţiei de mediu, cu încălcarea prevederilor art. 10 alin. 2;

i)nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a ingrasamintelor chimice şi produselor de uz fitosanitar numai ambalate şi în locuri protejate, potrivit art. 29 alin. 1 lit. c) şi alin. 2;

j)prezentarea în lucrările privind evaluarea impactului asupra mediului a unor concluzii şi informaţii false, cu încălcarea prevederilor art. 12 alin. 6;

k)producerea şi/sau importul în scopul introducerii pe piaţa şi utilizarea unor substanţe şi preparate chimice periculoase fără respectarea prevederilor art. 21 lit. e) şi introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natura în scopul eliminării şi/sau valorificării acestora, fără respectarea prevederilor art. 23;

l)importul şi exportul unor substanţe şi preparate chimice periculoase interzise sau restrictionate în baza art. 17^2;

m)transportul şi tranzitul de substanţe şi preparate chimice periculoase fără respectarea prevederilor art. 17^1 sau a prevederilor art. 23^1, în cazul deşeurilor periculoase;

n)omisiunea de a raporta prompt despre orice accident major, cu încălcarea prevederilor art. 21 lit. d) şi ale art. 80 lit. f);

o)producerea, livrarea şi utilizarea ingrasamintelor chimice şi a produselor de uz fitosanitar neautorizate, cu nerespectarea prevederilor art. 26;

p)nerespectarea interdictiilor în legătură cu utilizarea pe terenuri agricole de produse de uz fitosanitar sau îngrăşăminte chimice, potrivit prevederilor art. 29 alin. 1 lit. d)-f) şi alin. 2;

q)provocarea datorită nesupravegherii surselor de radiatii ionizante a contaminarii mediului şi/sau a expunerii populaţiei la radiatii ionizante, omisiunea de a raporta prompt creşterea peste limitele admise a contaminarii mediului, aplicarea necorespunzătoare sau neluarea măsurilor de intervenţie în caz de accident nuclear, cu încălcarea prevederilor art. 34 lit. c)-e);

r)descărcarea apelor uzate şi a deşeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale sau provocarea, cu ştiinţa, de poluare prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substanţe sau deşeuri periculoase, cu încălcarea prevederilor art. 40 lit. d);

s)ascunderea unor date sau difuzarea de către funcţionarii publici de informaţii false în legătură cu calitatea mediului şi sănătatea umană, cu încălcarea prevederilor art. 69;

t)continuarea activităţii după dispunerea încetării acesteia, cu încălcarea prevederilor art. 80 lit. c);

u)luarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase care au devenit deşeuri, cu nerespectarea prevederilor art. 21 lit. c);

v)refuzul intervenţiei în cazul poluarii accidentale a apelor şi a zonelor de coasta, potrivit prevederilor art. 40 lit. c);

x)controlul, la introducerea şi scoaterea din ţara a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, pe baza reglementărilor autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi a celor privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase, introducerea în ţara a culturilor de microorganisme, plante şi animale vii din flora şi fauna sălbatică fără acordul eliberat de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, cu încălcarea prevederilor art. 20 şi ale art. 35 alin. 5.

Infracţiunile menţionate la alin. 2 se pedepsesc după cum urmează:

a)cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă de la 40.000.000 lei la 60.000.000 lei, dacă faptele săvârşite au fost de natura sa pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animala sau vegetala, pentru cele prevăzute la lit. a)-d);

b)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei, pentru cele prevăzute la lit. e)-j);

c)cu închisoare de la 1 la 5 ani, pentru cele prevăzute la lit. k)-t);

d)cu închisoare de la 2 la 7 ani, pentru cele prevăzute la lit. u)-x).

Dacă infracţiunile pedepsite conform alin. 3 lit. c) şi d) au pus în pericol sănătatea sau integritatea corporală a unui număr mare de persoane, au avut vreuna dintre urmările prevăzute în art. 182 din Codul penal ori au cauzat o paguba materială importanţa, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iar în cazul în care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei naţionale, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseşte.

Art. 85 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 85 a fost modificat de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Articolul 86

Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către organele de urmărire penală, conform competentelor legale.

Descoperirea, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, de către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor competente pentru protecţia mediului, a săvârşirii oricăreia dintre infracţiunile prevăzute la art. 85 se aduce de îndată la cunoştinţa organului de urmărire penală competent, potrivit legii de procedura penală.

Art. 86 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 87

Organizaţiile neguvernamentale au drept la acţiune în justiţie în vederea conservării mediului, indiferent cine a suferit prejudiciul.

Capitolul 6Dispoziţii finale

Titlul cap. VI a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 88

În sensul prezentei legi autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului este Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

Art. 88 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 89

Abrogat.

Art. 89 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Articolul 90

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 9/1973 privind protecţia mediului înconjurător, publicată în Buletinul Oficial nr. 91 din 23 iunie 1973, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

Anexa 1

DEFINIŢIILE

unor termeni specifici utilizaţi în prezenta lege

–acord de mediu - decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat în scris, prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protecţiei mediului;

–acord integrat de mediu - act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, conform dispoziţiilor legale în vigoare, care acorda dreptul de a stabili condiţiile de realizare a unei activităţi încă din etapa de proiectare, care să asigure ca instalatia corespunde cerinţelor legislaţiei în vigoare. Acordul poate fi eliberat pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament;

–Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului - autoritate competentă pentru protecţia mediului, organ de specialitate al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului;

–arie naturala protejata - zona terestra, acvatica şi/sau subterana, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care exista specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, ştiinţifică sau culturală deosebită;

–atmosfera - masa de aer care inconjoara suprafaţa terestra, incluzând şi stratul protector de ozon;

–autorizare - parcurgerea etapelor procedurale având drept scop obţinerea avizului, acordul şi/sau a autorizaţiei de mediu;

–autorizaţie de mediu - act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare a unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu;

–autorizaţie integrată de mediu - act tehnico-juridic emis de autorităţile competente, conform dispoziţiilor legale în vigoare, care da dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalatie, în anumite condiţii care să asigure ca instalatia corespunde cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii. Autorizaţia poate fi eliberata pentru una sau mai multe instalaţii sau părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament şi care sunt exploatate de acelaşi titular;

–autorizaţie pentru activitatea nucleara - act tehnico-juridic prin care autoritatea competentă de reglementare în domeniul nuclear autorizeaza titularul activităţii sa amplaseze, sa proiecteze, sa achizitioneze, sa fabrice, sa producă, sa construiască, sa transporte, sa importe, sa exporte, sa pună în funcţiune, sa posede, sa folosească, sa opereze, sa transfere, sa dezafecteze şi sa dispună de orice sursa de radiatii ionizante, instalaţii nucleare sau amenajări pentru gospodărirea deşeurilor radioactive;

–autoritate competentă pentru protecţia mediului - autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului sau, după caz, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului;

–autorităţi publice teritoriale pentru protecţia mediului agenţii pentru protecţia mediului şi Administraţia Rezervatiei Biosferei <>;

–avize de mediu emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului:

avizul de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic eliberat în scris de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării;

avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu - act tehnico-juridic eliberat în scris de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite obligaţiile de mediu, ca prevederi ale unui program pentru conformare, în vederea asumării acestora de către părţile implicate, în următoarele situaţii: schimbarea titularului unei activităţi cu impact asupra mediului şi/sau modificarea ori încetarea unor astfel de activităţi, inclusiv pentru vânzare de acţiuni, vânzări de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmată de închidere, lichidare în condiţiile legii. Documentul este emis în scopul cunoaşterii impactului asupra mediului de către părţile implicate în tranzacţie şi asumării responsabilităţilor privind protecţia mediului;

avizul de mediu pentru produse de uz fitosanitar - act tehnico-juridic eliberat în scris de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului, necesar în procedura de omologare a produselor de uz fitosanitar;

–bilanţ de mediu - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, care conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate, în scopul cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care bilanţul de mediu identifica un impact semnificativ, acesta va fi completat cu un studiu de evaluare a riscului;

–biodiversitate - diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice şi terestre, precum şi dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii şi între ecosisteme;

–biotehnologie - aplicaţie tehnologică în care se utilizează sisteme biologice, organisme vii, componentele sau derivatele acestora, pentru realizarea ori modificarea de produse sau procedee cu folosinţă specifică;

–cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor limita de emisie în scopul prevenirii, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globală a emisiilor şi a impactului asupra mediului în întregul său;

–deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitara, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;

–deşeuri - orice substanţa sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl arunca, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca;

–deşeuri periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase;

–dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor;

–echilibru ecologic - ansamblul starilor şi interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigura menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica ideala a acestuia;

–ecosistem - complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul lor lipsit de viaţa, care interactioneaza într-o unitate funcţională;

–ecoturism - turism în zonele naturale relativ neatinse, practicat astfel încât sa nu aducă daune mediului şi să contribuie direct la protecţia şi gospodărirea permanenta a zonelor respective;

–efluent - orice formă de deversare în mediu, emisie punctuala sau difuza, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;

–eliminare - orice operaţiune efectuată asupra deşeurilor, conform definitiei prevăzute în Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor;

–emisie - evacuarea directa sau indirecta, din surse punctuale sau difuze ale instalaţiei, de substanţe, vibratii, căldură ori de zgomot în aer, apa sau sol;

–eticheta ecologica - un simbol grafic şi/sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj, într-o brosura sau alt document informativ, care însoţeşte produsul şi care oferă informaţii despre cel puţin unul şi cel mult 3 tipuri de impact asupra mediului;

–evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor competente implicate în implementarea anumitor planuri şi programe, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate, conform legislaţiei în vigoare;

–evaluarea impactului asupra mediului - proces menit sa identifice, sa descrie şi sa stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi mediului; evaluarea impactului asupra mediului face parte din procedura de autorizare;

–habitat - locul sau tipul de loc în care un organism sau o populaţie exista în mod natural;

–impact asupra mediului - efecte asupra mediului ca urmare a desfăşurării unei activităţi antropice;

–impact semnificativ asupra mediului - efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea şi caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe, avându-se în vedere calitatea preconizata a factorilor de mediu;

–informaţia de mediu - informaţia definită în Convenţia privind accesul la informaţii, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000;

–instalatie - orice unitate tehnica stationara, precum şi orice alta activitate direct legată, sub aspect tehnic, cu activităţile unităţii stationare aflate pe acelaşi amplasament, care poate produce emisii şi efecte asupra mediului;

–mediu - ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interactiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului;

–modificări semnificative - schimbări în funcţionarea unei instalaţii sau în modul de desfăşurare a unei activităţi care, după opinia autorităţii competente pentru protecţia mediului, poate avea un impact negativ semnificativ asupra oamenilor şi mediului;

–monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificatiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicatiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsuri care se impun;

–monument al naturii - specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolati, formaţiuni şi structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic;

–planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeană, precum şi modificările acestora, care se supun pregătirii şi/sau adoptării de către autorităţile publice la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de aceste autorităţi în vederea adoptării printr-o procedură legislativă de către Parlament sau Guvern şi care sunt impuse prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

–poluare - introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al unei activităţi desfăşurate de om, de substanţe, de vibratii, de căldură şi/sau de zgomot în aer, în apa ori în sol, care pot aduce prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului, care pot dăuna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime;

–poluant - orice substanţa solida, lichidă, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie (radiaţie electro-magnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusă în mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale;

–prejudiciu - efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat de poluanti, activităţi dăunătoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase;

–program pentru conformare - plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu de către titularul activităţii, sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului, în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului;

–proiect - execuţia lucrărilor de construcţii sau alte instalaţii ori amenajări, alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale;

–public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanta cu legislaţia ori cu practica naţionala, asociaţiile, organizaţiile sau grupurile acestora;

–raport de mediu - parte a documentaţiei anumitor planuri sau programe, care identifica, descrie şi evalueaza efectele posibile asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele sale rationale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;

–resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile - minerale şi combustibili fosili, regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna sălbatică, şi permanente - energie solara, eoliana, geotermala şi a valurilor;

–risc ecologic potenţial - probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi determinate pe baza unui studiu de evaluare a riscului;

–sistem de management de mediu - componenta a sistemului de management general, care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea şi menţinerea politicii de mediu;

–studiu de evaluare a impactului asupra mediului - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, prin care se identifica cauzele şi efectele negative asupra mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului;

–studiu de evaluare a riscului - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, prin care se realizează analiza probabilitatii şi gravitatii principalelor componente ale impactului asupra mediului şi se stabileşte necesitatea măsurilor de prevenire, intervenţie şi/sau remediere. Studiul de evaluare a riscului face parte din evaluarea impactului asupra mediului;

–substanţa - orice element chimic şi orice compus al acestuia, cu excepţia substanţelor radioactive şi a organismelor modificate genetic, în înţelesul legislaţiei aflate în vigoare;

–substanţe periculoase - orice substanţa sau preparat clasificat ca periculos de legislaţia specifică în domeniul substanţelor şi preparatelor chimice;

–sursa de radiatii ionizante - entitate fizica, naturala, fabricata sau utilizata ca element al unei activităţi care poate genera expuneri la radiatii, prin emitere de radiatii ionizante sau eliberare de substanţe radioactive;

–titularul proiectului - solicitantul autorizării pentru un anumit proiect sau autoritatea publică ce iniţiază un proiect; titularul de proiect poate fi atât persoana fizica, cat şi juridică;

–titularul activităţii - persoana fizica sau juridică răspunzătoare legal pentru desfăşurarea unei activităţi, prin drepturi de proprietate, concesiune sau alta forma de împuternicire legală asupra dreptului de folosinţă a amplasamentului şi/sau instalaţiilor supuse procedurii de autorizare;

–utilizare durabila - folosirea resurselor naturale într-un mod şi o rata care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potenţialul lor în acord cu necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare;

–zone umede - intinderi de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv intinderi de apa marina a căror adancime la reflux nu depăşeşte 6 m.

Anexa 1 a LEGII nr. 137 din 29 decembrie 1995 a fost înlocuită cu anexa la ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Anexa 1 a fost completată cu o noua liniuţa, a 3-a, de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Liniuţa a 3-a a anexei 1 se modifica şi devine liniuţa a 39-a de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Liniuţa a 11-a a anexei 1 a fost modificată de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003.

Anexa 2

Abrogată.

Litera j) a punctului 8 al anexei nr. II a fost abrogată de LEGEA nr. 453 din 18 iulie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 1 august 2001.

Anexa nr. 2 a LEGII nr. 137 din 29 decembrie 1995 a fost abrogată de art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002.

Art. 5 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002 prevede:

În cuprinsul Legii protecţiei mediului nr. 137/1995 se înlocuiesc următoarele sintagme:

–agenţii teritoriale pentru protecţia mediului, cu autorităţi publice teritoriale pentru protecţia mediului;

–proprietarul, cu titularul proiectului/activităţii;

–pesticide, cu produse de uz fitosanitar.