Metodologie din 23 aprilie 2014

Articolul 1

(1)Pentru speciile și categoriile de animale prevăzute la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, normele de venit se propun la nivelul fiecărui județ, în funcție de valoarea producției animale și de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic pentru obținerea producției.

10.08.2017Alineatul (1) din Articolul 1 a fost modificat de Punctul 3, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 568 din 4 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 10 august 2017

(2)Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic și valoarea producției animale anuale se determină diferențiat, în funcție de specia de animale, în baza prețurilor medii stabilite pentru anul fiscal pentru care se propune norma de venit.

Articolul 2

Pentru vaci și bivolițe, cheltuielile și modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a)costul furajelor în perioada de stabulație:

(i)se stabilește necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreținere și necesarul de producție pe zi în perioada de stabulație al efectivului de vaci și/sau bivolițe, exprimat în unități nutritive, denumite în continuare UN, conform cerințelor nutriționale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

(ii)numărul de UN calculate se înmulțește cu numărul de zile de stabulație, cuprins între 180-210 zile, în funcție de zonă, iar rezultatul se înmulțește cu 1,5. Înmulțirea cu 1,5 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al vacilor/bivolițelor consumul de furaje al tineretului aferent - estimat la 50% din cel al animalelor adulte;

(iii)numărul de UN stabilit conform pct. 2 se înmulțește cu prețul pe UN stabilit în funcție de structura rației și prețul furajelor din care este alcătuită rația. Structura standard a rației furajere luată în calcul pentru vaci/bivolițe cu producții de până la 3.500 l lapte este formată din 25-35% fibroase și grosiere, 30-40% suculente și 25-35% concentrate, în echivalent UN. Cantitățile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu compoziția nutritivă a furajelor care va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

(iv)prețul pe kg al furajelor din care este alcătuită rația se stabilește conform prețului mediu anual pe piața locală;

b)cheltuielile în perioada de pășunat, până la 25% din costul furajelor în perioada de stabulație;

c)alte cheltuieli, respectiv energie, carburanți, echipamente și altele asemenea, până la 15% din costul furajelor.

Articolul 3

Pentru vaci și bivolițe, veniturile se stabilesc pe baza:

a)producției medii de lapte la nivel județean pe ultimii 3 ani, care se înmulțește cu prețul mediu de valorificare a producției estimat pentru anul în curs;

b)valorii la înțărcare a vițeilor; greutatea la înțărcare, estimată la 80 kg, se înmulțește cu prețul mediu pe kg estimat pentru anul în curs;

c)valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% și o greutate vie a animalelor reformate de 400 kg. Valoarea animalelor reformate se stabilește prin înmulțirea greutății vii cu prețul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.

Articolul 4

Norma de venit se obține prin diferența dintre venituri și cheltuieli și se aplică tuturor crescătorilor de vaci/bivolițe din județ.

Articolul 5

Pentru oi și capre, cheltuielile și modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a)costul furajelor în perioada de stabulație:

(i)se stabilește necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreținere și necesarul de producție pe zi în perioada de stabulație al efectivului de oi și/sau capre, exprimat în UN, conform cerințelor nutriționale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

(ii)numărul de UN calculate se înmulțește cu numărul de zile de stabulație, cuprins între 150-180 zile, în funcție de zonă, iar rezultatul se înmulțește cu 1,2. Înmulțirea cu 1,2 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al oilor/caprelor consumul de furaje al berbecilor/țapilor și tineretului aferent - estimat la 20% din cel al animalelor adulte;

(iii)numărul de UN stabilit conform pct. 2 se înmulțește cu prețul pe UN stabilit în funcție de structura rației și prețul furajelor din care este alcătuită rația. Structura standard a rației furajere luată în calcul pentru oi/capre este formată din cca. 40-50% fibroase și grosiere, 15-25 % suculente și 25-35% concentrate, în echivalent UN. Cantitățile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu compoziția nutritivă a furajelor care va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

(iv)prețul pe kg al furajelor din care este alcătuită rația se stabilește conform prețului mediu anual pe piața locală;

b)cheltuielile în perioada de pășunat, respectiv până la 10% din costul furajelor în perioada de stabulație.

Articolul 6

Pentru oi și capre, veniturile se stabilesc pe baza:

a)producției medii de lapte și lână la nivel județean pe ultimii 3 ani, care se înmulțește cu prețul mediu de valorificare a producției estimat pentru anul în curs;

b)valorii la înțărcare a mieilor și iezilor; greutatea la înțărcare, estimată la 12 kg, se înmulțește cu prețul mediu pe kg estimat pentru anul în curs;

c)valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% și o greutate vie a animalelor reformate de 60 kg. Valoarea animalelor reformate se stabilește prin înmulțirea greutății vii cu prețul mediu pe kg, estimat pentru anul în curs.

Articolul 7

Norma de venit se obține prin diferența dintre venituri și cheltuieli și se aplică tuturor crescătorilor de oi/capre din județ.

Articolul 8

(1)Pentru păsările de curte, norma de venit se calculează pentru deținătorii de păsări de curte cu efective mai mari de 100 de capete. Considerăm o pondere de 60% din efectiv pentru producția de ouă și 40% din efectiv pentru producția de carne.

(2)Pentru păsările de curte, cheltuielile și modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a)cheltuieli cu achiziționarea materialului genetic, pui hibrizi pentru carne de o zi, respectiv puicuțe ouătoare la vârsta de 16 săptămâni, pentru populare. Prețul materialului genetic achiziționat este cel practicat de către societățile avicole producătoare deținătoare de material pentru reproducție, respectiv părinți rase grele și părinți pentru hibrizi ouă;

b)cheltuieli cu furajele combinate achiziționate de la o fabrică de nutrețuri combinate autorizată, conform rețetelor pentru puii de carne, respectiv rețetelor pentru găini ouă consum, astfel:

(i)rețetă start de creștere 0-4 săptămâni cu 23% proteină brută digestibilă, denumită în continuare PBD, și care reprezintă 35% din cantitatea de furaj consumată în perioadă;

(ii)rețetă de continuare și finisare, 4-7 săptămâni, cu 20% PBD, care reprezintă 65% din cantitatea de furaj consumată în perioadă;

(iii)rețetă furaj pentru găini outoare;

c)alte cheltuieli, respectiv energie, carburanți echipamente și altele asemenea, ce reprezintă maximum 10% din costul furajelor.

Articolul 9

Pentru păsările de curte, veniturile se stabilesc pe baza:

a)valorii producției de carne realizate la vârsta de 49 de zile, greutatea medie de livrare fiind de 2 kg;

b)valorii producției de ouă realizate pe an, precum și a valorii găinilor ouătoare reformate după un ciclu de producție.

Articolul 10

Norma de venit se obține prin diferența dintre venituri și cheltuieli și se aplică tuturor crescătorilor de păsări de curte din județ.

Articolul 11

Pentru porci la îngrășat, cheltuielile și modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a)cheltuieli cu achiziționarea purceilor înțărcați, la greutatea de 15-20 kg, la un preț de achiziție pe kg practicat de unitățile producătoare;

b)cheltuieli cu furajele combinate achiziționate de la o fabrică de nutrețuri combinate autorizată la prețul pe kg practicat de către aceasta care variază în funcție de rețetă. Se vor folosi două rețete, și anume: rețetă de creștere 15-30 kg cu 18 % PBD, cu un consum specific de 2,6 kg/kg spor; rețetă de finisare 30-110 kg, cu un consum specific mediu de 3,0 kg/kg spor, 14% PBD. Rețeta de creștere reprezintă 14% din total consum furaje, rețeta de finisare reprezintă 86% din consum;

c)alte cheltuieli, respectiv energie, carburanți echipamente și altele asemenea, ce reprezintă maximum 10% din costul furajelor.

Articolul 12

Pentru porcii la îngrășat, veniturile se stabilesc pe baza valorii producției de carne realizate, greutatea medie de livrare fiind de 110 kg, în funcție de prețul estimat pentru anul în curs.

Articolul 13

Norma de venit se obține prin diferența dintre venituri și cheltuieli și se aplică tuturor crescătorilor de porci la îngrășat din județ.

Articolul 14

(1)Pentru familiile de albine, norma de venit se stabilește în funcție de valoarea producției de miere și a altor produse apicole și de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic.

(2)Valoarea producției de miere reprezintă rezultatul exprimat în lei/familia de albine, obținută din înmulțirea producției medii exprimate în kg miere obținută pentru fiecare familie de albine, pe cei 3 ani precedenți anului fiscal de realizare a venitului, cu prețul mediu exprimat în lei/kg, pe cei 3 ani precedenți anului fiscal de realizare a venitului.

(3)Valoarea altor produse apicole reprezintă maximum 8% din valoarea producției de miere.

(4)Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic cuprind, după caz, următoarele:

a)cheltuieli pe familia de albine, exprimate în lei/familia de albine, efectuate pentru achiziționarea de medicamente, zahăr, suplimente nutritive și biostimulatori, faguri, motorină pentru deplasarea în pastoral, cutii de stupi sau componente ale acestora;

b)alte cheltuieli, respectiv taxă drumuri, taxă treceri Bac, impozit mijloc de transport stupi și altele asemenea, care reprezintă maximum 20% din cheltuielile prevăzute la lit. a).

Articolul 15

Norma de venit exprimată în lei/familia de albine se obține prin diferența dintre valoarea producției de miere și a altor produse apicole și cheltuielile efectuate și se aplică tuturor crescătorilor de albine din județ.