Lege nr. 361 din 18 decembrie 2013

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul 1

Se ratifică Aranjamentul stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 1.751,34 milioane DST, convenit prin Scrisoarea de intenţie*1) semnată de autorităţile române la Bucureşti la 12 septembrie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internaţional din 27 septembrie 2013.

*1) Traducere oficială/autorizată în limba română.

Articolul 2

(1)Se autorizează Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, ca, împreună cu Banca Naţională a României, să convină amendamente la angajamentul stand-by de comun acord cu Fondul Monetar Internaţional, fără ca acestea să conducă la majorarea obligaţiilor financiare iniţial asumate de România faţă de Fondul Monetar Internaţional.

(2)Amendamentele la aranjamentul stand-by convenite cu Fondul Monetar Internaţional se aprobă prin act normativ cu putere de lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

Cristian-Sorin Dumitrescu

Bucureşti, 18 decembrie 2013.

Nr. 361.

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE

Bucureşti, 12 septembrie 2013

Doamnei Christine Lagarde

Director general

Fondul Monetar Internaţional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimată Doamnă Lagarde:

1.În cadrul a două programe economice consecutive susţinute de Fondul Monetar Internaţional (FMI), de Uniunea Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM), am realizat progrese considerabile în reducerea dezechilibrelor macroeconomice şi în reclădirea rezervelor financiare şi fiscale. Reformele structurale în domenii-cheie sunt însă în curs de derulare şi România continuă să fie vulnerabilă la şocuri externe şi la tulburări pe pieţele internaţionale de capital. Solicităm aşadar aprobarea unui nou aranjament stand-by (ASB) pentru 24 de luni, cu o valoare totală de 1.751,34 milioane DST (aproximativ 2 miliarde euro, 170 procente din cotă), pe care intenţionăm să îl tratăm ca preventiv. Noul program ASB va susţine programul nostru economic cuprinzător pentru perioada 2013-2015 de menţinere a politicilor macroeconomice sănătoase şi a stabilităţii sectorului financiar şi de continuare a reformelor structurale într-un context marcat de incertitudini externe semnificative. Alături de asistenţa financiară de tip preventiv în valoare de 2 miliarde de euro din cadrul facilităţii pentru balanţa de plăţi şi de cea de 1 miliard de euro din cadrul Împrumutului pentru politici de dezvoltare (DPL DDO) asigurat de Banca Mondială, acest aranjament va semnala comunităţii internaţionale sprijinul acordat în continuare politicilor noastre şi va asigura o rezervă în eventualitatea unor şocuri externe.

2.Programul va fi monitorizat prin criterii de performanţă cantitative şi prin ţinte indicative, prin criterii structurale de referinţă şi clauze consultative, în cursul unor evaluări trimestriale în primul an şi semestriale după aceea. Tabelul 1 din Memorandumul de politici economice şi financiare (MPEF) ataşat stabileşte ţintele trimestriale specifice ce vor fi respectate în cadrul ASB pentru soldul total al bugetului general consolidat (BGC), variaţia arieratelor bugetului de stat şi ale bugetului de asigurări sociale, inflaţia conform indexului preţurilor de consum (IPC) şi rezervele internaţionale nete, precum şi pentru emiterea de noi garanţii guvernamentale în numele sectorului privat nefinanciar şi al unor întreprinderi publice. Totodată, vor exista ţinte indicative stabilite pentru cheltuielile primare curente ale BGC, excluzând plăţile de fonduri structurale UE pre- şi post-aderare, pentru arieratele întreprinderilor de stat (ÎS) aflate sub controlul administraţiei centrale, pentru soldul operaţional al principalelor ÎS, pentru arieratele de la nivel local şi pentru împrumuturile nete acordate beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri UE. Tabelul 2 anexat MPEF prezintă acţiunile prealabile propuse pentru aprobarea ASB şi criteriile de referinţă structurale din cadrul ASB. Prima evaluare a programului va avea loc până la data de 20 decembrie 2013, iar cea de-a doua evaluare până la data de 28 martie 2014.

3.Considerăm că politicile şi măsurile prevăzute în MPEF ataşat sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru economic. Ne menţinem de asemenea angajamentul de a conserva realizările celor două programe precedente şi de a respecta angajamentele pe care ni le-am asumat anterior. Suntem pregătiţi în continuare să adoptăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea acestor obiective. Ne vom consulta cu FMI şi Comisia Europeană (CE) înainte de a modifica măsurile incluse în această scrisoare şi MPEF ataşat sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a CE informaţiile necesare în vederea monitorizării programului.

4.Recunoaştem importanţa finalizării unei analize a măsurilor asigurătorii până la prima evaluare din cadrul ASB. Banca Naţională a României va furniza informaţiile necesare pentru a finaliza această analiză până la prima evaluare şi va primi în scop asigurător misiunile FMI ce vor fi considerate necesare.

5.Acordăm permisiunea noastră FMI şi CE pentru publicarea scrisorii de intenţie şi a anexelor la aceasta, precum şi a rapoartelor echipelor aferente. Scrisoarea este transmisă în copie domnului Olli Rehn.

Cu stimă,

/s /s

Daniel Chiţoiu, Mugur Constantin Isărescu,

viceprim-ministru, guvernatorul Băncii Naţionale

ministrul finanţelor publice a României

/s

Liviu Voinea,

ministrul delegat pentru buget

Anexa I

ROMÂNIA: MEMORANDUM DE POLITICI ECONOMICE ŞI FINANCIARE

Evoluţii economice recente şi perspective

1.Creşterea economică a căpătat avânt la începutul anului 2013, înregistrându-se o creştere a PIB-ului real de 0,6% (t-la-t) în T1: 2013, determinată de o revenire accentuată a exporturilor nete, în timp ce cererea internă a rămas slabă. Exporturile au fost susţinute de o creştere a vânzărilor de echipamente şi utilaje de transport şi de o mai mare cerere externă, inclusiv din ţările non-UE. În acelaşi timp, o scădere a investiţiilor şi o iarnă relativ uşoară au contribuit la o scădere a importurilor, mai ales de energie. Inflaţia a început să slăbească după ce a atins un nivel de vârf de 6% în ianuarie 2013 pe fondul preţurilor volatile la alimente şi al creşterilor preţurilor administrate. Pe măsură ce efectele acestor şocuri s-au disipat, inflaţia a coborât la nivelul de 4,4% în luna iulie. Inflaţia anuală de bază a scăzut şi ea, de la 3,3% la finele anului 2012 până la 2,5% la finele lunii iulie. În luna iunie 2013 am ieşit de asemenea din Procedura de deficit excesiv a UE.

2.Anticipăm o creştere anuală de aproximativ 2% în anul 2013, determinată de exporturile nete şi de revenirea la o recoltă agricolă normală după seceta din anul trecut. Se proiectează o scădere drastică a inflaţiei şi o reîncadrare a acesteia în intervalul ţintit de banca centrală până în luna septembrie, în principal datorită efectelor de bază favorabile. Se anticipează o îmbunătăţire semnificativă a deficitului de cont curent, până la 2% din PIB, de la 3,9% din PIB în anul 2012, creşterea importurilor şi temperarea exporturilor, inversând soldul pozitiv al contului curent înregistrat în primele 5 luni ale anului. Riscurile aferente perspectivei economice sunt în ansamblu echilibrate. Recolta agricolă s-ar putea dovedi mai bună decât se anticipase, dar România continuă să fie vulnerabilă la riscurile unor evoluţii negative pe pieţele internaţionale şi ale unei creşteri reduse în zona euro. Implementarea unei politici prudente va fi aşadar esenţială pentru menţinerea încrederii şi asigurarea unor rezerve (buffere) de politici.

Politica fiscală

3.În anul 2013 se va menţine ţinta de deficit fiscal de 2,3% din PIB (în termeni cash, inclusiv PNDI), ţintă ce corespunde unei ţinte de deficit în termeni ESA de 2,4% din PIB. Aceasta va presupune o reducere a deficitului structural ESA de cel puţin 0,5% din PIB, în conformitate cu angajamentele asumate prin Pactul UE de stabilitate şi creştere (PSC). În primul semestru al anului, deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în concordanţă cu proiecţiile. Cu toate acestea, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, acest lucru reflectând în principal pierderile din sectorul bancar, declinul importurilor şi creşterea rambursărilor de TVA aferente exporturilor. Nerealizarea veniturilor a fost în mare parte compensată de niveluri mai reduse decât cele anticipate la transferurile sociale şi cheltuielile cu corecţiile UE. Deşi cheltuielile rambursabile în cadrul proiectelor finanţate din fonduri UE continuă să se menţină scăzute, cheltuielile cu cofinanţarea naţională şi împrumuturile nete pentru proiectele UE sunt conform proiecţiilor. Arieratele au continuat să scadă la nivelul autorităţilor locale, dar au început să crească din nou în administraţia centrală.

4.Date fiind veniturile slabe şi presiunile de cheltuieli din ce în ce mai mari, întreprindem o serie de măsuri pentru realizarea ţintei de deficit. Numărul de angajaţi în sectorul public a fost menţinut în general stabil, datorită eliminării regulii de 1 la 7 şi înlocuirii acesteia cu regula de 1 la 1, în paralel cu restructurarea administraţiei publice. În luna iunie am aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 prin care au fost eliminate posturile vacante din sectorul public, menţinând în acelaşi timp un control strâns asupra angajărilor noi şi transferurilor de posturi de la administraţia centrală către administraţia locală. Cu toate acestea, cheltuielile curente continuă să fie sub presiune, deoarece subvenţiile agricole au fost acordate în prima parte a anului şi cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut, chiar dacă implementarea Directivei a 7-a, prin care se scurtează termenele de plată pentru facturile neachitate în sectorul farmaceutic, a fost amânată din iunie până în august. Totodată, am adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2013 prin care se majorează venitul minim garantat şi alocaţia de familie şi am ridicat pragurile de eligibilitate şi ne propunem de asemenea să simplificăm condiţionarea de active pentru aceste prestaţii pentru a atenua impactul liberalizării preţului la gaze şi energie. Am prelungit de asemenea cu 3 ani legislaţia existentă de acordare a veniturilor de completare a ajutorului de şomaj pentru concedierile de la anumite ÎS, iar până acum am acordat aceste venituri în cazul unei întreprinderi mari de stat. Angajamente de plată la nivelul autorităţilor locale sunt şi ele în creştere, creştere reflectată de majorarea facturilor neplătite. Reducem de asemenea TVA-ul la pâine şi la produsele de pe lanţul de producţie a pâinii începând din luna septembrie. Pentru a compensa pierderea de venituri vom majoră accizele la alcool, la maşini şi mărfuri de lux. Alocările necheltuite pentru corecţiile aferente fondurilor UE vor asigura unele economii, impunându-se de asemenea şi alte reduceri ale cheltuielilor de capital finanţate din buget. Au fost totodată anulate toate contractele neexecutate pentru proiecte PNDI, în timp ce proiectele PNDI executate au fost preluate în buget. Se va efectua un audit independent al proiectelor angajate în cadrul programului PNDI, pentru a se asigura că acestea sunt corect executate şi facturate. În eventualitatea unor venituri inferioare nivelurilor prognozate, autorităţile sunt determinate să realizeze ţinta anuală de deficit bugetar.

5.Pentru anul 2014 vom continua procesul de ajustare treptată şi vom elabora un buget care să corespundă unei ţinte de deficit principal de 2,0% din PIB în termeni ESA, în conformitate cu angajamentele pe care ni le-am asumat prin PSC, şi de 2% din PIB în termeni cash. Începând cu 1 ianuarie 2014 se va implementa a doua etapă a programatei majorări a venitului minim garantat. Ne propunem de asemenea să emitem o reglementare privind programul de alocaţii de căldură în luna septembrie, care să includă noii parametri pentru condiţionarea de active şi un ajutor suplimentar pentru familiile cele mai sărace. Pentru a contrabalansa aceste măsuri vom explora măsuri pe parte de venituri, inclusiv în ceea ce priveşte taxele pe proprietate. Vom evalua de asemenea reforme în domeniul contribuţiilor sociale, pentru lărgirea bazei.

6.Pentru a asigura obţinerea de beneficii de pe urma eforturilor de ajustare vom întreprinde eforturi pentru consolidarea instituţiilor fiscale. Domeniile-cheie de reformă vor include:

7.Pactul fiscal şi bugetul pe termen mediu: În conformitate cu prevederile UE privind guvernanţa fiscală vom încerca să îmbunătăţim Legea responsabilităţii fiscale pentru a integra ţinte fiscale structurale şi măsuri corective în cazul abaterilor. Vom încerca să vizăm un efort structural de 1/2 procent din PIB până când se va realiza obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) de a avea un deficit structural al bugetului general consolidat (BGC) de 1% din PIB. Urmând această traiectorie ne aşteptăm să atingem OTM până în anul 2015. Vom încerca de asemenea să trecem la un cadru bugetar pe termen mediu.

8.Managementul finanţelor publice: Vom căuta să progresăm cu reformele ce sunt în prezent în curs de implementare, având ca scop îmbunătăţirea sistemului de raportare fiscală, prevenirea arieratelor şi o mai bună gestionare a riscurilor fiscale.

–Pentru a asigura aducerea totală sub control a arieratelor, mai ales la nivelul autorităţilor locale, vom publică situaţii lunare privind arieratele şi măsurile corective adoptate de autorităţile locale şi centrale, pe entitate, trimestrial, începând cu finele lunii septembrie 2013 (criteriu de referinţă structural). Vom încerca să menţinem arieratele autorităţilor locale şi centrale la un nivel redus, conform ţintelor din program. Curtea de Conturi va prezenta un program al auditurilor facturilor contestate prezentate autorităţilor locale (360 milioane lei), având ca obiectiv întocmirea primului raport de progres trimestrial privind stadiul constatărilor până la mijlocul lunii noiembrie 2013. Vom evalua posibilitatea de a realiza transferuri de la bugetul de stat la autorităţile locale pentru a se achită facturile neplătite ce reprezintă obligaţii valabile verificate de Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar şi control, sume ce vor fi utilizate la rândul lor pentru stingerea obligaţiilor fiscale ale furnizorilor. În astfel de cazuri, autorităţile centrale vor realiza un control mai strict al cheltuielilor totale ale autorităţilor locale, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013.

–Am realizat progrese în implementarea sistemului de control al angajamentelor. Avem în vigoare un control manual al angajamentelor pentru proiectele noi de investiţii ale autorităţilor locale. Vom aproba o ordonanţă a Guvernului care să prevadă definiţiile standard pentru angajamente (acţiune prealabilă), astfel încât sistemul de control al angajamentelor aflat în curs de construcţie, susţinut de modificările legale şi procedurale care se impun, să fie pe deplin funcţional şi să acopere cheltuielile Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi cel puţin ale unui alt ordonator principal de credite atât din administraţia centrală, cât şi din administraţia locală până la finele lunii ianuarie 2014 (criteriu de referinţă structural) şi să fie integral funcţional la nivelul tuturor entităţilor din BGC până la finele lunii iunie 2014 (criteriu de referinţă structural).

–Sistemul de raportare fiscală consolidată va fi lansat la toate entităţile guvernamentale până în luna iunie 2014 (criteriu de referinţă structural) şi va rula în paralel cu sistemul existent până la finele anului 2014. Situaţiile financiare de tip accrual (conţinând angajamentele) ale BGC şi raportările ESA95 vor fi generate de sistem şi vor fi publicate începând cu luna iunie 2015 (primele seturi de raportări vor fi pentru anul ce se încheie la 31 decembrie 2014), vor fi reconciliate între ele şi cu raportările cash de execuţie bugetară (criteriu de referinţă structural).

–Pentru a îmbunătăţi transparenţa fiscală şi a asigura o mai bună concordanţă cu ESA, vom solicita realizarea de către FMI a unei analize de transparenţă fiscală. Vom furniza datele fiscale necesare pentru transferarea integrală a bugetului 2014 în GFSM 2001.

–Până la finele anului 2013 se va publică un raport privind riscurile fiscale, ca parte a bugetului anual. Acesta va începe cu bugetul anului 2014. Raportul va lua în considerare riscurile, inclusiv cele aferente obligaţiilor contingente, structurii datoriei, sistemului bancar, tuturor parteneriatelor public-private (PPP) şi tuturor ÎS.

9.Absorbţia fondurilor UE şi planificarea investiţiilor publice: O prioritate majoră a Guvernului este cea de a îmbunătăţi planificarea bugetară şi prioritizarea proiectelor pentru a spori absorbţia fondurilor UE, în vederea creării spaţiului fiscal şi a susţinerii creşterii economice.

–Mai buna prioritizare a proiectelor de investiţii de capital, mutând finanţarea de la resursele naţionale către sursele UE, ar contribui la îmbunătăţirea deficitului fiscal, majorând în acelaşi timp absorbţia fondurilor UE. Vom ocupa schema de personal a Unităţii de evaluare a investiţiilor publice de la MFP până la finele lunii septembrie 2013 şi o vom face funcţională cu sprijinul Băncii Mondiale. Această direcţie va contribui la întărirea controlului calităţii în procesele de elaborare, prioritizare, evaluare şi gestionare a proiectelor noi semnificative de investiţii publice. Vom adopta o ordonanţă a Guvernului prin care se vor defini criteriile de prioritizare a proiectelor de investiţii publice (acţiune prealabilă). Până la mijlocul lunii octombrie 2013 vom adopta, prin memorandum al Guvernului, o listă cu proiectele semnificative prioritizate pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la elaborarea bugetului pe anul 2014 (criteriu de referinţă structural) şi a Perspectivei financiare UE 2014-2020. În măsura posibilităţilor, vom încerca să trecem proiectele ce necesită cofinanţare din partea autorităţilor locale către proiecte cu finanţare UE. În acest sens, vom actualiza şi vom îmbunătăţi baza de date cu proiectele de investiţii prioritizate pentru administraţia centrală şi cu proiectele autorităţilor locale finanţate de la bugetul de stat şi din fonduri UE pe termen mediu şi vom publică lista proiectelor incluse în buget pe site-ul web, împreună cu alocările bugetare aferente acestora pe 3 ani. Începând din anul 2014 nu se va mai aproba niciun proiect nou semnificativ de investiţii publice finanţat de administraţia centrală fără a fi mai întâi evaluat de Unitatea de evaluare a investiţiilor publice. Până la mijlocul lunii octombrie 2013 vom elabora un mecanism de implementare pentru evaluarea eligibilităţii spre finanţare UE, ca parte a procesului nostru de planificare bugetară pe termen mediu.

–Pentru că autorităţile de management încearcă să impulsioneze cheltuielile, va fi necesară o mai bună planificare bugetară pentru a permite un nivel mai ridicat de cofinanţare şi corecţiile financiare necesare. Vom elabora proiecţii financiare pe termen mediu până la mijlocul lunii octombrie 2013, care identifică în mod adecvat implicaţiile fiscale ale proiectelor finanţate din fonduri UE (criteriu de referinţă structural) şi permit monitorizarea corespunzătoare de către autorităţile de management a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor cu finanţare UE. Pentru a permite o mai mare flexibilitate în finanţarea proiectelor din fonduri UE, având în vedere decalajul până la rambursare, se vor acorda împrumuturi nete pentru proiectele finanţate din fonduri structurale şi de coeziune UE în limita de 3 miliarde lei (limită stabilită ca ţintă indicativă). Vom asigura limitarea cheltuielilor pe proiecte neeligibile la 2 miliarde RON. Vom continua să implementăm integral Planul de acţiuni prioritare pentru absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune.

–Înainte de contractarea de PPP-uri şi de a emite garanţii pentru PPP-uri şi concesiuni, Banca Mondială va evalua capacitatea MFP de: (1) a sprijini ministerele de resort şi pe prim-ministru în elaborarea unei metodologii de identificare şi evaluare a angajamentelor fiscale faţă de PPP-uri; (2) a evalua sustenabilitatea angajamentelor fiscale aferente PPP-urilor ca o contribuţie la aprobarea oricărei iniţiative de acest fel şi (3) a elabora ghiduri pentru încorporarea proiectelor de tip PPP în procesul de luare a deciziilor la nivelul MFP în diferitele stadii ale ciclului de viaţă al proiectului de tip PPP (identificare, pregătire, licitaţie, implementare).

10.Legea salarizării unitare şi analizele funcţionale: Vom asigura sustenabilitatea cheltuielilor salariale din sectorul public şi vom implementa un sector public mai eficient şi mai echitabil. Pentru a realiza acest obiectiv vom încerca să implementăm Legea salarizării unitare în sectorul public în limitele anvelopei bugetare existente. Ne angajăm să nu introducem niciun regim de stimulente la nicio agenţie guvernamentală şi vom amenda Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 pentru a elimina stimulentele la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Am aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 care vizează o reorientare a administraţiei publice către autorităţile locale. Se vor elabora planuri de personal pentru fiecare minister de linie în concordanţă cu analizele funcţionale realizate de Banca Mondială şi cu strategiile ministerelor de linie ce au fost elaborate ulterior. MFP îşi va elabora propriile planuri de personal, bazate pe eforturile de modernizare aflate în derulare la Trezorerie şi ANAF. Se va elabora o metodologie de determinare a nivelurilor de personal la administraţiile subnaţionale, asigurându-se un echilibru între responsabilităţile nivelului local şi prudenţa fiscală. Ne vom consulta cu instituţiile financiare internaţionale (IFI) (FMI, CE şi Banca Mondială) înainte de a aduce orice modificări politicii de ocupare în sectorul public sau Legii salarizării unitare.

11.Administrare fiscală: Ne vom continua reformele cuprinzătoare în administraţia fiscală (ANAF), cu scopul de a creşte nivelul de colectare a veniturilor şi eficienţa.

–Ca parte a procesului de restructurare şi modernizare a ANAF, consolidăm actualul număr de 221 de unităţi fiscale în 8 direcţii regionale până în luna septembrie 2013 şi 47 de unităţi fiscale locale până în anul 2015. Realocăm de asemenea aproximativ 1.700 de angajaţi, mai ales din funcţiile-suport, către prevenţie şi inspecţie şi vom creşte resursele Direcţiei Bucureşti pentru a combate frauda. Până la data de 1 noiembrie 2013, ANAF va prelua atribuţiile Gărzii Financiare, aceasta încetând să mai existe, punând astfel încă 1.100 de angajaţi la dispoziţia ANAF. Noile posturi vor fi direcţionate către noua structură de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale şi fraudei vamale şi vor fi ocupate prin proceduri stricte de selecţie. Vom asigura instruire profesională suplimentară tuturor angajaţilor implicaţi în combaterea evaziunii fiscale. Am ratificat acordul de împrumut cu Banca Mondială pentru un proiect de susţinere a modernizării administrării fiscale.

–Continuăm să înregistrăm progrese în cadrul iniţiativei noastre privind persoanele fizice cu averi mari (PFAM). În primul semestru am demarat 30 de verificări prealabile pentru PFAM conform Codului de procedură fiscală şi am relansat campania de notificare prin transmiterea de scrisori către 360 de contribuabili ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate. Am publicat de asemenea programul nostru pe site-ul web al ANAF. Conformarea voluntară pare a se îmbunătăţi. Am îmbunătăţit în general calitatea verificărilor efectuate în cazul impozitului pe venitul persoanelor fizice. Vom continua să îmbunătăţim tehnicile noastre de control prin utilizarea metodelor indirecte de demonstrare a veniturilor, prin extinderea definiţiei veniturilor a căror sursă nu se cunoaşte şi prin clarificarea caracterului impozabil al plăţilor de dividende, care sunt în prezent frecvent mascate ca rambursări neimpozabile de împrumuturi acordate companiilor. Pentru a ne ajuta să realizăm aceste obiective am organizat programe de pregătire profesională cu asistenţa specialiştilor din administraţiile fiscale din ţări partenere şi cu asistenţa tehnică a FMI, în luna aprilie.

–Vizăm de asemenea dezvoltarea serviciilor destinate contribuabililor, oferite spre exemplu prin portalul ANAF (considerat a fi un "ghişeu unic") până la data de 30 iunie 2014, şi prin asigurarea unei interpretări lipsite de ambiguitate a legislaţiei fiscale. În acest scop, vom publică o procedură comună cu MFP şi vom înfiinţa un singur canal care să se ocupe de toate solicitările de interpretare a legislaţiei fiscale până la data de 31 decembrie 2014. Totodată, vom optimiza procedurile de rambursare a TVA pe baza unei analize de risc, pentru a reduce semnificativ timpul alocat inspecţiilor fiscale în acest domeniu şi pentru a reduce timpul necesar soluţionării cazurilor de restituiri până în luna iunie 2014, şi vom crea o bază de date centrală care să ne permită să gestionăm şi să evaluăm împreună cu autorităţile locale datele privind impozitele, taxele şi contribuţiile datorate bugetului general consolidat, precum şi informaţiile despre proprietăţi. Aceasta va fi o sursă importantă de informaţii pentru contribuabili şi ar trebui să ducă şi la creşterea conformării până la 31 decembrie 2014. În final, vom depune toate eforturile pentru a ne asigura că IMM aflate în dificultate beneficiază de termene de plată eşalonate pentru a-şi putea achita arieratele fiscale.

12.Politica fiscală: Ne propunem să îmbunătăţim eficienţa şi capacitatea sistemului fiscal de colectare a veniturilor. În luna ianuarie 2013 am adoptat măsuri de trecere la colectarea TVA-ului la încasare pentru companiile cu o cifră anuală de afaceri de sub 500.000 de euro. Vom evalua rezultatele acestei noi prevederi. Vom reduce, iniţial ca măsură temporară, cota de TVA la pâine şi la produsele din lanţul de producţie a pâinii la 9% şi am identificat măsuri în domeniul accizelor care să contrabalanseze impactul bugetar, măsuri ce se vor implementa de la 1 septembrie 2013. În cursul anului 2014 vom analiza eficienţa acestor măsuri şi vom decide dacă acestea se vor permanentiza. Înainte de finalizarea bugetului pe anul 2014 vom revizui baza de impunere pentru taxele pe proprietate, bază ce va varia în funcţie de destinaţia proprietăţii şi nu de statutul juridic al proprietarului. Am demarat elaborarea unei strategii pentru un nou regim de taxare şi de redevenţe pentru petrol şi gaze, prin crearea unui grup de lucru interministerial. Vom elabora un nou regim ce va intră în vigoare din 2015 până în 2024, dacă toate părţile implicate vor fi de acord. Pentru ambele direcţii de lucru vom beneficia de asistenţă tehnică din partea FMI.

13.Vom analiza de asemenea cum ar putea fi majorată colectarea veniturilor şi cum ar putea fi redusă impozitarea muncii prin lărgirea bazei sistemului de contribuţii sociale. Pentru bugetul anului 2015 vom implementa măsuri bazate pe raportul privind cheltuielile fiscale. Până la mijlocul lunii octombrie 2013 vom pregăti un pachet de reformă pentru contribuţiile de sănătate, care să vizeze finanţarea sistemului public de sănătate pe baza unei combinaţii de taxă obligatorie, în concordanţă cu pachetul de bază, şi o contribuţie voluntară ce va fi plătită de cei care doresc să beneficieze de o asigurare medicală suplimentară. În acest scop, vom aproba o ordonanţă a Guvernului (acţiune prealabilă) pentru lărgirea bazei de contribuţie prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuţie la fondul de sănătate) asupra veniturilor obţinute de persoanele fizice din chirii, care să fie implementată de la 1 ianuarie 2014. Vom aproba de asemenea legislaţia de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgeşte baza prin reducerea diferenţelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activităţi prestate derulate (activitate de natură salarială, activităţi de tipul PFA, drepturi de autor etc.). Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI şi CE.

14.Sectorul sanitar: Suntem în curs de elaborare a unei reforme cuprinzătoare a sistemului sanitar, ce ar trebui să asigure sustenabilitatea financiară a acestui sistem, să crească eficienţa cheltuielilor din acest sector şi să îmbunătăţească rezultatele sale.

–Reformele vor consolida baza de contribuţii; vor raţionaliza serviciile spitaliceşti reducând capacitatea redundantă de servicii prestate în spital în concordanţă cu strategia naţională de sănătate şi deplasând prestarea serviciilor medicale din spitale către ambulatoriu şi furnizorii de servicii de asistenţă medicală primară; vor dezvolta capacitatea de evaluare a tehnologiilor în sănătate şi a protocoalelor bazate pe evidenţe şi vor aloca resurse mai mari către asistenţa primară şi secundară preventivă. În locul adoptării unei noi legi-cadru, am decis să adoptăm o abordare graduală, prin modificarea legislaţiei existente. Aceasta ar trebui să permită diferitelor iniţiative să evolueze cu viteze diferite şi să fie finalizate fără a depinde neapărat de succesul tuturor celorlalte iniţiative. În luna aprilie am formulat un plan strategic de acţiune pentru acest an. Am publicat planul asumat pe site-ul web al ministerului ca declaraţie a politicii guvernamentale convenite cu IFI, vom respecta termenele stabilite şi, în mod special, vom elabora pachetul de servicii medicale de bază în interiorul anvelopei existente de cheltuieli până la finele lunii septembrie 2013, ce va defini de asemenea şi sfera asigurărilor private de sănătate în sistemul sanitar în viitor (criteriu de referinţă structural). Vom elabora împreună cu MFP şi o strategie cuprinzătoare privind sectorul sanitar care să acopere şi partea de venituri, inclusiv un calendar de implementare a modificărilor legislative, şi indicatorii de progres.

15.În paralel cu elaborarea şi ca parte a unei strategii cuprinzătoare privind sectorul sanitar vom implementa următoarele măsuri de remediere a dezechilibrelor financiare din sectorul sanitar şi de modernizare a operaţiunilor sale:

–Pentru a creşte ponderea cheltuielilor cu serviciile primare şi în ambulatoriu în totalul cheltuielilor din sectorul sanitar vom revizui până la finele lunii decembrie 2013 lista de servicii ce pot fi contractate cu furnizorii de asistenţă medicală primară ca parte a acordului-cadru pe anul 2014. Vom publică, până la finele lunii decembrie 2013, o listă revizuită de medicamente compensate ce va fi aprobată prin ordonanţă a Guvernului, având la bază metodologia furnizată de nou-înfiinţata unitate ce efectuează evaluări ale tehnologiilor în sănătate. Sistemul centralizat de achiziţii publice pentru produse farmaceutice şi dispozitive medicale pentru spitale a devenit funcţional în primul semestru al anului 2013. Vom evalua rezultatele sistemului la finalul anului 2013 şi vom avansa pe linia proiectării unui sistem IT centralizat.

–Pentru a evita acumularea pe viitor de arierate în sectorul spitalelor am transferat anumite resurse financiare de la spitalele cu competenţe limitate către cele din reţeaua spitalelor regionale de urgenţă. Acest obiectiv va fi realizat prin ajustarea tarifelor pe caz ponderat, asigurându-ne în acelaşi timp că spitalele la care a scăzut finanţarea nu acumulează arierate. În luna iunie 2013 am amendat contractele managerilor de spitale, astfel încât aceştia să fie automat înlocuiţi în cazul în care spitalul înregistrează arierate 3 luni consecutive.

–Vom continua să monitorizăm bugetele spitalelor publice pentru a ne asigura că acestea corespund cheltuielilor programate în bugetul general consolidat, vom colecta şi analiza date despre costul furnizării de servicii de la un spital la altul cu scopul de a elabora nişte niveluri de referinţă în viitor şi din octombrie 2012 publicăm on-line situaţiile financiare la zi ale tuturor spitalelor publice. Am semnat un contract cu Imprimeria Naţională pentru tipărirea a 71/2 milioane de carduri de pacient până la finele anului 2013 şi a restului de carduri pentru populaţia eligibilă până la mijlocul anului 2014. Până în luna septembrie vom decide asupra unui mecanism de distribuire a acestor carduri. Sistemul de reţete electronice este acum în funcţiune, până la finele lunii iunie 2013 fiind produse 34 milioane reţete. Pentru a promova conştientizarea şi a încuraja utilizarea medicamentelor generice, pe reţetele tipărite se vor imprima, începând din luna ianuarie 2014, drepturile pacienţilor în ceea ce priveşte obligaţia farmaciştilor de a oferi informaţii complete despre medicamentele disponibile.

16.Managementul datoriei: În concordanţă cu strategia noastră de administrare a datoriei publice guvernamentale ne îmbunătăţim managementul riscurilor şi am redus ponderea datoriei pe termen scurt. Am căutat să continuăm consolidarea rezervelor fiscale, pentru a ne atinge obiectivul de a dispune de o acoperire a necesarului brut de finanţare pe 4 luni, pentru a ne proteja de şocuri externe neprevăzute. Dobânda netă plătită pentru aceste rezerve constituie un cost necesar al asigurării împotriva şocurilor. Ne continuăm eforturile de lărgire a bazei de investitori şi de sensibilizare a comunităţii internaţionale investiţionale. Întreprindem un proiect finanţat din fonduri UE şi implementat cu asistenţă de la Banca Mondială al cărui scop este acela de consolidare a departamentului nostru de management al datoriei. Ne vom asigura că majorarea garanţiilor emise se menţine prudentă şi nu vom emite garanţii pentru PPP-uri şi concesiuni în anul 2013 şi nici pentru împrumuturi bancare în scopul achitării obligaţiilor fiscale.

Politica monetară şi valutară:

17.Politica monetară în cadrul ASB va fi ghidată de cadrul Băncii Naţionale a României (BNR) de ţintire a inflaţiei. Progresele în direcţia realizării ţintei oficiale de inflaţie vor fi monitorizate printr-o clauză de consultare pe inflaţie, cu intervale de consultare stabilite simetric în jurul traiectoriei proiectate pentru inflaţia principală IPC (vezi Memorandumul tehnic de înţelegere - MTÎ). Programul îşi propune de asemenea să menţină o acoperire adecvată prin rezerve. Majoritatea sistemelor standard de măsurare a rezervelor apreciază nivelul rezervelor noastre actuale ca fiind în general suficient. Se va stabili un criteriu de performanţă privind rezervele internaţionale nete care să corespundă acestui obiectiv.

18.Ne menţinem angajamentul de a reduce până în septembrie inflaţia până în interiorul intervalului nostru de ţintire pe termen mediu, de 2,5±1 puncte procentuale, şi să menţinem după aceea inflaţia în intervalul ţintit. Inflaţia a început să scadă la 4,4 procente în iulie 2013 după ce o ofertă de alimente a indus o creştere în a doua jumătate a anului 2012 şi a continuat să fie foarte volatilă, reflectând ponderea mare a articolelor alimentare (38% în termeni IPC) şi efectele nerecurente ale modificărilor preţurilor administrate. Din raţiuni de transparenţă şi comunicare vom continua să ţintim inflaţia principală, dar vom monitoriza îndeaproape inflaţia de bază ca o măsură a inflaţiei de fundamentare. Anticipăm acum că inflaţia principală va reintra în intervalul ţintit până în luna septembrie, mai ales datorită inversării efectelor de bază şi unei recolte considerabil mai bune decât cele din anul precedent ce va exercita presiuni de scădere a preţurilor la alimente. Inflaţia de bază a fost de 2,5 procente în iulie 2013.

19.Am scăzut rata de politică cu un număr cumulat de 75 de puncte de bază până la 4,5 procente în lunile iulie şi august, pentru că anticipăm că inflaţia principală îşi va continua tendinţa de scădere. Ca urmare a recentei reduceri a coridorului de rată a dobânzii în jurul ratei de politică, ratele dobânzii pentru facilităţile de credit şi de depozit ale BNR se situează la 7,5 şi, respectiv, 1,5 procente. Ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi contracararea fluxurilor internaţionale de capital volatile continuă să impună o poziţie prudentă de politică monetară susţinută de implementarea consecventă a mixului de politici macroeconomice. Actuala poziţie de politică monetară pare a fi în linii mari adecvată. Vom monitoriza îndeaproape evoluţiile inflaţiei în urma acestor paşi de relaxare şi vom avea în vedere scăderea treptată a ratei de politică doar în eventualitatea în care inflaţia scade în interiorul intervalului ţintit de noi, conform proiecţiei, anticipaţiile inflaţioniste rămân ferm ancorate şi condiţiile de piaţă permit acest lucru. Vom continua operaţiunile periodice de piaţă deschisă după cum vor fi necesare pentru a asigura niveluri de lichiditate suficiente în sectorul bancar, susţinând în acelaşi timp buna funcţionare a pieţelor de capital şi minimizând divergenţa între ratele interbancare şi rata de politică pentru a consolida transmiterea ratei dobânzii. Anticipăm o menţinere a rezervelor minime obligatorii în lunile ce urmează. Pe mai departe, BNR va menţine ecartul între rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută şi cele pentru pasivele în moneda naţională. Totodată, orice modificare luată în considerare va fi implementată treptat şi va ţine seama de anticipaţiile inflaţioniste, precum şi de considerentele de lichiditate şi de prudenţialitate.

20.Pe perioada ASB, fără aprobarea Fondului nu vom introduce sau intensifica restricţii aferente efectuării de plăţi şi de transferuri pentru tranzacţiile internaţionale curente şi nici nu vom introduce sau modifica vreo practică multivalutară şi nu vom încheia acorduri bilaterale de plăţi care să contravină articolului VIII din Statutul FMI. Totodată, nu vom introduce sau intensifica restricţii de import din raţiuni de balanţă de plăţi.

Sectorul financiar

21.Sectorul bancar din România menţine rezerve de capital şi provizioane confortabile, dar se confruntă cu presiuni continue în ceea ce priveşte calitatea activelor şi scăderea nivelului de îndatorare (deleveraging) a băncilor străine, fiind în continuare vulnerabil la şocuri externe. Creşterea anuală a creditului acordat atât companiilor, cât şi populaţiei se menţine negativă. Împrumuturile neperformante (ÎNP) au crescut la 20,3% din totalul împrumuturilor la finele lunii iunie 2013 (comparativ cu 14,3% la finele anului 2011), reflectând contextul economic dificil, creşterea lentă a creditului, deteriorarea calităţii împrumuturilor şi dificultăţile de eliminare a ÎNP din bilanţurile băncilor. Provizioanele au fost însă (cu un filtru prudenţial) suficiente pentru a acoperi un nivel confortabil de 88,3% din ÎNP, în timp ce rata de provizionare a standardelor internaţionale de raportare financiară (IFRS) s-a situat la 62,8% la finele lunii iunie*1). Nivelurile obligatorii de provizionare şi baza mare de cost au dus la o pierdere în sistemul bancar în anul 2012, dar au permis un mic profit în primul semestru al anului 2013. Având în vedere contextul economic în continuare dificil, mai ales în ceea ce priveşte bilanţurile companiilor şi populaţiei, precum şi cererea redusă de credite, perspectivele de profitabilitate bancară rămân problematice. Capitalizarea sectorului bancar se menţine puternică, cu 14,7% la finele lunii iunie 2013, deşi există unele diferenţe între bănci. În ansamblu, depozitele companiilor şi populaţiei în sistem au crescut cu doar aproximativ 10 procente de la finele anului 2011. Deşi situaţia lichidităţilor sistemului bancar s-a îmbunătăţit, condiţiile de finanţare sunt încă inegale între bănci. Ritmul de scădere a îndatorării băncilor străine s-a accelerat, în concordanţă cu evoluţiile din regiune, dar procesul se menţine ordonat până în prezent, finanţarea de către băncile-mamă scăzând cu 26 procente din anul 2011. Riscurile decurgând din retragerea în continuare a finanţării băncilor-mamă se menţine ridicat şi ar putea constitui un impediment în calea redresării creşterii creditării în cazul în care cererea de credite ar creşte considerabil. Raportul împrumuturi/depozite la nivelul întregului sistem s-a menţinut în jurul valorii de 114 procente la finele lunii iunie 2013, în scădere de la 117 procente la finele anului 2012 şi finele anului 2011.

22.BNR va continua să supravegheze cu intensitate sistemul bancar şi va adopta toate măsurile necesare pentru a se asigura că băncile menţin suficient capital şi lichidităţi, având în vedere contextul economic incert ce ar putea ridica şi alte probleme legate de calitatea activelor, profitabilitate şi retragerea finanţării băncilor-mamă pentru majoritatea băncilor. În acest sens şi în strânsă coordonare cu FMI şi CE, BNR va continua să efectueze periodic teste de stres de solvabilitate de sus-în-jos şi de jos-în-sus, precum şi teste de stres de lichiditate pentru sectorul bancar.

23.BNR şi Fondul de garantare a depozitelor (FGD) vor continua să coordoneze implementarea planurilor de pregătire operaţională şi a aranjamentelor pentru competenţele dobândite conform atribuţiilor acestora. Un amendament la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 îi va oferi BNR mai multă flexibilitate şi autoritate pentru a stabiliza sistemul financiar, a proteja deponenţii şi a menţine încrederea publicului în sectorul bancar. După clarificarea noilor reguli UE privind ajutorul de stat pentru măsuri de stabilizare a băncilor, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 modificată şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/1996 vor fi aprobate până la finele anului 2013 în conformitate cu termenul-limită de implementare a CRDIV. În baza legii bancare amendate, BNR va modifica procedurile interne pentru băncile-punte (bridge-banks) până la finele anului 2013. Detaliile cadrului actualizat de planificare a situaţiilor neprevăzute al BNR vor fi agreate cu echipele FMI şi CE. BNR elaborează planuri detaliate de situaţii neprevăzute în permanenţă.

24.Pentru a se evita orice conflict de interese astfel perceput în rândul conducerii sale de vârf, principiile de guvernanţă corporativă ale FGD vor respecta cele mai bune practici internaţionale.

25.BNR va continua să supravegheze îndeaproape practicile băncilor pentru a evita reînnoirea continuă a creditelor-problemă de către acestea (evergreening), astfel încât să se asigure că provizionarea pentru pierderi din credite şi evaluarea garanţiilor conform IFRS, precum şi evaluarea riscului de credit al creditelor restructurate se menţin prudente şi în concordanţă cu cele mai bune practici internaţionale. În mod special, BNR va examina în detaliu în cursul inspecţiilor la faţa locului toate practicile de restructurare a împrumuturilor bancare, precum şi cât de adecvate sunt sistemele IT pentru a lucra cu active depreciate. Până la finele lunii octombrie 2013 se va transmite la FMI şi CE un raport exhaustiv privind practicile băncilor de restructurare a împrumuturilor şi calitatea activelor, cu informaţii granulare, matrice de migrare şi o analiză a vechimii ÎNP. Analiza nivelului de adecvare a sistemelor IT ale băncilor va fi finalizată până la finele anului 2013 pentru un eşantion reprezentativ de bănci. În consultare cu FMI şi CE se va conveni apoi un plan de lichidare a ÎNP. BNR se va asigura că, după auditarea din acest an a garanţiilor colaterale, băncile cu orice diferenţă estimată pentru garanţiile colaterale vor asigura cu celeritate provizionarea adiţională.

*1) Incluzând toate provizioanele, nu doar cele aferente ÎNP mai vechi de 90 de zile, rata de provizionare totală a fost de 102,4 procente şi rata de provizionare IFRS s-a situat la 77,2 procente la finele lunii iunie.

26.BNR va continua să colecteze date de supraveghere periodice şi detaliate privind creditele restructurate, inclusiv cele acordate ÎS, cu frecvenţă trimestrială, până la finele lunii septembrie. Spre a asigura transparenţă, BNR va publică date agregate.

27.Având în vedere povara substanţială reprezentată de ÎNP, autorităţile vor elimina, unde este posibil, impedimentele în calea restructurării extrajudiciare a datoriilor companiilor şi populaţiei şi a lichidării ÎNP. BNR a precizat într-o scrisoare către sectorul bancar că, în conformitate cu cadrul IFRS, băncile nu trebuie să epuizeze toate mijloacele legale pentru a elimina ÎNP integral provizionate din bilanţurile lor. BNR va încuraja aşadar băncile în conformitate cu cadrul IFRS să elimine ÎNP integral provizionate din bilanţuri (mai ales în cazul împrumuturilor de consum negarantate) în timp util. Pentru a menţine o atitudine de provizionare prudentă în ceea ce priveşte tratamentul garanţiilor colaterale, BNR nu va lua în considerare deduceri suplimentare ale garanţiilor colaterale decât dacă se realizează progrese considerabile în eliminarea ÎNP ale băncilor pentru creditele (de consum) negarantate. Orice modificare adusă pe viitor actualului regim va fi agreată cu FMI şi CE. Ca parte a aranjamentelor prudenţiale ce vor continua să se aplice în anul 2013, filtrul prudenţial se va menţine în forma sa actuală, în concordanţă cu evoluţiile în desfăşurare în materie de reglementări UE.

28.Pentru a stimula dezvoltarea unei pieţe a datoriilor viabile, fără probleme, vom soluţiona posibilele discrepanţe între reglementările codului fiscal şi reglementările contabile privind tratamentul ÎNP vândute companiilor naţionale de gestionare a datoriilor în conformitate cu rezultatul procesului de nerespectare a legislaţiei UE (infringement) aflat în curs de derulare (criteriu de referinţă structural, până la finele lunii decembrie 2014). Vom realiza, de asemenea, un studiu de impact al costurilor fiscale pe care le implică deductibilitatea fiscală a cesionării creanţelor intragrup (până la finele lunii decembrie 2013) şi a creanţelor nebancare (până la finele lunii august 2014).

29.Pentru a crea posibilitatea apariţiei atât de necesarelor instrumente de finanţare bancară pe termen mai lung, autorităţile vor aproba cu celeritate legislaţia privind obligaţiunile garantate cu creanţe până la finele lunii decembrie 2013, ca ordonanţă a Guvernului, implementând în acelaşi timp măsurile asigurătorii necesare pentru a menţine stabilitatea financiară.

30.După finalizarea actualului program Prima Casă în luna septembrie, o posibilă continuare se va aplica doar împrumuturilor în RON. Aceasta va ajuta la dezvoltarea pieţei creditelor ipotecare în RON şi va contribui la obligaţiuni ipotecare în RON pe viitor. De asemenea, vom spori eficienţa şi operabilitatea fondul de garantare pentru IMM mai ales în ceea ce priveşte maturitatea, preţul şi refinanţarea creditelor garantate, precum şi procesul de implementare al executării garanţiilor.

31.Ne vom asigura că aranjamentele legislative şi instituţionale ale ASF vor fi amendate până la finele lunii septembrie, pentru a fi armonizate cu cele mai bune practici internaţionale. Acestea privesc în esenţă dimensiunea consiliului de administraţie şi a celui director (un maxim de 9 în total), calificările profesionale minime necesare pe care trebuie să le aibă membrii consiliului ASF, protecţia prevăzută de lege pentru personalul şi instituţia de supraveghere şi evitarea conflictului de interese, în mod deosebit legătura acestor membri cu membrii Parlamentului şi cu partidele politice. Conducerea superioară şi membrii consiliului vor trebui să respecte principiile de guvernanţă corporativă amendate. ASF va spori de asemenea transparenţa şi comunicarea publică a tuturor onorariilor şi comisioanelor percepute de la entităţile supravegheate.

32.Pentru că menţinerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, vom depune toate eforturile pentru a evita adoptarea de iniţiative legislative care ar submina disciplina creditării. Totodată, pentru a evita ameninţările la adresa stabilităţii financiare, autorităţile se vor consulta pe larg cu toate părţile implicate relevante ţinând seama şi de analiza impactului pe care l-ar avea noile prevederi privind clauzele abuzive în legea de aplicare a codului de procedură civilă, finalizată de BNR. Autorităţile vor asigura judecarea cazurilor ce implică astfel de clauze abuzive de către instanţe superioare sau de către o instanţă specializată unică şi vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor.

33.Pentru a creşte transparenţa şi pentru că situaţiile de insolvenţă a companiilor alimentează tot mai mult deteriorarea activelor încă în curs, BNR împreună cu Asociaţia Română a Băncilor vor explora posibilităţile de creare a unei baze de date a acţionarilor companiilor aflate în insolvenţă, precum şi de implementare a unui sistem mai eficient de raportare a datelor de către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă.

34.Vom implementa cu celeritate recomandările Băncii Mondiale privind sistemele de insolvenţă şi protecţia creditorilor (ROSC) şi, în urma unei consultări publice exhaustive în luna septembrie 2013, precum şi în urma consultării cu FMI, CE şi Banca Mondială, vom trimite proiectul de amendament al legii insolvenţei la Parlament până la finele lunii octombrie 2013. Înainte de adoptarea de către Parlament a modificării legii insolvenţei, vor fi consultate toate părţile implicate.

Reformele în sectoarele energiei şi transporturilor

35.Reformele cuprinzătoare în sectoarele energiei şi transporturilor reprezintă un element central al obiectivului nostru de a consolida creşterea în România. Dorim să susţinem investiţiile şi livrarea de servicii mai bune în aceste sectoare prin aducerea preţurilor la un nivel mai apropiat de forţele pieţei şi consolidarea performanţei operaţionale şi financiare a întreprinderilor de stat care domină aceste sectoare. Aceste măsuri ne vor permite şi să valorificăm poziţia geografică favorabilă a României.

36.Anul trecut am întreprins unele reforme importante la întreprinderile de stat şi în domeniile energie şi transporturi. Spre exemplu, arieratele cumulate ale întreprinderilor deţinute de administraţia centrală şi locală au fost reduse cu 1 procent din PIB prin plasarea voluntară a câtorva întreprinderi în insolvenţă sau lichidare, prin conversia de datorii şi prin măsuri de restructurare. Reformele-cheie în sectoarele energiei şi transporturilor includ:

–Sectorul energiei: Am transpus cea de-a treia directivă privind energia a Uniunii Europene în legislaţia naţională şi am promulgat o lege pentru a asigura independenţa autorităţii de reglementare în domeniul energiei (ANRE). ANRE a început implementarea foii de parcurs a liberalizării preţurilor la electricitate în septembrie 2012 şi a continuat programul trimestrial în ianuarie, aprilie şi iulie 2013. După o întârziere iniţială, ANRE a început implementarea hărţii de liberalizare a preţurilor la gaze şi a ridicat preţul producătorului naţional de gaze cu aproape 40%, în conformitate cu foaia de parcurs. Producătorul de energie hidroelectrică, Hidroelectrica, a ieşit din procedura de insolvenţă la data de 1 iulie 2013. În cadrul procedurii de insolvenţă, administratorul judiciar a anulat sau a renegociat contracte bilaterale încheiate sub preţul pieţei cu electricitatea eliberată din contracte vândute pe Bursa de Energie OPCOM. Administratorul a mai anulat şi sute de contracte mai mici şi proiecte de investiţii considerate a nu fi în interesul Hidroelectrica.

–Sectorul transporturilor: Am iniţializat un contract de vânzare-cumpărare pentru vânzarea unui pachet de 51% din acţiuni la compania feroviară de transport de marfă aparţinând statului (CFR Marfă) pentru 905 milioane RON şi am adoptat o hotărâre a Guvernului pentru aprobarea contractului de vânzare-cumpărare. În luna iunie am aprobat de asemenea o schemă de eliminare a arieratelor prin care arieratele CFR Marfă vor fi reduse cu peste 90% după momentul încheierii vânzării. Pentru a contribui la îmbunătăţirea performanţelor societăţii de stat de transporturi feroviare de persoane (CFR Călători), am modificat formula de calcul a subvenţiei pentru obligaţiile de servicii publice (OSP) şi am eliminat trenurile internaţionale şi intercity din OSP. Am închis şi majoritatea rutelor neprofitabile de trafic de călători.

37.Cu toate acestea, efortul de reformă rămâne nefinalizat. Reformele de guvernanţă corporativă sunt incomplete şi proiectul de lege privind guvernanţa corporativă în întreprinderile de stat continuă să stagneze în Parlament. Ofertele publice iniţiale planificate în întreprinderile de stat au fost întârziate şi, dispunând de un consiliu şi o conducere cu caracter interimar, Hidroelectrica riscă să îşi piardă câştigurile pe care le-a obţinut în cursul perioadei cât s-a aflat în insolvenţă. În sectorul feroviar, acumularea de arierate rămâne o problemă semnificativă şi vânzarea CFR Marfă trebuie să fie finalizată. În plus, au apărut noi provocări pentru agenda de reforme. Se acumulează presiuni de întârziere a implementării foilor de parcurs pentru liberalizarea preţurilor la energie şi situaţia financiară precară a producătorilor de electricitate şi energie termică cu costuri ridicate ameninţă să submineze strategia extinsă în domeniul energiei.

38.În cadrul noului program, propunem o abordare pe 3 axe pentru a îmbunătăţi în mod decisiv poziţia financiară, eficienţa în exploatare şi transparenţa în ansamblu a ÎS şi a cadrului de preţuri în sectoarele energiei şi transporturilor. Prima parte este compusă din măsuri consolidate de reducere a arieratelor întreprinderilor de stat. Acest angajament va fi reflectat printr-o ţintă trimestrială indicativă privind arieratele cumulate ale tuturor întreprinderilor deţinute de administraţia centrală. Aceasta reprezintă o lărgire substanţială a sferei de acoperire a ţintei privind arieratele ÎS faţă de programul anterior. Pentru asigurarea raportării la timp pentru ţintă, toate ministerele de resort convin să asigure faptul că toate ÎS din portofoliile lor vor depune, în conformitate cu reglementările existente, informaţii financiare trimestriale la MFP până în ziua de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului. Măsurile potenţiale de reducere a arieratelor includ utilizarea conversiilor de datorii, inclusiv o măsură de eliminare a arieratelor pe care le are compania CFR Călători la compania de operare a reţelei feroviare (CFR Infrastructură), plasarea societăţilor în insolvenţă sau lichidare ca subsidiare ale CFR Călători şi CFR Infrastructură şi măsuri de restructurare pentru îmbunătăţirea performanţelor financiare. Convenim de asemenea să stabilim o ţintă trimestrială indicativă privind rezultatele operaţionale ale societăţilor feroviare cele mai mari şi ale filialelor acestora pentru a asigura faptul că măsurile de eliminare a arieratelor sunt completate de reforme care îmbunătăţesc viabilitatea acestor societăţi (CFR Infrastructură, CFR Călători şi CFR Marfă).

39.Cea de-a doua axă va continua măsurile de îmbunătăţire a guvernanţei, transparenţei şi monitorizării ÎS. Am reţinut observaţiile făcute despre noile consilii desemnate recent la ÎS din sectorul energiei. Vom desemna un consiliu profesionist în Hidroelectrica până la finele lunii noiembrie 2013 (criteriu de referinţă structural) în baza literei şi a spiritului procedurilor specificate în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Între timp, actualul consiliu interimar desemnat la ieşirea Hidroelectricii din insolvenţă va continua să asigure conducerea şi la o adunare generală a acţionarilor vom autoriza actualul consiliu interimar să ia decizii în conformitate cu Legea nr. 31/1990 (acţiune prealabilă). În linii mai generale, vom efectua şi vom publică o evaluare independentă la nivel de administraţie a modului în care este implementată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011. În urma evaluării vom elabora linii directoare pentru implementarea acestei ordonanţe de urgenţă în toate ministerele. Vom încerca de asemenea să adoptăm în Parlament legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice până la finele lunii septembrie 2013, ce conferă MFP autoritatea legală de a supraveghea implementarea adecvată a acestei legi. Consiliul Fiscal îşi propune să realizeze un raport asupra operaţiunilor şi implicaţiilor sale fiscale la nivelul ÎS. Mai mult, vom adopta, cu susţinere din partea Băncii Mondiale, măsuri de îmbunătăţire a funcţiei de monitorizare a direcţiei de supraveghere a ÎS din Ministerul Finanţelor Publice.

40.Vom continua măsurile de consolidare a transparenţei operaţiunilor ÎS. Toate contractele bilaterale noi ale producătorilor de electricitate vor fi încheiate într-o manieră transparentă şi nediscriminatorie prin bursa de energie OPCOM şi rapoartele anuale privind performanţa ÎS vor fi publicate în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011. În mod conex, ministerele de resort vor face eforturi ca toate ÎS din portofoliile lor să îşi transmită bugetele pe anul 2013 spre aprobare până la finele lunii septembrie 2013 şi bugetele pe anul 2014 la o lună după aprobarea bugetului de stat.

41.Cea de-a treia parte va fi continuarea îmbunătăţirii cadrului de preţuri şi a eficienţei sectoarelor energiei şi transporturilor. Suntem determinaţi să implementăm foile de parcurs pentru preţurile la electricitate şi gaze şi se va aplica în continuare mecanismul de transmitere pentru achiziţiile de electricitate şi gaze de către societăţile de furnizare. Pentru electricitate, dereglementarea completă a preţurilor la electricitate pentru consumatorii industriali va fi realizată până la data de 1 ianuarie 2014 şi pentru consumatorii casnici, până la data de 31 decembrie 2017. Pentru gaze naturale intenţionăm să implementăm restul foii de parcurs pentru dereglementarea preţurilor la gaze conform planificării pentru a realiza dereglementarea completă pentru consumatorii industriali până cel târziu la data de 31 decembrie 2015 şi pentru consumatorii casnici, până la data de 31 decembrie 2018. Vom continua să luăm măsuri de consolidare a OPCOM ca platformă de tranzacţionare a energiei şi gazelor. Ne propunem, de asemenea, să vindem majoritatea portofoliului de societăţi din subordinea Ministerului Economiei şi să finalizăm următoarele 5 privatizări ale societăţilor energetice de stat pe perioada programului, vânzare ce va genera resurse pentru societăţi şi administraţie şi va susţine dezvoltarea pieţelor locale de capital. Pentru privatizările majoritare, pentru care căutăm investitori strategici, vom face acest lucru cu scopul de a atrage noi investiţii şi a asigura expertiză profesională pentru consolidarea viabilităţii operaţiunilor şi livrării serviciilor. Ne angajăm să nu divizăm şi/sau să nu fuzionăm societăţile sau activele societăţilor programate pentru oferte publice iniţiale (OPI), cu excepţia celor prevăzute în planul de reorganizare a Hidroelectrica sau conform celor specificate în continuare.

–Nuclearelectrica - S.A. (producător de energie nucleară): Lansarea unei oferte publice iniţiale (OPI) de 10% din acţiunile Guvernului până la finele lunii septembrie 2013.

–Romgaz (producător de gaze naturale): Lansarea unei OPI de 15% din acţiunile administraţiei până la mijlocul lunii noiembrie 2013 (criteriu de referinţă structural). În prealabil, vom obţine aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pentru utilizarea de titluri GDR (global depository receipts) şi vom efectua un studiu de impact asupra mediului. A fost luată deja o decizie de extindere a dimensiunii consiliului de la Romgaz în urma OPI. Ca acţiune prealabilă, vom clarifica tratamentul fiscal pentru valorile mobiliare Romgaz achiziţionate ce sunt tranzacţionate pe o bursă din străinătate şi vom adopta, dacă este cazul, baza legală necesară.

–Electrica (distribuţie, furnizare şi întreţinere electricitate): Lansarea unei oferte publice iniţiale pentru pachetul majoritar din acţiunile statului, în urma majorării de capital planificate, până la finele lunii mai 2014 (criteriu de referinţă structural). În pregătirea acestei acţiuni vom angaja un consultant de tranzacţie pentru OPI până la mijlocul lunii septembrie 2013. Se lucrează în prezent la stabilirea a ce trebuie făcut cu 5 dintre cele 6 societăţi regionale de întreţinere ale Electrica. Cel puţin 3 dintre ele, dar posibil toate 5, ar trebui să fie separate de Electrica în vederea unei posibile lichidări. Deţinerile de pachete minoritare de acţiuni de către Electrica la societăţi de distribuţie deja privatizate ar putea reprezenta o zonă majoră de incertitudine pentru OPI şi aceste participaţii vor fi scoase din Electrica înainte de OPI. Vom aborda şi problema neplăţii de către CFR a achiziţiilor sale de electricitate de la Electrica înainte de OPI.

–Oltenia (generator de energie termică şi electrică): Având în vedere necesarul de investiţii de la Oltenia, am planificat ca înainte de privatizarea majoritară să organizăm o OPI pentru 15% din acţiunile statului, anterior majorării de capital programate, până la finele lunii octombrie 2013, şi în luna mai 2013 am angajat în acest scop un consultant de tranzacţie. Ulterior, am decis să amânăm OPI până la finele lunii iunie 2014 (criteriu de referinţă structural) după ce devin disponibile situaţiile financiare auditate pentru 2013 şi este efectuat un studiu al rezervelor de cărbune.

–Hidroelectrica: Am planificat o OPI pentru 10% din acţiunile statului, după majorarea de capital planificată, până la finele lunii octombrie 2013. Totuşi, contestarea în instanţă a hotărârii Guvernului de efectuare a OPI şi recursul ulterior al Guvernului împotriva hotărârii judecătoreşti au întârziat procesul. Ministerul Economiei, Secretariatul General al Guvernului şi Hidroelectrica au depus la Curtea de Apel cereri de retragere a recursurilor înaintate de ele şi au solicitat Curţii soluţionarea cu celeritate a acestor cereri de retragere a recursurilor. Vom adopta o nouă hotărâre a Guvernului pentru o OPI de 10%, în conformitate cu toate procedurile necesare. Guvernul va semna un contract cu consultantul de tranzacţie selectat deja prin intermediul unui proces competitiv din 2012 pentru OPI ce va fi lansată până la finele lunii iunie 2014 (criteriu de referinţă structural), cu condiţia ca hotărârea judecătorească să fie pronunţată până la finele lunii septembrie 2013.

42.În sectorul transporturilor, intenţionăm să lucrăm îndeaproape cu Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru a reforma sectorul feroviar cu scopul de a îmbunătăţi performanţele financiare şi operaţionale ale ÎS din sectorul căilor ferate şi a calităţii serviciilor feroviare. Ne propunem să revizuim termenii contractului multianual de infrastructură. În prezent, acest contract nu este în echilibru financiar. Sumele plătite societăţii de stat de infrastructură feroviară (CFR Infrastructură) nu sunt în concordanţă cu responsabilităţile de întreţinere şi exploatare a reţelei pe care le conferă. Va fi probabil nevoie de o combinaţie de eficientizare, reduceri de reţea şi posibile majorări ale subvenţiilor pentru a se ajunge la un echilibru. Banca Mondială lucrează la o analiză care să ajute la cuantificarea a ceea ce trebuie făcut. Ne propunem de asemenea să facilităm plata mai bună a accesului la infrastructură şi a facturilor de electricitate de către compania de stat de transport feroviar de persoane (CFR Călători) şi CFR Marfă prin reforme ale acelor întreprinderi şi prin stingerea datoriilor restante între cele 3 societăţi feroviare principale. Măsurile de îmbunătăţire a performanţelor operaţionale şi financiare a acestor societăţi ar putea include:

–CFR Marfă: Ne vom îndeplini obligaţiile asumate prin contractul de vânzare-cumpărare a pachetului majoritar la CFR Marfă şi vom încheia tranzacţia (schimbul de plată contra acţiuni) până la mijlocul lunii octombrie 2013. În acest context, se va urmări obţinerea aprobării controlului fuziunii de la autoritatea relevantă de reglementare. Dacă procesul de privatizare se loveşte de obstacole insurmontabile, vom redeschide licitaţia pentru privatizarea majoritară a CFR Marfă, respectând un proces care urmează cele mai bune practici internaţionale.

–CFR Infrastructură şi SN CFR Călători: Vom oferi consiliilor desemnate la aceste societăţi posibilitatea de a implementa fără interferenţe planurile administrative aprobate. Vom finaliza procesul de desemnare a unei noi conduceri la CFR Infrastructură în conformitate cu litera şi spiritul procedurilor specificate în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011. Intenţionăm de asemenea să închiriem încă 1.500 de km de şine de cale ferată inoperabile, să majorăm tarifele de transport pasageri în septembrie 2013 şi să modificăm din nou formula de calcul a OSP pentru a da, începând din luna ianuarie 2014, o pondere mai mare kilometrilor tren-pasageri parcurşi. Mai pe larg, vom continua să explorăm măsuri de raţionalizare a reţelei, de îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor UE, de consolidare a procesului de achiziţii şi de reducere a costurilor. Vom rezolva problema neplăţii de către CFR Infrastructură către Electrica înainte de oferta publică iniţială de la Electrica, în caz contrar aceasta fiind subminată.

43.O reţea de drumuri de bună calitate şi extinsă reprezintă o componentă de infrastructură esenţială a unui mediu de afaceri care să atragă investiţiile şi a unei economii funcţionale. Pentru a ne concentra eforturile asupra creşterii absorbţiei fondurilor UE în perioada de finanţare 2014-2020 vom înfiinţa, în cadrul Guvernului, o agenţie dedicată dezvoltării de autostrăzi eligibile spre a fi finanţate din fonduri UE. Compania naţională de drumuri intenţionează totodată să reducă cheltuielile de capital aferente proiectelor în derulare în anul 2013, cu scopul de a reduce arieratele către zero. Compania nu va prelungi procedurile de certificare a facturilor în afara provederilor legale.

Pieţele muncii

44.Noul Cod al muncii a îmbunătăţit în mod semnificativ funcţionarea pieţei muncii. Contractele pe durată determinată au contribuit la creşterea gradului de ocupare, acestea crescând de la 6% din totalul contractelor active la finele lunii iunie 2011 la 9% la finele lunii iunie 2013. Vom continua monitorizarea implementării Legii dialogului social, asigurându-ne că toate amendamentele vor fi implementate prin consultare cu părţile implicate printr-un proces legislativ normal. Ne vom continua cooperarea cu Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) pentru a ne asigura că noua legislaţie respectă convenţiile OIM.

45.Având în vedere şomajul ridicat în rândul populaţiei tinere din România, am demarat modificarea legislaţiei actuale pentru a îmbunătăţi tranziţia tinerilor către piaţa muncii sub umbrela noului Plan naţional de locuri de muncă, pentru a impulsiona ocuparea în muncă a tinerilor în 2013 şi pe mai departe. Se va elabora un plan de acţiune pentru implementarea măsurilor care s-ar putea califica pentru a fi susţinute în cadrul Iniţiativei ocuparea tinerilor, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2013. A fost adoptată Legea uceniciei ce introduce un model dual de ucenicie şi anticipăm finalizarea legislaţiei secundare necesare până la finele lunii septembrie. O lege ce facilitează obţinerea de experienţă profesională de către tinerii absolvenţi de studii superioare a fost adoptată de Guvern şi va fi transmisă spre aprobare Parlamentului până la finele lunii octombrie 2013.

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2012 reprezintă stocul. Raportat la ratele de schimb şi preţul aurului din program.

*2) Cifra cumulată pe parcursul anului calendaristic (ex. cifra la septembrie 2013 este cumulată de la 1 ianuarie 2013).

Tabelul 2. România: Condiţionalităţi propuse

Anexa II

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE

1.Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) defineşte variabilele incluse în criteriile de performanţă cantitative şi în ţintele indicative specificate în Memorandumul de politici economice şi financiare (MPEF), premisele principale, metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi obligaţiile în materie de raportare în vederea asigurării unei monitorizări adecvate a evoluţiilor economico-financiare. Criteriile de performanţă cantitative şi ţintele indicative şi criteriile de performanţă structurale pentru 2013 şi 2014 sunt prezentate în tabelele 1 şi, respectiv, 2 ale MPEF.

2.În accepţiunea programului ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la RON 4,4588 = 1 EURO, faţă de dolarul SUA la RON 3,4151 = 1 $, faţă de yenul japonez la RON 3,4480 = 100 yeni, şi faţă de lira sterlină la RON 5,207 = 1 liră sterlină, iar preţul aurului este stabilit la RON 132,1562 pe gram după cum este afişat pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 30 iunie 2013. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi, de asemenea, acelea postate pe website-ul BNR în data de 30 iunie 2013.

3.În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe anul 2013. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj) şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura o operaţiune de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou.

Criterii de performanţă cantitative, ţinte indicative,

intervalul de consultare pe inflaţie şi criterii de performanţă permanente

A. Limita privind variaţia rezervelor internaţionale nete

4.În accepţiunea programului, rezervele internaţionale nete (RIN) sunt definite ca RIN ale BNR minus obligaţiile Trezoreriei faţă de Fondul Monetar Internaţional.

5.RIN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR minus pasivele externe brute ale BNR; şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în alte monede decât euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb şi preţul aurului din program.

6.Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de aur monetar, DST ale BNR, poziţia rezervei ţării la FMI, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă:

(i)metale preţioase, altele decât aurul monetar; (îi) activele în valute neconvertibile;

(iii)active nelichide;

(iv)orice active care sunt gajate, colateralizate sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut;

(v)creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valută decurgând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).

7.Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), depozitele în valută ale băncilor constituite ca rezerve minime obligatorii şi tot creditul nerambursat de la FMI, dar excluzând:

(i)depozitele în valută ale băncilor legate de rezervele minime obligatorii; şi (îi) depozitele în valută ale Guvernului la BNR.

Limita pentru variaţia cumulată a RIN de la începutul anului 2013 şi 2014 (în mil. euro)*1)

*1) CP = criteriu de performanţă; date pentru finele lunii. Rulajele sunt cumulate de la începutul aceluiaşi an calendaristic (de exemplu, cifra la iunie 2013 este cumulată de la 1 ianuarie 2013). Stocurile curente sunt obţinute prin adunarea rulajelor la stocul de la finalul anului precedent.

8.Ţintele RIN vor fi ajustate:

(i)în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului faţă de proiecţia de bază (tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (BM şi CE) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total) şi (îi) în jos cu întregul cuantum al deficitului realizat faţă de proiecţia de bază din plasamentul de obligaţiuni externe al MFP.

Tragerile din programul extern şi al MFP-Proiecţii de bază (în milioane euro)*1)

*1) Rulajele sunt cumulate de la începutul aceluiaşi an calendaristic (de exemplu, cifra la iunie 2013 este cumulată de la 1 ianuarie 2013).

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni

9.Intervalele de consultare trimestriale în jurul ratei proiectate a inflaţiei pe 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

Intervalul de consultare pe inflaţie

C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat

10.Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat în clasificarea GFS 1986. Conform metodologiei naţionale, veniturile şi cheltuielile aferente fondurilor UE vor fi tratate în bază de angajament. Orice încasări din privatizare vor fi tratate ca articole sub linie. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor nerealizări în materie de venituri şi finanţare guvernamentală. Bugetul pe anul 2014 se va întocmi conform metodologiei GFSM 2001. Datele privind execuţia fiscală pe anul 2013 vor fi prezentate atât în GFSM 2001, cât şi conform metodologiei descrise mai sus.

Limita cumulată pentru soldul bugetului general consolidat*1)

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2013).

11.Limita cumulată pentru soldul bugetului general consolidat va fi ajustată în jos cu cheltuielile aferente cofinanţării naţionale a proiectelor cu finanţare UE (exclusiv cofinanţarea din fonduri de top-up) ce depăşesc 4.221 RON la finele lunii septembrie 2013 şi 5.886 RON la finele lunii decembrie 2013, în limita a 600 milioane RON.

12.Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

(i)finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din

reevaluare;

(îi) variaţia creditului intern net din sistemul financiar, excluzând

câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în

valute străine şi incluzând ajustări pentru:

(a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans);

(b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;

(c) obligaţii ale Fondului Proprietatea neplătite încă;

(iii)variaţia stocului de titluri de stat emise, net de schimbările de

reevaluare;

(iv)variaţii nete ale altor finanţări.

Din care: (a) finanţare temporară pentru proiecte UE

(b) rambursări de la UE pentru proiecte cu finanţare UE

Se vor furniza de asemenea şi datele privind soldul iniţial şi soldul final al contului de Trezorerie.

13.Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2013 şi 2014, MFP se va consulta cu experţii FMI.

D. Ţinta indicativă privind stocul împrumuturilor nete acordate din Trezorerie pentru proiectele finanţate din fonduri UE

14.Ministerul Finanţelor Publice poate acorda împrumuturi nete din Trezorerie beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri structurale şi de coeziune UE, împrumuturi definite ca finanţare temporară pentru proiecte UE minus rambursările de la UE pentru proiecte cu finanţare din fonduri structurale şi de coeziune UE. Stocul net restant la finele fiecărui trimestru nu va depăşi 3 miliarde RON (ţintă indicativă).

E. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice

15.Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafoanele sunt precizate în tabelul de mai jos.

F. Criteriu de performanţă privind stocul de arierate interne al bugetului de stat şi sistemului de asigurări sociale

16.Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate la nivelul bugetului de stat şi al fondurilor sociale (definite în § 3 mai sus) are în vedere eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi măsurat net de arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât şi arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95). Autorităţile se vor consulta cu echipa FMI în cazul în care noi arierate sunt contestate ca urmare a auditului efectuat de Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar şi control. Ca articol de memorandum, arieratele spitalelor de la administraţia centrală vor fi raportate separat.

G. Criteriu de performanţă permanent privind neacumularea de arierate externe la nivelul bugetului general consolidat

17.La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la plăţile externe pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată externă va fi definit ca o plată a bugetului general consolidat, care nu a fost efectuată în termen de 7 zile de la data scadenţei. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.

H. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

18.Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară. Cifrele realizate (faţă de care se va compara ţinta) vor include plăţile aferente planurilor de reducere a arieratelor şi cheltuielile finanţate prin taxa de clawback.

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată începând cu 1 ianuarie 2013).

I. Ţintă indicativă privind arieratele la nivelul bugetelor locale

19.Ţinta indicativă privind stocul de arierate interne la nivelul bugetelor locale are în vedere neacumularea de noi arierate şi reducerea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95). Ca articol de memorandum, arieratele spitalelor de la administraţia locală vor fi raportate separat.

J. Absorbţia fondurilor UE

20.Contribuţia din fonduri UE menţionată în condiţionalitatea MTÎ va fi măsurată luând în calcul cheltuielile eligibile din fondurile structurale şi de coeziune (FSC) şi din Fondul European Agricol şi de Dezvoltare Rurală (FEADR).

K. Monitorizarea întreprinderilor publice

21.Întreprinderile de stat sunt definite ca fiind toate companiile, inclusiv institutele de cercetare înregistrate în baza Legii nr. 31/1990 (modificată) şi regiile autonome organizate în baza Legii nr. 15/1990 (modificată), în care ponderea cumulată a capitalului public este de peste 50% inclusiv, deţinut direct sau indirect de autorităţile centrale sau locale.

22.S-a stabilit o ţintă indicativă trimestrială pentru trimestrele trei şi patru ale anului 2013 pentru soldul agregat operaţional net de subvenţii şi pentru efectele operaţiunilor financiare şi contabile singulare (one-off) acumulate pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: C.N. Căi Ferate CFR - S.A. şi 5 dintre filialele sale (S.C. Intervenţii Feroviare - S.A., Informatică Feroviară - S.A., S.C. Sere şi Pepiniere - S.A., S.C. Electrificare CFR - S.A. şi S.C. Întreţinere Mecanizată - S.A.), S.N. de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A. şi filiala sa (S.C. Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje - S.A.) şi S.N. Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" - S.A. şi filiala sa (S.C. de Reparaţii locomotive C.F.R. SCRL Braşov - S.A.). Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele vor fi următoarele:

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată începând din 1 ianuarie 2013).

23.În cazul în care una dintre aceste întreprinderi este plasată în procedură de insolvenţă, eveniment ce intervine atunci când se înscrie în registrul comerţului că întreprinderea a intrat în procedura de insolvenţă sau de lichidare, ori dacă pachetul majoritar de acţiuni a fost privatizat, eveniment ce intervine atunci când se încasează plata de la o entitate în care statul nu deţine o participaţie care să îi confere control asupra acesteia, în schimbul pachetului majoritar de acţiuni ale întreprinderii, ţinta agregată menţionată mai sus nu se va ajusta cu soldul ţintei soldului operaţional iniţial stabilită pentru acea companie. În cazul în care oricare dintre companiile menţionate mai sus este divizată creându-se o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. Dacă unele dintre companiile menţionate mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare.

24.Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru trimestrele trei şi patru ale anului 2013 pentru stocul sumelor de plată al întreprinderilor de stat deţinute de administraţia centrală, ce nu au fost efectuate până la data scadenţei. Stocul exclude sumele de plată restante ale acelor întreprinderi de stat deţinute de administraţia centrală ce sunt deja în procedură de insolvenţă sau de lichidare. Data iniţială de măsurare a stocului este 31 decembrie 2012. Datele se vor raporta la nivel de companie. Ţintele vor fi următoarele:

Ţinta stabilită pentru finele lunii decembrie 2013 va fi ajustată în sus cu 1,2 miliarde lei în cazul în care nu se finalizează privatizarea majoritară la CFR Marfă, deci în eventualitatea în care condiţiile stabilite în contractul de vânzare-cumpărare nu au fost îndeplinite şi deci transferul pachetului majoritar de acţiuni la CFR Marfă în schimbul plăţii efectuate de investitorul strategic nu a putut avea loc până la 31 decembrie 2013.

25.În cazul în care una dintre aceste întreprinderi este plasată în procedură de insolvenţă, eveniment ce intervine atunci când se înscrie în registrul comerţului că întreprinderea a intrat în procedura de insolvenţă sau de lichidare, ori dacă pachetul majoritar de acţiuni a fost privatizat, eveniment ce intervine atunci când se încasează plata de la o entitate în care statul nu deţine o participaţie care să îi confere control asupra acesteia, în schimbul pachetului majoritar de acţiuni ale întreprinderii, ţinta agregată menţionată mai sus nu se va ajusta cu sumele de plată restante ale acelei companii. În cazul în care oricare dintre companiile menţionate mai sus este divizată creându-se o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. Dacă unele dintre companiile menţionate mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare. Plăţile restante trecute de scadenţă acumulate şi raportate de companiile active în perioada în care acestea sunt în procedură de insolvenţă vor fi însă incluse în ţintă.

L. Cerinţe de raportare pentru acţiunile prealabile

26.Îndeplinirea acţiunii prealabile referitoare la Hidroelectrica presupune primirea de către FMI a hotărârii adoptate de adunarea generală a acţionarilor cu majoritatea voturilor Departamentului pentru Energie, conform căreia acţionarii Hidroelectrica (1) au reconfirmat membrii actualului consiliu, în timp ce sunt parcurse procedurile de numire a unui nou consiliu în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011; şi (2) au aprobat un model pentru contractul de mandat pentru actualul consiliu de supraveghere fără a limita autorităţile încredinţate în general consiliilor de supraveghere prin Legea societăţilor comerciale din România nr. 31/1990. Îndeplinirea acţiunii prealabile referitoare la Romgaz presupune primirea unei scrisori semnate din partea ministrului delegat pentru buget al Ministerului Finanţelor Publice în care se precizează paşii întreprinşi pentru clarificarea regimului fiscal aplicabil valorilor mobiliare ale companiilor româneşti tranzacţionate pe burse din străinătate şi o copie a actului normativ cuprinzând aceste precizări.

M. Cerinţe de raportare

27.Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI şi CE de BNR şi MFP după cum sunt prezentate în tabelul de mai jos. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI şi CE orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI şi cu CE.

România: Furnizarea de date către FMI şi CE

*2) Datele privind solvabilitatea vor fi furnizate trimestrial.