Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Elena Vișan în Dosarul nr. 3.555/109/2018 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.245D/2018.2. La apelul nominal lipsesc autoarea excepției și partea Casa Județeană de Pensii Argeș. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.246D/2018 și nr. 2.289D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege. Excepția a fost ridicată de Nicolaie Prioteasa și Gheorghe Badea în dosarele nr. 2.942/109/2018 și nr. 3.051/109/2018 ale Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

4.La apelul nominal lipsesc autorii excepției și partea Casa Județeană de Pensii Argeș. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.246D/2018 și nr. 2.289D/2018 la Dosarul nr. 2.245D/2018, care este primul înregistrat.

6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.Prin Încheierea din 15 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.555/109/2018, Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.942/109/2018 și Încheierea din 5 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.051/109/2018, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Elena Vișan, Nicolaie Prioteasa și Gheorghe Badea cu prilejul soluționării unor cauze referitoare la recalcularea pensiei.

8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii excepției arată, în esență, că sintagma „corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul textului de lege criticat este ambiguă, nefiind clar dacă este avută în vedere legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie sau legea în vigoare la data recalculării pensiei. Consecința a fost aceea că, așa cum s-a întâmplat și în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, casele de pensii au utilizat stagiul de cotizare complet, potrivit legii în vigoare la data recalculării pensiei, și nu stagiul de cotizare complet, mai redus ca număr de ani, astfel cum era prevăzut de lege la data deschiderii drepturilor de asigurări sociale, corespunzător grupelor I și a II-a de muncă. În acest mod, punctajul mediu anual a fost micșorat și consideră că un asemenea rezultat nu corespunde voinței legiuitorului.

9.Autorii excepției arată că persoanele care beneficiază deja de calcularea pensiei cu un stagiu complet de cotizare de 20 sau 25 de ani pentru activitatea desfășurată în grupa I sau a II-a de muncă au avut pe toată perioada până la solicitarea majorării punctajului mediu anual, pentru același stagiu, calitatea de pensionar cu stagiu complet de cotizare. Astfel, dreptul la pensie le-a fost acordat prin îndeplinirea condițiilor legale în vigoare la acea dată, acestea neputând fi considerate, după intrarea în vigoare a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, ca un stagiu de cotizare incomplet.

10.De asemenea, autorii excepției precizează că noțiunea de stagiu complet de cotizare a fost introdusă de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și preluată de Legea nr. 263/2010, astfel încât pentru persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 această noțiune nu poate fi înțeleasă decât în sensul prevăzut de art. 2 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, la care face trimitere art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casație și Justiție - completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015. Rațiunile acestei decizii sunt aplicabile și în ceea ce privește persoanele cărora nu li s-a aplicat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, întrucât a intrat în vigoare Legea nr. 192/2015, prin care a fost introdus textul de lege criticat în cuprinsul Legii nr. 263/2010. Obiectivul adoptării acestor acte normative a fost stabilirea unor echivalențe legale între condițiile pe baza cărora, în temeiul Legii nr. 3/1997, se dobândea dreptul la pensie și cele din legea nouă, în măsura în care acestea sunt comune (vechime în muncă, vârsta de pensionare etc.), fie asimilarea unor noțiuni din legea veche cu cele din legile succesive. Există, de asemenea, o identitate de intenție a legiuitorului cu cea din expunerea de motive a Legii nr. 192/2015, respectiv cea a înlăturării discriminărilor apărute în calculul pensiilor în cazul persoanelor care au desfășurat activități în grupele I și a II-a de muncă potrivit legislației anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, persoane care au fost excluse de actele normative anterioare de la beneficiul acordării de punctaje suplimentare.

11.Autorii excepției arată că prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015 instanța supremă a reținut că recalcularea prevăzută de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 a impus determinarea punctajului mediu anual cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, precum și ale ordonanței de urgență menționate, noțiunea de punctaj mediu anual neavând un corespondent în legislația anterioară. Or, pentru determinarea punctajului mediu anual era necesară utilizarea parametrului legal de stagiu complet de cotizare, fără echivalent în Legea nr. 3/1977 și care a fost asimilat de art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 cu vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. Instanța supremă a apreciat că, în raport cu definiția legală a stagiului de cotizare din art. 8 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 și scopul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, stagiul complet de cotizare va fi reprezentat de vechimea integrală în muncă prevăzută de Legea nr. 3/1997.

12.Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în Încheierea din 15 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.555/109/2018 și Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.942/109/2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este suficient motivată. În Încheierea din 5 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.051/109/2018, instanța consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că, potrivit articolului unic alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, „prin excepție de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169^1 din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate“. Scopul principal al modificării și completării Hotărârii Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice îl constituie aplicarea corectă și unitară a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv completările aduse de Legea nr. 192/2015, de casele teritoriale de pensii din subordinea Casei Naționale de Pensii Publice. Normele metodologice stabilesc în mod concret stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual în procesul de recalculare prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, astfel ca persoanele care au lucrat în condiții identice să beneficieze la determinarea punctajului mediu anual de stagii de cotizare identice, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 263/2010. Astfel, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.

13.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Aceste dispoziții de lege au fost introduse în Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, și au următorul cuprins: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“17. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție. Deși autorii excepției nu precizează, având în vedere că sunt formulate și critici referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a reglementării, Curtea apreciază că aceștia au în vedere și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.

18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 ca fiind lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât din sintagma „corespunzătoare fiecărei situații“ nu se înțelege dacă se au în vedere stagiile complete de cotizare prevăzute în legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie ori legea în vigoare la data recalculării. Față de această critică, Curtea reține că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având a se pronunța asupra problemei de drept privind legea aplicabilă în determinarea stagiului de cotizare ce trebuie utilizat în vederea acordării majorării de punctaj, respectiv interpretarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în sensul dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, a decis că sintagma amintită „se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. Prin aceeași decizie însă, instanța supremă a observat că dispozițiile Legii nr. 263/2010 au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, fiind introdus art. 169^2, iar odată cu intrarea în vigoare a acestui articol de lege s-a realizat „o schimbare a concepției legiuitorului, care, până la momentul adoptării actului normativ din 2018, a considerat sistematic că nu pot fi cumulate, în persoana aceluiași destinatar, și beneficiul majorării de punctaj, și cel al folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special“. Astfel, „recalcularea pensiei va opera în raport cu stagiul de cotizare avut în vedere, potrivit legii sau unei hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015, adică cele stabilite sau recalculate potrivit stagiului de cotizare reglementat de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie“. Curtea a precizat că „această schimbare operează însă ca urmare a adoptării Legii nr. 221/2018, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin de la 1 octombrie 2018, conform alin. (4) al art. 169^2, introdus prin actul normativ menționat.“ Prin urmare, „pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016, când reclamantului i-a fost recunoscut dreptul la punctajul suplimentar - art. 169^1 alin. (2) și (6) din Legea nr. 263/2010 - și 1 octombrie 2018, când se menține același drept, iar punctajul mediu anual se raportează la stagiul de cotizare de la data deschiderii dreptului la pensie, și anume cel redus, acesta beneficiază de majorări de punctaj, stagiul de cotizare fiind însă cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, respectiv 30 de ani, conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010“.

19.Interpretarea dată de instanța supremă sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ a fost constatată ca fiind constituțională în urma examinării de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019.20. Cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate nu au fost soluționate anterior datei la care decizia instanței supreme a fost publicată în Monitorul Oficial al României, astfel că instanțele de judecată au putut avea în vedere, în soluția pe care au pronunțat-o, considerentele și dispozitivul acestei decizii. Așa fiind, Curtea apreciază că susținerile referitoare la lipsa de claritate a reglementării nu pot fi reținute.

21.Cât privește susținerea referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că autorii excepției sunt nemulțumiți că la recalcularea pensiei potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se are în vedere stagiul de cotizare prevăzut în legea de la data recalculării și nu cel de la data deschiderii dreptului la pensie. Curtea apreciază însă că ceea ce este esențial pentru a aprecia dacă legea produce sau nu efecte retroactive este modul în care noile reglementări afectează cuantumul pensiei aflate în plată la data recalculării, respectiv dacă acesta este diminuat în raport cu prevederile legale în vigoare la data stabilirii cuantumului pensiei. Or, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se mențin punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, Curtea constată că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.

22.Referitor la susținerile privind caracterul discriminator al dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, Curtea, prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, a apreciat că nu sunt întemeiate. În acest sens, prin paragraful 59 al deciziei antereferite, Curtea a arătat că „împrejurarea că, urmare a recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu crește în mod obligatoriu în niciun caz nu poate avea semnificația unei discriminări a titularilor acestora față de cei pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010. Dimpotrivă, ea este consecința opțiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere, în sensul neacordării persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 atât a beneficiului creșterii punctajelor anuale, cât și a beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie“.

23.În sfârșit, analizând susținerea referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție, Curtea constată că autorii excepției nu precizează în ce mod dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 împiedică exercitarea dreptului de acces liber la justiție, critica nefiind motivată sub acest aspect. Curtea constată însă că, la data la care Curtea a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate, dispozițiile capitolului VIII din Legea nr. 263/2010 reglementau „Jurisdicția asigurărilor sociale“, respectiv dreptul pensionarilor de a contesta în justiție hotărârile Comisiei Centrale de Contestații. Așa fiind, Curtea apreciază că dreptul de acces liber la justiție nu este încălcat, critica de neconstituționalitate fiind lipsită de temei.

24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Vișan, Nicolaie Prioteasa și Gheorghe Badea în dosarele nr. 3.555/109/2018, nr. 2.942/109/2018 și 3.051/109/2018 ale Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea