LegeFormă consolidată
Lege nr. 263 din 7 noiembrie 2008 (actualizată)
privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor (actualizată până la data de 29 decembrie 2009
- Emitent
- Parlamentul
privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor (actualizată până la data de 29 decembrie 2009
*)Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 775 din 19 noiembrie 2008. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 29 decembrie 2009, cu modificările şi completările aduse de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009.
**)NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform art. 102, astfel cum fost modificat de pct. 2 al art. VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 29 decembrie 2009, această lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2011, în forma modificată conform ordonanţei de urgenţă menţionate mai sus.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Dreptul agricultorilor la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, denumit în continuare sistemul de pensii pentru agricultori.
Sistemul de pensii pentru agricultori se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:
a)principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii pentru agricultori bazat pe aceleaşi norme de drept;
b)principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii pentru agricultori, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c)principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul de pensii pentru agricultori îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de prezenta lege;
d)principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul de pensii pentru agricultori, prestaţiile de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
e)principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor personale achitate de persoanele fizice participante sau în numele acestora la sistemul de pensii pentru agricultori, prestaţiile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor plătite;
f)principiul mutualităţii, conform căruia statul participă alături de persoanele fizice participante şi în numele acestora la sistemul de pensii pentru agricultori, cu contribuţii proporţionale cu cele individuale;
g)principiul repartiţiei, pe baza căruia veniturile realizate se redistribuie, conform prevederilor prezentei legi, pentru asigurarea plăţii obligaţiilor ce revin sistemului de pensii pentru agricultori.
(1)În cadrul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, denumită în continuare CNPAS, se înfiinţează Departamentul de pensii pentru agricultori, care administrează, gestionează, coordonează şi controlează activitatea privind asigurările sociale, pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor.
(2)La nivelul fiecărei case de pensii judeţene şi a Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii, se înfiinţează direcţia de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale pentru agricultori.
(1)În sistemul de pensii pentru agricultori sunt asigurate, în condiţiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite în continuare asiguraţi.
(2)Asiguraţii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, în mediul rural.
(3)Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţii la sistemul de pensii pentru agricultori şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(1)Sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele fizice prevăzute la art. 4, cu vârstele cuprinse între 16 şi 63 de ani, care locuiesc temporar sau definitiv în mediul rural, precum şi membrii de familie ai acestora şi care:
a)deţin, sub orice titlu, terenuri agricole în exploatare sau sunt proprietari de terenuri forestiere, exploatări piscicole, animale, stupi de albine;
b)desfăşoară activităţi agricole în gospodăria proprie, precum şi activităţi private nesalarizate în domeniul agricol, forestier, zootehnic, piscicol, apicol, sericicultură şi altele;
c)sunt membre ale societăţilor agricole sau ale altor forme de asociere din agricultură.
(2)Nu se pot asigura în sistemul de pensii pentru agricultori persoanele care:
a)urmează cursuri de învăţământ organizate potrivit legii;
b)sunt prevăzute la art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, sau sunt asigurate în alte sisteme de pensii neintegrate în sistemul public;
c)beneficiază de una dintre categoriile de pensii acordate, potrivit legii, din sistemul public de pensii sau din alte sisteme de pensii.
(1)Persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) se asigură în sistemul de pensii pentru agricultori pe baza declaraţiei de asigurare.
(2)Declaraţia de asigurare prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 30 de zile de la data încadrării în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1), dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului în curs, pentru anul următor. Declaraţia de asigurare se depune la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinţă.
(3)În declaraţia de asigurare se înregistrează unitatea de contribuţie lunară corespunzătoare contribuţiei lunare individuale pe care persoana se obligă să o achite în anul următor.
(4)Tipul contribuţiei lunare individuale la care asiguratul s-a obligat la plată prin declaraţia de asigurare este acelaşi pe parcursul întregului an pentru care se depune declaraţia.
(5)Declaraţia de asigurare constituie titlu de creanţă şi devine titlu executoriu la data la care creanţa bugetară este scadentă conform legii.
(1)În sistemul de pensii pentru agricultori prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venituri de înlocuire pentru pierderea totală a veniturilor realizate din agricultură ca urmare a bătrâneţii, invalidităţii sau decesului, denumite în continuare riscuri asigurate.
(2)Prestaţiile de asigurări sociale se acordă sub formă de pensii, indemnizaţii, ajutoare şi alte tipuri de prestaţii prevăzute de prezenta lege, corelativ cu obligaţiile privind plata contribuţiei de asigurări sociale.
(1)Constituie stagiu de cotizare în sistemul de pensii pentru agricultori perioadele în care persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) au plătit contribuţia individuală prevăzută de prezenta lege.
(2)Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul de pensii pentru agricultori se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.
(3)Prestaţiile de asigurări sociale aferente drepturilor prevăzute la alin. (2) pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(1)Evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul de pensii pentru agricultori se realizează pe baza codului numeric personal.
(2)Verificările în evidenţa populaţiei pentru datele de identificare a unor persoane, precum şi furnizările de date din evidenţa populaţiei către CNPAS şi casele teritoriale de pensii sunt exceptate de la plată.
În înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)unitatea de contribuţie lunară este o constantă corespunzătoare unei contribuţii lunare individuale, în cuantum fix, stabilită după cum urmează:
–UC 1 - corespunzătoare unei contribuţii de 10 lei;
–UC 2 - corespunzătoare unei contribuţii de 20 lei;
–UC 3 - corespunzătoare unei contribuţii de 30 lei;
–UC 4 - corespunzătoare unei contribuţii de 40 lei;
–UC 5 - corespunzătoare unei contribuţii de 50 lei;
b)unitatea de contribuţie lunară mutuală este o constantă corespunzătoare contribuţiilor lunare individuale prevăzute la lit. a) şi a unei contribuţii lunare suportate din bugetul de stat în numele asiguratului.
Unităţile de contribuţie lunară mutuală sunt de 5 tipuri, după cum urmează:
–Uc(m1) - corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 30 lei;
–Uc(m2) - corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 60 lei;
–Uc(m3) - corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 90 lei;
–Uc(m4) - corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 120 lei;
–Uc(m5) - corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 150 lei;
c)unitatea de contribuţie anuală este o constantă corespunzătoare unei contribuţii mutuale pentru un an, respectiv pentru 12 luni, stabilită după cum urmează:
–Uc(a1) = 360, corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 30 lei;
–Uc(a2) = 1,5 Uc(a1) = 540, corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 60 lei;
–Uc(a3) = 2 UC(a1) = 720, corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 90 lei;
–Uc(a4) = 2,5 UC(a1) = 900, corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 120 lei;
–Uc(a5) = 3 UC(a1) = 1.080, corespunzătoare unei contribuţii mutuale de 150 lei;
d)unităţile de contribuţie - Uc - reprezintă raportul dintre suma unităţilor de contribuţie anuală realizată de asigurat în întreaga perioadă de contribuţie şi stagiul complet de cotizare necesar, respectiv 30 de ani;
e)numărul de unităţi de contribuţie, realizat în întreaga perioadă de contribuţie, calculat conform lit. d), reprezintă baza de calcul pentru stabilirea pensiei din sistemul de pensii pentru agricultori;
f)valoarea unei unităţi de contribuţie se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(1)Bugetul pensiilor pentru agricultori cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului de pensii pentru agricultori.
(2)Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse fundamentează anual, pe baza propunerilor CNPAS, proiectul bugetului pensiilor pentru agricultori.
(3)Bugetul pensiilor pentru agricultori se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(4)În cazul în care legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, până la adoptarea noului buget se aplică în continuare prevederile bugetului pensiilor pentru agricultori pe anul precedent.
Veniturile bugetului pensiilor pentru agricultori provin din contribuţii de asigurări sociale individuale ale asiguraţilor, contribuţii ale statului achitate în numele asiguraţilor, din dobânzi, precum şi din alte venituri, potrivit legii.
Cheltuielile bugetului pensiilor pentru agricultori acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale pentru agricultori stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor pentru agricultori, finanţarea unor investiţii proprii, precum şi alte cheltuieli prevăzute de lege.
(1)Excedentele anuale ale bugetului pensiilor pentru agricultori pot fi utilizate în anul următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după restituirea transferurilor primite de la bugetul de stat.
(2)Eventualul deficit curent al bugetului pensiilor pentru agricultori se acoperă din disponibilităţile bugetului pensiilor pentru agricultori din anii precedenţi.
Disponibilităţile băneşti ale bugetului pensiilor pentru agricultori sunt purtătoare de dobânzi, nivelul dobânzilor urmând a se stabili prin convenţii încheiate de CNPAS cu Trezoreria Statului sau cu bănci.
În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului pensiilor pentru agricultori, veniturile bugetului pensiilor pentru agricultori se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.
(1)În sistemul pensiilor pentru agricultori, pe teritoriul României, contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se plătesc în lei.
(2)Contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale, stabilite în moneda altor ţări, se plătesc pe teritoriul României în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României din ziua plăţii.
În sistemul de pensii pentru agricultori sunt contribuabili, după caz:
a)asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1);
b)statul, pentru contribuţia mutuală lunară.
(1)Statutul de asigurat al sistemului de pensii pentru agricultori se dobândeşte de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a depus declaraţia de asigurare.
(2)Contribuţia individuală lunară se datorează începând cu data dobândirii statutului de asigurat.
(3)Contribuţia statului în beneficiul asiguratului se datorează de la data efectuării plăţii contribuţiei individuale lunare de către asigurat.
(4)Plata contribuţiei individuale lunare la sistemul de pensii pentru agricultori se efectuează lunar, până la sfârşitul lunii, pentru luna în curs.
(5)Plata contribuţiei individuale lunare se poate face prin orice formă de plată prevăzută de lege, prin virament sau în numerar.
(1)Cuantumul contribuţiei individuale lunare plătite de asigurat este acelaşi pentru un an, conform declaraţiei de asigurare.
(2)Asiguratul poate opta în declaraţia de asigurare pentru una dintre următoarele tipuri de contribuţii individuale lunare: a) 10 lei; b) 20 lei; c) 30 lei; d) 40 lei; e) 50 lei.
(3)Cuantumul contribuţiei mutuale a statului, achitată în numele asiguratului, reprezintă dublul contribuţiei individuale lunare achitate de asigurat.
(1)CNPAS, prin casele teritoriale de pensii, înregistrează în conturile individuale ale asiguraţilor plăţile reprezentând contribuţiile individuale lunare, achitate de către aceştia, concomitent cu contribuţia statului achitată în beneficiul asiguratului.
(2)Evidenţierea în conturile individuale a contribuţiilor prevăzute la alin. (1) se face sub forma unităţilor de contribuţie anuală.
(3)Unităţile de contribuţie anuală, corespunzătoare celor 5 tipuri de contribuţii lunare individuale prevăzute la art. 20 alin. (2), sunt următoarele: a) 360; b) 540; c) 720; d) 900; e) 1.080.
(1)Neplata de către asigurat a contribuţiei individuale lunare menţionate în declaraţia de asigurare, în termenul prevăzut la art. 19 alin. (4), generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere până la data achitării sumei datorate, inclusiv.
(2)Neplata de către asigurat a contribuţiei individuale lunare menţionate în declaraţia de asigurare, precum şi neplata contribuţiei în termenul prevăzut la art. 19 alin. (4) atrag neacordarea drepturilor de prestaţii de asigurări sociale, altele decât pensia pentru limită de vârstă, până la achitarea contribuţiilor datorate şi a majorărilor de întârziere aferente.
(1)În cazul în care asiguratul optează pentru modificarea cuantumului contribuţiei individuale lunare pe care urmează să o achite în anul următor, acesta va depune la casa teritorială de pensii, până la data de 31 decembrie a anului în curs, pentru anul următor, comunicarea de modificare a declaraţiei de asigurare socială.
(2)Asiguraţii care fac dovada că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art. 5 alin. (1), trebuie să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile de la modificarea situaţiei, formularul-tip de retragere a declaraţiei de asigurare.
(1)Prin excepţie de la prevederile prezentei legi, persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) care, la data intrării în vigoare a legii, depăşesc vârsta de 63 de ani şi nu beneficiază de pensie din sistemul public sau din alte sisteme neintegrate, dar care îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute la art. 4 şi 5, care nu au realizat stagiul minim de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensie, pot dobândi calitatea de asigurat prin plata pentru perioade retroactive a contribuţiei, până la completarea stagiului de cotizare minim necesar pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă conform prezentei legi.
(2)De prevederile alin. (1) pot beneficia şi persoanele care împlinesc vârsta legală de pensionare într-o perioadă mai mică de 15 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3)Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot plăti contribuţiile corespunzătoare stagiului minim de cotizare necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă într-o perioadă de până la 2 ani, pe baza unei declaraţii de asigurare speciale şi a unor declaraţii de asigurare anuale.
(4)Stagiile de cotizare realizate potrivit alin. (3) pot fi valorificate pentru obţinerea pensiei numai după achitarea contribuţiilor corespunzătoare stagiului minim de cotizare necesar obţinerii pensiei pentru limită de vârstă.
(5)În situaţia în care nu sunt respectate prevederile alin. (4), sumele achitate cu titlu de contribuţie nu se restituie.
(1)În sistemul de pensii pentru agricultori stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor în care asiguratul a achitat integral contribuţia individuală lunară înscrisă în declaraţia de asigurare iniţială sau în comunicarea de modificare la aceasta ori, după caz, în declaraţia specială.
(2)Perioadele pentru care asiguratul nu a achitat contribuţia individuală nu constituie stagiu de cotizare.
(3)În perioadele pentru care asiguratul nu achită contribuţia individuală nu se datorează nici contribuţia mutuală suportată din bugetul de stat.
(1)În sistemul de pensii pentru agricultori se asimilează stagiului de cotizare perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora.
(2)Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică numai pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.
(3)Perioadele asimilate se înregistrează ca unităţi de contribuţie anuală corespunzătoare, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. a).
(4)Perioadele asimilate constituite din fracţiuni incomplete de an se consideră unităţi de contribuţie anuală dacă fracţiunile incomplete de an sunt de cel puţin 6 luni.
(5)În situaţia în care o persoană a realizat perioade de stagiu de cotizare, vechime în muncă sau vechime în serviciu în mai multe sisteme de asigurări sociale, pe baza cărora se poate deschide dreptul la pensie în cadrul acestora, perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică, opţional, în unul dintre sisteme.
(1)Pensia de agricultori pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare în sistemul de pensii pentru agricultori.
(2)Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
(3)Stagiul minim de cotizare, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, este de 15 ani.
(4)Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
(1)Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:
a)reducerea cu 15 ani a vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin 10 ani de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
b)reducerea cu 10 ani a vârstei standard de pensionare dacă au realizat cel puţin 10 ani de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat.
(2)Asiguraţii nevăzători beneficiază de pensie minimă pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat, ca nevăzător, cel puţin 10 ani de cotizare.
Beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate după data de 23 august 1944 şi/sau de prizonierat, asiguraţii cu stagiu complet de cotizare cărora li s-au stabilit drepturi privind vechimea în muncă în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.
(2)La stabilirea stagiului de cotizare nu se iau în considerare pentru calculul unităţilor de contribuţie:
a)perioadele asimilate potrivit art. 26;
b)perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
(3)Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.
(4)La împlinirea vârstei standard de pensionare, la cerere, pensia anticipată de agricultor devine pensie de agricultor pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.Secţiunea a 3-a Pensia de invaliditate
(1)Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total capacitatea de muncă, din cauza unor boli sau a unor accidente care au ori nu au legătură cu munca şi care au realizat stagiul de cotizare necesar, în raport cu vârsta, la data ivirii invalidităţii.
(2)Asiguraţii sistemului de pensii pentru agricultori pot fi încadraţi în gradul I sau II de invaliditate pe baza criteriilor şi normelor în temeiul cărora se face încadrarea în grade de invaliditate în sistemul public de pensii.
(1)Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specialist în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
(2)Împotriva deciziei prevăzute la alin. (1) se poate face contestaţie la casa teritorială de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3)La soluţionarea contestaţiei, casa teritorială de pensii poate consulta Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
(4)Termenul de rezolvare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
(5)Decizia casei teritoriale de pensii, dată în soluţionarea contestaţiei prevăzute la alin. (2), poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(6)Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.
(1)Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă, încadraţi într-un grad de invaliditate potrivit art. 32, beneficiază de pensie de invaliditate dacă îndeplinesc condiţiile de stagiu de cotizare necesar în raport cu vârsta, prevăzute în tabelul de mai jos:
┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ Vârsta asiguratului la data │Stagiul de cotizare necesar│
│ ivirii invalidităţii │ (ani) │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Sub 25 de ani │ 3 │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│25 -31 de ani │ 6 │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│31 - 37 de ani │ 9 │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│37 - 43 de ani │ 12 │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│43 - 49 de ani │ 15 │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│49 - 55 de ani │ 18 │
├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Peste 55 de ani │ 21 │
└─────────────────────────────┴───────────────────────────┘
(2)Au dreptul la pensie de invaliditate şi persoanele care, la data ivirii invalidităţii, nu mai au calitatea de asiguraţi, dar îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1).
(1)În cazul în care invaliditatea s-a ivit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia în care invaliditatea a survenit ca urmare a unui accident în legătură cu munca, a neoplaziilor, precum şi a SIDA.
(1)La stabilirea pensiei de invaliditate, asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până în momentul încadrării într-un grad de invaliditate.
(2)Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data apariţiei invalidităţii până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 27 alin. (2).
(1)Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale în funcţie de afecţiune, la intervale de 6 sau 12 luni, până la împlinirea vârstei standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.
(2)După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouă decizie prin care se stabileşte, după caz:
a)menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b)încadrarea în alt grad de invaliditate;
c)încetarea calităţii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.
(3)Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
(4)Neprezentarea la revizuirea medicală, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
(5)Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarului, înainte de data stabilită de casa teritorială de pensii, dacă starea sănătăţii sale s-a ameliorat sau s-a deteriorat.
(6)Decizia emisă după revizuirea medicală se supune aceleiaşi proceduri de contestare şi soluţionare conform art. 32 alin. (2)-(6).
(7)Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a)prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b)au împlinit vârsta prevăzută de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă;
c)au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.
(1)Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 36 alin. (7), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării sociale.
(2)Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) din motive imputabile pensionarului atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3)Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul pensiei de invaliditate este trecut, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă, beneficiind, în continuare, de cuantumul mai avantajos.
Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii de agricultor.
Copiii au dreptul la pensie de urmaş dacă:
a)au până la vârsta de 16 ani;
b)au peste 16 ani şi îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c)sunt invalizi, pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta a intervenit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
(1)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2)În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenite soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
Soţul supravieţuitor, care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 41 şi 42, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare mai mari decât 1/2 din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la împlinirea de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea de pensie este obligatorie.
(1)Pensia de urmaş se calculează, după caz, din:
a)pensia de agricultor pentru limită de vârstă, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b)pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a intervenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de agricultor pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensie de invaliditate gradul II, pensie anticipată sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii de agricultor.
(2)Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte în condiţiile prevăzute la art. 50, prin aplicarea unui procent asupra unităţilor de contribuţie realizate de susţinător, aferente pensiei prevăzute la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, după cum urmează:
a)pentru un singur urmaş - 50%;
b)pentru 2 urmaşi - 75%;
c)pentru 3 sau mai mulţi urmaşi - 100%.
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 45 alin. (2).
(1)Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie din sistemul de pensii pentru agricultori, din sistemul public de pensii sau din alte sisteme de pensii neintegrate, şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
(2)Cuantumul pensiei pentru care s-a formulat opţiunea se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Beneficiarii pensiei de urmaş prevăzuţi la art. 40 lit. c) şi la art. 42 sunt supuşi revizuirii medicale şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.
Cuantumul pensiei de agricultor se determină prin înmulţirea unităţilor de contribuţie realizate de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unei unităţi de contribuţie.
(1)Unităţile de contribuţie realizate de asigurat în perioada de cotizare reprezintă suma unităţilor de contribuţii anuale realizate în toată perioada de contribuţie raportată la stagiul complet de cotizare prevăzut la art. 27 alin. (4).
(2)La calculul unităţilor de contribuţie realizate se utilizează 3 zecimale.
(3)Numărul unităţilor de contribuţie realizate, pentru stagii complete de cotizare, nu poate fi mai mic de 360 sau mai mare de 1.080. (4) Stagiul de cotizare mai mare decât cel prevăzut la art. 27 alin. (4) determină un număr mai mare de unităţi de contribuţie, dacă reprezintă ani întregi de cotizare peste stagiul complet necesar.
(1)Pentru perioadele asimilate, prevăzute la art. 26 alin. (1), la determinarea unităţilor de contribuţie realizate se utilizează unitatea de contribuţie anuală egală cu 360. (2) Pentru stagiul potenţial acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate din sistemul de pensii pentru agricultori, unitatea de contribuţie anuală a asiguratului este de: a) 270 pentru gradul I de invaliditate; b) 240 pentru gradul II de invaliditate.
(3)Asiguraţii care, după înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, reglementată de prezenta lege, contribuie suplimentar cu un număr întreg de ani la sistemul de pensii pentru agricultori, regăsindu-se în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1), beneficiază de recalcularea pensiei de agricultor după realizarea fiecărei unităţi de contribuţie anuală, conform prevederilor art. 21 alin. (3).
CNPAS comunică anual asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, unităţile de contribuţie anuală, numărul de ani de cotizare, precum şi sumele în lei, înregistrate în contul asiguratului, drept contribuţii individuale şi mutuale depuse de stat în numele asiguratului. Datele se completează anual în carnetul asiguratului, la data depunerii declaraţiei de asigurare anuală.
(1)Valoarea unei unităţi de contribuţie se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2)Valoarea unei unităţi de contribuţie se calculează prin aplicarea unui procent asupra 1/5 din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru perioada de referinţă.
(3)Procentul folosit la stabilirea valorii unei unităţi de contribuţie, conform prevederilor alin. (2), nu poate fi mai mic de 0,1% sau mai mare de 0,5%.
(4)În raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici şi cu resursele financiare, valoarea unei unităţi de contribuţie se poate actualiza prin lege în cursul execuţiei bugetare.Secţiunea a 6-a Stabilirea şi plata pensiilor
(1)Pensia de agricultor se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta prin procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.
(2)Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, inclusiv carnetul de asigurat, se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul ori reşedinţa asiguratului sau, după caz, a mandatarului, tutorelui ori a curatorului acestuia.
(1)Drepturile de pensie de agricultor pentru limită de vârstă se acordă şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.
(2)Drepturile de pensie anticipată ale agricultorilor se acordă şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor, dar nu înaintea încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor.
(3)În cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi a căror cerere a fost depusă după termenul prevăzut la alin. (1) şi (2), drepturile de pensie de agricultor se acordă şi se plătesc de la data depunerii cererii împreună cu actele doveditoare.
(1)Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate de agricultor.
(2)Dreptul la pensie de invaliditate se acordă de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la această dată.
(3)În cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi a căror cerere a fost depusă după termenul prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie de invaliditate se acordă şi se plătesc de la data depunerii cererii împreună cu toate actele doveditoare.
(1)în cazul persoanelor care îndeplinesc la data decesului susţinătorului asigurat condiţiile prevăzute de prezenta lege, drepturile la pensie de urmaş de agricultor se acordă la cerere, după cum urmează:
a)începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar agricultor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului;
b)de la data decesului susţinătorului, în cazul în care acesta nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului;
c)de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la lit. a) şi b).
(2)În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege ulterior datei decesului susţinătorului asigurat, drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor.
(3)În situaţia în care s-a depăşit termenul prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data depunerii cererii.
(1)Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii.
(2)Decizia casei teritoriale de pensii va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(3)Decizia casei teritoriale de pensii se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Decizia emisă în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reşedinţa asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Decizia casei teritoriale de pensii necontestată în termen este definitivă.
În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi/sau în plata drepturilor de pensie de agricultor, casele teritoriale de pensii vor opera corecturile şi modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovaţi.
(1)Plata pensiei de agricultor se face lunar.
(2)Pensia de agricultor se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.
(3)Modalităţile de plată a pensiilor de agricultor se stabilesc prin regulament al CNPAS.
(1)Plata pensiei de agricultor încetează începând cu luna următoare celei în care:
a)beneficiarul a decedat;
b)beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia de agricultor;
c)urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.
(2)Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice această situaţie, în scris, CNPAS.
Plata pensiei de agricultor se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
a)pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b)beneficiarul unei pensii anticipate realizează venituri dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie conform art. 5 alin. (1) pct. I şi II din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
c)beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;
d)beneficiarul unei pensii de urmaş realizează venituri lunare mai mari decât 1/2 din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
e)copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 40 lit. b) şi c);
f)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, se recăsătoreşte;
g)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii proprii de agricultor, optează pentru pensie de urmaş agricultor sau pensie de urmaş din alt sistem de asigurări sociale;
h)pensionarul depune cerere de suspendare a plăţii pensiei.
(1)Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.
(2)În situaţia în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.
(3)Reluarea în plată a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 40 lit. b) şi c) se face de la data începerii anului şcolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.
(1)Pot cumula pensia de agricultor cu veniturile realizate din desfăşurarea oricărei activităţi, indiferent de nivelul acestora:
a)copiii urmaşi, orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la împlinirea vârstelor prevăzute la art. 40 lit. a) şi b);
b)nevăzătorii;
c)pensionarii pentru limită de vârstă.
(2)Beneficiarii pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile realizate, dacă acestea nu depăşesc lunar 1/2 din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
(1)Sumele rămase neîncasate de către pensionarul agricultor decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani.
Asiguraţii sistemului de pensii pentru agricultori au dreptul, în afară de pensie, la:
a)tratament balnear în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă;
b)ajutor de deces.
(1)În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii şi pensionarii sistemului de pensii pentru agricultori au dreptul la tratament balnear o dată pe an, în limitele fondurilor alocate pentru tratament balnear prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din costul biletului de tratament.
(2)Criteriile pe baza cărora se acordă biletele pentru tratament balnear, precum şi nivelul cotei de participare individuală a asiguraţilor sau, după caz, a pensionarilor se aprobă anual de către CNPAS.
(3)Plata serviciilor aferente biletelor de tratament balnear se realizează de CNPAS.
(4)Tratamentul balnear va fi asigurat în unităţile de tratament din proprietatea CNPAS şi, în completare, prin contracte încheiate, potrivit legii, cu unităţi de profil.
(1)În cazul decesului asiguratului sau pensionarului agricultor, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană, care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul ori moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(2)Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în curs.
(3)Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreţinerea sa şi care nu are un drept propriu de asigurări sociale.
(4)Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:
a)soţul;
b)copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau încredinţaţi spre creştere familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c)părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.
(5)Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la alin. (2).
(6)Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare, de către casa teritorială de pensii, în cazul pensionarului agricultor, asiguratului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.
(7)Dreptul asiguraţilor la ajutorul de deces nu este condiţionat de îndeplinirea unui stagiu de cotizare.
Ajutorul de deces se suportă din bugetul pensiilor pentru agricultori şi se acordă la cerere, pe baza certificatului de deces, la nivelul cuvenit la data decesului.
Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în termenul general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data la care a survenit decesul.
Începând cu data de 1 ianuarie 2011, CNPAS va lua măsurile necesare în vederea înfiinţării şi funcţionării Departamentului de pensii pentru agricultori, prevăzut la art. 3 alin. (1), şi a structurilor teritoriale.
Art. 74 a fost modificat de pct. 1 al art. VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 29 decembrie 2009.
Departamentul de pensii pentru agricultori se înfiinţează la nivel de direcţie generală şi va fi condus de un director general cu rang de înalt funcţionar public, numit în condiţiile legii de către preşedintele CNPAS.
CNPAS elaborează structura organizatorică şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Departamentului de pensii pentru agricultori, precum şi a structurilor sale teritoriale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului de pensii pentru agricultori se suportă din bugetul pensiilor pentru agricultori, în limita unui procent de 3% aplicat asupra cheltuielilor anuale totale.
Salarizarea personalului Departamentului de pensii pentru agricultori şi al structurilor teritoriale este cea aplicabilă personalului din cadrul CNPAS.
În aplicarea prevederilor prezentei legi, Departamentul de pensii pentru agricultori din cadrul CNPAS îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)îndrumă şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele teritoriale de pensii, precum şi de către persoanele fizice cărora le revin drepturi şi obligaţii ce decurg din prezenta lege;
b)coordonează şi controlează activitatea în acest domeniu a caselor teritoriale de pensii;
c)controlează modul de stabilire şi plată a pensiilor pentru agricultori;
d)fundamentează şi elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru sistemul pensiilor pentru agricultori;
e)prezintă CNPAS rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetului pensiilor pentru agricultori;
f)publică anual raportul său de activitate;
g)urmăreşte execuţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului pensiilor pentru agricultori şi prezintă Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetară;
h)ia măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului de pensii pentru agricultori, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia;
i)ia măsuri, în condiţiile legii, privind protecţia fondurilor pentru pensiile pentru agricultori;
j)asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor contribuabililor la sistemul de pensii pentru agricultori;
k)asigură evidenţa la nivel naţional a drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale pentru agricultori pe baza codului numeric personal;
l)certifică anual stagiul de cotizare şi unităţile de contribuţie anuală realizate la zi;
m)asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigii în care este implicat ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
n)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Realizarea atribuţiilor ce revin Departamentului de pensii pentru agricultori, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Modul de gestionare a fondurilor bugetare este supus controlului Curţii de Conturi.
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri şi nevirarea la bugetul pensiilor pentru agricultori a contribuţiilor individuale lunare de asigurări sociale achitate de către asiguraţi sau a contribuţiei mutuale a statului achitate în numele asiguraţilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Completarea formularelor-tip sau a altor documente care conţin informaţii privind contribuţiile lunare individuale, achitate de către asiguraţi, contribuţiile mutuale ale statului, achitate în numele asiguraţilor, a unităţilor de contribuţie cu date false, având ca efect denaturarea evidenţelor privind asiguraţii, stagiul de cotizare, contribuţia sau unitatea de contribuţie, ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul pensiilor pentru agricultori de către funcţionarul sau angajatul casei teritoriale de pensii, de către asigurat ori de către altă persoană, constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit prevederilor Codului penal.
Constituie contravenţie următoarele fapte:
a)nedepunerea în termen a declaraţiei de asigurare prevăzute la art. 6;
b)nedepunerea în termen a comunicării de modificare a declaraţiei de asigurare socială sau a formularului-tip de retragere a declaraţiei de asigurare socială prevăzute la art. 23 alin. (1) sau (2);
c)nerespectarea cuantumului contribuţiei individuale lunare stabilite prin declaraţia de asigurare socială conform dispoziţiilor art. 20 alin. (2);
d)nerespectarea prevederilor privind obligaţia anunţării modificărilor survenite pentru acordarea pensiei.
(1)Contravenţiile prevăzute la art. 85 se sancţionează cu amendă de la 60 la 120 lei.
(2)Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 85 şi aplicarea amenzilor corespunzătoare se fac de către personalul împuternicit al CNPAS şi al caselor teritoriale de pensii, desemnat prin decizie a preşedintelui CNPAS.
(3)Amenzile contravenţionale, aplicate conform prezentei legi, constituie venituri la bugetul de stat, potrivit legii.
Prevederile art. 85 şi 86 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel, potrivit legii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Tribunalele soluţionează litigii privind:
a)modul de declarare, calcul şi de plată a contribuţiei individuale lunare de asigurări sociale pentru agricultori;
b)modul de înregistrare în conturile individuale ale asiguraţilor a sumelor reprezentând contribuţiile individuale lunare achitate de către asiguraţi şi a celor reprezentând contribuţia statului achitată în beneficiul asiguraţilor;
c)modul de evidenţă a unităţilor de contribuţie;
d)modul de evidenţă şi certificarea stagiului de cotizare realizat în sistemul de pensii pentru agricultori;
e)deciziile de pensionare;
f)refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale pentru agricultori;
g)modul de stabilire şi de plată a pensiilor, a indemnizaţiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale pentru agricultori;
h)plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie, încheiate conform prezentei legi;
i)alte drepturi şi obligaţii de asigurări sociale pentru agricultori născute în temeiul prezentei legi.
Cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei judecătoreşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa pârâtul.
(1)Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2)Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.
Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale pentru agricultori, sunt scutite de orice fel de taxă de timbru.
(1)Între sistemul de pensii pentru agricultori şi celelalte sisteme proprii de asigurări sociale se recunosc reciproc stagiile de cotizare în vederea deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), pensiile în sistemul de pensii pentru agricultori se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în cadrul acestuia.
(3)Drepturile de pensie aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi, stabilite pentru stagiile de cotizare realizate în agricultură, se plătesc în continuare prin sistemul public de pensii, conform reglementărilor proprii ale acestuia.
Stagiile de cotizare realizate în agricultură până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi valorificate la stabilirea pensiei în sistemul public de pensii conform prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Modelul declaraţiei de asigurare şi al altor documente prevăzute de prezenta lege se stabileşte prin decizie a preşedintelui CNPAS, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestaţie de asigurări sociale pentru agricultori, se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2)Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.
(1)Sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestaţie de asigurări sociale pentru agricultori, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1), rămase nerecuperate de la asiguraţii decedaţi, se recuperează de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(3)Recuperarea debitelor restante se face potrivit dispoziţiilor legale privind colectarea creanţelor fiscale.
Baza de date privind asiguraţii sistemului de pensii pentru agricultori este proprietatea CNPAS şi are caracter confidenţial.
Sumele care se cuvin cu titlu de prestaţii stabilite potrivit prevederilor prezentei legi se întregesc la un leu în favoarea beneficiarilor, după deducerea eventualelor obligaţii.
În aplicarea prevederilor prezentei legi Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse va emite norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011.
Art. 102 a fost modificat de pct. 2 al art. VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 29 decembrie 2009.
(1)În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, numărul de posturi aprobat pentru CNPAS şi structurile sale teritoriale se suplimentează cu 200. (2) Până în anul 2013, cheltuielile necesare implementării şi administrării sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, precum şi cele cu personalul se suportă de la bugetul de stat.
Alin. (2) al art. 103 a fost modificat de pct. 3 al art. VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 23 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 29 decembrie 2009.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Bucureşti, 7 noiembrie 2008.
Nr. 263.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.