Decizie nr. 45 din 4 februarie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 1.163/57/2012 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 660D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 672D/2013 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Vasile Marian Negrea, prin mandatara Cornelia Lupu, în Dosarul nr. 9.467/318/2013 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Vasile Marian Negrea a depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 672D/2013 la Dosarul nr. 660D/2013.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 672D/2013 la Dosarul nr. 660D/2013, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 30 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 1.163/57/2012, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Prin Încheierea nr. 41 din 14 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 9.467/318/2013, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Excepţia a fost invocată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva şi Vasile Marian Negrea în dosare având ca obiect soluţionarea unor cereri de recuzare a unor judecători.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât aduc atingere liberului acces la justiţie, mergând chiar până la anihilarea sa. Astfel, majorarea de peste 25 de ori a taxelor judiciare de timbru, cât mai ales convertirea neplăţii lor într-un fine de neprimire sunt excesive. În aceste condiţii, dacă cuantumul sumei datorate este deosebit de important, justiţiabilul este pus în situaţia de a nu putea achita taxa de timbru impusă de lege, fiind lipsit de dreptul de acces la justiţie şi de a repune în discuţie respectivul cuantum, chiar dacă, prin ipoteză, nu datorează, în realitate, suma impusă.

De asemenea, actul legal criticat nu indică criterii clare de determinare a taxei judiciare de timbru. Se ajunge, astfel, la stabilirea arbitrară, de către instanţa de judecată, a cuantumului taxei judiciare de timbru, justiţiabilul neavând posibilitatea de a contesta acest cuantum stabilit în mod abuziv.

Pe de altă parte, autoarea excepţiei mai arată că ordonanţa de urgenţă nu a fost dezbătută în vreuna din Camerele Parlamentului în termenele prevăzute de art. 115 alin. (5) din Legea fundamentală, ceea ce, alături de celelalte incoerenţe din interiorul actului normativ criticat, este de natură să conducă la concluzia că aceasta este neconstituţională.

Vasile Marian Negrea susţine că prin dispoziţiile de lege criticate legiuitorul a limitat accesul liber la justiţie şi dreptul de a beneficia de un proces echitabil. "Un justiţiabil cu venit minim pe economie sau fără venit care are în întreţinere 2-3 minori nu va putea suporta costul acestei taxe, mai ales dacă la soluţionarea cauzei este nevoit să formuleze mai multe cereri de recuzare". Lipsa veniturilor necesare achitării taxei de timbru face imposibilă promovarea unei cereri de recuzare şi implicit soluţionarea cauzei de către o instanţă imparţială.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Instanţa arată că, în acord cu jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale în legătură cu actul normativ anterior, respectiv Legea nr. 146/1997, nu se poate spune că prin adoptarea acestui act normativ s-ar nesocoti prevederile constituţionale care garantează accesul liber la justiţie. Acesta implică posibilitatea juridică a persoanei de a avea acces la structurile justiţiei şi la mijloacele procedurale de înfăptuire a acesteia, precum şi imposibilitatea excluderii vreunei categorii sau grup social de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care legea le-a instituit. Or, textul de lege criticat întruneşte aceste exigenţe rezultate din conţinutul dispoziţiilor art. 21 din Constituţie.

Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. În opinia instanţei de judecată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 cuprinde motive pentru care s-a procedat la stabilirea taxelor în cuantumurile respective, ce ţin de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere transmis în Dosarul nr. 672D/2013, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. De asemenea, acesta menţionează faptul că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat deja asupra aceleiaşi problematici, invocând deciziile Curţii Constituţionale nr. 504 din 20 aprilie 2010 şi nr. 948 din 6 iulie 2010.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat în Dosarul nr. 660D/2013, îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 9 lit. a) din ordonanţa de urgenţă.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat în Dosarul nr. 672D/2013, îl constituie prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.

Aşadar, Curtea va analiza prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 9 lit. a) din ordonanţa de urgenţă.

Prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru au următorul conţinut: "Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:

a)cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;".

În opinia autorilor excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi în art. 115 alin. (4) şi (5) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul invocă critici de neconstituţionalitate atât extrinsecă, cât şi intrinsecă.

I. Relativ la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, care se raportează, de fapt, la întreaga ordonanţă de urgenţă:

a)în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat în mod constant că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei "a căror reglementare nu poate fi amânată". Curtea a mai arătat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, că pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.

În raport cu obiectul criticii de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că, în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă criticate, existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată şi urgenţa acesteia sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, faptul că evoluţia în plan legislativ menţionată nu s-a reflectat într-un mod adecvat şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie, necesitatea ca sistemul de taxare să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare, luarea în considerare a faptului că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru.

Analizând toate motivele invocate de către Guvern în preambulul ordonanţei de urgenţă, Curtea ajunge la concluzia că, în cauza de faţă, există un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume condiţiile concrete în care urmează să se desfăşoare activitatea sistemului judiciar, în condiţiile adoptării noilor coduri, Codul civil şi Codul de procedură civilă, şi necesitatea finanţării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale, astfel încât Curtea consideră că există o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie. Pentru toate aceste motive, Curtea constată că reglementarea criticată nu aduce atingere dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, îndeplinind exigenţele urgenţei şi ale situaţiei extraordinare;

b)în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate prin raportare la art. 115 alin. (5) din Constituţie, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost adoptată pe 26 iunie 2013 şi depusă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată pe 28 iunie 2013, dată la care această Cameră, formal, încă se afla în sesiune parlamentară. Ordonanţa de urgenţă a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dată la care a şi intrat în vigoare. Din fişa legislativă a proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reiese că la data pronunţării acestei decizii proiectul de lege se află la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în vederea legiferării.

Potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţie: "Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)."

Curtea observă că, în ceea ce priveşte Camera decizională, nu se prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunţe, ci doar necesitatea pronunţării în procedură de urgenţă. În aceste condiţii, nu se poate reţine încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie.

II. Relativ la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin raportare la critici similare, în sensul constituţionalităţii acestora.

Astfel, prin Decizia nr. 508 din 5 decembrie 2013*), nepublicată la data pronunţării acestei decizii, Curtea Constituţională a statuat că, în legătură cu problema instituirii taxelor judiciare de timbru, s-a pronunţat de nenumărate ori, concluziile reţinute fiind aplicabile pe deplin şi speţei de faţă.

Notă *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 508 din 5 decembrie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2014.

Astfel, Curtea a statuat că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu.

De asemenea, Curtea a reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora "Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", a arătat Curtea, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. S-a reţinut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.

În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, invocată de autoarea excepţiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudenţa sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricţii financiare cu privire la accesul unei persoane la justiţie, tocmai în interesul unei bune administrări a justiţiei.

Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.

În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei în sensul că ar putea exista situaţii în care părţile să nu poată plăti taxele de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora şi, în consecinţă, să nu se poată adresa justiţiei, Curtea constată că legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie. Aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, inclusiv prin raportare la art. 24 privind dreptul la apărare din Constituţie.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 1.163/57/2012 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Vasile Marian Negrea, prin mandatara Cornelia Lupu, în Dosarul nr. 9.467/318/2013 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special ale art. 9 lit. a) din ordonanţa de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 februarie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae