Decizie nr. 242 din 19 aprilie 2016

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Doru Barbu şi alţii în Dosarul nr. 1.068/98/2015 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.571D/2015.

2.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, atât timp cât funcţiile publice sunt diferite, şi tratamentul juridic aplicabil este diferit.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 21 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.068/98/2015, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Doru Barbu şi alţii în cadrul soluţionării unei cauze de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a pârâtei Instituţia prefectului - judeţul Ialomiţa la emiterea actelor administrative prin care să li se stabilească salariul potrivit prevederilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 în cuantumul acordat funcţiilor similare existente la nivel de instituţie.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), deoarece instituie o discriminare evidentă între subiecţii de drept enumeraţi şi celelalte categorii de personal din sistemul bugetar, instituindu-se astfel o diferenţă de tratament juridic. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului şi al celorlalte categorii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014), în vreme ce privilegiul se defineşte ca un avantaj sau favoare nejustificată acordate unei persoane/categorii de persoane, iar, în acest caz, neconstituţionalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. În plus, potrivit art. 27 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, "Este interzisă orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii politice, de apartenenţă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură". De asemenea, potrivit art. 5 din Codul muncii, în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii. Totodată, art. 1 alin. (2) lit. i) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare prevede că principiul egalităţii, al excluderii privilegiilor şi nediscriminării sunt garantate, iar la muncă egală se cuvine un salariu egal. Totodată, alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că exercitarea drepturilor enunţate priveşte "persoanele aflate în situaţii comparabile". De altfel, expresie a principiului egalităţii de tratament şi interzicerea discriminării, principiul "la muncă egală, salariu egal" face obiectul mai multor reglementări internaţionale, cum sunt: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, Carta socială europeană, revizuită, Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Carta comunitară a drepturilor fundamentale ale muncitorilor etc. Potrivit acestor reglementări, salariaţii se bucură de egalitate de tratament, angajatorului fiindu-i interzis să îi dezavantajeze pe unii în favoarea altora, în ceea ce priveşte cuantumul salariilor. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 24/2008, a stabilit că principiul egalităţii de tratament în stabilirea salariilor presupune soluţii diferite numai pentru situaţii diferite, justificate pe baza unor criterii raţionale şi obiective.

6.Mai susţin că sintagma "fără privilegii şi fără discriminări" din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie priveşte două ipoteze normative distincte, iar incidenţa uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancţiuni de drept constituţional diferite. Apreciază că singura diferenţă ce poate fi reţinută între aceste două categorii de persoane se referă exclusiv la structurile din care fac parte, aspect care nu este de natură a crea situaţii juridice diferite pentru acele persoane expres enumerate de text, în detrimentul celorlalte persoane care îşi desfăşoară activitatea în sectorul public. În consecinţă, având în vedere că situaţiile juridice în care se află categoriile de subiecte de drept, respectiv cele individualizate prin textul de lege criticat, pe de-o parte, şi celelalte categorii de personal bugetar, pe de altă parte, nu diferă, nu poate justifica aplicarea, în privinţa acestora, a unui tratament juridic diferit. În final, solicită Curţii Constituţionale să constate că însuşi criteriul care a stat la baza aplicării unui tratament juridic diferenţiat, respectiv structurile în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea aceste subiecte de drept, este unul subiectiv, criteriu care conferă astfel beneficiarilor săi un veritabil privilegiu în valorificarea drepturilor lor salariale, creând astfel o situaţie de inegalitate a celorlalte subiecte de drept din sectorul public. Aşadar, nu se poate reţine nicio raţiune obiectivă şi rezonabilă în sensul opţiunii legislative analizate, opţiune care nu înlătură nicio inegalitate de fapt sau de drept, ceea ce echivalează cu instituirea unui tratament juridic diferenţiat sub forma unui privilegiu în favoarea persoanelor din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi a personalului din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv a personalului prevăzut la art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 din aceste instituţii.

7.Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă opinează în sensul că, faţă de motivele invocate în susţinerea excepţiei, este vorba de fapt despre o problemă de interpretare a dispoziţiilor de lege criticate, iar nu despre o excepţie de neconstituţionalitate.

8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece cele două categorii de persoane se află în situaţii juridice diferite, astfel încât tratamentul juridic diferit este pe deplin justificat. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii, în cauză nu poate fi reţinută încălcarea art. 16 din Constituţie.

10.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la principiul egalităţii. Totodată, arată că funcţia publică este diferită, după cum se realizează în cadrul unei structuri a administraţiei publice, a Guvernului, a Preşedinţiei sau a Parlamentului, element ce justifică diversitatea situaţiilor juridice în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei autorităţi. În concluzie, situaţiile fiind diferite, tratamentul juridic diferenţiat se justifică.

11.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, care au următorul conţinut:

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83 din 12 decembrie 2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, cu următoarele modificări şi completări:

1.La articolul 1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:

«(5^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.»

Ţinând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora "Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.", Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.

14.Autorii excepţiei susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

15.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în forma avută înainte de modificările şi completările aduse prin legea de aprobare, prevedea la art. 1, la fel ca toate legile anuale de salarizare aplicabile în anii 2011, 2012, 2013 şi 2014 (ulterioare Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011), următoarele:

(1)În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.

(2)În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

16.Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 71/2015, era prevăzută o singură excepţie de la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) în art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, cu următorul conţinut: "Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în anul 2015, personalul din cadrul sistemului public sanitar şi sistemului public de asistenţă socială beneficiază de drepturile salariale stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar şi sistemului public de asistenţă socială în anul 2015." Textul de lege criticat - art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015, a instituit o altă excepţie de la art. 1 alin. (1) şi (2) referitoare la menţinerea aceluiaşi cuantum al salariilor de bază, sporurilor şi al celorlalte elemente ale salariului ca cel din decembrie 2014. De asemenea, tot prin Legea nr. 71/2015 sau prin reglementări ulterioare legiuitorul a mai instituit şi alte excepţii de la regula menţinerii aceluiaşi cuantum al salariilor de bază, sporurilor şi al celorlalte elemente ale salariului ca cel din decembrie 2014, după cum urmează:

–art. 1 alin. (5^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 (introdus prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015) prevede posibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a stabili o creştere salarială pentru personalul angajat în instituţiile publice locale de până la 12%, cu îndeplinirea cumulativă a două condiţii;

–art. 1 alin. (5^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015) prevede că "salarizarea funcţiilor de secretar general adjunct şi de director general în cadrul Consiliului Concurenţei se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiei de director al direcţiilor cu atribuţii în aplicarea prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.";

–art. 1 alin. (5^5) şi (5^6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 prevăd, prin excepţie de la art. 1 alin. (1) şi (2), că, începând cu data de 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, precum şi cuantumul sporurilor şi al celorlalte elemente ale salariului brut al acestui personal se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015;

–art. 1 alin. (6) prevede că "Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul 2015, personalul din cadrul structurii cu rol de autoritate de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, personalul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi funcţionarii publici din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură beneficiază de drepturile salariale stabilite conform art. VII alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 70/2014, cu modificările ulterioare, şi art. 16 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cu modificările ulterioare.";

–art. 1 alin. (7) prevede că "Începând cu data de 1 ianuarie 2015, prin derogare de la alin. (1), salarizarea personalului din structurile cu rol de organisme intermediare pentru Programul operaţional sectorial Creşterea competitivităţii economice, Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Programul operaţional Mediu şi Programul operaţional pentru Pescuit/Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, cu excepţia agenţiilor pentru dezvoltare regională.";

–art. 1 alin. (7^1) prevede că "Prin derogare de la alin. (1), de drepturile prevăzute la alin. (7) beneficiază şi personalul autorităţii competente pentru acreditarea agenţiilor de plăţi şi a organismului de coordonare, personalul Direcţiei pentru coordonarea agenţiilor de plăţi - organism de coordonare, personalul din cadrul structurilor care îndeplinesc prin delegare funcţii de gestionare şi implementare a asistenţei financiare nerambursabile pentru Programul operaţional pentru pescuit/Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, personalul agenţiei de plată pentru Programul operaţional pentru pescuit şi personalul structurii de control ex-post din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.";

–art. 1 alin. (11) prevede că "Prin derogare de la prevederile alin. (2), personalul care îşi desfăşoară activitatea în centrele de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică/alte centre rezidenţiale pentru persoane cu afecţiuni neuropsihiatrice nou-înfiinţate sau reorganizate după anul 2009 beneficiază de sporul pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din centrele de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică/alte centre rezidenţiale pentru persoane cu afecţiuni neuropsihiatrice care în luna decembrie 2014 a beneficiat de acest spor, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.";

–art. 1^1 şi art. 2 prevăd creşteri salariale pentru personalul prevăzut în anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie", capitolul II - Unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare din anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ", anexa nr. IV - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Cultură", anexa nr. V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Diplomaţie", anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie", anexa nr. VII - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională" şi anexa nr. VIII - Reglementări specifice personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cele aflate în coordonarea primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului, respectiv pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ.

17.Analizând din punct de vedere sistematic conţinutul normativ al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Curtea observă că alin. (1) şi (2) instituite regula menţinerii în anul 2015 a aceluiaşi cuantum al salariilor de bază, sporurilor şi al celorlalte elemente ale salariului personalului plătit din fonduri publice ca cel din decembrie 2014, iar art. 1 alin. (5), (5^1), (5^2), (5^4), (5^5), (5^6), (6), (7), (7^1) şi alin. (11) prevăd excepţii de la această regulă. Cu privire la aceste excepţii, Curtea reţine că acestea se referă la anumite categorii profesionale pentru care legiuitorul a considerat oportună acordarea de creşteri salariale, fiind instituite în considerarea statutului acestora, având aşadar o justificare obiectivă şi rezonabilă, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât şi creşteri salariale pentru o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, evident cu respectarea prevederilor Constituţiei.

18.Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, art. 16 din Constituţie "vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui" (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). Totodată, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

19.Ţinând cont de această jurisprudenţă, Curtea constată, pe de-o parte, că legiuitorul este liber să stabilească reguli şi excepţii referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar, pe de ală parte, că personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi nu este în aceeaşi situaţie juridică cu celălalt personal plătit din fonduri publice.

20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Doru Barbu şi alţii în Dosarul nr. 1.068/98/2015 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 aprilie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean